Autosugestia i efectul placebo

Autosugestia i efectul placebo

email print

0

11 Dec 2007 - 00:00

Unele probleme de sntate pot fi vindecate doar cu zahr, sare, amidon sau ser fiziologic. Aceast afirmaie a fost fcut de specialitii de la Fondul de protecie a sntii din Germania, care au analizat autosugestia i efectul placebo asupra pacienilor.

Unele probleme de sntate pot fi vindecate doar cu zahr, sare, amidon sau ser fiziologic. Aceast afirmaie a fost fcut de specialitii de la Fondul de protecie a sntii din Germania, care au analizat autosugestia i efectul placebo asupra pacienilor. Ce se intmpl cnd lum un medicament? Substana activ acioneaz asupra bolii i noi ne insntoim. Dar dac in loc de un medicament primim, de exemplu, amidon sub form de tablete, fr s tim ins ce conin acele tablete? In multe cazuri, efectul terapeutic este similar celui obinut prin administrarea medicamentelor adevrate. "Principalul este ca bolnavul s aib convingerea c ia un medicament miraculos. Am descoperit c o substan placebo (sare, amidon) este eficient in 35% dintre durerile cu diverse cauze, in 50% dintre arsurile gastrice i in 80% dintre problemele reumatice", arat cercettorii germani.

O s m fac bine!

Rolul autosugestiei este extraordinar in procesul de insntoire. Dac bolnavul crede c se va vindeca, atunci fenomenul de insntoire se accelereaz. Se tie c migrenele, ulcerul, tulburrile de ritm cardiac sunt influenate de starea noastr de spirit. Chiar dac nu sunt remedii absolute pentru tratarea bolilor, strile psihice pozitive, optimismul influeneaz starea de sntate. "Am incredere in medicul meu!" "Este cel mai nou medicament de pe pia, o s m fac bine!" De cte ori nu ai auzit aceste lucruri? "Increderea in medic i in medicament poate influena starea de sntate. Autosugestia pune in funciune nite capaciti de rezerv ale organismului nostru, la care noi nici nu ne gndim. Ne temem pentru sntatea noastr i incercm s ne autoconvingem c va fi bine. Stresul i teama pentru sntate trimit un semnal la creier. Sub aciunea stresului sau a unei substane placebo, creierul elibereaz opioide, nite substane care acioneaz asupra durerii reducndu-i intensitatea", menioneaz studiul efectuat la Fondul german de protecie a sntii.

DEFINIIE. Dicionarele de specialitate definesc efectul placebo ca fiind ansamblul manifestrilor clinice care apar la un bolnav sau la o persoan sntoas, creia i s-a administrat in scop terapeutic sau experimental o substan neutr din punct de vedere farmaceutic. Prin administrarea substanei neutre dispar att durerile, care de multe ori sunt manifestri subiective ale unei boli, ct i unele erupii cutanate, unele simptome ale bolilor reumatice.

EXPERIMENTE. Substanele placebo sunt folosite in testarea medicamentelor noi. Studiile fcute in acest sens includ trei grupuri de control: primul grup primete un medicament vechi, al doilea grup - produsul nou, iar al treilea - o substan placebo. De obicei, ca substan placebo sunt folosite lactoza (zahrul din lapte), amidonul, sub form de tablete, dar i serul fiziologic, sub form de injecii.

Cum scriam in postarea anterioara, fenomenul durerii este doar unul dintre minunatele mecanisme ale organismului de a-si asigura supravietuirea si integritatea. Intr-adevar, este poate si unul dintre cele mai suparatoare semnale de alarma, si, cu siguranta, cel mai frecvent. Cu totii ne lovim de ea la un moment dat, poate ca si in momentul de fata mesajul este oricum clar ceva nu e-n regula.

In cartile de specialitate, durerea este tratata fie ca un simptom, fie ca o adevarata boala (atunci cand inceteaza sa mai fie consecinta unei leziuni si devine de sine statatoare durerea cronica). Eu cred ca durerea este mai mult decat atat sau cu totul altceva: este esenta celui mai arhaic instinct al nostru autoconservarea. La fel si frica. Ambele foarte neplacute, dar foarte utile in momente de criza. Ele sunt cele ce ne amintesc de fragilitatea noastra. Poate ca durerea este modul corpului, universului sau al lui Dumnezeu de a ne smeri.

Daca ar fi sa urmarim firul cauzal al unei dureri abdominale, acesta ar putea sa ne conduca la organ, apoi la tesut, apoi la celula, apoi la ADN, apoi la autosugestie, destin, karma, vointa divina etc. Dar inainte de a deschide cutia Pandorei, cu totii vom incerca sa tratam. Pentru ca, totusi, inainte de a fi capabila sa-l nasca pe Dr. House si sa puna diagnostice alambicate, medicina avea rolul de a incerca pur si simplu sa aline suferinta.

Ceea ce mie mi se pare cel mai incurajator in cruciada de a invinge durerea, este faptul ca organismul insusi stie sa se trateze si are si instrumentele necesare. Tot ceea ce avem noi de facut este sa-l intelegem si sa-l sustinem.

