Autor - Iancu Sasul si fiul sau Bogdan.doc

8/18/2019 Autor - Iancu Sasul si fiul sau Bogdan.doc

1/685


2/685

2

Iancu Sasul şi fiul său BogdanRoman istoric Cu o prefaţa de profesor dr. în istorie Ştefan S Gorovei

Universitatea Al.Ion Cuza Iaşi

Bucureşti 1966-Mnc!en 200


3/685

3

5Prefaţa

Intre pricipii care au domnit în veacul al "#I$lea in Moldova şi Muntenia% suntmulţi care pot deveni% pentru un motiv sau altul% eroi de roman istoric. C&nd

acest veac s$a n'scut% Moldova tr'ia ultimii ani ai lun(ii şi (lorioasei domnii alui Ştefan cel Mare )*+,-$*,+/0 c&nd veacul apunea% în Muntenia p'lea steaualui Mi!ai #itezul% care tocmai în acest an )*1/ reuşise s' uneasc'% din mai p&n' în septem2rie% cele trei t'ri rom&ne su2 un sin(ur sceptre. Intre acestedomnii $ reale 2orne ale istoriei ma3ore a poporului roman $ acel veac "#I

înf'ţişeaz' iu2itorului de istorie şi o seam' de alte domnii% mai lun(i sau maiscurte% mai 2o(ate sau mai s'race în evenimente politice şi militare% sau în

realiz'ri culturale% mai z2uciumate sau mai liniştite% înc!eiate paşnic sau tra(ic.Au fost ani pe care i$au ilustrat principi ener(ici% animaţi de pro(ramme

am2iţioase şi care au l'sat urme ad&nci în arta şi cultura rom&neasc'% precum% înMoldova% 4etru Rareş )*,5- $*,67% *,+* $ *,+1/ şi Ale8andru l'puşneanu )*,,5$ *,1*% *,1+ $ *,17/. Au fost alţii% purtaţi de idealuri neînţelese la vremea lor şicare au r'mas în amintirea comun' ca nişte persona3e caudate% precum 9espot#od' a Moldovei )*,1* $ *,16/ şi 4etru Cercel în Muntenia )*,76 $ *,7,/ şi

principi pe care îi putem privi într$o lumin' foarte romantic'% lupt'tori pentru

m&na unei domniţe% an(a3&nd în aceast' lupt' tot presti(iul coroanei% ca :o(danal III$lea )*,+ $ *,*-/ şi Ştefan al I#$lea cel ;&n'r )*,*- $ *,5-/ în Moldova%

ori viteazul Radu de la Afumaţi )*,55 $ *,56% *,5+ $ *,5


4/685

4

=aţ' de toti aceşti principi% pe care istoria îi re ţine şi îi aşeaz' în primul plan aldesf'şur'rii ei% Iancu Sasul $ care a ocupat tronul Modovei doar trei ani% dintoamna anului *,-< p&n' în toamna lui *,75 $ înseamn' o domnie nu doar

scurt'% ci şi z2uciumat' şi% mai ales% contestat' ca nici o alt' la vremea aceea.>ra a doua oara'% într$un timp de doar dou' decenii% c&nd pe tronul lui Ştefan

cel Mare $ vestit lupt'tor al ortodo8iei% protector al muntelui At!os% focarul viuşi inima creştin't'ţii orientale care c'zuse în captivitatea p'(&n' $ se urca un

eretic% un luteran )primul fusese 9espot #od'/ ? @nedumnezeirea şi ereticia sa@ $ne spune cronica ţ'rii $ au nemulţumit profound pe moldoveni.


5/685

5

9ac' domnia acestui persona3 nu este o fil' luminoas' de istorie% în sc!im2viaţa lui poate s'furnizeze material pentru un roman istoric. =iu 2astard a lui

4etru Rareş% el avusese ca mam' pe >caterina%% soţia unui curelar sas din :raşov%Geor( eiss. Istoria nu cunoaşte mai am'nunţit împre3ur'rile naşterii sale% dar

istoricului îi este în('duit s' presupun' c' le('tura )foarte pro2a2ilînt&mpl'toare/ al c'rui rod a fost Iancu Sasul s$a înfiripat şi s$a consumat în una

din campanile militare pe care 4etru Rareş le$a întreprins în ;ransilvania în prima sa domnie )*,5- $ *,67/. întrea(a înf'ţişare şi def'şurare a vieţii sale

arat' c' naşterea lui tre2uie aşezat'în 3urul anului *,6,. Bu mai era un omfoarte t&n'r c&nd a început s' se z2at' pentru a$şi pune în valoare ceeace el

socotea a fi drepturile sale la coroana Moldovei. Şi$a format aceste drepturi spresf&rşitul anilor 1% înt&i la curtea imperial' din #iena% apoi la Istam2ul% la curteasultanului şi ca alţi pretendenţi a fost trimis în aşteptare în insula Rodos0 soţia pe

care şi$a (asit$o între 4aleolo(ii de acolo% i$a d'ruit doi 2'ieţi şi patru fete.


6/685

6

9omnia lui Iancu Sasul în Moldova n$a fost liniştit' şi fericit'% nici pentru el%nici pentru ţar' şi locuitorii ei. Reli(ia sa% firea sa% o2iceiurile sale% dar mai ales

e8cesele şi necuviinţele sale l$au f'cut odios în oc!ii moldovenilor. B$a fost(reu% în impre3ur'rile de atunci% sa se o2ţin' scoaterea lui din domnie. Refu(iatîn 4olonia% a fost decapitat acolo% la iov% din porunca unui vec!i neprieten als'u% devenit între timp re(e al 4oloniei% Ştefan :at!orD. =amilia sa a avut% mai

apoi% parte de alte aventuri.


7/685

7

9omnul G!eor(!e Gane s$a pasionat pentru istoria acestui persona3 înc' în aniic&nd tr'ia în Rom&nia0 de atunci înc'% dateaz' documentarea pe care a realizat$o

şi pe 2aza c'reia şi$a scris romanul istoric despre Iancu Sasul. Ultimulreprezentant al unei familii care a dat mai multe nume de seama culturii

rom&neşti% domnul Gane a adunat% din documentele şi studiile istorice pe carele$a consultat% informaţiile necesare pentru a ţese canavaua pe care s' se poata 2road povestea acestu persona3 insolit şi neiu2it% pro2a2il% dec&t de ai s'i. E

viaţ' care a însemnat o e8perienţ' umana% poate fi întotdeauna interesant'% dac'nu prin altceva% m'car prin durerosul ei sesn uman. Cartea aceasta îi va asi(ura%

poate% mai mult' popularitate dec&t i$ar putea aduna scrierile unui istoric.


8/685

8

4rofesor doctor Ştefan S. Gorovei Uniuversitatea Al. Ion Cuza Iaşi

Capitolul *


9/685

9

Fn care Iancu fiu de voevod% r&vneşte la scaunul Moldovei

:raşov% anul *,1,. Fn mica du(!ian' a curelarului Hr( eiss este mare a(itaţie.Curelarul% un om mai în v&rst'% st' în atelierul s'u împreun' cu cele c&teva calfe

şi prelucreaz' 2uc'ţile de piele pentru diverse comenzi. Afacerile îi mer(eau 2ine. >caterina soţia sa şi In(e fiica lor% fu( de colo p&n' colo foarte a(itate0soseşte dintr$o c'l'torie lun(' de la Constantinopole% Iancu% fiul >caterinei şi


10/685

10

fratele dup' mam' a In(ei. #ecinii s$au adunat în faţa du(!enii s' priveasc'scena. Unii comenteaz' evenimentul% iar alţii% mai ales femeile% p'l'vr'(esc felde fel de poveşti% cum c' Iancu nu ar fi fiul curelarului% ci al unui prinţ dintr$oţar' str'in' care se numeşte Moldova% care venind prin aceste melea(uri s$a

îndr'(ostit de frumoasa curel'reas'% iar ca fruct al dra(ostei lor a venit pe lumet&n'rul şi frumosul Iancu% ane% cum îi zicea mum'$sa. or( este furios la

culme şi nici nu vrea s' aud' de cele ce se petrec. A îm2'tr&nit% iar dup' o viaţ'întrea(' de munc' cinstit'% în care timp a devenit c!iar unul din conduc'torii

2reslei curelarilor şi a tuturor acelora care prelucreaz' pielea% acum la 2'tr&neţezic% s' a3un(' de r&sul lumii J Bu este mai puţin adev'rat c' la timpul s'u a

2'nuit ceva despre le('turile >caterinei% Kati cum o stri(a el% cu prinţul 4etru alRareşoaei% 9omnul L'rii Moldovei% care de c&te ori pleca în pri2e(ie venea cu

oşti şi prin aceste mele(uri. Bu rareori se înt&mpla s'$i cad' vreo t&n'r' şifrumoas' fat' în 2raţe% care de fiecare dat' se pomenea cu un pumn de (al2eni%

uneori mai mari% alteori mai mici% dup' caz% dup' voia prinţului% (al2eni dinaceia care circulau prin p'rţile :raşovului% unii turceşti% alţii veneţieni% 2a c!iar

şi din acelea din ţara numit' =ranţia despre care se vor2esc multe lucrurifrumoase. Aşa şi cu Kati% t&n'r' cum era pe atunci% dar mai ales frumoas'% a datdracu de s$a înt&lnit cu ea prinţul% înt&mpl'tor sau nu% asta nimeni nu ştie% fapt

fiind c' s$a înt&lnit cu el şi nu odat'% ci de foarte multe ori. C&nd s$a n'scutmicuţul Iane a fost c!emat un preot de$al lor% fiindc' din cel care este în ţara

Moldovei nu s$a ('sit prin aceste mela(uri% dar nu asta conteaz'. =aptul cel mai


11/685

11

important era c' pe ascuns% prinţul 4etru al Rareşoaei a adus şi un om de i$aaplicat 2'iatului o pecete înroşit' în foc pe piciorul drept% pe pulp'% de a ţipat

mititelul toat' ziua de a crezutz s'rmanul or( c' a dat 2oala în el şi a c!emat unmedic% pe 2'tr&nul >ronimus% acela ce t'm'duieşte cu ştiinţa sa pe 2olnavi% 2aunii zic c' a venit de departe% iar cei mai înv'ţaţi care ştiau multe pretindeau c'

a c'l'torit prin locurile prin care cu mult timp în urm' un anume 4olo din#eneţia ar fi fost. >caterina l$a (onit pe 2'tr&n de fric' s' nu vad' arsura de pe pulpa piciorului drept al 2'ieţelului% c'ci pe atunci Hr( era convins c' era fiul

lui şi nici prin minte nu i$ar fi trecut s' fie al frumosului prinţ de dincolo demunţi. ;otuşi a aflat$o nu prea t&rziu0 dealtfel frumoasa Kati nu a putut s' i$o

ascund'% fiindc' nu a avut cum s' 3ustifice frumuşelele sume de (al2eni de caredispunea% din care şi$a cump'rat o cas' frumoas'. 4&n' în cele din urm'

curelarul a aflat vr&nd nevr&nd adev'rul% îns' sumele de 2ani erau mai puternicedec&t or(oliul s'u de 2'r2at înşelat. încetul cu încetul s$a aşezat iar'şi linişte

peste casa şi pr'v'lia lor. Iancu a crescut% a fost la şcoal'% cea s'seasc'% unde aînv'ţat vreo cinci clase şi 3um'tate% at&ta c&t s' poat' citi şi s' fac' c&teva

socoteli. 9ar prinţul nu mai veni prin aceste melea(uri% murind între timp% f'r's' mai dea nici o veste şi astfel timpul trecu% şter(&nd multe din mintea acum al 2'tr&nilor eiss% p&n' într$o zi c&nd Iancu intri(at% o între2' pe mum'$sa de

semnul pe care îl are pe pulpa piciorului. Marea i$a fost surprinderea c&nd i se povesti c' el de fapt nu este eiss fiul curelarului din :raşov% ci în realitate este

un prinţ din vec!ea familie a Muşatinilor din Moldova% nepotul% mai 2ine zis


12/685

12

unul din mulţii nepoţi al marelui atefan% domnul Moldovei% cel c'ruia i se spuneaCel Sf&nt% care a domnit cu vreo sut' de ani mai înainte% a c'rui amintire este şiast'zi treaz'% cel care s$a luptat cu liftele p'(&ne ottomane. 9in ziua c&nd afl'cine este nimeni nu s$a mai înţeles cu Iancu% mai ales 2'tr&nul s'u tat' care deruşinea lumii şi$a pus la 2 'taie toate talentele în a convin(e pe femeia lui şi pe 2'iat s' nu pomeneasc' nimica prin vecini ca s' nu se fac' familia de r&s% maiales c' In(e sora lui a a3uns la v&rsta m'ritişului% prezent&ndu$se un t&n'r s$o

