Audit Financiar

7/21/2019 Audit Financiar

http://slidepdf.com/reader/full/audit-financiar-56dcb0c88cac4 1/16

OBIECTIVELE URMĂRITE ÎNTR-O MISIUNE DE AUDIT FINANCIAR

Obiectivul misiunii de audit financiar este acela de a da posibilitatea auditorului să

exprime o opine privind întocmirea situaţiilor financiare, în toate aspectele semnificative,

în conformitate cu un cadru general de raportare financiară identificat.

Un audit al situatiilor finaniar!"

Scopul unui audit este să îmbunătăţească gradul de încredere al utilizatorilor vizaţi ai

situaţiilor financiare. Opinia auditorului cu privire la situaţiile financiare tratează măsura

în care situaţiile financiare sunt pregătite, sub toate aspectele semnificative, în

conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil. O asemenea opinie este

comuna pentru toate auditurile situaţiilor financiare. Opinia auditorului aşadar nu asigură,de exemplu, viabilitatea în viitor a entităţii şi nici eficienţa sau eficacitatea cu care

conducerea a organizat activităţile entităţii. În anumite jurisdicţii, totuşi, legile sau

reglementările aplicabile ar putea solicita ca auditorii să ofere opinii cu privire la alte

aspecte specifice, cum ar fi eficacitatea controlului intern, sau consecvenţa dintre un

raport separat al conducerii şi situaţiile financiare.

O#i!ti$!l! %!n!ral! al! auditorului

În efectuarea unui audit al situaţiilor financiare, obiectivele generale ale auditorului sunt

• Să obţină asigurări rezonabile cu privire la măsura în care situaţiile financiare ca

întreg nu conţin denaturări semnificative, fie ele ca urmare a fraudei sau erorii,

permiţ!nd astfel auditorului să exprime o opinie cu privire la masura în care

situaţiile financiare sunt prezentate, din toate punctele de vedere semnificative, în

conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

• Să raporteze cu privire la situaţiile financiare şi să comunice aşa cum cer "S#$

urile, în conformitate cu identificările auditorului.

%



Înto&ir!a situa'iilor finaniar!

Situaţiile financiare supuse auditării sunt acelea aparţin!nd entităţii, pregătite de către

conducerea entităţii sub supraveg&erea persoanelor însărcinate cu guvernanţa. 'otuşi,

întinderea acestor responsabilităţi, sau modul în care acestea sunt descrise ar putea să

difere de la o jurisdicţie la alta. În ciuda acestor diferenţe, un audit în conformitate cu

"S#$uri este efectuat pe baza premizei că membrii conducerii şi, acolo unde este cazul,

persoanele insarcinate cu guvernanta, au recunoscut şi înteles faptul că au

responsabilitatea

%. (entru pregătirea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul general de raportare

financiară aplicabil, inclusiv acolo unde este relevant prezentarea fidelă a acestora)

*. (entru asemenea controale interne pe care conducerea, şi acolo unde este cazul persoanele însărcinate cu guvernanţa, le determină a fi necesare pentru a permite

pregătirea de situaţii financiare care nu conţin denaturări semnificative, fie ele datorate

fraudei sau erori.

(regătirea situaţiilor financiare de către conducere şi, acolo unde este cazul de

persoanele însrcinate cu guvernanţa necesită

• "dentificarea cadrului general de raportare financiară aplicabil în contextul

oricăror legi sau reglementări relevante.• (regătirea situaţiilor financiare în conformitate cu acel cadru general.

• "ncluderea unei descrieri adecvate a acelui cadru general în situaţiile financiare.

#ceste situatii financiare ar putea fi pregătite în conformitate cu un cadru general de

raportare financiară proiectat să îndeplineasca

• +evoile comune de informaţii financiare ale unei game largi de utilizatori ca de

exemplu, -situaţii financiare cu scop general-) sau

• +evoile de informaţii financiare a unor utilizatori specifici ca de exemplu,-situaţii financiare cu scop special-.