Fenomenul dureros, ca si orice alt fenomen nervos, depinde de 3 elemente: elementul chimic (neurotransmitatori, hormoni etc.), elementul fizic (transmiterea impulsului nervos pe traseul neuronal) si elementul psiho-cognitivo-emotional (experienta individuala a durerii). Aceasta impartire brutala a unui mecanism foarte bine inchegat ne permite, totusi, sa gasim punctele asupra carora putem actiona pentru a combate durerea. Terapiile impotriva durerii sunt vechi de cand lumea, in continua dezvoltare, si mai ales multe si diverse.

Abordarea farmacologica

Analgezicele reduc in intensitate sau inlatura durerea. Cele neopiode (antiinflamatoarele nesteroidiene aspirina, ibuprofenul, ketonalul etc) sunt cele care pun o piedica in calea durerii oprind formarea substantelor care se fac vinovate de accentuarea suferintei algice in inflamatie (prostaglandinele). Cele opioide (morfina, codeina etc.) influenteaza fenomenele chimice la nivelul creierului, crescand toleranta la durere, producand sedare si euforie.

Anestezicele insa, blocheaza orice tip de senzatie, inhiband fluxul micilor ioni ce fac posibila transmiterea impulsului nervos; cupand calea de transmitere, durerea nu mai este perceputa.

Abordarea prin metode fizice

Durerea se face simtita datorita impulsului electric ce strabate fibrele nervoase. Anumite forme de curent electric folosite in fizioterapie pot bruia aceasta transmitere, diminuand sau inlaturand durerea. Si alte proceduri de fizioterapie, precum ultrasunetele, laser-ul sau termoterapia (terapia prin temperatura crescuta sau scazuta) pot fi utile. Acestea actioneaza fie direct asupra traseului neuronal, distragand atentia fibrelor nervoase de la stimulul dureros catre stimulul termic, de exemplu, sau indepartand unii facori locali ce intretin suferinta, precum contractura musculara sau edemul inflamator.

Kinetoterapia si eficacitatea ei este dovada ca modul cel mai bun de a tine un mecanism in viata este de a-l pune in functiune. Diversele tipuri de terapie prin miscare (ex. miscari pasive, miscari active, stretching-ul, tehnicile de relaxare sau de reeducare senzitivo-motorie, masajul etc.) au ca tinta fie durerea, fie cauzele acesteia. In cazul unei dureri de spate datorate pozitiei incorecte la birou, masajul si miscarea vor distrage atentia fibrelor nervoase de la durere, dandu-le ocupatie cu stimuli mecanici si de presiune, contractura musculara se va relaxa, mobilizarile indepartand piedicile dureroase din calea miscarii.

O alta ramura a recuperarii medicale cu efecte recunoscute de mii de ani este balneoterapia. Ar fi multe de spus despre micile miracole pe care ni le-a lasat la indemana mama-natura pentru a ne ajuta; pe scurt, diversele terapii cu ape minerale, ape termale, namoluri, gaze, aer curat care se gasesc in colturi de natura binecuvantate cu proprietati vindecatoare, sunt astazi recunoscute stiintific drept metode de tratare a durerii, fie prin mecanisme directe, fie indirecte, asupra bolii cauzale sau psihicului nostru.

Toate aceste tehnici ce tin de medicina fizica si balneologie, fara a fi suparatoare la administrare, fara a avea efecte adverse remarcabile, imbunatatind atat functionalitatea locala cat si cea generala, precum si prin efectul relaxant, vor contribui cu siguranta la starea generala de bine, ceea ce va face durerea mai usor de suportat sau chiar de ignorat.

Abordarea psiho-emotionala

Durerea este o experienta individuala, influentata de factori unici, personali. Modul si intensitatea la care o percepem sunt strans corelate cu memoria experientelor anterioare, starea emotionala, atentia. Cu alte cuvine, la nivelul creierului durerea se hraneste din amintirile, parerile si emotiile noastre, putand fi modulata de factori psihologici cum ar fi credinta, speranta, starea de constienta. Putem capata controlul asupra acestori factori prin: psihoterapie, ergoterapie (terapia ocupationala), diverse tehnici de relaxare si chiar terapia placebo. Terapia placebo este un exemplu foarte graitor in acest sens. De exemplu, bolnavul primeste o pilula care arata exact ca o aspirina, medicul ii confirma ca este vorba de o aspirina care ii va calma durerea de cap; culmea e ca, desi pilula nu continea decat zahar, l-a scapat la scurt timp pe pacient de durerea de cap. Dorinta puternica a acestuia de a-si calma durerea de cap si increderea in tratamentul aplicat au dus la efectul analgezic al aspirinei fara aspirina, doar credinta. Incalcite si minunate sunt caile creierului, nu-i asa?

Parerile in privinta lor sunt la fel de impartite ca si gusturile in arta, dar este un lucru asupra caruia tot mai multi medici incep sa cada de-acord: cheia succesului e in a le imbina pe toate, intr-un mod personalizat fiecarui pacient.Durerea nu e un balaur pentru ca exista solutii. Durerea nu e un balaur pentru ca e a noastra; in aceeasi masura in care ea exista pentru a ne aminti zgomotos cat suntem de fragili si ca trebuie sa ne ingrijim, in aceeasi masura poate sa ne salveze viata sau sa ne dea sutul necesar de a ne-o imbunatati.