cear' şi ce s$ar fi înt&mplat dac' pretendentul ar afla c' viitorul s'u cumnat esteal altuia şi nu al curelarului. 9oamne% ce încurc'tur'. 4&n'în cele din urm'

familia a fost nevoit' s' accepte ru('minţile curelarului% mai ales c' Iancu a luato sum' mare de 2ani pe care 2'tr&nul i$a dat$o. 4entru un timp situaţia s$aaran3at fiindc' 2'iatul a fost trimis la #iena la cunoscuţi unde s' urmeze oşcoal' de comercianţi% ţinut' de un cele2ru ne(ustor de prin p'rţile locului.Iancu înv'ţ' multe acolo% av&nd c!iar fericita ocazie% împins de destin% s'

cunosc' un adev'rat prinţ% pe Stefan :at!orD care fu ţinut prizonier de c'treîmp'ratul Ma8imilian% vizit&ndu$l zile în şir% discut&nd şi pun&nd cu el ţara la

cale. :at!orD îi dest'inui c' el este unul din pretendenţii la tronul ;ransilvanieişi poate c!iar la un tron re(al. Aceast' veste l$a f'cut pe Iancu s' se simt' cumnu se poate mai 2ine. >ra în fine în compania cuiva care avea aceleaşi ţeluri ca

ale lui. 9ealtfel din perioada c&t a stat la #iena îi veni ideea s' cear' scaunul pecare l$a avut tat$s'u şi pentru asta a c'utat s' intre c&t mai mult su2 pielea


13/685

13

prinţului% dar cur&nd şi$a dat seama c' acesta nu avea 2ani suficienţi pentru a$lfinanţa.

Intorc&ndu$se de la #iena îi venir' în cap fel de fel de fluturi0 vrea neap'rat s'

cear' scaunul lui 4etru al Rareşoaiei tat'l s'u cel adev'rat. In orice caz 2'tr&nului curelar îi sur&dea perspectiva de a avea un fiu% c!iar vitre(% re(e% dar

onoarea de familie era parc' mai presus dec&t asta. 9ar% p&n' la urm'% la


14/685

14

insistenţele lui Iancu accept' s'$i dea şi ultimele economii pe care le f'cu cumult' trud' în ultimii ani ca s'$şi asi(ure 2'tr&neţele şi l$a trimis la

Constantinopole. Ins'% ca de cele mai multe ori% socoteala de acas' nu se potriveşte cu cea din t&r(% fiindc' In(e a tr'nc'nit vrute şi nevrute prin vecini şi

prin cunoscuţi% în aşa fel c' în scurt timp mai toat' lumea cunoştea straşnicatain' a familiei curelarului eiss Hr( şi asta se împr'ştie cu o repeziciune

uimitoare. :a p&n' în cele din urm' lumea vor2ea fel de fel de poveşti% cum c'Iancu ar fi c!iar fiul înp'ratului şi multe altele. 9ar% cu toate acestea începur'oamenii s'$l respecte pe cel care ar putea fi tat'l unui re(e% c!iar vitre( tot era

ceva% c'ci doar el l$a crescut ca pe propriul s'u fiu. Miile de între2'ri şie8plicaţii pe care tre2uia s' le dea îl f'ceau pe 2'tr&n ursuz şi moroc'nos% ca în

cele din urm' s' nu mai ias' din cas'. St'tea mai tot timpul în du(!iana sa%tre2eluind.


15/685

15

a Constantinopole nu se petrecur' prea multe evenimente% deoarece acolo nu$lcunoştea nimeni pe Iancu% iar 2ani prea mulţi nu avea ca s' se introduc' în

cercurile înalte. Se !ot'r& deci s' se întoarc'% parcur(&nd lun(ul drum cu fel defel de mi3loace de transport. #estea reîntoarcerii fiului r't'citor se împr'ştie curepeziciune. Fn casa Hr( era a(itaţie mare% 2'tr&nul alear(' de colo p&n' colo%fiind în acelaş timp şi fericit şi în(ri3orat de ceeace îi va aduce fiul s'u% c'ci aşaîl considera. C'l'toria la Constantinopole nu a durat dec&t c&teva luni în caretimp toate aproape se liniştiser' şi acuma p'rea c' totul reîncepe de la cap't.;r'sura cu care a venit Iancu de la c'ruţa care l$a transportat peste munţi se

apropie de pr'v'lie. =emei şi copii alear(' în urma ei ca s'$l vad' pe re(e cumspuneau ei. >l st' foarte (rav pe 2anc!eta din spate0 peste tot sunt aruncate l'zimai mari şi mai mici% cu fel de fel de nimicuri% fleacuri aduse de prin 2azarele

Constantinolului. Gulerul înalt de la manta îi acoper' aproape toat' faţa%împiedic&ndu$l s' întoarc' prea 2rusc capul. Are o ţinut' marţial'% ţine capul sus

şi în sinea lui se şi vede mare voevod suit pe tronul tat'lui s'u. C&nd micuţatr'sur' coteşşe pe str'duţa în(ust' din prea3ma ;&mpei% aproape nu mai poateînainta de mulţimea adunat'. 9in toate p'rţile se aud stri('te ? $ 9er KHni( ist(eommen . . . der KHni( ist (eommen% dar el dea2ea aşteapt' s' a3un(' la

casa p'rinteasc'% s$o vad' pe Mutti% pe #ati şi mai ales pe In(e dra(a lui sor'%

cea pe care o îndr'(ea mai mult ca pe oricine. 4&n' în cele din urm' micuţa luic'suţ' este pur şi simplu invadat' de vecini şi de rude. Hr( s$a înc!is în atelier%a e8pediat calfele şi 2ate cu furie cu ciocanul în 2uc'ţile de piele de pe mese%


16/685

16

f'r' nici o noim'% numai aşa ca s' fac' z(omot% s' par' c' lucreaz'% în realitatenevr&nd s' aud' urletele de afar'0 din c&nd în c&nd e8clam' ca pentru sine ?

@ Mein Gott% mein Go tt .. . na so et a s .. . so eine Sc!ande @ Bu vor2ea

deloc rom&neşte şi dealtfel nici Iancu% care totuşi s$a mai înv&rtit printre rom&niide prin partea locului de c&nd a aflat de la mum'$sa c' are s&n(e de voevod

Moldovean0 prea 2ine nu ştia nici el% dar se descurca totuşi. :a mai mult dec&t


17/685

17

at&ta% s$a !ot'r&t la un moment dat s' vor2asc' numai în lim2a ţ'rii unde va fi prinţul domnitor% cum spunea el. ;ot (&ndind la cei pe care îi va revedea% maiales la sora sa% tr'sura trece cu (reu prin mulţimea care îl aclam' şi pe nesimţitea3un(e ('l'(ios în faţa porţii înalte a c'suţei lor. >caterina% mama% alear(' primaîn înt&mpinarea sa% urmat' de In(e şi multe femei pe care nu le cunoştea. Unele

pl&n( f'r' a avea un motiv oarecare% altele r&d% iar copiii ţip' at&t de tare c'zarva este mare. #izitiul% un 2'r2at (ras% murdar îm2r'cat în mantia lui lun('% cu

must'ţi mari% se d' cu (reu 3os de pe capr'% în3ur&nd de mama focului penemţeşte şi pe un(ureşte în acelaş timp şi se duce s' desc!id' portiera mic' a

tr'surii. Iancu aşteapt' asta% doar nu era demn pentru un om ca el s' şi$odesc!id' sin(ur. Mai înt&i se sperie de lume% dar v'z&nd$o pe mum'$sa% co2oar'

(r'2it c'z&ndu$i în 2raţe% cu oc!ii înl'cr'maţi. Apoi o îm2r'ţiş' pe In(e%mir&ndu$se c' nu$l vede pe #ati. Ceilalţi oameni aproape c' nu$l t&rau în strad'%

at&t de violent îşi arat' 2ucuria c' s$a întors der KHni(. 4&n' în cele din urm'este dus în cas' şi încetul cu încetul lumea se împr'ştie care încotro% mulţumit'

c' a asistat la venirea unui persona3 de vaz'. :a unii spuneau c!iar c' odat'c&nd re(ele va veni în oraş cu armat' mult' o s'$i ţin' minte pe cei care l$au

primit cu 2ucurie şi atunci o s' fie p'ziţi de toate relele ce sar ivi cu ocazia unuir'z2oi.


18/685

18

A3uns în cas' Iancu se tr&nteşte pe fotoliul 2asculant e8tenuat0 dup' ce scoate unoftat ad&nc l's&nd m&inile s'$i at&rne l&n(' corp% se uit' în fine mai atent la ceidin 3ur. ;oat' lumea îl priveşte% mama% In(e% ;anti Mitzi% Enel =ritz şi alţii pe

care aproape nu$i v'zuse niciodat'% numai #ati nu era nic'ieri ?

$ @ o ist #ati% Mutti J @ întrea2' el uit&ndu$se curios la ea. în loc de r'spunseste dus la uşa atelierului de unde se auzeau 2't'i din ce în ce mai puternice şi


19/685

19

pe 2'tr&n în3ur&nd de mama focului din c&nd în c&nd. Iancu pufneşte în r&sîmpreun' cu ceilalţi şi 2ate puternic în uşe% ceeace avut drept efect ca 2't'ile s'

înceteze% dar at&ta tot% uşa nu se desc!ide. 9up' o nou' 2'taie mai a2itir apare înfine 2'tr&nul% cu şorţul lui de piele% în !aine de lucru% cu oc!elarii pe v&rful

nasului% privind pedeasupra. C&nd îşi vede fiul% sau cel puţin aşa îl consider' şiv'z&nd c' s$a f'cut linişte% vine încet în faţa lui şi$l cuprinde în 2raţe. C&teva

lacrimi îi umezesc o2ra3ii. Iancu% 2'r2at t&n'r% puternic îl ridic' pe firavul 2'tr&nel în sus% îl înv&rteşte odat' cu el şi depun&ndu$l din nou îi spune ?


20/685

20

$@ Ba . . . (uten ;a( #at i . . @ la care 2'tr&nul cap't' o faţ' radioas' spun&nd ?$@ Mein So!n . . . . @ şi lacrimile încep s'$i cur('. =iindu$i ruşine de lume se

întoarce în atelier încep&nd s' 2oc'neasc' din nou.

în prima zi Iancu nu a putut vor2i nimica cu mum'$sa% din cauza a(itaţiei şi alo2oselii care l$a cuprins. In(e fu(e în permanenţ' prin vecini unde are prietene%

ca s' povesteasc' despre fratele ei prinţul0 doar în cur&nd va fi sor' de prinţ


21/685

21

domnitor şi asta nu este puţin lucru. E s' poat' şi ea s' se m'rite cu un 2'r2at deneam mare şi cine ştie% c!iar cu un prinţ. 4e Iancu îl cam a(aseaz' aceast'

e8u2eranţ' a surorii sale% dar nu$i spune nimica ca s' nu$i strice pl'cerea. ai înfelul acesta se termin' prima zi. Curelarul s$a culcat devreme% iar a doua zi şi$areluat activitatea ca şi c&nd nimica nu s$ar fi înt&mplat. Sin(ura Kati ardea de

ner'2dare s' afle ce a f'cut fiul ei la Constantinopol0 doar au dat tot ce au avutca el s' poat' face c&t de c&t faţ' în oraşul unde nu poţi mer(e cu m&na (oal'%

mai ales c&nd urm'reşti un anume scop% acolo unde cei puternici se las' mituiţif'r' 3en'. ;oat' noaptea n$a dormit din cauza asta% dar nu l$a deran3at% l$a l'sat pe Iane al ei s' doarm' ca s' viseze la tronul care i se cuvine de drept. Bu

de(ea2a l$a însemnat prinţul pe pulp'% a f'cut$o 2ineînţeles cu un scop% (&ndeşteel.