/adrul general de raportare financiară aplicabil conţine adesea standarde de raportare

financiară stabilite de către o organizaţie de stabilire a standardelor autorizată sau

recunoscută, sau de către cerinţe prevăzute în legi sau reglementări. /erinţele cadrului

*



general de raportare financiară aplicabil determină forma şi conţinutul situaţiilor

financiare. 0eşi cadrul general ar putea să nu menţioneze cum să se contabilizeze sau să

se prezinte toate tranzacţiile sau evenimentele, în mod obişnuit acesta cuprinde suficiente

principii cu un spectru larg, care să fie folosite ca o baza pentru dezvoltarea şi aplicarea

politicilor contabile care urmează aceeaşi linie cu conceptele care stau la baza cerinţelor

cadrului general.

Consid!ra'ii s(!ifi! (!ntru audituril! )n s!torul (u#li

1andatele pentru efectuarea auditului situaţiilor financiare ale entităţilor din sectorul

public ar putea fi mai generale decat cele pentru alte entităţi. /a rezultat, premisa, legată

de responsabilităţile conducerii, pe baza cărora se efectuează auditul situaţiilor financiare

ale unei entităţi din sectorul public ar putea include responsabilităţi adiacente, ca de

exemplu responsabilitatea de a executa tranzacţii şi evenimente în conformitate cu legea.

For&ar!a o(ini!i auditorului

Opinia exprimată de auditor se referă la măsura în care situaţiile financiare sunt

întocmite, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul general

de raportare financiară aplicabil. 2orma opiniei auditorului, totuşi, va depinde de cadrul

general de raportare financiară şi de orice alte legi sau reglementări aplicabile.

1ajoritatea cerinţelor cadrelor de raportare financiară includ cerinţe legate de prezentarea

situaţiilor financiare) pentru asemenea cadre, pregătirea situaţiilor financiare în

conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil include şi prezentarea.

S!(tiis&ul (rof!ssional

#uditorul trebuie să se conformeze cerinţelor etice relevante, inclusiv celor referitoare la

independenţa, în legatură cu misiunile de auditare a situaţiilor financiare. Scepticismul

profesional include acordarea atenţiei cu privire la, de exemplu

• (robe de audit care contrazic alte probe de audit obţinute.

3



• "nformaţii care pun la îndoială fiabilitatea documentelor şi răspunsurile la

investigaţii care vor fi folosite ca dovezi de audit.

• /ondiţii care ar putea indica o posibilă fraudă.

• /ircumstanţe care sugerează nevoia efectuării de proceduri de audit suplimentare

faţa de cele impuse de "S#$uri.

Scepticismul profesional este necesar pentru o evaluare critică a probelor de audit. #cesta

include punerea la îndoială a probelor de audit contradictorii şi gradul de dependenţa a

documentelor şi a raspunsurilor la investigaţii şi alte informaţii obţinute de la conducere

şi persoanele însărcinate cu guvernanţa. #cesta mai include şi luarea în considerare a

suficienţei şi a gradului de adecvare a probelor de audit obţinute în circumstanţele date,

de exemplu în cazul în care au existat factori de risc de fraudă şi un singur document, deo natura care îl face a fi susceptibil de fraudă, este singura dovadă care stă la baza unei

sume semnificative la nivelul situaţiilor financiare.

Ra'iona&!ntul (rof!sional

4aţionamentul profesional este esenţial pentru efectuarea unui audit adecvat. #cest fapt

se datoreaza interpretării cerinţelor etice relevante şi a "S#$urilor, iar deciziile în

cunoştinţa de cauză necesare pe parcursul auditului nu pot fi luate fără aplicareacunoştinţelor relevante şi experienţei cu privire la fapte şi circumstanţe. 4aţionamentul

profesional este necesar în special în legatura cu decizii legate de

• (ragul de semnificaţie şi riscul de audit .

• +atura, momentul şi întinderea procedurilor de audit folosite pentru a îndeplini

cerinţele "S#$urilor si a str!nge probe de audit.

• 5valuarea măsurii în care au fost obţinute suficiente probe de audit, şi a măsurii în

care mai trebuie făcut ceva pentru a atinge obiectivele "S#$urilor şi prin acestea,

obiectivele generale ale auditorului.

