Audit de Conformitate Ssm

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANIFACULTATEA DE MINE

CURS POSTUNIVERSITAR DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ:

„EVALUATOR AL RISCURILOR PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ”

AUDITUL DE CONFORMITATE CUAUDITUL DE CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIULPREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂSECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ- Suport de curs -

Conf.univ.dr.ing. BĂBUŢ GABRIELUniversitatea din Petroşani

Tel: 0744 70 50 89E-mail: [email protected]

An universitar

2012 - 2013

2

CUPRINS

I.AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN

DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ..................................4

1.Cadrul conceptual al auditului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă…5

1.1.Definirea noţiunii de audit………………………………………………………6

1.2.Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă…...7

2.Metodele utilizate în România pentru auditarea conformităţii cu prevederile

legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.…..................................10

2.1.Metoda I.N.C.D.P.M. Bucureşti de evaluare a nivelului de securitate în

muncă..................................................................................................................11

2.2.Metoda de autoevaluare a securităţii şi sănătăţii în întreprinderile mici şi

mijlocii…………………………………………………………………………16

2.3.Metoda de expertizare a locurilor de muncă în condiţii deosebite…………….18

2.4.Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamentele tehnice…………21

2.5.Metoda de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă………………………………………………...26

2.5.1.Scopul metodei…………………………………………………………..26

2.5.2.Structura metodei………………………………………………………...28

2.5.3.Structura fişelor şi modul de utilizare……………………………………30

II.EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE

CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE.........................................33

3.Cadrul conceptual şi metodologic de evaluare a conformării cu cerinţele

legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie …………………………...34

3.1.Scopul şi necesitatea evaluării conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe la

3

care organizaţia subscrie ………………………………………........................35

3.2.Cadrul metodologic de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe

la care organizaţia subscrie …............................................................................37

3.2.1.Programul de evaluare a conformării........................................................37

3.2.2.Etapele procesului de evaluare a conformării............................................38

4.Metoda de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la

care organizaţia subscrie........................................................................................41

4.1.Structura metodei……………………………………………………………....42

4.2.Structura fişelor şi modul de utilizare……………………………………….....43

4.3.Aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei...............................46

4.4.Aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al

activităţilor..........................................................................................................48

5.Aplicaţie practică: evaluarea conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe

în cazul unei organizaţii cu activitate de birou....................................................51

Bibliografie……………………………………………………………………….....98

Anexa 1: Fişele utilizate în cadrul metodei de evaluare a conformării cu

cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie...............99

4

I.AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU

PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI

SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

5

1.CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITULUI

ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

6

1.1.DEFINIREA NOŢIUNII DE AUDIT

auditul securităţii şi sănătăţii în muncă - proces sistematic de obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către cei interesaţi (N.G.P.M., ediţia 2002 - act normativ abrogat, Anexa nr. 1 - Terminologie)

audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de „dovezi de audit” şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite „criteriile de audit” [ISO 9000: 2005, 3.9.1] (SR OHSAS 18001: 2008); NOTA 1: Independent nu înseamnă în mod necesar un factor extern în raport cu

organizaţia. În multe cazuri, mai ales în cazul organizaţiilor mai mici, independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare.

NOTA 2: Pentru îndrumări suplimentare referitoare la „dovezile de audit” şi „criteriile de audit” a se vedea ISO 19011.

audit - proces (procedură) sistematic, independent şi documentat care vizează obţinerea şi evaluarea obiectivă a elementelor, pentru a determina măsura în care criteriile definite sunt îndeplinite; acest termen nu desemnează în mod necesar un audit extern independent, adică un audit efectuat de una sau mai multe persoane (auditori) din exteriorul organizaţiei (ILO-OSH: 2001);

audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit ( = înregistrări, declaraţii ale faptelor sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi sunt verificabile) şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit ( = ansamblu de politici, proceduri sau cerinţe utilizate ca referinţă faţă de care este comparată dovada de audit) (SR EN ISO 19011: 2011). proces (în sensul definit în SR EN ISO 9000: 2006) - ansamblu de

activităţi corelate sau în interacţiune care transformă elemente de intrare în elemente de ieşire;→ sistematic - activitatea este programată şi planificată în funcţie de

tipul şi scopul auditului;→ independent - activitatea nu trebuie desfăşurată de persoane care au

responsabilităţi directe privind obiectivele auditate, pentru a se asigura obiectivitatea auditului;

→ documentat - toate etapele auditului se desfăşoară pe baza unor documentaţii.