22/685

22

Inc' cu noaptea în cap >caterina este în picioare. Mai înt&i îi cur'ţat !ainele%f'c&ndu$la ca noi% apoi din curiozitate cotro2'ieşte prin l'zile cu care a venitt&n'rul de la Constantinopole. 4e m'sur' ce le (oleşte este din ce în ce mai

mirat' şi fascinat'% fiindc' n$a mai v'zut at&tea ştofe frumoase% ţesute cu fir deaur şi m't'suri cum numai în orient se ('sesc% din acelea care se v&nd rar% c&ndvin ne(ustorii (reci şi turci% oferindu$le marilor seniori% pe aur. Ce minun'ţii%

Iane al ei le va purta c&nd se va sui pe tronul tat'lui s'u adev'rat% prinţul acelafrumos pe care ea l$a iu2it% c'ci altfel nu i s$ar fi dat aşa de uşor. Apoi le aşeaz' pe toate frumos pe laviţ' şi se duce s'$i prepare micul de3un% ca s' ('seasc'

ceva de m&ncare c&nd s$o scula. 4este puţin timp apare şi In(e% dar prea t&rziufiindc' mum'$sa le f'cuse pe toate înc' de mult. îm2ufnat' se duce s' se culce

la loc% o s' le vad' mai t&rziu. Iancu în sc!im2 a visat toat' noaptea defrumuseţile pe care lea v'zut în oraşul în care circul' mii de oameni% care mai decare mai frumos îm2r'caţi% sau care mai de care în zdrenţe. Cei 2o(aţi um2l' cusclavi dup' ei% au iata(ane imense la cin('tori şi se tr&ntesc cu toţii la p'm&ntc&nd trece în (oana cailor marele padişa!% sultanul tuturor Ettomanilor% um2ralui Alla! pe p'm&nt. Inc' su2 influenţa visului se trezeşte c&nd soarele este sus pe cer. :'tr&nul s'u tat'% curelarul% f'cuse de3a c&teva perec!i de înc'lţ'ri cucalfele sale. Iancu îşi pune frumosul !alat colorat şi co2oar' în odaia în care se

m'n&nc'. Masa este frumos pre('tir'% cu toate 2un't'ţile pe ea% tot ce$i place luişi de care a dus dorul c&t timp a fost plecat. Kati% mama% îl înt&mpin' cu 2ucurie%îl îm2r'ţi şeaz' şi$l serveşte0 fl'm&nd ca un lup t&n'rul în(!ite tot ce i se d' şi la


23/685

23

urm' satisf'cut o ia pe mum'$sa de dup' umeri şi mer(e cu ea în micuţa (r'din'din dosul casei ca s'$i povesteac' de oraşul minune pe care l$a v'zut. Simtenevoia s' vor2easc' cu cineva% s' povesteasc' ce a f'cut% s' se sf'tuiasc' ce

urmeaz' s' mai fac'% ori% cel mai nimerit pentru asta era acuma cea care i$a datviaţ'.


24/685

24

$@ Mutti% ce 2ine îmi pare c' te v'd . . . nici nu ştii ce dor mi$a fost de tine şi devoi to ţ i . . . da% da% mai ales de tine @ îi spune el în timp ce se aşeaz' pe o

2anc!et'.

$@ Ce ai f'cut acolo% mein So!n . . J @ întrea2' ea ner'2d'toare% cu oc!ii !ol2aţiasupra lui. Iancu îşi adun' (&ndurile şi începe s'$i povesteasc' rar şi ap'sat% aşa


25/685

25

cum avea el o2iceiul s' fac' c&nd a fost mic 2'ieţel şi mama lui îi ceru socoteal'şi$l cert'.

$@ 9rumul a fost lun( . . am c'l'torit cu fel de fel de tr'suri% mai înt&i p&n' la

cetatea ;&r(ovişşei de dincolo de munţi . . . apoi p&n' la cetatea lui :ucur undeam r'mas mai multe zile. Multe 2l'st'm'ţii se aud prin acele melea(uri . . .

voevozii% şti% prinţii de acolo% taie şi sp&nzur' pe toţi cei ce le stau în cale . . .


26/685

26

aici am intrat în le('tur' cu unul din şefii ienicerilor . . . ştii% o c'petenie at u r c i l o r . . . era de la curtea domneasc'% un anume I2ra!im care m$a ('zduitşi mi$a dat o adres' la Constantinopole . . 2ineînţeles c' asta m$a costat (al2enif'r' de care nu poţi face nimica la turci . . . dup' un drum lun( şi (reu . . . eram

de c&teva ori în pericol s' fiu 3efuit de fu(ari% şti% celor ce li se spun !aiduci%oameni cinsti ţi spun unii% care nu prad' dec&t pe cei ce le$au f'cut o nedreptate%apoi împart prada cu cei s'raci . . . dar nu$ţi fie team'% am sc'pat de fiecare dat'cu 2ine . . m' pref'ceam c' sunt s'rac% c' fu( de frica vreunui 2oier% aşa m$au

l'sat în plata 9o mn u l u i . . . am a3uns în fine la Constantinopole . . vai Mutti%nici nu şti ce oraş mare şi frumos . . este aşezat pe am&ndou' p'rţile a unei

str&mtori de ma r e . . . şi ce oraş 2o (a t . . . peste tot vezi numai turci de vaz'care circul' su2 un fel de 2aldac!ine% purtate de oameni aduşi de ei şi f'cuţisclavi . . oameni aduşi din r'z2oaie% şer2ii lor . . ştii J . . unii poart' un fel de

acoperşuri de p&nz'% alţii le fac v&nt cu pene prinse de 2eţe frumoase% iar alţii îiservesc cu 2un't'ţi . . nici nu ştii ce frumos este . .@ spune el la urm' cu unimens entuziasm% dar v'z&nd$o pe mum'$sa privindu$l cu un aer mirat% seopreşte din povestit. Kati îşi revine şi în cele din urm' spune ? $@ as ist

Iane . . dece te$ai oprit J . . sunt surprins' c'$ţi place cum unii îi duc pe alţii înro2ie numai ca s' munceasc' pentru ei . . nici nu ştii ce viaţ' (rea duc aceşti

nenoroci ţi . . noi tr'im aici la oraş şi nu ieşim nic 'ieri . . da% s' ştii% dra(ul meu%c' şer2ii duc tot (reul% în timp ce seniorii !u z u r e s c . . . am fost de mai multe


27/685

27

ori prin satele din 3ur şi am v'zut cum tr'iesc oamenii aceştia . . nici nu 2'nuieşti dra(ul me u . . . @ Iancu o opreşte cu un (est din m&n'.

$@ as' Mutti . . dece îmi spui asta J . . . las'$m' s' termin s'$ţi spun ce am f'cut

acolo% da% este adev'rat c' am fost şi în unele cartiere mai dep'rtate de oraş . . .acolo tr'iesc cei mulţi% unii peste al ţii . . da dece s' ne pese de ei devreme ce

noi putem s' tr'im mai 2ine J . . nu vreau s' spun c' şi eu am s' fac lafel ca cei


28/685

28

de acolo% nu% n$am s' fac asta . . . doar n$ai s' crezi c' de acum încolo% sau c&ndam s' fiu voevod% eu am s' fiu acela care s' sc!im2e lucrurile . . aşa cum suntele r&nduite de c&nd lumea . . ca s' a3un( la ţel tre2uie s' m' comport ca ei% c'dac' nu te m'n&nc'% te striveşte ca pe un vierme . . . vrei tu asta Mutti J . . uite%

f'r' s'


29/685

29

vrem vor2im de altceva................@se opreşte o clip'% mum '$sa d' din cap însemn

de apro2are% apoi el urmeaz' pe un ton rar şi rezolut. . $ @ în prima zi c&nd am

sosit la Constantinopole m$am dus la turcul lui I2ra!im% un oarecare AliMustafa% un 2'r2at înalt şi destul de ne(ru la faţ'% cu must'ţi r'sucite în sus . .m$a primit 2ine c&nd i$am ar'tat semnul pe care mi l$a dat cel din cetatea lui


30/685

30

:ucur ca s' ştie c' vin din partea sa . . Imediat m$a poftit în cas' şi m$a descusutîn toate felurile. .

. apoi mi$a spus c' el este mare ienicer la Su l t a n . . . vai cum vor2esc de el% îi

spun preafericitul 4adişac!% sultanul tuturor Ettomanilor% um2ra lui Alla! pe p'm&nt şi de c&te ori îi pomenesc numele fac plec'ciuni% ei zic temenele . . îlvede pe sultan zinic% c'$i cunoaşte pe toţi cei ce doresc domnia uneia din ţ'ri%


31/685

31

Moldova sau ala!ia . . tot de la el am aflat c' turcii au un anume paşaMa!omed care controleaz' pe cei ce vin pentru domnie% se uit' la fiecare s'

vad' dac' are vre$un semn% aşa cum am eu pe pulp' . . . c&nd i l$am ar'tat a s'ritîn sus de 2ucurie şi c!iar a doua zi m$a dus la paş' . . . i$am dat pentru asta o

mulţime de (al2eni turceşti% at&ta c&t mi$a ce r u t . . . 4alatul paşei este l&n('cel al sultanului% pe malul :osforului . . aşa$i zice trec'torii de ap' de acolo . .totul este straşnic p'zit de soldaţi cu iata(ane . . ştii% s'2ile lor . . sunt at&t de

mari c' dea2ea le pot duce . . am încercat s' m&nuiesc unul% dar c&nd s'$l înv&rtera c&t p$aci s' cad 3os . . @ r&de cu poft' iar mum'$sa pune m&inile la o2razsperiat' $ @ n$am antrenament . . înante de asta Ali m$a înv'ţat s' spus c' nu

vreau tronul Moldovei ca s' nu m' duc' în insula Rodos unde sunt e8ilaţi toţicei recunoscuţi oficial ca descendenţi din principi . . dac' o f'ceam% nu m' maiî nt or c e a m . .. . cine ştie c&nd şi mai ales dac' m$aşi mai fi întors @ mum'$sa

se sperie% pune m&na la inim'% apoi se înc!in'.


32/685

32

$ @ Se!r (ut !ast du das (emac!t. . @ şi îl m&n(&ie cu dra(oste pe p'r.

$@ 9a% am vrut s' m' întorc ca s' v' spun p'ţaniile prin care am trecut şi apoi . .ştii Mutti . . nu am mai avut 2ani . . ceeace a fost poate norocul m e u . . . Ali

'sta aproape c' a scos pielea de pe m i n e . . . am vrut s' m' împrumut% dar nimeni nu mi$a dat . . eu un str'in necunoscut . . . mi$au cerut (aranţii c' voi fi

domn% apoi c' am pe cineva mare care s' m' susţin' . . n$am putut dovedi


33/685

33

nimica şi nu mi$au dat nici o leţcaie . . aşi fi reuşit poate dac' acceptam s' plecla Rodos% dar am vrut s' m' mai întorc odat' ca s' m' sf'tuiesc cu voi . . maiales cu tine Mutti% fiindc' dac' plec din nou cu (&ndul acesta apoi s' ştii c' vatre2ui s' stau mult timp acolo . . . p&n' s$o ivi ocazia . . înante de plecare am

înt&lnit în casa pa şei pe un anume :artolomeu :rutti care% c&nd a v'zut semnulde pe piciorul drept a fost foarte mulţumit şi a promis c'$mi va face rost de

(al2eni mulţi% dar era (r'2it s' plece la #eneţia unde are un frate şi nu a putut s'se ocupe de mine acuma . . nici m'car c&ţiva (al2eni nu a putut s'$mi dea . . .cic' pentru tron tre2uie vreo dou'sute de m i i . . . @ Kati se uit' uluit' la el şi$l

întrea2' speriat'.


34/685

34

$ @ ieviel J . . mein Gott. @ sare în sus şi pufneşte în r&s.

$@ Bu te speria Mutti% (al2enii odat' luaţi tre2uie daţi înapoi cu do2inzi mari%c!iar du2lu . . . din ceeace voi str&n(e în ţara în care voi domni . . . doar voevod

voi fi. . voi nu veţi veni cu mine acolo . . de m' voi c'p'tui veţi pluti în(al2eni. Astfel se înc!eie discuţia dintre mam' şi fiu. Kati se duce la tre2urile ei%


35/685

35

iar Iancu s'$şi vad' tat'l care pentru prima dat' a avut ocazia s' stea de vor2' cuel. B$a auzit ce au vor2it cei doi mai adineaura% dar ştie ce urm'reşte Iane.

$ @ Bu fiule% nu faci 2ine . . . las'$i pe re(i s' domneasc'% tu stai aici l&n(' mine .