• 5valuarea judecăţii conducerii în aplicarea cadrului general de raportare

financiară aplicabil.

6



• 'ragerea de concluzii pe baza probelor de audit obţinute, de exemplu evaluarea

gradului de rezonabilitate a estimărilor facute de către management în pregătirea

situaţiilor financiare.

7



CONTRACTAREA UNEI MISIUNI DE AUDIT

Obiectivul auditorului este acela de a accepta sau de a continua o misiune de audit doar

atunci c!nd baza pe care va fi efectuată a fost stabilită prin

• Stabilirea faptului dacă, condiţiile preliminare pentru un audit sunt

prezente, şi

• /onfirmarea faptului că există o înţelegere comună cu privire la termenii

misiunii de audit între auditor şi conducere şi acolo unde este cazul, cei

însărcinaţi cu guvernanţa.

Li&itar!a do&!niului d! a(liar! ant!rioar* a!(t*rii &isiunii d! audit

În cazul în care conducerea sau cei însărcinaţi cu guvernanţa impun o limitare a

domeniului de aplicare a activităţii auditorului în ceea ce priveste termenii unei misiuni

de audit propuse,urmare căreia auditorul consideră că limitarea va avea ca rezultat

imposibilitatea exprimării unei opinii cu privire la situaţiile financiare, auditorul nu va

accepta o asemenea misiune limitată ca o misiune de audit, except!nd situaţia în care îi

este impus prin lege sau reglementări să facă acest lucru.

1isiunile de asigurare care includ misiuni de audit, vor putea fi acceptate atunci c!nd

profesionistul consideră că cerinţele etice relevante ca independenţă şi competenţă

profesională vor fi satisfăcute, şi c!nd misiunea prezintă anumite caracteristici.

4esponsabilităţile auditorului în legătură cu cerinţele etice în contextul acceptării unei

misiuni de audit şi gradul în care acestea se afla în sfera de control a auditorului şi sunt

tratate în "S# **8.

O condiţie pentru acceptarea unei misiuni de asigurare este aceea că, criteriile la care se

face referire în definiţia unei misiuni de asigurare să fie potrivite şi disponibile pentru

utilizatorii vizaţi. /riteriile sunt punctele de referinţă folosite pentru evaluarea sau

măsurarea subiectului inclusiv, acolo unde este relevant, punctele de referinţă pentru

prezentare şi dezvăluire. /riteriile potrivite fac posibilă o evaluare sau măsurare rezonabil

de consecvenţă a unui subiect în cadrul contextului unui raţionament profesional. În

contextul "S#$urilor, cadrul de raportare financiară aplicabil oferă criteriile pe care

9



auditorul le foloseşte pentru auditarea situaţiilor financiare, inclusiv acolo unde este

relevant prezentarea fidelă a acestora.

D!t!r&inar!a %radului d! a!(tar! a adrului d! ra(ortar! finaniar *

2actorii care sunt relevanţi pentru determinarea gradului de acceptare a cadrului de

raportare financiară care urmează a fi aplicat în pregătirea situaţiilor financiare includ

• +atura entităţii de exemplu, daca este o afacere privată, o entitate din sectorul

public sau o organizaţie non$profit)

• Scopul situaţiilor financiare de exemplu, dacă sunt pregătite pentru a îndeplini

nevoile comune de informare cu privire la situaţiile financiare ale unei game largi

de utilizatori, sau pentru nevoile de informare cu privire la situaţiile financiare ale

unor utilizatori specifici)

• +atura situaţiilor financiare de exemplu dacă situaţiile financiare reprezintă un

set complet de situaţii financiare sau o situaţie financiară unitară) şi

• 0acă legea sau reglementările prescriu cadrul de raportare financiară aplicabil.