7

1.2.TIPOLOGIA AUDITURILOR REALIZATE

ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢIIÎN MUNCĂ

Fig. 1.1. Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în funcţie de obiectul lor (după Darabont, D. [9])

ÎN FUNCŢIE DE OBIECTUL AUDITULUI:

audit al sistemului de management al s.s.m.:→ audit de preevaluare (preaudit sau audit etapa I) - efectuat înaintea

auditului de certificare a sistemului de management al s.s.m.;→ audit de certificare (audit etapa II) - efectuat de un organism extern,

acreditat în vederea certificării sistemului de management al s.s.m. implementat;

8

→ audit de supraveghere - efectuat periodic, după certificarea sistemului de management al s.s.m.

audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul s.s.m.:→ audit privind conformitatea locurilor de muncă cu cerinţele

reglementărilor legale în domeniu;→ audit privind conformitatea ansamblului întreprinderii

(organizaţiei) cu cerinţele reglementărilor legale în domeniu;→ audit privind conformitatea proceselor tehnologice, a

echipamentelor de muncă, respectiv a produselor cu cerinţele legale şi ale standardelor de securitate a muncii.

ÎN FUNCŢIE DE DOMENIUL AUDITULUI:

audit orizontal - urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor; fiecare arie este examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile;

audit vertical - urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii, care sunt implicate într-o anumită problematică, de exemplu, achiziţionarea, utilizarea şi instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie;

audit aleator - implică examinarea punctuală a unor aspecte, în funcţie de scopul auditului.

ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL PENTRU CARE ESTE REALIZAT AUDITUL (SR EN ISO 19011: 2011):

audit intern (denumit audit de primă parte) - este efectuat de organizaţie sau în numele acesteia, pentru analiza efectuată de management sau pentru alte scopuri interne (de exemplu să confirme eficacitatea sistemului de management sau să obţină informaţii pentru îmbunătăţirea sistemului de management); auditul intern ale unei organizaţii poate alcătui baza pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii; în multe cazuri, în mod special în cazul organizaţiilor mici, independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare sau prin lipsa influenţelor şi a conflictelor de interese;

audit extern - include auditul de secundă şi auditul de terţă parte; auditul de secundă parte este efectuat de părţi care au un interes faţă de organizaţie, cum ar fi clienţii sau de alte persoane în numele acestor părţi; auditul de terţă parte este efectuat de organizaţii de auditare

9

independente cum ar fi autorităţile de reglementare sau cele care furnizează certificare.

ÎN FUNCŢIE DE SISTEMUL DE NOTARE UTILIZAT:

audit care urmăreşte o evaluare calitativă - indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt apreciaţi prin Da, Nu sau Nu este cazul (Neaplicabil);

audit care urmăreşte o evaluare cantitativă - indicatorii pot avea diferite grade de importanţă, marcate prin coeficienţi de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

ALTE TIPURI DE AUDIT (SR EN ISO 19011: 2011):

audit combinat - atunci când sunt auditate împreună două sau mai multe sisteme de management în diferite domenii (de exemplu calitate, mediu, sănătate şi securitate ocupaţionale);

audit comun - atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita un singur auditat.