. . ai s' c&şti(i mu l t . . stai cu mine% las' ('r('unii din capul mum'$ti şi ficuminte . . doar şti c&ţi re(i din aceia de peste munţi au pierit . . c&te capete au

c'zut la ottomani% acolo în cui2ul stric'ciunii% acel Constantinopole ce odinioar'


36/685

36

a avut fala lui% unde au domnit împ'raţi adev'raţi% nu din cei f'cuţi cu plat' . .las'$te de asta fiul meu% nu este de capul t'u% este p'cat s' cad' şi el. @ spune

2'tr&nul s'u tat' ar't&nd spre capul s'u% 2'nuind parc' care va fi soarta celui pecare l$a crescut ca un fiu% care% cu toate c' nu este al lui% îl îndr'(eşte totuşi. Inorice caz aceste cuvinte i$au mers lui Iane la inim'. In fond nu este c!iar at&t

de uşor s' fii re(e% (&ndeşte el% plec&nd din atelier f'r' a da un r'spunscurelarului care a v'zut multe în viaţa lui. 9a% tre2uie s' fii în permanenţ' p'zit%în orice moment poţi fi detronat şi atunci nu te poţi 2ucura de li2ertate% fiindc'

te urm'resc cei pe care i$ai nedrept'ţit şi c&te şi mai c&te. Aceste (&nduri îlfr'm&nt' zi de zi% noapte de noapte% 2a într$una din nopţi a visat c' st' cu capulaplecat peste un 2utuc în spatele lui st&nd o mata!al' nea(r' cu o uriaş' secure.S$a trezit lac de ap'% dar îşi spuse c' aceastea sunt urm'rile celor povestite de

tat$su. ;risteţea lui o face pe mum'$sa s' fie în(ri3orat'% dar el nu voia s' spun'cauza pentru a nu$l întrista pe tat$su care crezu c' spusele lui au avut efect.

:'tr&nul se ţinu deci deoparte% nevoind s$o supere pe Kati% Iancu ştiind doar peMutti c&t este de violent' c&nd nu i se c&nt' în strun'. >a îşi şi vedea fiul petron% cu o mantie mare% dintr$o 2lan' scump' cu un sceptru în m&n'% iar ea

al'turi de el m&ndr' de un asemenea fiu. 9ar% socoteala de acas' nu se potriveştemereu cu cea din t&r(. 4&n' la urm' a3un(e totuşi la concluzia c' în fond face

2ine ce face şi c' nu stric' s'$şi încerce norocul. In viaţ' totul este !azard%c&şti(i te$ai aran3at% pierzi% cu at&t mai r'u% şi în cazul aceasta de(ea2a te z2aţid&nd din m&ini şi din picioare c' tot nimica nu se realizez'0 ori% tocmai acuma


37/685

37

norocul începe s'$i sur&d'. Mai înt&i a aflat c' este prinţ din neam mare% cel alMuşatimilor% lucru mare% apoi a plecat la Constantinopole unde nu a fost deloc

r'u primit% dar cel mai important lucru este c' acest senor :rutti s$a ar'tat dispuss'$l a3ute0 da% i$a dat c!iar de înţeles c' o s'$i fac' rost de 2ani% i$a luat şi adresa.Acuma aşteapt' c&teva r&nduri din partea lui% cu care s' se duc' la un c'm'tar

din :raşov% pe care :rutti îl cunoaşte din Spania unde a stat şi el o vreme.


38/685

38

In aşteptarea evenimentelor viseaz' zilnic. Bu se mai sf'tuieşte cu nimeni% nicicu mum'$sa% iar 2'tr&nul crede c' prin cuvintele sale l$a convins s' renunţe. #acere deci domnia% va fi e8ilat pe insula Rodos% aşa cum se o2işnuieşte% unde vaaştepta momentul. :ineînţeles c' totul depinde de (al2eni% f'r' de care nu se

poate face nimica. Cu c&t ia mai mulţi% cu at&t dureaz' mai puţin şi trea2a mer(emai 2ine. Aventurile care îl aşteapt' îl pasioneaz' şi pe zi ce trece îşi face

planuri din ce în ce mai îndr'zneţe% planuri de t&n'r care dea2ea intr' serios înviaţ'. E s' fie at&t de 2o(at înc&t o s'$i întreac' cu mult pe seniorii de pe aici% o

s' ai2e un castel% o cetate armat' iar oamenii se vor prosterna în faţa lui% aşacum pro2a2il f'ceau în faţa tat'lui s'u adev'rat% dar mai ales în faţa 2unicului.Astfel% timpul trece repede% c&nd în una din zile soseşte mult aşteptata scrisoarea lui :rutti% care s$a ţinut de cuv&nt în speranţa c' va profita din plin din domnialui Iancu. >ste curtenitoare şi se adreseaz' 2anc!erului Noffmann din Kronstadt%

om foarte influent care dispune de sume mari de 2ani. >ste adev'rat c' ceredo2inzi importante% dar se merit'% fiindc' altul care s' împrumute asemenea

sume nu este. 4ro2a2il c' nu i se va da c&t este necesar% ci numai o parte%(&ndeşte el şi c!iar a doua zi mer(e la Nerr Noffmann. :anc!erul are în centrul

oraşului o cas' mare şi frumoas' cu vederea spre ;&mpa.


39/685

39

In dimineaşa asta se scoal' mai devreme% nu a spus nim'nui nimica% nici m'car de scrisoare. a ora nou' se afl' în faţa casei 2anc!erului. 9e c&te ori a trecut înfaţa acestei case impun'toare şi n$a ştiut ce se ascunde înd'r'tul zidurilor ei. Ii

desc!ide un lac!eu at&t de frumos îm2r'cat înc&t la început a crezut c' esteînsuşi 2ac!erul% dar îşi d' seama repede c' este un servitor% c&nd acesta îi ia pelerina şi p'l'ria. 9in aceştia o s' ai2e şi el ne(reşit şi nu numai unul% ci o

întrea(' (loat'0 numai servitori se vor înv&rti în 3urul s'u şi c!iar şi 2anc!erii ise vor prosterna. In orice caz nu o s'$i spun' de la început pentru ce îi tre2uiesc

2anii% dar deodat' se trezeşte din visare% se afl' într$un !oll mare de tot% mo2ilatîn stil s'sesc% mo2il' (rea şi masiv'% cu un c!emineu în care mocneşşe un foc%

fiind toamn'% iar servitorul spun&ndu$i.


40/685

40

$ @ 4e cine s' anunţ% domnule J @

$ @Sunt aşteptat de Nerr Noffmann . . spune te ro( c' a venit Iane% Ianeeiss @ numele din urm' îl spune mai încet. Servitorul se înclin'% iese o

clip'% revine şi îi spune plin cu respect.


41/685

41

$ @ St'p&nul meu v' aşteapt' . . am 2'nuit c' sunteţi domniavoastr' . .deacea v$ am l'sat s' intraţi şi v$am luat lucrurile. @ completarea nu$i

place lui Iane% îi face un semn din m&n' oarecum dispreţuitor% ca unuiacare îi este inferior% dup' care îl urmeaz'. #as'zic' este aşteptat. 9eci:rutti i$a scris şi lui% ceeace îl cam sup'r' fiindc' putea s'$l anunţe de planurile pe care le pre('teşte în le('tur' cu persoana sa% pentru a se

pune în (ard' ca s' ştie cum s' procedeze. Uite% acuma în ce încurc'tur'l$a 2'(at% nu ştie ce s' mai spun' şi cum s' înceap'. I s$a dat tot planul

peste cap% (&ndeşte el. Bici nu se aşeaz' 2ine pe un fotoliu l&n('c!emineu şi simte c' cineva st' l&n(' el. Ridic' capul şi vede un 2'r2atmai în v&rst'% îm2r'cat foarte ele(ant% cu oc!elari pe nas% lafel ca tat$su%dar aceştia erau din aur% se vede 2ine. :'tr&nul îl priveşte şi$l cerceteaz' 2ine% îl m'soar' din cap p&n' în picioare. Iancu se ridic' de pe scaun

fiindc' omuleţul îi inspir' respect şi deoarece aşa a fost înv'ţat de acas's' se poarte% faţ' de cei mai în v&rst' s' te ridici în picioare% dar imediatre(ret'% fiindc' nu şade 2ine unui prinţ care va avea un tron s' se ridice

în faţa oricui. Bu are timp s' reflecteze prea mult c' omuleţul îlîntrea2'.


42/685

42

$ @ Ai sosit repede . . 2ine ai f'cut tinere c' ai ve ni t . . @ în acelaş timpîi întinde m&na. ;oate se petrec at&t de repede c' nu avu nici m'car timps' mediteze ce s' fac' şi f'r' s' vrea se apleac'% a şa cum fac toţi tinerii

2ine crescu ţi.

$ @ :un' ziua% 9omnule Noffmann am venit cu recomandaţie din partea . . . . @ dar domnul Nofmann termin' el fraza.


43/685

43

$ @ 9a% da% din partea 2unului meu prieten :artolomeu :rutti% :arti cum îlnumit noi .@ v'z&nd c' Iancu vrea s' continuie% 2anc!erul face un semn

din m&n' şi$l opreşte.

$ @ Ştiu% ştiu% ai nevoie de (al2eni% de mulţi (a l 2e ni .. . ţi $i dau c&ndvrei% dar tre2uie s' isc'leşti o !&rtie c' ai s'$i înapoiezi în termen de

zece ani . . . 2ineînţeles c' la aceasta va tre2ui s' adau(i ceva . . nu% nu%


44/685

44

nu prea mult te asi(ur . . . iat'% dac' îţi dau zece mii de (al2eni% şi atîţiaîţi dau deocamdat'% îmi vei da înapoi c&t scrie în actul pe care tre2uie

s'$l isc'leşti. @ Iancu este mulţumit de propunere% accept&nd cu 2ucurie%ştiind c' alţii iau poate de trei ori pe at&ta% neştiind îns' c' acesta

împreun ' cu :rutti îl vor stoarce c&t vor putea c&nd va fi domn. Iancu(&ndeşte în naivitatea lui c' domnul Noffmann are de (&nd s' stea pe

l&n(' el c&nd va fi voevod.


45/685

45

$ @ 4rimesc cu pl'cere do mn ul e .. .@ îi spune Iancu. :'tr&nul se uit' lael peste oc!elari% îl m'soar' din nou din cap p&n' în picioare% în caretimp se las' o t'cere 3enant'. Iancu socoteşte totuşi c' suma este prea

mic' pentru a mitui pe toţi cei de la Constantinopole şi lu&ndu$şi inimaîn din ţi întrea2'.


46/685

46

$ @ 9omnule% nici nu v$a spus de c&ţi (al2eni am nevoie% sau dac' amînţeles 2ine .. @ din nou 2anc!erul îl întrerupe.

$ @ Bici nu tre2uie s'$mi spui . . mi$a scris detailat prietenul meu de laConstantinopol . . ştiu pentru ce îţi tre2uiesc% ştiu c' este mult prea puţin. . . apropos% ce mai face J . . cum mai a r a t ' J . . . nu l$am mai v'zutde c&ţiva ani . . ultima dat' ne$am înt&lnit la #iena .@ v'z&nd c' t&n'rul


47/685

47

se uit' n'uc la el% r&de uşor şi$l linişteşte . . $ @ nu te sup'ra% dar aşasuntem noi 2 'tr&nii% mai iuţi ca voi tinerii% ştim ce vrem şi mai ales ştim

ce vor cei cu care st'm de vor2' . . . acuma !ai s' trecem la fapte . . .suma de zece mii ţi$o dau în monezi de aur tu r c e ş t i . . . . . !&rtia am şi pre('tit$o% numai s$o isc'leşti şi s' trec numele t'u între( acolo . . . dar stai% ştiu c' ai p'rinţi aici în Kronstadt . . este adev'rat J . . dac' nu m'înşel curelarul eiss% acela care st' destul de aproape de mine% aici a

doua strad' . . la care mi se confecţioneaz' toate cele necesare din p i e l e . . . @ spune el cu toate c' ştie perfect de 2ine cine este Iancu%c!iar c' este fiu nele(itim al un prinţ din neamul mare al Muşatinilor.

9ar Iancu 2'nuieşte ce vrea s' spun'.