1ulţi utilizatori ai situaţiilor financiare nu sunt în măsura să solicite situaţii financiare

adaptate la nevoile lor specifice de informare. În timp ce toate nevoile de informare ale

unor utilizatori specifici nu pot fi îndeplinite, există nevoi de informaţii financiare care

sunt comune unei game largi de utilizatori. Situaţiile financiare pregătite în conformitate

cu cadrul de raportare financiară proiectat să îndeplineasca nevoile comune de informarecu privire la situaţiile financiare ale unei game largi de utilizatori, sunt denumite situaţii

financiare cu scop general.

Cadr! d! ra(ortar! u so( %!n!ral*

În prezent, nu există o bază obiectivă şi autoritară care să fi fost recunoscută în general la

nivel global pentru a judeca gradul de acceptare a unor cadre cu scop general. În absenţaunei asemenea baze, standardele de raportare financiară stabilite de organizaţii care sunt

autorizate sau recunoscute pentru a promulga standarde ce urmează a fi folosite de

anumite tipuri de entităţi, se prezumă a fi acceptabile pentru situaţii financiare cu scop

general pregătite de asemenea entităti, sub condiţia ca entităţile urmăresc un proces

:



transparent şi deja stabilit, care implică deliberarea şi luarea în considerare a opiniilor

unei game largi de persoane interesate.

+urisditii ar! nu au or%ani,a'ii d! sta#ilir! a standard!lor sau adr! d! ra(ortar!

finaniar* (r!sris!

#tunci c!nd o entitate este înregistrată sau operează într$o jurisdicţie care nu are o

organizaţie autorizată sau recunoscută pentru stabilirea standardelor, sau acolo unde

folosirea cadrului de raportare financiară nu este impusă de lege sau reglementări,

conducerea identifică un cadru de raportare financiară ce urmează a fi aplicat în

pregătirea situaţiilor financiare.

r!%*tir!a situa'iilor finaniar!1ajoritatea cadrelor de raportare financiară includ cerinţe legate de prezentarea situaţiilor

financiare) pentru asemenea cadre, pregătirea situaţiilor financiare în conformitate cu

cadrul de raportare financiară include prezentarea. În cazurile unor cadre de prezentare

fidele, importanţa obiectivului de raportare ce constă în prezentarea fidelă, este de

asemenea natura înc!t premiza stabilită cu conducerea include trimiteri specifice la

prezentarea fidelă, sau la responsabilitatea de a se asigura că situaţiile financiare -vor

oferi o imagine corectă şi fidelă- în conformitate cu cadrul de raportare financiară.

Controlul int!rn

/onducerea va menţine un asemenea control intern pe care îl consideră necesar pentru a

permite pregătirea de situaţii financiare care să nu conţina denaturări semnificative, fie

ele ca urmare a fraudei sau erorii. /ontrolul intern, indiferent c!t este de eficient, poate

oferi entităţii doar o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor financiare ale

acesteia, datorită unor limitări inerente ale controlului intern.

În anumite jurisdicţii, legea sau reglementările ar putea să se refere la responsabilitatea

conducerii cu privire la gradul de adecvare al registrelor şi înregistrărilor contabile, sau a

sistemului contabil. În anumite cazuri, practica generală ar putea presupune o distincţie

între registrele şi înregistrările contabile şi sistemele contabile pe de o parte, şi controlul

sau controalele interne pe de alta.

;



<nul din scopurile convenirii asupra termenilor de audit este acela de a evita neînţelegeri

cu privire la respectivele responsabilităţi ale conducerii şi ale auditorului. 0e exemplu,

c!nd un terţ a ajutat la pregătirea situaţiilor financiare, ar putea fi util să i se amintească

conducerii că pregătirea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare

financiară aplicabil ram!ne responsabilitatea sa.

<n audit independent efectuat în conformitate cu "S#$urile, nu funcţionează ca un

înlocuitor al menţinerii controlului intern necesar pentru pregătirea situaţiilor financiare

de către conducere. #stfel, auditorul va trebui să obţina acordul conducerii cum că a luat

la cunoştinţă şi înteles responsabilitatea sa în legătură cu controlul intern.

Con$!nir!a asu(ra t!r&!nilor &isiunii d! audit

4olurile conducerii si a celor însărcinaţi cu guvernanţa în stabilirea termenilor misiunii de

audit pentru entitate depind de structura de guvernare a entităţii şi de legea sau

reglementările relevante.