10

2.METODELE UTILIZATE ÎN ROMÂNIA

PENTRU AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN

DOMENIUL SECURITĂŢII ŞISĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

11

2.1.METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE

A NIVELULUI DE SECURITATE ÎN MUNCĂ

SCOP:→ realizarea unui audit de conformitate care constă în examinarea şi

analiza sistematică, independentă şi documentată, efectuată în scopul de a determina dacă şi în ce măsură condiţiile existente dintr-o întreprindere corespund cu cerinţele impuse de Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 - republicată, N.G.P.M. şi N.S.S.M.

STRUCTURĂ: Partea I: Prezentarea metodei; Partea a II-a: Fişele pentru riscuri generale Partea a III-a: Fişele pentru riscuri specifice Partea a IV-a: Fişele pentru auditul managementului securităţii şi

sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii

AUDITAREA DE CONFORMITATE A LOCURILOR DE MUNCĂ

instrumente utilizate:→ fişe pentru riscuri generale;

Cod fişă

TematicăCod fişă

Tematică

I Iluminat X Amenajarea locurilor de muncăII Zgomot XI Amenajarea spaţiilor de lucru (clădirilor)III Vibraţii XII Incendii şi explozii

IV Ambianţă termică XIII Electrosecuritate

V Materiale periculoase XIV Riscuri speciale

VI Ventilaţie XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale

VII Echipamente tehnice XVI Protecţia colectivă şi individuală

VIII Manipularea sarcinilor XVII Organizarea primului ajutor

IX Terminale cu ecran

→ fişe pentru riscuri specifice;→ structura fişelor:

o prezentare sintetică a factorilor de risc; o serie de indicatori sub formă de întrebări, care permit evaluarea

diferitelor aspecte care caracterizează factorul de risc; informaţii calitative şi cantitative privind posibilitatea de a

minimiza efectele factorilor de risc.

12

mod de lucru:→ constatările auditului se înregistrează prin completarea şi

cuantificarea răspunsurilor la indicatorii din fiecare fişă, obţinute prin interviuri (discuţii directe) cu angajaţii de la locul de muncă analizat, prin observarea directă a locului de muncă sau prin analiza documentelor corespunzătoare;

→ sistemul de notare: pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, în

funcţie de situaţia găsită la locul de muncă analizat; punctajul acordat se ponderează în funcţie de importanţa fiecărui

indicator din punct de vedere al gravităţii sau frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, care pot să apară în cazul nerespectării lor; coeficienţii de ponderare prestabiliţi au valori cuprinse între 0,5 şi 2,0; în cazul în care există indicatori care nu au relevanţă, ţinând seama de condiţiile specifice de la locul de muncă, aceştia vor fi apreciaţi prin „Nu este cazul”, fără a fi acordat nici un punctaj;

punctajul obţinut PO este reprezentat de suma produselor dintre punctajul acordat Pi şi coeficientul de ponderare Ci, pentru fiecare indicator i:

punctajul maxim posibil PM se obţine în ipoteza în care fiecărui indicator aplicabil i s-ar fi acordat punctajul maxim (5 puncte):

la calculul PO şi PM nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţă şi care au fost apreciaţi cu „Nu este cazul”;

nivelul de securitate NS se obţine ca raport între punctajul obţinut PO şi punctajul maxim posibil PM şi se exprimă în procente:

→ încadrarea nivelului de securitate: 91 - 100 %: Excelent - E; 81 - 90 %: Foarte bun - FB; 71 - 80 %: Bun - B; 61 - 70 %: Mediu - Me; 51 - 60 %: Mic - Mi; sub 50 %: Nesatisfăcător - N.

13

documente rezultate:→ fişa de sinteză a neconformităţilor

indicatorii cărora li s-au acordat 0, 1 sau 2 puncte sunt consideraţi neconformităţi în raport cu prevederile legale şi se transferă în Fişa de sinteză a neconformităţilor.

Întreprinderea ................................Atelierul (Secţia)............................Locul de muncă..............................Data....................

FIŞA DE SINTEZĂ A NECONFORMITĂŢILOR

Codfişă

Denumire fişă Nivel securitate

[%]

Cod ind.

Neconformitatea constatată

Măsuri propuse pentru eliminarea neconformităţilor

Categorii de prioritate

A B C D0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

I IluminatII Zgomot

III Vibraţii

...