48/685

48

$ @ 9a domnule% este tat'l meu vi t re ( .. . eu sunt prinţul Iancu% fiulvoevodului 4etru al Moldovei% zis al Rareşoaiei% cel ce a st'p&nit de

dou' ori ţara de dincolo de munţi c'reia i se zice Mo l do va . . .@ niciacuma 2'tr&nul nu$l las' s' termine.

$ @ Ştiu% ştiu toate acestea . . le ştiu destul de 2ine feciorule . . şi pe tat'lt'u îl cunosc destul de 2ine . . uite% vezi% el mi le$a lucrat @ şi îi arat' un


49/685


50/685

50

$ @ Aşi vrea şi eu s' ştiu ce scrie aici . . @ aceast' între2are îl face din nou pe 2'tr&n s' r&d'.

$ @ Na% !a% !a% tinere . . la asta m$am aşteptat . . dac' nu o f'ceai apoi te

tratam drept un mare n't'r'u f'r' perec!e care îşi vinde şi sufletul f'r's' ştie . . iaca% îşi dau (al2enii dup' ce semnezi şi$ţi citesc ce ai

s e mn a t . . iat'$i. @ se duce desc!ide partea de 3os a scrinului% scoate o


51/685

51

pun(' mare din piele% (rea şi o aşeaz' pe mas'. Iancu îl a3ut' fiindc' 2anc!erul o ridic' (reu% apoi o desface la (ur' şi priveşte în'untru. >ra plin' cu (al2eni turceşti% numai aur str'lucitor. Iancu este pur şi simplufascinat şi în acelaş timp speriat privind monezile str'lucitoare% aceste

2uc'ţi de metal dup' care r&vneşte oricine% cu care poţi cump'ra putereaşi c!iar suflete.


52/685

52

$ @ I$a 2anii şi dute% sunt num'raţi dinainte . . şi acuma s'$ţi citesc ce amscris . . iat' .@ deruleaz' per(amentul şi începe s' citeasc'% $ @ . . >uIancu eiss% fiul curelarului eiss or( din ur2ea Kronstadt% m$am

prezentat azi ziua *7 luna septem2rie% anul *,1,% în urma cererii mele%la domnul Noffmann% 2anc!er din Kronstadt% s' împrumut suma de zece

mii de (al2eni turceşti pe care îi vor restitui în termen de zece ani%ultima rat' la *7 septem2rie *, - , . . . în primul an voi returna

dou'sprezece mii de (al2eni ... iar în anii urm'tori c&te trei mii înfiecare an @ aici Iancu sare ca ars% trec&ndu$i timiditatea% auzind ce

spune 2'tr&nul.


53/685

53

$ @ Cum aşa% aţi spus c' voi returna dou'sprezece mii în total. . @

$ @ Bu tinere . . ţi$am spus c'$mi vei da dou'sprezece mii% dar în primulan% în urm'torii se mai adau(' şi do2inzile% aşa ca s'$ţi fac un !at&r% c'ci

altfel cer cu mult mai mult . . doar vei fi domn% nu$i aşa J . . . şi mai alesc' eşti prietenul prietenului meu . . te iert ca în anii urm'tori s'$mi dai

patru sau cinci mii . . . @ furios la culme Iancu îl întrerupe.


54/685

54

$ @ Bu primesc . . în felul acesta tre2uie s' dau de patru ori mai multî na po i . . . ş i . . . asta nu este 3ust @ spune el la urm' sufocat de

indi(nare. 9ar domnul Noffmann nu$şi iese din fire% îi spune deci pe unton p 'rintesc.

$ @ Bu te (&ndeşti c' sunt (eneros J . . cum crezi c' o s' dau sume at&t demari pe perioade lun(i unui om care vrea s' cumpere un re(at. . şi care


55/685

55

mai are cale lun(' p&n' atunci J . . dac' nu$mi scria :rutti de laConstantinopole poţi fi si(ur c' nici nu te primeam m' c a r . . . şi apoi

s' ştii c' suma n$o s' a3un(' nici m'car pentru servitorii palatuluisultanului. . . @ tonul lui devine din ce în ce mai ap'sat şi nervos% dar

Iancu se a2ţine şi (&ndeşte c' este mai 2ine s' înceap' f'r' dificult'ţi% poate va mai avea nevoie de el. Aceşti c'm'tari se cunosc unii pe alţii%iar c&nd cineva cade în m&inile lor este stors ca o l'm&ie0 vor s' ia c!iar

mai mult dec&t se poate da. Iancu las' capul 3os şi spune pe un ton poc'it.


56/685

56

$ @ atiu% ştiu asta foarte 2ine . . dar totuşi nu m' aşteptam la aşa ceva . . @se uit' la c'm'tar care îl priveşşe cu un aer superior% apoi continu' cu ovoce stins' . . @ 2ine m' prind . . accept% n$am încotro . . @ Noffmann ia per(amentul% îşi potriveşte oc!elarii de aur şi spune pe un ton de parc'

nimica nu s$ar fi petrecut.


57/685

57

$ @ S' citesc mai departe . . s' trecem peste termenele pe care le$am fi8atde comun acord şi cu voia ta . . deci . . şi m' o2li( c' dac' nu voi pl'tila termen s' suport toate consecinţele ce ar decur(e din asta . . pentrucare (arantez cu toat' averea familiei mele şi cu casa mamei mele din

Kronstadt% cump'rat' cu 2anii prinţului 4etru al Rareşoaiei dinMoldova% tat'l meu prezumtiv . . @ Iancu sare din nou ca ars% dar imediatîşi revine% a intrat în !or'% tre2uie s' 3oace% nu are încotro. ;otuşi nu se

poate a2ţine s' zic'% dar pe un ton mai sc'zut.


58/685

58

$ @ Aceasta este o m&rş'vie . . @ dar cu un (est nervos din m&n'% 2'tr&nulîl opreşte lu&nd un aer posomor&t şi plictisit.

$ @ :ine tinere% uite rup !&rtia şi d'$mi (al2enii înapoi . . . poate îi ('seşti

la altul mai ieftin% ceeace nu cred% dac' vr e i . . . @ are un tremurat învoce şi se a2ţine s' nu iz2ucneasc'. Iancu se sperie şi intervine.


59/685

59

$ @ Bu% nu rupeţi . . accept tot% da tot . . aşa cum aţi scris . . @ speriat c' înalt' parte nu va ('si solicitudine% c!iar în felul acesta. :anc!erului i sedesc!ide faţa cu un sur&s triumf'tor. ;otul era un 3oc la el% avea interes

ca t&n'rul din faţa lui s' a3un(' voevod% în care caz va putea um2la cumva voi la curtea lui şi 2anii daţi îi va putea c!iar înzeci.

$ @ :ine nu rup% dac' aşa voieşti . . . iaţi (al2enii şi dute s'n'tos . . @


60/685

60

$ @ Acum v' ro( s'$mi daţi tr'sura s'$i duc acas' . . @ spune Iancuresemnat.

$ @ Cu pl'cere ti ne re .. .@ tra(e de un fir care face s' sune un clopoţel

în alt' odaie. Imediat apare un valet% de data asta t&n'r şi înalt în poziţiede drepţi% aştept&nd ordinele. Indocmai ca la Constantinopole% numai c'sunt altfel îm2r'caţi şi nu fac prea multe temenele% (&ndeşte Iancu% în


61/685

61

timp ce 2'tr&nul d' ordine s' se pun' caii la tr'sur'% dar (&ndurile îisunt întrerupte.

$ @ Nai tinere s ' 2 e m ceva în timp ce se pre('teşte tr'sura . . . vezi c'

sunt un om 2un şi ştiu s' m' port şi 2ine cu cei care la r&ndul lor se poart' 2ine . . şi apoi sunt si(ur c' atunci c&nd vei fi re(e nu ai s' m'

u i ţ i . . . ai s'$ţi dai seama c' aceast' sum' este un fleac% o nimica toat'


62/685

62

faţ' de sumele pe care ai s' le înv&rţi . . si(ur c' o s' mai ai nevoie dealţi 2ani pe care ţi le voi da p&n' vei reuşi s' te sui acolo unde este

dreptul t'u . . . şi ai s ' v i i s'$mi mulţumeşti c' din sumele c'p'tate ais' te ale(i cu palate şi castele% cu servitori şi multe altele . . o s' mai ai

nevoie şi ai s' vezi c' alţii îţi vor cere cu mult mai mult ca mi n e . . . 2amai mult dec&t at&ta% te vor însoţi în ţara în care ai s' domneşti şi te vor o2li(a s' le dai ceeace nici nu ai luat de la ei . . . eu am f'cut$o pentru prietenului meu :rutti şi 2ineînţeles c' voi cere şi eu s' am parte de

fericirea ta . . dar m'surat. . @ în acest moment apare un lac!eu cu o tav'cu pa!are şi o 2'utur' 2un' pe care Iancu nu a mai 2'ut$o% at&t de tarec' simte cum i se taie respiraţia% în r&sul 2'tr&nului care d' pe (&t dou' pa!are% unul dup' altul% apoi îl pofteşte s' ia loc l&n(' divanul de la

c!emineu. 9ar 2anc!erul nu se aşeaz' nici de data aceasta% st' în picioarel privindu$l cu interes% apoi spune în continuare.


63/685

63

$ @ >şti fecricit tinere c' te$au acceptat acolo la Constantinopole% ca peunul din pretendenţii la scaunul Moldovei J Iancu tresare% ce a auzit îl

2uleverseaz'.

$ @ 9a de unde ştiţi c' m$a acceptat J . . doar nu le$am spus$o . . n$am pomenit nimica% deoarece dac' o f'ceam m' trimiteau în insula Rodos


64/685

64

şi nu puteam s' m' mai întorc . . aşa f'r' 2ani nu mer(e nimica . . şi eunu$i aveam . . @

$ @ Bici nu tre2uia s$o faci tu% a f'cut$o :artolomeu dup' plecarea ta . . a

lucrat mult pentru asta . . pentru el eşti o 2un' afacere% ţi$o spun f'r'ocol% aşa este . . . dac' vei a3un(e s' domneşti% apoi aşteapt' s'$l a3uţi . .sunt si(ur c' o vei face . . mai ales c' el are multe le('turi acolo . . prin


65/685

65

prea3ma sultanului tuturor Ettomanilor . . @ Iancu se uit' la el ca unşcolar ascult'tor.

$ @ Si(ur c' o s'$l a3 ut . . @ cu asta se las' o t'cere deplin'% numai de

afar' se aud tr'surile care trec pe caldar&mul str'zii în(uste. :'tr&nulcontinu' s'$l cerceteze pe acest t&n' din faţa sa% f'c&ndu$şi fel de fel desocoteli% iar Iancu la r&ndul s'u nu ştie ce s' spun'. In orice caz vestea l$


66/685

66

a dat peste cap0 vas'zic' totul a şi fost aran3at% a şi fost acceptat ca pretendent la scaunul Moldovei% deci totul nu va dura at&t de mult% ce 2ine% a sc'pat de Rodos. 4&n' acuma a avut noroc în tot ce face% dar (&ndurile îi sunt întrerupte de venirea valetului care anunţ' c' tr 'sura

aşteapt'. a un semn al 2'tr&nului acesta ia sacul şi$l învit' pe Iancu s'$l urmeze. 9up' ce$ şi ia r'mas 2un de la acest 2izar 2'tr&n% se

pomeneşte în tr'sur' l&n(' un sac plin cu (al2eni. 9eodat' se sperie.Afar' este plin' zi% cum va face s'$l duc' în cas' f'r' s' fie v'zut J Se

uit' în urm' şi constat' c' este condus numai de vizitiu% însoţitorul caredeo2icei st' pe capra din spate lipseşte. Ce o2r'znicie% (&ndeşte el%

putea m'car s'$i fac' acest !at&r% lui care peste scurt timp va fi re(e.9ar în fond nu face nimica% o s'$l roa(e pe vizitiu s' care sacul şi dac'cineva îl va între2a ce este în'untru va spune c' a adus 2uc'ţi de piele pentru 2'tr&nul s'u tat'% curelarul% da% aşa va face. 9ealtfel c'l 'toriadureaz' foarte puţin fiindc' nu au traversat dec&t c&teva str'zi. ;otul în

prea3m' este (ol% ce 2ine. C&nd tr'sura se opreşte în faţa casei% Iancu sed' repede 3os% ia sacul la su2ţioar'% f'r' s'$l mai roa(e pe viziutiu caredealtfel nici nu s$a uitat la el şi fu(e în cas'% urmat numai de privirile a

doi copii din vecini care mare lucru nu înţele(eau ce se petrece. Aude în

urm' cum tr'sura întoarce şi se îndep'rteaz'. A3uns în !ol (&f&ie dincauza (reut'ţii dar nu se las'% fu(e sus în camera lui şi fericit c' nu a

înt&lnit pe nimeni% intr' cu povara pe care o depune în dosul unui


67/685

67

fotoliu. 9e acum încolo nu va mai avea nimeni voie s' intre aici% dec&tmum'$sa care va face curat. Işi face pro2leme cum s' ia 2anii cu el la

Constantinopole% dac' adusul lor aici i$au creat at&tea emoţii. 9up' ce$şi revine% co2oar' 3os şi o înt&lneşte pe sora sa cotro2'ind prin cas'. Inorice caz plecarea este foarte aproape% nu tre2uie s' înt&rzie prea mult%

fiindc' altfel va c!eltui precis din ei% dac' va afla In(e şi el nu$i va putea rezista. 9ar mai ales fiindc' totul este înc' proasp't acolo% fiind

aşteptat nu at&ta pentru a fi numit domn ci mai ales c' 2aniiintereseaz'mai mult ca orice. =aptul c' a (arantat şi cu averea p'rinţilor nu$l prea înc&nt'% îns' nu mai are încotro% actul a fost semnat şi se afl'la 2anc!er. Cel mai 2un lucru fiind s' tac' ca s' nu le fac' s&n(e r'u

p'rinţilor% mai ales mamei.