Srisoar!a d! &isiun! sau alt* for&* d! aord sris

5ste în interesul at!t al entităţii c!t şi a auditorului ca auditorul să trimită o scrisoare a

misiunii înaintea începerii auditului pentru a evita neînţelegerile în legătură cu auditul. Înanumite ţări, totuşi,obiectivul şi scopul unui audit şi responsabilităţile conducerii c!t şi

ale auditorului ar putea să fie în mod suficient stabilite de lege.

For&a . i on'inutul srisorii &isiunii

2orma şi conţinutul scrisorii misiunii pot varia pentru fiecare entitate.. O scrisoare a

misiunii ar putea face referire de exemplu, la

• 5laborarea domeniului de aplicare a auditului, inclusiv referire la legislaţia

aplicabilă, reglementări, "S#$uri, şi alte declaraţii oficiale ale corpurilor

profesionale la care auditorul aderă.

• 2orma oricăror alte comunicări cu privire la rezultatele misiunii de audit.

• 2aptul că, datorită unor limitări inerente ale auditului, împreuna cu limitările

inerente ale controlului intern, există un risc ce nu poate fi evitat ca anumite

=



denaturări sa nu fie detectate, c&iar dacă auditul este planificat şi efectuat în

conformitate cu "S#$uri.

• #ranjamente privind planificarea şi efectuarea auditului, inclusiv componenţa

ec&ipei misiunii.

• #şteptarea privind emiterea de către conducere a declaraţiilor scrise .

• #cordul conducerii să pună la dispoziţia auditorului sc&iţa situaţiilor financiare şi

orice alta informaţie însoţitoare, la timp, pentru a permite auditorului să înc&eie

auditul în conformitate cu programul propus.

• #cordul conducerii de a informa auditorul cu privire la fapte care ar putea afecta

situaţiile financiare, pe care auditorul ar putea să le descopere pe perioada

încep!nd cu data raportului auditorului şi p!nă la data la care situaţiile financiare

sunt publicate.

• >aza pe care este calculat onorariul şi orice aranjamente legate de facturare.

• /erinţa privind recunoaşterea de către conducere a primirii scrisorii misiunii şi

acceptare a termenilor misiunii descrişi în aceasta.

Misiuni d! audit r!ur!nt!

#uditorul ar putea decide să nu trimită o noua scrisoare a misiunii sau alt acord scris în

fiecare perioadă. 'otuşi, următorii factori ar putea face adecvată revizuirea termenilor

misiunii de audit sau să amintească entităţii de termenii existenţi

• Orice indicaţie cu privire la faptul că entitatea întelege greşit obiectivul şi

domeniul de aplicare al auditului.

• Orice termeni ai misiunii de audit revizuiţi sau consideraţi a fi speciali.

• Sc&imbare recentă în conducerea superioară.

• Sc&imbare semnificativă a deţinerii de capital.

• Sc&imbare semnificativă în natura sau mărimea afacerii entităţii.

• Sc&imbare în cerinţele legale sau de reglementare.

• Sc&imbare a cadrului de raportare financiară adoptat în pregătirea situaţiilor

financiare.

• Sc&imbare în alte cerinţe de raportare.

%8



A!(tar!a un!i s/i&#ari u (ri$ir! la t!r&!nii &isiunii d! audit

C!r!r!a d! s/i&#ar!a a t!r&!nilor &isiunii d! audit

O cerere din partea entităţii ca auditorul să sc&imbe termenii misiunii de audit ar putea

rezulta dintr$o sc&imbare a circumstanţelor care afectează nevoia pentru serviciul

respectiv, o neîntelegere cu privire la natura unui audit aşa cum a fost solicitat iniţial, sau

o restricţie cu privire la domeniul de aplicare al misiunii de audit, fie că sunt impuse de

conducere sau cauzate de alte circumstanţe. #uditorul va lua în considerare justificarea

oferită pentru cererea facută, în special implicaţiile unei restrictii cu privire la domeniul

de aplicare a misiunii de audit.