XVII Organizarea primului ajutor

→ programul de măsuri tehnico - organizatorice: se întocmeşte pe baza constatărilor auditului din fişa de sinteză a

neconformităţilor.

Întreprinderea ................................Atelierul (Secţia)............................Locul de muncă..............................Data....................

PROGRAMUL DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE

Cod fişă

Denumire fişă

Cod ind.

Măsura propusă

Termen calendaristic

Cine răspunde

Costuri estimative [mil. lei]

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7I IluminatII ZgomotIII Vibraţii...XVII Organizarea

primului ajutor

14

AUDITAREA MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII

obiective: → auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă nu

trebuie confundată cu auditarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;

→ auditarea managementului urmăreşte aplicarea de către angajator a principiilor de bază ale managementului s.s.m. cuprinse în legislaţie;

→ această analiză se poate realiza atât înainte de implementarea sistemului, în cadrul analizei iniţiale, cu scopul de a „pregăti” angajatorul pentru implementarea sistemului, cât şi ulterior implementării, ca instrument complementar analizei sistemului.

caracteristici:

→ permite identificarea atât a punctelor forte, cât şi a celor slabe ale activităţii de realizare la nivelul întreprinderii a securităţii şi sănătăţii în muncă, în conformitate cu cerinţele legislaţiei;

→ oferă un sistem de referinţă în ceea ce priveşte performanţele în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă;

→ evidenţiază domeniile în care este necesar să se aducă îmbunătăţiri.

instrumente utilizate:→ Fişa A: Implicarea conducerii;→ Fişa B: Strategie, planuri, proceduri; → Fişa C: Consultarea salariaţilor;→ Fişa D: Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor;→ Fişa E: Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi

propaganda în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

mod de lucru:→ este similar cu cel folosit în cazul fişelor pentru riscuri generale şi

specifice;→ după identificarea neconformităţilor se întocmeşte fişa de sinteză a

neconformităţilor, → pentru fiecare neconformitate constatată se stabileşte cel puţin o

măsură corectiv - preventivă; măsurile se centralizează în programul de măsuri tehnico - organizatorice.

15

AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

avantaje:→ are o structură flexibilă;→ acoperă principalele reglementări legislative în domeniul s.s.m.;→ poate fi aplicată la orice loc de muncă şi la nivelul oricărei

întreprinderi, indiferent de domeniul de activitate şi de mărimea acesteia;

→ are un caracter deschis, care permite completarea ei cu alte liste de verificare (elaborate pe baza instrucţiunilor proprii de securitate);

→ poate fi utilizată atât pentru efectuarea auditurilor interne, cu condiţia ca angajatorul să aibă personal format ca auditor conform cerinţelor N.G.P.M., cât şi pentru efectuarea auditurilor externe de către instituţii abilitate.

dezavantaje:→ sistemul de notare al indicatorilor şi de prelucrare a constatărilor

(relaţia de calcul a punctajului obţinut şi a punctajului maxim posibil creează posibilitatea apariţiei unor erori de calcul, în cazul prelucrării manuale a rezultatelor, ceea ce impune necesitatea prelucrării computerizate a rezultatelor);

→ nu oferă indicaţii privind modul de apreciere al fiecărei întrebări din fişe, iar structura actuală a fişelor lasă posibilitatea ca auditorul să aprecieze incomplet un indicator prin omiterea uneia din cele trei modalităţi de culegere a informaţiei (aprecierea unui indicator trebuie să se facă prin combinarea, după caz, a celor trei modalităţi de culegere a informaţiilor: analiza documentelor, discuţii directe cu personalul implicat şi observarea activităţilor);

→ prelucrarea finală a rezultatelor (care constă în întocmirea fişei de sinteză a neconformităţilor, a programului de măsuri şi stabilirea gradelor de prioritate a măsurilor) este destul de laborioasă, iar descrierea neconformităţilor are un caracter redundant, apărând atât în fişa de sinteză a neconformităţilor, cât şi în programul de măsuri.