68/685


69/685

69

>caterina a p'strat secretul cu sfinţenie% d&ndu$şi seama c' tr'nc'neala nu poateface dec&t r'u fiului ei.

Se apropie Cr'ciunul% afar' începe s' nin('% oraşul este în fier2ere% fiecare

alear(&nd s'$şi procure cele necesare s'r2'torii% numai Iancu este a2sent la toateacestea. A an(a3at definitiv c'r'uşul care s'$l duc' dincolo de munţi p&n' la

cetatea lui :ucur. Contra unei sume frumuşele de 2ani îşi ia o seam' de 2a(a3e0


70/685

70

voia s' ia c&t mai multe cu el. ai$a f'cut şi o mulţime de !aine din ştofele pe carele$a adus data trecut'. ;re2uie s' fie c&t mai ele(ant ca s' se vad' c' el este un

prinţ% nu un oarecare fiu de curelar de la Kronstadt. Ins' suma mare de 2ani nu aluat$o cu el% nu era indicat% mai ales pe drumurile spre Constantinopole unde nurareori oamenii erau atacaţi şi 3efuiţi de tot ce aveau asupra lor. Sfatul i l$a datmum'$sa care s$a (&ndit la toate. Iancu înţele(e c' este 2ine s' procedeze în

felul acesta% pericolul de a pierde (al2enii fiind în felul acesta diminuat% cu toatec' şi în aceste cazuri s$a v'zut c' cei care se ocup' cu aceste feluri de transferuris' fie e8croci% l's&ndu$te f'r' o leţcaie. 4rin intermediul unui anume Geor( i$atransferat. I$a predat la Kronstadt şi$i va primi acolo% 2ineînţeles contra unui

comision piperat% dar cel puţin si(ur. I s$a dat un înscris notificat c'tre un 2anc!er la Constantinopol care avea interese în ;ransilvania. In felul acestatoate p'reau a fi aran3ate p&n' în cele mai mici am'nunte. =amilia a p'strat

t'cere asupra intenţiilor fiului pentru a nu provoca iar îm2ulzeala care a fost lasosire. 4lecarea are loc dis de dimineaţ'% cu o tr'sur' trimis' de 2anc!er care l$adus p&n' la caravana ne(ustorilor unde îl aşşeapt' c'ruţa an(a3at' cu c&tva timpînainte. >caterina l$a însoţit p&n' acolo% av&nd în permanenţ' lacrimi în oc!i% nudin cauza desp'rţirii ci din 2ucuria ei c' fiul ei se duce s' ia tronul lui tat$su cel

adev'rat% dar desp'rţirea a fost (rea de am2ele p'rţi% mai ales din a mamei caresimţea totuşi c' de acum încolo el nu va mai fi cu totul fiul ei% ci va depinde demulte şi mul ţi% îns' ca prinţ domnitor va fi al'turi de el% (&ndeşte ea% ceeace


71/685

71

r'm&ne de v'zut. Mai 2ine pretendent la un tron dec&t fiu de curelar îi spunea eamereu ca s'$l încura3eze. 9up' ur'ri de 2ine% lacrimi şi promisiuni de viitor se

pune în fine convoiul de c'ruţe în mişcare% cu cea a lui Iancu mai la urm'. ;oates$au petrecut p&n' acuma întocmai cum au fost aran3ate% un semn 2un. 4este trei

zile de drum se a3un(e în fine la cetatea lui :ucur% unde tra(e din nou la acelI2ra!im care s$a 2ucurat ştiind c' va c'p'ta iar c&ţiva (al2eni mai mici. Iancu aluat cu el c&teva sute de (al2eni necesari pentru c'l 'torie. #oia s' c'l'toreasc'în condiţii 2une% s' nu duc' lips' de nimica% s'locuiasc'în !anuri mai ac't'ri.

Apoi nu se poate şti ce$ţi iese în cale şi dac' nu avea cu ce% putea pierde ocazii.9ar nu st' dec&t o zi la cetatea lui :ucur% c'ci a doua zi pleac' un alt convoi la

Constantinopol% ocazie rar' dar cam o2ositor. Carele acestea sunt !odoro(ite şi$lscutur' at&t de tare înc&t în cele din urm' crede c' o s'$i ias' creeri din cap.

4este alte dou' zile a3un(e la #idin iar dup' alte zece în fine la ţint'. 4e drumerau c&t p$aci s' fie atacaţi şi 3efuiţi% dar o ceat' de ieniceri i$a salvat contra unui

peşc!eş (ras% ceeace i$a (olit aproape 2uzunarul. #'z&nd oraşul minune dedeparte% simte o mare 2ucurie. 9e aici va pleca în ţara sa ca domn. 4rima oar' seduce la Ali Mustafa unde va şi locui% turcul care l$a introdus la paşa Ma!omed.Mare i$a fost acestuia 2ucuria c&nd l$a v'zut0 credea c' a renunţat% c' nu mai

vine. A doua zi mer(e la 2anc!erul care urmeaz' s'$i dea (al2enii transferaţi. Iio2ţine cu destul' (reutate% fiindc' acesta nu ştie dac' actele prezentate erau falşesau 2une. Bumai dup ' ce a apelat la un a(ent care îl cunoştea pe Iancu şi care a


72/685

72

certificat autenticitatea scrisorii i$au fost înm&naţi în fine. 4e drum spre locuinţ'se uit' mereu în urm' de fric' s' nu fie urm'rit% pe drept cuv&nt fiindc' în oraş

tr'iesc fel de fel de oameni veniţi din toate colţurile lumii% porniţi pe c'p'tuial '%c!iar prin furt şi atacuri t&l!'reşti% dac' aceasta era necesar şi dac' se ivea

ocazia.. 9ar din fericire nu s$a petrecut nimica% el a3un(&nd cu pun(a 2ine acas'%unde o ascunde su2 pat.


73/685

73

Iancu nu aşteapt' prea mult şi mer(e c!iar dup' c&teva zile la paşa Mustafaunde spre marea lui 2ucurie îl înt&lneşte la intrare pe :artolomeu :rutti% care se

arat' fericit de întoarcerea clientului s'u în ale domniei0 acesta nu a stat cum&inile încrucişate% ci a f'cut tot posi2ilul s'$l zu(r'veasc' ca un adev'rat

descendent din voevozii Moldovei% al Muşatinilor% f'c&ndu$l fiu le(itim a lui4etru Rareş. Iancu ('seşte c' este 2ine c' l$a înt&lnit pe acest prieten% înainte s'vor2asc' cu paşa0 este 2ine s' ştie cu e8actitate ce s' spun'. Cei doi se îndreapt'

spre (r'dina din faţa palatului ca s' poat' discuta în linişte.


74/685

74

$ @ :ine ai f'cut Iancule . . 2ine c' te$ai înt&lnit cu mine înaintea tuturor%am multe s'$ţi sp u n . . . s' discut'm mai 2ine aici% fiindc' consider c'

nu este 2ine s' te prezinţi acuma la paşa . . tre2uie mai înt&t s' teinformez ca s' ştii ce s' spui% aici fiecare cuv&nt tre2uie 2ine plasat . .tre2uie s' spui minciuni% numai minciuni% cu c&t sunt mai multe şi mai

2ine ticluite cu at&t este mai 2ine . . . nimeni nu controleaz' ce ai spus şidac' doi spun acelaş lucru poţi fi si(ur c' totul se aran(eaz' în favoarea

ta . . dar mai important este s' ai 2uzunarele pline în permanenţ' şiascult' 2ine ce spun . . da% tot mereu% c'ci dac' la un momentdat se

înt&mpl' s' fie (oale eşti pur şi simplu aruncat ca o 2ucat' de c&rp' . .tre2uie s' dai în dreapta şi în st&n(a% de la cel mai mic ienicer p&n' lasultan îns'şi . . fiecare întinde m&na% 2ineînţeles în felul lui şi cu c&tsum' m&na ta mai 2ine% cu at&ta ţi se desc!id uşile mai lar( şi mai

(eneros . . @


75/685

75

$ @ Am ceva 2ani luaţi de la Npffmann . . @ îl întrerupe Iancu.

$ @ atiu% ştiu% doar eu le$am aran3at% dar sunt mult prea puţini . . cei pe careîi ai vor a3un(e doar s' intri în palat% at&ta şi nimica mai mult . . aici am

vor2it şi cu o seam' de c'm'tari renumiţi% f'c'tori de domni% adev'rate!iene% care îţi vor da sume foarte mari% te vei mira şi tu . . dar s' nu te


76/685

76

miri faţ' de ei% s' te faci c' eşti o2işnuit cu ele . . doar ai fost în palatelelui tat'lui t'u% prinţul 4etru . . @

$ @ Ce palate . . J @


77/685

77

9ar :rutii r&de cu poft' şi continu' s' vor2easc'

$ @ 4alate% da . . v'd c' nu eşti înc' o2işnuit s' minţi . . tre2uie s' spui c'ai crescut în palatele prinţului 4etru . . c' mum'$ta este o pricipes'

polonez'% nu conteaz' din ce familie . . aşa tre2uie s' spui . . c' ai fu(itcu ei în ;ransilvania c&nd ai fost înc' mic copil% dup' ce voevodul a fost


78/685

78

alun(at de pe tron . . şi multe altele care îţi vor trece prin minte . . aiînţeles . . J . . s' nu m' faci de r&s c' pierdem totul% c!iar viaţa . . @

$ @ Am înţeles . . nu ştiu îns' prea 2ine ce aşi putea inventa aşa pe loc . .

nu prea sunt o2işnuit s' vor2esc lucruri pe care nu le$am tr ' i t . . @


79/685

79

$ @ Ce . . ca s' povesteşti ceva tre2uie neap'rat s' fi tr'it acel eveniment. .J . . nu% dra(ul meu% nu este necesar% omul tocmai de aia se deose2eşte

de alte fiinţe . . el are posi2ilitatea s' vor2easc'% s' spun' ceeacetr'ieşte% dar mai ales ce nu a tr'it şi nici nu a v'zut vreodat' . .@a

aceast ' filosofie Iancu se uit ' pur şi simplu cu (ura c'scat' lainterlocutorul s'u. In mintea sa de (erman% cu o creştere ri(id'%

disciplinat'% în cinste% f'r' ocolişuri% nici c' n$ar fi îndr'znit vreodat' s' 3udece în felul acesta. 9e acas' ştia c' a venit cutare sau cutare client

care comand' ceva% c' acel ceva tre2uie s' fie (ata la termen şi lucrat înmod cinstit% at&ta tot. :rutti îşi d' seama de asta% îl vede disciplinat%

ordonat şi ascult'tor% din care cauz' doreşte ca înainte de înt&lnirea cu paşa s' discute cu clientul s'u% c'ci aceasta este prima treapt'% urm&nd

vizirul şi la urm' c!iar sultanul% ori la toţi tre2uie spuse aceleaşiminciuni. :rutii îşi d' seama de asta şi înt&rzie c&t poate întrevederile

care tre2uie s' ai2' loc% ca s' fie confirmat definitiv ca pretendent%deoarece p&n' acuma nu sau f'cut dec&t intervenţii care au avut un

oarecare succes. Ins' mai important este c' înc' nu dispune de (al2eniinecesari. 9ar important este şi felul cum va locui aici şi pentru asta afost înc!iriat' pentru el o cas' frumoas' la mar(inea :osforului. >ste

vec!e% dar 2un' de locuit% nu în stil turcesc% construit' înainte decucerirea oraşului de c'tre turci% înc' de pe vremea :izanţului. Are

pereţi (roşi din piatr'% acoperit' cu olane înverzite de vreme% iar mare


80/685

80

parte din pereţii e8teriori acoperiţi cu ieder' deas'% care at&rn' de lastraşin'% ceeace îi d' un aspect 2izar% d&nd impresia de departe c' te afli

în faţa unui monolit verde. In 3ur cu o (r'din' frumoas' cu verdeaţ'mult' unde te puteai ascunde în caz de nevoie. 4ropietarul care s$a

mutat în alt' parte% un ne(ustor destul de înst'rit% nu rareori a sc'pat de 2elele ascunz&ndu$se printre 2osc!etele de acolo. 4entru asta a ales şi:rutti casa0 de multe ori se înt&mpla ca diverşi pretendenţi la domnie%

c'ci erau mulţi% s' se omoare unul pe altul% mai ales c' nimeni nu ştie cue8actitate c&ţi sunt şi unde se ascund% îns' vestea apariţiei unui se

împr'ştia ca ful(erul% aşa c' locuinţa era c&t se poate de 2un' pentru ofu(' s'n'toas' şi o ascunz'toare ideal'. Au fost an(a3aţi şi c&ţiva turci

înalţi şi voinici care s' p'zeasc' zi şi noapte.