O sc&imbare în circumstanţe care afectează cerinţele entităţii sau o neînţelegere cu privire

la natura serviciului iniţial solicitat ar putea fi considerate ca o bază rezonabilă pentru acere o sc&imbare în misiunea de audit.

Ra(ortul auditorului (r!sris d! l!%! sau r!%l!&!ntari

În anumite cazuri, legea sau reglementările jurisdicţiei relevante prescriu formularea

raportului auditorului într$o formă sau folosind termeni care sunt semnificativ diferiţi de

cerinţele "S#$urilor. În aceste circumstanţe, auditorul va evalua

a 0acă există posibilitatea ca utilizatorii să înţeleagă în mod eronat asigurarea obţinută

din auditul situaţiilor financiare, şi dacă aceasta este situaţia.

b 0acă explicaţii adiacente în cadrul raportului auditorului ar putea înlătura o posibilă

neîntelegere.

0acă auditorul ajunge la concluzia că explicaţii adiacente în cadrul raportului nu pot

înlătura o posibilă neînţelegere, auditorul nu va accepta misiunea de audit, except!nd

situaţia în care i se impune acest lucru prin lege sau reglementări. <n audit efectuat în

conformitate cu astfel de legi sau reglementări nu respectă prevederile "S#$urilor. În

consecinţă, auditorul nu va include vreo referire în cadrul raportului sau, la faptul că

auditul ar fi fost efectuat în conformitate cu "S#$uri.

%%



LANIFICAREA UNEI MISIUNI DE AUDIT FINANCIAR

Rolul .i (lasar!a )n ti&( a (lanifi*rii

%*



+atura şi amploarea activităţilor de planificare vor varia în funcţie de dimensiunea şi

complexitatea entităţii, de experienţă anterioară în cadrul entităţii a membrilor c&eie ai

ec&ipei misiunii şi de modificările circumstanţelor care au loc în cadul misiunii de audit.

(lanificarea nu este o fază separată a auditului, ci mai degrabă un process continuu şi

iterative care începe deseori la scurt timp după finalizarea auditului anterior şi continuă

p!nă la finalizarea misiunii curente de audit. 'otuşi, planificarea include considerente

privind momentul anumitor activităţi şi proceduri de audit care trebuie finalizate anterior

efectuării de proceduri de audit suplimentare. 0e exemplu, planificarea include

necesitatea de a lua în considerare, anterior identificării şi evaluării riscurilor de

denaturare semnificativă, unele aspecte precum

• (rocedurile analitice care trebuie aplicate drept proceduri de evaluare a

riscurilor.

• Obţinerea unei întelegeri generale a cadrului legislatv şi de reglemantare

aplicabil entităţii şi a modului în care entitatea se conformează respectivului

cadru.

• 0eterminarea pragului de semnificaţie.

• "mplicarea experţilor.

• 5fectuarea altor proceduri de evaluare a riscurilor.

Ati$it*'i (r!li&inar! &isiunii

5fectuarea acestor activităţi preliminare misiunii îi permite auditorului să planifice o

misiune de audit pentru care, de exemplu

• #uditorul îşi menţine independenţa şi capacitatea, necesare efectuării misiunii.

• +u există aspecte legate de integritatea conducerii care pot afecta disponibilitatea

auditorului de a continua misiunea.

• +u există neînţelegeri cu clientul în privinţa termenilor misiunii.

Ati$it*'i d! (lanifiar!

%3



Odată ce strategia generală de audit a fost stabilită, poate fi elaborate un plan de audit

pentru a aborda diferitele aspecte identificate în strategia generală de audit, lu!nd în

considerare necesitatea de a atinge obiectivele auditului prin utilizarea eficientă a

resurselor auditorului. Stabilirea strategiei generale de audit şi a planului de audit detaliat

nu reprezintă, în mod necesar, procese secvenţiale sau separate, ci sunt str!ns inter$

conectate,deoarece modificările operate în unul dintre ele, pot avea drept rezultat

modificarea în consecinţă a celuilalt.