16

2.2.METODA DE AUTOEVALUARE A SECURITĂŢII ŞI

SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII

SCOP:→ realizarea auditurilor interne (self – audit).

STRUCTURĂ: Partea I: Prezentarea sistemului de autoevaluare

→ cuprinde un număr de 119 indicatori care acoperă toate aspectele esenţiale referitoare la s.s.m. şi care sunt grupaţi pe următoarele tematici: capacitatea de a controla riscurile; politica de prevenire a riscurilor; circulaţia, riscuri orizontale şi verticale; securitatea maşinilor; zgomot şi vibraţii; temperatura şi reîmprospătarea aerului; iluminatul; riscuri de incendiu, explozie şi riscuri electrice; materiale periculoase; protecţia colectivă şi individuală la locul de muncă şi în

împrejurimi; transportul greutăţilor; activitatea de întreţinere; organizarea primului ajutor; participarea salariaţilor la procesul de asigurare a securităţii în

muncă.→ fiecare indicator presupune efectuarea unei evaluări şi acordarea unui

punctaj de la 0 la 5, ţinând seama de situaţia reală existentă în cadrul întreprinderii; pentru indicatorii nerelevanţi pentru întreprinderea evaluată s-a prevăzut o căsuţă specială în care se scrie „Neaplicabil”.

Partea a II-a: Caietul de notare a rezultatelor evaluării→ se trec aprecierile evaluatorului pentru fiecare din indicatorii existenţi

Partea a III-a: Caietul de apreciere a rezultatelor→ conţine grilele etalon cu ajutorul cărora valorile apreciate de evaluator

pentru fiecare indicator se compară cu valorile standard Partea a IV-a: Îndrumător pentru elaborarea programului de măsuri

17

→ prezintă un ghid util evaluatorului pentru a-şi elabora programul de măsuri tehnico - organizatorice în vederea eliminării deficienţelor

MOD DE LUCRU: evaluare calitativă:

→ evaluarea răspunsului la un indicator: dacă punctajul acordat de evaluator pentru o anumită întrebare şi notat pe scala din dreptul indicatorului corespunzător din „Caietul de notare a rezultatelor evaluării” este mai mare decât valoarea standard, se consideră un „punct tare”; dacă punctajul acordat este mai mic decât valoarea standard, indicatorul respectiv este considerat „punct slab” şi se impune stabilirea unor măsuri pentru eliminarea neconformităţilor;

→ punctele tari şi punctele slabe se grupează într-un tabel centralizator „Puncte slabe - puncte tari”.

evaluare cantitativă:→ procedura utilizată:

se încercuiesc punctele tari în listele de indicatori alocaţi fiecărei componente a sistemului de muncă;

se barează indicatorii apreciaţi ca neaplicabili; se calculează raportul între numărul indicatorilor încercuiţi şi

diferenţa între numărul total de indicatori şi indicatorii baraţi; raportul se converteşte în procente.

→ interpretarea rezultatelor: 75 - 100 %, Foarte bine: anumite aspecte pot fi îmbunătăţite;

unitatea se va menţine pe acest drum; 50 - 75 %, Mediu: trebuie să se acorde o mai mare atenţie acestei

componente; 25 - 50 %, Situaţie critică: cât mai curând posibil trebuie să se

aducă îmbunătăţiri acestei componente; sub 25 %: este timpul să se acţioneze cât mai curând posibil;

există multe lucruri de făcut pentru a îmbunătăţi situaţia.

AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

avantaje:→ reprezintă un instrument simplu şi eficace la îndemâna personalului

unei organizaţii în vederea evaluării nivelului de securitate a muncii din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii;

→ este uşor de aplicat, ţinând cont şi de faptul că, în cele mai multe cazuri, întreprinderile mici şi mijlocii nu dispun de personal specializat în domeniul s.s.m.

dezavantaje:

18

→ rezultatele obţinute cu această metodă au un caracter mai general şi nu conduc la o identificare la fel de precisă a riscurilor ca şi în cazul unor metode mai detaliate.