81/685

81

Astfel% zilele se scur( una dup' alta. Iancu se pune pe trai% a ('sit mai mulţi prieteni de ocazie şi femei de v&rsta lui cu care petrece aproape zilnic.

9eocamdat' suma de care dispune este suficient' pentru acest fel de trai% cutoate c' se topeşte zilnic v&z&nd cu oc!ii0 tre2uia s' duc' o viaţ' demn' de

Constantinopole% una de prinţ moştenitor% no2lesse o2li(e. :rutti vine în fiecarezi s'$şi vad' proap'tul prieten cu care are planuri mari şi c&teodat' ia şi el partela petreceri% care de cele mai multe ori se transform' în or(ii. ui îi pl'cea viaţauşoar'% f'r' (ri3i% cu toate c' era mai în v&rst' dec&t prote3atul s'u. Inc' de mult

c&nd a a3uns prin aceste melea(uri a aflat c' numirea prinţilor în ţ'rile dedincolo de fluviul numit 9anu2ius este o afacere din cele mai 2une% de pe urmac'reia se puteau c&şti(a averi frumoase şi pedeasupra şi funcţii importante% deci

toate atri2utele pentru satisfacerea or(oliului uman% ori el este or(olios. Buînt&mpl'tor s$a înt&lnit cu Iancu% c'uta aşa ceva şi a ('sit omul care îi tre2uie%crede el. B'scut dintr$o familie s 'rac' din Al2ania% a plecat de mic copil cu o

oaste% din acelea care se perindeau prin melea(urile sale natale. A3uns în Austriaintr' în armata imperiului% a3un(&nd astfel şi în Spania. A luptat în permanenţ's'$şi ('seac' norocul. S$a dat în repetate r&nduri prinţ iz(onit de turci% cer&nd

a3utoare şi prinţese 2o(ate în c's'torie% îns' f'r' rezultate% de fiecare dat'

înt&mpl&ndu$se ceva neprev'zut care îi t'ia elanul cu care pornea la drum. Astr&ns ceva 2ani cu cu care s' poat' duce o viaţ' f'r' (ri3a zilei de m&ine% îns'aspiraţiile sale ţintesc cu mult mai sus. 9ece s' nu fie şi el un mare comandant%


82/685

82

al'turi de un prinţ cu moşii întinse şi şer2i% sau cine ştie ce% numai poziţiasocial' s' fie c&t mai marcant'% ceeace face s' cur(' (al2enii aproape de la sine.

;itlurile de no2leţe îl înc&nt' şi de c&te ori se afl' în prea3ma vreunuireprezentant al no2ilimii este plin de sine şi foarte servil în acelaş timp% ceeacede multe ori enerveaz' peste m'sur'. Cu Iancu se poart' lafel% cu toate c' ştiedin ce mediu adev'rat vine. 4rin el a ('sit în fine omul cu a3utorul c'ruia s' se

ridice. Are prieteni influenţi la #eneţia prin fratele s'u Cristofor :rutti% caredeţine şi funcţia de mare dra(oman al #eneţiei la înalta poart'. Eric&nd îi erau

desc!ise pun(ile c'm'tarilor% sau cel puţin aşa i se promitea. 9e c&nd l$acunoscut pe Iancu a scris o sumedenie de scrisori% aştept&nd cu ner'2dare

r'spunsurile% dar spre marea sa surprindere a primit de la unele refuzuri nete% înfond de la cele de la care s$a aşteptat mai puţin. Unii 2anc!eri nu voiau s'$şi

2a(e capitalul în întreprinderi nesi(ure% care c!iar dac' aveau reuşit' nu erausi(ure c' se puteau recupera cele învestite. Mulţi s$au înşelat p&n' acuma laafacerile cu cump'rarea domniilor din ţ'rile din 3urul Carpaţilor şi mai 2inesufl' şi în iaurt dup' ce s$au fript cu cior2a. Situaţia precar' a #ala!iei şi a

Moldovei unde domnii veniţi c'utau s' su(' c&t puteau din sudoarea populaţiei% pentru a pl'ti imensele datorii f'cute cu ocazia accept'rii lor ca domni de c'tre

Inalta 4oart'% i$a f'cut pe mulţi s' se (&ndeasc' 2ine la ceeace fac% dar Iancu areun avanta3 nefiind cunoscut% fiind cineva nou în scen'% de care :ruti caut' s' profite c&t poate. Ins' în noua lui viaţ' de !uzureal'% Iancu a uitat c' odat' 2anii


83/685

83

luaţi de la 2anc!erul Noffmann se vor sf&rşi% ceeace s$a şi înt&mplat% fiind tocaţiîn petreceri nesf&rşite% în aşa m'sur' c' el începu c!iar s' fie cunoscut în

anumite cercuri% pomenindu$se în una din zile poftit la acel paş' prinintermediul c'ruia va tre2ui s' a3un(' la sultan sau la sultana #alidO% mama

preafericitului padişa!% sultanul tuturor Ettomanilor% um2ra lui Alla! pe p'm&nt.Sultana mam' era atotst'p&nitoare în acele timpuri în marele imperiu Ettoman.

Afl&nd aceasta% :rutti se cam nec'3i% fiindc' conform pro(ramului toate tre2uiaus' se petreac' a şa cum sta2ilise el şi numai prin intermediul s'u. 4entru a salvaaparenţele inventeaz' o poveste cum c' el a aran3at totul şi c' va fi şi el acolo0nu$i era (reu s'$şi fac' rost de o învitaţie. Minciuna prinde spre mulţumirea sa%

fiindc' Iancu era un novice în ale aran3amentelor mondene şi în seara ceeaam&ndoi o pornesc spre palatul paşei. ;otul este luminat feeric0 eunucii circul'încoace şi încolo% care mai de care s' serveasc' sau s'$i primeasc' pe oaspeţii

simandicoşi. Eamenii sunt foarte ele(ant îm2r'caţi% unii europeneşte% diplomaţiacreditaţi la Su2lima 4oart'. Iancu şi$a pus straie de mare 2oier moldovean% ce e

drept nu prea autentic% dar totuşi era important. Nainele i$au fost aduse de unturc care pretindea c' le$a cump'rat la un t&r( într$un oraş numit Galaţi0 erau

cam murdare şi prea mari pentru el% dar a pus s' fie aran3ate şi luate pe m'sura

sa% pentru odat' mer(e şi aşa. ;otul fiind s' faci efect. In cap şi$a pus un potir înalt din 2lan' care împreun' cu mustaţa ce şi$a l'sat$o îi d' un aspect 2izar deoriental% în afar' de p'rul 2lond care îl tr'deaz'. Sunt de faţ' mulţi din cei care


84/685

84

au petrecut la el. 4aşa a fost informat c' prinţul de acum un an s$a întors şidorea s'$l vad' ca s' discute cu el am'nunte în le('tur' cu numirea sa ca

pretendent ferm. Iancu aflase înc' de data trecut' c&nd a fost pe aici c' cei aleşierau trimişi în insula Rodos unde tre2uie s' aştepte% un fel de e8il cu un re(im

mai dulce% dar şi cu pericole% deoarece nu puţini au fost aici stran(ulaţi şidisp'ruţi f'r' urme% cei care% sau nu aveau destui 2ani% sau eliminaţi de alţi

pretendenţi. In orice caz pentru :rutti lucrurile nu s$au încurcat aşa de mult%fiindc' a fost scutit de c!eltuelile a3un(erii la paş'% totuşi (rav era c' înc' nu

erau 2anii necesari. Scrisorile înt&rziau% nu era nici o confirmare şi atunci aler('de colo p&n' colo printre ne(ustorii 2o(aţi ca s' ('seasc' pe c&ţiva dispuşi s'$iavanseze sume frumuşele. A ('sit sume mici% cu totul insuficiente% c!iar pentru

paş'. e$a luat 2ineînţeles pe numele lui Iancu care semneaz' tot ce i se pune înfaţ'% numai s' fie. Acestea a3un( doar ca s' poat' face faţ' şederii la

Constantinopole% pentru traiul lui de prinţ.


85/685

85

4etrecerea de la 4aş' este foarte str'lucitoare% spre înc&ntarea lui Iancu care se şivede d&nd şi el tot aşa de fastuase. Imensul palat este pur şi simplu invadat de

oaspeţi. :'r2aţi de toate v&rstele% îm2r'caţi în straie ele(ante% turceşti şioccidentale. 9easemenea sunt de faţ' şi diplomaţi printre care şi am2asadorulimperial Sinzendorff% c'ruia :rutti îl prezint' pe Iancu. Marea îi fu pl'cerea s'

poat' în fine s' vor2easc' cu cineva în lim2a lui matern'% dar i s$a atras atenţias' nu pomeneasc' ceva în faţa lui de intenţiile sale% fiindc' acesta are lim2'

ascuţit' şi raporteaz' imediat la curtea sa tot ce se petrece aici. Seara t&rziu îşiface apariţia şi paşa Ma!omed însoţit de vizirul Sinan 4aşa% un om care începus' fie temut în Imperiul Ettoman% faţ' de care tremurau mulţi paşi. Apariţia lui

st&n3eneşte oarecum petrecerea% fiindc' Sinan este un om aspru care nu permiteanim'nui s' şad' în faţa lui% cer&nd la toţi supunere şi respect% ca la r&ndul s'u s'

stea aplecat p&n' aproape de podea în faţa sultanului Soliman% 2'tr&nul şi 2olnavul st'p&n al ;urcilor% care nu se arat' aproape niciodat' (loatei% dec&t

celor ce$i sunt apropiaţi. =iul s'u% Selim II% moştenitorul tronului% aşteapt'moartea tat'lui s'u ca s' se suie pe tronul imperiului. Sinan 4aşa îl frecventa şise 2'(' su2 pielea lui0 toţi spuneau c' o s' a3un(' mare vizir dup' ce Selim va

a3un(e sultan% c' o s' fie unul din cei mai puternici oameni în ImperiulEttoman.


86/685

86

4e c&nd se afl' în compania unor tineri şi se distreaz'% Iancu se pomeneşşe cudoi eunuci mici de statur' care îl poftesc s'$l urmeze. a început se sperie% dar v'z&ndu$i respectuoşi se linişteşte şi scuz&ndu$se la interlocutori îi urmeaz'.

