Mineralo

Aurul de la izvoarele Nerei. M~ţii Semenic, Banat, Romania

Gheorghe Croitoru croitorugh@gmail. com "Prospecţiuni "S.A., str. Caransebeş nr. 1, Bucureşti-0122 71 , Romania

ABSTRACT Cuvinte cheie: şaitroc, izvoare, concentrare, aur, cuarţ,forfecare, geneză, sursă

Repere istorice

15

La srarşitul sec. al XIX-lea a început exploatarea pe v. SIătinic (Bozovici) a unui filon de « cuarţ aurifer », cu un conţinut

maxim de 130 git Au; lucrările au continuat, cu intermitenţă, până în anul 1924 şi au fost reluate, după cel de-al doilea Război Mondial, până în anul 1948, când rezerva a fost declarată ca fiind epuizată . Depozitele pleistocene din versantul drept al v.Miniş (Ia Bozovici) cât şi cele holocene din lungul văilor Nera şi Miniş cu afluenţii lor au fost exploatate pentru aur încă din secolul al XVIII­lea. Unele surse menţionează prezenţa unor pepite de aur la confluenţa Minişului cu Nera, dintre care una, găsi tă în anul 1870, cântărea cca 18 kg. Aval de Dalboşeţ, la gura văii Bârzu, până prin anii 1930, aurul s-a scos la şteamp din cuartul aurifer "recuperat" din zona lucrărilor de pe ogaşul SIătinic ori adunat, ca blocuri, de pe dealurile aşezării Bozovici (! ). De aici spre aval, se atenuează rezonanţa surselor istorice (Griselini, 1870; Lucca, 1948; Smeu, 1977; anonimi) (Fig. 1).

AURUL DE LA IZVOARELE NEREI

Unitati ~ice-etrudur. fN,jore traversate de I1IUJ Ner •. de t. l[Voace pana II varsare:

r---1'1 ~ din soclul PInzei Getlce ~ (MAlede Sebes-lotru, Minii sl8ocMva)

_ M.U/'VuJ granLtcid tardeorogen PoniucI

C c=J BazruM b<Mci (tectonic, de q:, PU"--ppatt)

_ MHMlt granaoid tardeorcgen SeMYIta

Zona de ~ ReHa - MoIOaYa Noul

de Gh. CROITORU

Repere in istoria tenA .. nncris.a " aurvllJi deperilul Nera

localrt.tHe riYeI'lIne de referinta

Gar.na

"1 Semenic &

Fig. 1 Arii-sursă ale aurului din aluviunile râului Nera, de la obârşii până la vărsare; pentru cursul superior, Zona de forfecare Nergăniţa reprezintă o ariesursă importantă

16 Abstracts

Aceste informaţii îmbietoare au declanşat febra căutărilor comuruste în zonă Încă.din anii '50, atingând apogeul în anii '80. Dar, după investiţii consistente, într-o lucrare de sinteză se conchide că lucrările de prospecţiune şi explorare nu au condus la rezultatele scontate (Serafimovici et al., 1987). In 1992 problematica aurului se reia într-o abordare metalogenetică nouă, cea a zonelor de forfecare, de către SC Prospecţiuni SA. Din păcate tematica este rapid abandonată, dar rămâne de referinţă

documentaţia întocmită pentru zona Gărâna izvoarele Bârzavei Bozovici Sicheviţa, cu o suprafaţă de cca 500 kmp (Croitoru, Ifrimetal. , 1993).

Repere geologice. Scop. Strategie

Lucrările de cercetare complexă, incusiv a mineralizaţiei auro-argentifere, au reînceput 10 ani mai târziu şi s-au încheiat în 2005. Perimetrul la care ne referim (Fig. 2) reprezintă o parte a arealelor cercetate la un grad de mare şi foarte mare detaliu în anii 2004 şi 2005. Geologic, se plasează în Domeniul getic şi este alcătuit preponderent (90%) din metamorfitele din soclul Pânzei Getice (grupurile de Sebeş-Lotru şi Miniş), granitoide tardeorogene varistice (rama estică a masivului Poniasca), depozite carbonatice mezozoice din cuvertura Pânzei Getice (Calcare de Plopa, de vârstă cretacic inferioară), magmatite cretacic superior ­paleocene (banatite) şi depozite cuatemare.

Este de reţinut interpretarea grupului Miniş şi a unei mici arii perimarginale, ca fiind o zonă de forfecare sensu stricto, denumită Zona de forfecare Nergăniţa (ZFN) (Croitoru, 1993 ; Croitoru, Ifrim 20022005, date necomunicate); în ZFN este inclusă şi o parte însemnată din Formaţiunea leptinitică-Ieptinoamjibolitică (Croitoru, Ifrim, 2003).

Fig. 2 Distribuţia areală a probelor PAL în Zona de forfecare Nergăniţa (ZFN): concentrate cu aur liber - buline galbene; concentrate fără aur - puncte albe Munţii Semenic, Banat, România

Mineralogy 17

Scopul principal a fost obţinerea de informaţii asupra prezenţei aurului în aluviuni precum şi în rocile gazdă din ariile­sursă ale acestuia prin metode conjugate de analiză, optice (macro -, mezo -, microscopice) şi chimice.