lanul d! audit

(lanul de audit este mai detaliat dec!t strategia generală de audit, prin faptul că include

natura, plasarea în timp şi amploarea procedurilor de audit care urmează a fi efectuate de

către membrii ec&ipei misiunii. (lanificarea acestor proceduri de audit are loc în timpuldesfăşurării auditului,pe măsură ce este elaborat planul de audit al misiunii. 0e exemplu,

planificarea procedurilor auditorului de evaluare a riscurilor are loc la începutul

procesului de audit. 'otuşi, planificarea naturii, plasării în timp şi amploarea unor

proceduri de audit suplimentare specifice depinde de rezultatul acelor proceduri de

evaluare a riscurilor. În plus, auditorul poate începe executarea procedurilor viitoare de

audit pentru anumite clase de tranzacţii, solduri ale conturilor şi prezentări înainte de

planificarea restului de proceduri de audit suplimentare.

Modifi*rii al! d!i,iilor d! (lanifiar! )n ti&(ul auditului"

/a rezultat al unor evenimente neaşteptate, modificări ale condiţiilor date, sau probe de

audit obţinute în urma rezultatelor procedurilor de audit, auditorul poate fi nevoit să

modifice strategia generală de audit şi planul de audit şi, prin urmare, natura, plasarea în

timp şi amploarea procedurilor planificate suplimentare, pe baza analizei revizuite a

riscurilor evaluate.0e exemplu, probele de audit obţinute prin aplicarea procedurilor de

fond pot contrazice probele de audit obţinute prin teste ale controalelor.

Dou&!nta'i!

%6



#uditorul trebuie să includă în documentaţia de audit

• Strategia generală de audit.

• (lanul de audit

•

Orice modificări semnificative efectuate în timpul misiunii de audit asuprastrategiei generale de audit sau a planului de audit, precum şi motivele acestor

modificări.

0ocumentarea strategiei generale de audit reprezintă o înregistrare a deciziilor principale

considerate necesare pentru a planifica în mod adecvat auditul şi pentru a comunica

aspectele semnificative ec&ipei misiunii. 0e exemplu, auditorul poate rezuma strategia

generală de audit sub forma unui memorandum care conţine deciziile principale privind

domeniul general de aplicare, plasarea în timp şi modul de desfăşurare a auditului.

Consid!r!nt! su(li&!ntar! (ri$ind &isiunil! d! audit ini'ial!

Scopul şi obiectivul planificării auditului sunt aceleaşi, indiferent că este un audit iniţial

sau un audit recurent. 'otuşi, pentru un audit iniţial, auditorul poate fi nevoit să extindă

activităţile de planificare a auditului deoarece auditorul nu are experienţă anterioară în

ceea ce priveşte entitatea care este luată în considerare la planificarea angajamentelor

recurente. (entru auditurile iniţiale, aspectele suplimentare pe care auditorul le poate lua

în consideraţie la dezvoltarea strategiei generale de audit includ următoarele dacă nu este interzis prin lege sau reglementări, să înc&eie aranjamente cu

auditorul anterior, spre exemplu revizuirea dosarului de audit al auditorului

anterior

orice aspect major care apare inclusiv aplicarea principiilor contabile sau de

auditare sau de standarde de raportare să fie discutat cu managementul în

legătură cu selectarea iniţială ca auditor, comunicarea acelor aspecte celor

însărcinaţi cu guvernanţa şi modul în care aceste aspecte afectează strategiagenerală de audit şi planul de audit

procedurile planificate de audit pentru a obţine suficiente probe de audit

adecvate cu privire la soldurile iniţiale

%7



desemnarea personalului firmei cu capacităţi şi competenţe adecvate pentru a

răspunde riscurilor semnificative

alte proceduri cerute de sistemul de control al calităţii al firmei pentru

angajamentele iniţiale de audit spre exemplu sistemul de controlul calităţii

al firmei poate cere implicarea unui alt partener sau personal de conducere

pentru a revizui strategia generală de audit înainte de începerea procedurilor

semnificative de audit sau pentru a revizui rapoartele înainte de emiterea lor.

%9

Audit Financiar

Documents

Transcript of Audit Financiar