Uşile se desc!id una dup' alta% trece prin nenum'rate înc'peri somtuase. In unadin saloane se pomeni în faţa paşei Ma!omed. >ste un salon imens% cu un covor

mare pe 3os. 4aşa îl înt&mpin' şi$l duce în faţa vizirului Sinan care st' într$uncolţ% încon3urat de o mulţime de ofiţeri şi servitori% de unde nu putea fi v'zut de

la intrare. Intimidat% Iancu se tr&nteşşe cu faţa la p'm&nt% r'm&n&nd locului%nemişcat în faţa semeţului care se uit' la el cu o privire p'trunz'toare. Aşteapt'un cuv&nt ca s' se poat' ridica. a un moment dat aude vocea destul de cald' a

paşei Ma!omed.


87/685

87

$ @ Scoal'$te Iancule . . . eşti în faţa pream'ritului vizir Sinan 4aşa . . i$amspus c' te afli aici şi vrea s' te cu no a s c' .. . @ Iancu se ridic' timid%dar tot nu îndr'zneşte s' se uite la semeţul Sinan% în care timp continu'Ma!omed s' vor2easc'. $ @ eşti fiu de domn şi ceri scaunul . . J @ Iancu

ridic' încet privirea şi vine în faţa vizirului% înc' v'dit emoţionat.Auzise de el% de faima de care se 2ucur'% mai ales de atitudinea lui faţ'de imperiul German şi de duşman al creştin't'ţii. =ace c&ţiva paşi spreel% cade din nou în (enunc!i% se apleac' p&n' atin(e cu fruntea covorulşi aşteapt'. Sinan întinde de(etul spre el de parc' ar fi vrut s '$l arate şi

spune pe un ton poruncitor.


88/685

88

$ @ Scoal'$te . . s' v'd semnul de pe piciorul drept. . iar dac' ai minţit%capul îţi va sta unde$ţi sunt pi c i oa r e l e .. .@ Iancu deveni din ce în cemai speriat% simte c' în orice moment poate s' fac' în pantaloni de fric'%

apoi se (r'2eşte s' dea ascultare ordinului0 se desface st&n(aci la pantaloni% îi d' ' o s şi arat' vizirului semnul ars de pe pulpa dreapt'.Acesta se apropie şi se uit' cu atenţie. Inina lui Iancu 2ate din ce în ce

mai tare0 dac' va spune c' nu recunoaşte semnul% însemn' c' va muri înacest salon prin t'ierea capului% ceeace 2ineînţeles nu se va înt&mplaaici% ci în 2eciurile palatului% dar frica era mare şi (&ndurile îi z2uraudintr$o parte în alta. atie c' oamenii aceştia nu (lumesc% c' tot ce spun

pun în aplicare. C&nd îl vede c' se îndreapt' şi îi spune c' este l'murit%inima îi revine la loc. In fine a reuşit şi înc' ce uşor. Işi tra(e pantalonii

şi înc' su2 imperiul emoţiei nu reuşeşte s' şi$i înc!eie0 îi ţine ca uncopil mic s' nu$i cad'. 4&n' acuma nu a dat nici un (al2en şi nici nu i s$a cerut% dar ştie c' aceasta nu era dec&t prolo(ul% a dovedit c' este fiu de prinţ. 9ac' s$ar fi aflat c' este fiu de s'soaic'% c' are creştere (erman'%

precis ar fi z2urat din palat val v&rte3. Imediat dup' asta este e8pediat caun servitor% f'r' m'car s' i se spun' ce s$a !ot'r&t.


89/685

89

$ @ 4oţi pleca . . @îi spune vizirul f'c&ndu$i semn cu m&na. In orice cazsemnul de pe picior a fost considerat% altfel ar fi fost ucis f'r' rezerve.

C&t poate de repede pleac' din faţa st'p&nilor f'r' s' le întoarc' spatele%lovindu$se de mar(inile mo2ilelor. Insoţit de cei doi eunuci% este condus

înapoi în s'lile unde are loc recepţia. Aici îl ('seşte pe :artolomeu:rutti enervat la culme. Il aşteapt' în faţa uşii pe unde a fost dus. =aptul

c' nu a fost învitat şi el la prezentare îl sup'r'% dar nu are încotro%tre2uind s' accepte situaţia. In tot timpul c&t a lipsit Iancu% s$a plim2at

în susul şi 3osul coridorului în aşa !al c' de mai multe ori a fost între2atde ieniceri ce caut' aici. a apariţia lui Iancu îl asalteaz' cu între2'ri.


90/685

90

$ PP Unde te$au dus . . J . . ce ai spus . . J . . ce ai f' c ut . . J . . ce ţi$auspus . . J @ Iancu îi povesteşte c&t se poate de simplu ce i s$a înt&mplat.

$ @ Bici nu ştii prin ce emoţii am trecut . . @îi spune el la urm'% şter(&ndu$

şi fruntea de transpiraţie.


91/685

91

$ @ In orice caz ai sc'pat deocamdat' de c!eltueli mari . . . alţii ca s'a3un(' p&n' aici c!eltuesc o sut' de mii de (al2eni şi tu ai avut noroc . .s' te pre('teşti acuma s' pleci în Rodos% c'ci acolo te va tr i mi t e . . .

eu între timp am s' te aprovizionez cu (al2eni pentru viaţa zilnic' p&n'c&nd mi se va da suma mare . . dar s' ştii c' am şi eu o contri2uţie la

reuşita ta . . am vor2it cu fratele meu Cristofor% sper s' poat' facemulte . . cred c' el a vor2it cu Si n a n . . . @ spune :rutti vr&nd s'$i d' s'

înţelea(' c' şi lui i se datoreşte aceast' întrevedere.


92/685

92

:rutti este îne2unit c' nu poate ('si destul de repede 2anii necesari. a multescrisori nici nu a primit r'spuns. 4e Iancu nu$l ţine la curent de eşecuri% pentru anu$l descura3a% s' nu$l fac' s' cread' c' el în fond nu are nici un fel de putere şi posi2ilit'ţi. Acuma c' totul s$a aran3at oarecum cu 2ine% f'r' 2ani% este un pas

înainte% mai are timp s' caute% nu mai este at&t de (r'2it.


93/685

93

$ @ Bici nu ştii ce (reu a fost pentru mine s' poţi a3un(e aşa ded e pa r t e . . . ş i n u numai at&ta . . ai fost c!iar la marele Sinan 4aşa%ceeace este ceva mare şi rar . . la mai mult nici nu te puteai aştepta at&tde rapid . . . acuma eşti confirmat şi aşa te vor considera cu toţii . . va

tre2ui deci s' te conformezi% s ' t e dai ca atare peste tot . . şi cu c&t mairepede cu at&t mai 2ine% fiindc' nu vreau s' te pescuiesc din :osfor% nuca s' faci 2aie% ci împins de cineva pe la spate% îm2r'cat în !ainele tale

cele mai frumoase% de (al' . . . a şa o2i şnuiesc ei . . c&nd nu mai aunevoie de cineva% te iau% te îm2rac' în !ainele cele mai frumoase% de

(al'% pe prinţi în straie princiare% pe marii no2ili în straiele lor şi apoi teduc cu mare pomp' la c!eiurile :osforului unde te împin( în ap'P

povestea îl sperie pe Iancu şi în acelaş timp cap't' încredere în noul s'u prieten :artolomeu :rutti. Acuma este convins c' acesta nu$i vrea dec&t

2inele.


94/685

94

Capitolul 5

în care Iancu pleac' în insula Rodos unde i s$a sta2ilit domiciliul o2li(ator


95/685

95

Bu trece prea mult timp c' la frumoasa cas' pe care Iancu o ocup'% se prezint'în una din zile% c&nd este sin(ur acas'% un emisar din partea paşei Ma!omed%

care îl învit' s' se prezinte de ur(enţ' la palatul s'u. 4e loc Iancu îşi punestraiele de 2oier moldovean şi mer(e c!iar cu curierul. 9up' o aşteptare de peste

o or' este primit şi de data asta i se face cunoscut c!iar de paş' c' tre2uie s' plece imediat la


96/685

96

Rodos unde i s$a fi8at domiciliul în cadrul Imperiului Ettoman. 9in acestmoment este mereu însoţit de doi ieniceri 2ine înarmaţi care îl conduc acas' şisu2 privirile lor tre2uie s'$şi fac' 2a(a3ele% deoarece tre2uie s' plece imediat.

Situaţia este c&t se poate de proast'. >ste speriat la culme% nu ştie dac' este într$adev'r dus în insul'% sau i se pre('teşte ceremonia care i$a fost povestit' cuc&tva timp înainte de c'tre :rutti. Se uit' de nenum'rate ori pe fereastr' în

speranţa c' :rutti va veni% dar spre nemulţumirea sa nu$l vede. Bu îndr'zneştes' vor2easc' cu ienicerii care stau l&n(' el o2serv&ndu$i fiecare mişcare% dar cas' c&şti(e timp% caut' s' împac!eteze c&t mai încet% f'c&ndu$se în permanenţ' c'

caut' c&te ceva. $PP Bu se poate am&na plecarea pe m&ine . . J PP întrea2' el pe 3um'tate de (ur'% dar aceştia nu$i r'spund. >8asperat% z(&rie pe o 2ucat' de

lemn c&teva r&nduri pentru prietenul s'u% cu un fard uitat de una din petrec'reţele care l$au vizitat în zilele trecute şi o pune la intrare ca s' fie

v'zut'0 paznicii lui nu l$au oprit s$o fac'% spre mulţumirea lui. 4lecarea are maimult caracterul unei arest'ri dec&t deportarea% fiindc' nu este l'sat nici o clip'sin(ur. Servitorii au fu(it la apariţia ienicerilor% aşa c' va tre2ui s' care sin(ur 2a(a3ele ce şi le$a f'cut. Mer(e înainte su2 privirile curioşilor% în urm' cu cei

doi ieniceri (ata s' intervin' la nevoie. >ste clar% este mai mult o arestare dec&t odeportare. In acest timp apare o c'ruţ' murdar' în care este suit% 2a(a3ele

azv&rlite în urm'. In tot timpul drumului sper' s' înt&lneasc' pe cineva% dar nuare noroc. In scurt timp a3un(e în faţa unei cl'diri imense% cu pereţii (roşi deunde se aud (emetele şi urletele celor sc!i(iuiţi din ordine înalte% de la sultan


97/685


98/685

98

A3uns în faţa imensei porţi din lemn masiv% i se dau o2iectele strict necesare% iar restul 2a(a3elor sunt predate unor turci care au ieşit pe o uşe mic'. 9up' o

scurt' formalitate din care nu înţelese nimica% deoarece s$a vor2it o turc' pe careel n$o cunoaşte% este condus într$o curte imens'% pavat' cu calupuri din lemn%ceeace îi d' un aspect sinistru% f'c' pic de verdeaţ'% unde este l'sat s' aştepte

într$un colţ. Cei care l$ai însoţit p&n' aici au plecat% l's&ndu$l în seama paznicilor înc!isorii% nişte 2'r2aţi uriaşi% cu forţe !erculane care c&nd puneau

m&na pe cineva% pur şi simplu îi fr&n(eau oasele. E asemenea 2rut' îl înpin(e înmarea curte din centru cu at&ta putere% înc&t cade pe caldar&m lovindu$se la

frunte0 pielea crap' iar s&n(ele începe s' cur(' şiroaie% f'r' ca s'$i pese cuiva deasta. ;ot şter(&ndu$se cu dosul palmei şi cu m&neca se umple totul de s&n(e de

parc' ar fi fost în3un(!iat% dar cei care treceau pe l&n(' el nici nu se sinc!isesc.;oat' dup' amiaza a fost ţinut în aceast' curte murdar'% culcat pe 2occeluţa încare i s$a permis s'$şi pun' c&teva lucruri tre2uincioase. Bu întrea2' dece estetratat aşa% fiindc' îşi d' seama c' este inutil. ;ot nu i s$ar fi spus nimica% aşa c'

este mai 2ine s' aştepte% s' vad' ce va urma. In mintea lui îşi fac loc fel de fel de presupuneri. 9oar i$a spus paşa Ma!omed personal c' tre2uie s' plece în insulaRodos şi atunci dece aceast' mascarad' şi 3i(nire% lui care în cur&nd va fi re(e%

domnul Moldovei. Incetul cu încetul indi(narea îşi face loc în sufletul s'u r'nitşi speriat. In cele din urm' se scoal' cura3os% se uit' în 3ur% la pereţii din piatr'murdari şi umezi din cauza apropierii m'rii a c'rei valuri se auzeau p&n' aici%

Autor - Iancu Sasul si fiul sau Bogdan.doc

Documents

Transcript of Autor - Iancu Sasul si fiul sau Bogdan.doc