Nicidecum nu s-a urmărit valorificarea aluviunilor pentru aur şi alte minerale grele, întrucât masa acestora este în general foarte redusă, sau adesea lipseşte; s-a sperat însă identificarea unor ocurenţe de roci mai bogat aurifere.

S-a mai avut în vedere obţinerea de informaţii suplimentare privind aplicabilitatea modelului evoluţiei tristadiale a aurului în zonele de forfecare (Bonnemaison & Marcoux, 1990).

Strategia folosită pentru satisfacerea dezideratelor propuse a fost aceea de a efectua probarea aluviunilor actuale (PAL) preferenţial în zona de izvoare a afluenţilor de rang inferior şi de a realiza concentrarea probelor la şaitroc de aceeaşi mână. Experimental, căteva PAL-uri s-au concentrat la doscă iar din locaţiile altora s-a reţinut şi analizat chimic fracţia mai mică de 0,25 rom.

Probarea roci/or pentru analize optice şi chimice s-a tacut temeinic, cu precădere din rocile metamorfice intens deformate şi a acoperit întreaga arie de dezvoltare a ZFN.

Rezultate

Prelucrarea setului complet de date ne-a permis constatarea că numeroasele ocurenţe cu indici de mineralizare pentru Au (aur liber în aluviuni, aur liber în roci şi aur analitic în roci) se plasează, aproape în totalitate, în aria ZFN. Indicii cu aur liber se găsesc exclusiv în partea sa vestică, în bazinul superior al N erei; în niciunul dintre cele 29 de concentrate ale PAL-urilor prelevate la est de cumpăna apelor, din bazinul Craiovei, nu a fost observat aur liber.

Autulliber din concentratele PAL a fost remarcat în premieră în această arie, în 43 de locaţii (dintr-un total de 99), plasate aproape în totalitate (40), în aria de dezvoltare a ZFN.

Studiul aspectelor fiziografice ale particulelor de aur s-a realizat la lupa binoculară şi s-a completat cu analiza microfotoimaginilor digitale (Fig. 3).

Fig. 3 - Microfotografii ale particulelor şi paietelor de aur din concentratele PAL de la izvoarele Nerei Munţii Semenic, Banat, România

Dimensiunile şi numărul particulelor de aur observate variază în limite foarte largi, de la 0,07 rom (uneori mai mici) până la 2, 15 rom, respectiv de la 11a 31 (Tabel 1 ).

Formele neregulate au îngreunat aprecierea exactă a lăţirnii şi grosimii lor. Conjugarea tuturor aspectelor fiziografice (formă-contur/dimensiunii culoare/strălucire) a fost de mare utilitate:

1) a indicat, în general, un transport scurt, de la surse foarte apropiate, (sifuate la distanţe sub 200 100 m) şi apropiate (situate la distanţe de până la 1000 m); în puţine situaţii aria-sursă a fost ceva mai îndepărtată;

18 Abstracts

Tabel] - Ocurenţe cu aur în concentratele probelor aluvionare (PAL)prelevate de la izvoarele Nerei Munţii Semenic, Banat, România

2) a furnizat elemente suplimentare de susţinere a genezei aurului ca fiind asociată evoluţiei tristadiale în ZFN, până la atingerea stadiului de maturitate (IIIs)' cele mai relevante în acest sens fiind asociaţia aurcuarţ (uneori cu conture euhedrale) şi incert cristalele de aur.

Studiul calcografic a pus în evidenţă aurul liber în 6 probe de roci - pe microfisuri, în gangă de cuarţ; unele determinări au fost incerte din cauza dimensiunilor micronice ale aurului, corelat cu comportamentul acestuia la şlefuire.

Analizele chimice ale probelor de roci prelevate din derocări şi din aflorimente (peste 200 de probe) au reflectat omniprezenţa aurului, la conţinuturi de maximum 244 ppb Au.

Pe baza unor criterii riguroase (între care prezenţa aurului liber În probele PAL a fost determinantă), în cadrul perimetrului de detaliu s-au delimitat 13 sectoare cu suprafeţe mici, cuprinse între 0,5 - 2,5 lanp, în care este certă prezenţa unor surse, în parte încă active, care au generat aurul evidenţiat în concentratele PAL.

Într-o ordine neîntâmplătoare, acestea sunt: Rugii Mici, Ogaşul Tomii, Ogaşul Popii, Rugii Mari, Tăriasud, Tăria Mare, Nergăniţa, Musta, Alibeg, Helişagu Mic, Şerpilor, Gârjobeţ şi Coşava Mică.

Concluzii

Zona de forfecare Nergăniţa de la obârşiile râului Nera este gazda unor structuri aurifere cu posibile semnificaţii geoeconomice şi o ariesursă importantă pentru aurul exploatat în trecut din aluviunile din aval, situate la 20-30 lan distanţă.