2.3.METODA DE EXPERTIZARE A LOCURILOR DE

MUNCĂ ÎN CONDIŢII DEOSEBITE

SCOP: realizarea unui audit de conformitate cu caracter special care

utilizează criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite precizate în: H.G. nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de

muncă în condiţii deosebite (modificată şi completată prin: H.G. nr. 676/2001, H.G. nr. 1337/2001 şi H.G. nr. 613/2002); abrogată prin H.G. nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite (modificată şi completată prin: H.G. nr. 1622/2008, H.G. nr. 1627/2009, H.G. nr. 1349/2010, H.G. nr. 1280/2011 şi H.G. nr. 1274/2012);

Ordinul nr. 352/2001 al M.M.S.S. pentru aprobarea Normelor de aplicare a H.G. nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

metodologia poate fi încadrată ca: metodă de audit intern - dacă este utilizată de către angajator; metodă de audit extern - dacă angajatorul solicită consultanţă tehnică în vederea

realizării expertizării.

STRUCTURĂ: set de fişe care derivă din N.G.P.M. referitoare la mediul de muncă:

I - Noxe chimice; II - Ventilaţie industrială; III - Zgomot; IV- Vibraţii; XI - Presiune atmosferică crescută; XII - Noxe biologice.

set de fişe corespunzătoare unor cerinţe din N.G.P.M. şi din N.S.S.M: V - Radiaţii ultraviolete; VI - Radiaţii electromagnetice din spectrul vizibil şi infraroşu apropiat; VII - Radiaţii laser; VIII - Plasmă; IX - Câmpuri electrice şi magnetice; X - Radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde.

set de fişe care derivă din prevederile unor N.S.S.M: XIII - Activităţi de vopsire; XTV - Tratamente termice şi termochimice; XV - Sudarea şi tăierea metalelor; XVI - Acoperiri metalice; XVII - Industria poligrafică;

19

XVIII - Laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice; XIX - Activităţi în domeniul sănătăţii; XX - Activitatea în turnătorii; XXI - Elaborarea şi turnarea fontei; XXII - Elaborarea şi turnarea oţelului.

MOD DE LUCRU: evaluarea „neconformităţii” sau a „conformităţii” unor situaţii

existente la locul de muncă se face cu ajutorul unor indicatori formulaţi sub forma unor întrebări corelate cu prevederi ale normelor, prin aprecierea acestora cu „Da”, „Nu” sau „Nu este cazul”; s-a introdus o coloană de „Observaţii” în care se pot face anumite precizări privind neconformitatea constatată, în vederea facilitării stabilirii măsurilor tehnico - organizatorice.

Întreprinderea:………………Locul de muncă:……………..Data: ………………

I. NOXE CHIMICE Prevederi ale Normelor generale de protecţie muncii (N.G.P.M.)

Codind.

Indicatori Da Nu Nu este cazu

l

Observaţii

0 1 2 3 4 5I.I La locul de muncă expertizat este practic exclusă expunerea la

substanţele notate cu indicativul Fp menţionate în anexele 17 şi 18, conform art. 417?

I.2 În cazul expunerii la substanţele care au indicativul P (anexa 14) care pătrund în organism prin piele sau mucoase, pentru prevenirea intoxicaţiilor cronice, pe lângă respectarea concentraţiilor admisibile s-au asociat şi alte măsuri speciale de protecţie a pielii şi a mucoaselor (unguente, mijloace individuale de protecţie etc.) conform prevederilor art. 418?

...I.10 În vederea cunoaşterii riscurilor profesionale şi prevenirii

îmbolnăvirilor cauzate de noxele existente la locul de muncă, angajaţii au fost instruiţi periodic de medicul de medicina muncii sau de medicul de întreprindere, conform art. 425?

în conţinutul fişelor se regăsesc doar acele prevederi ale N.G.P.M. şi ale N.S.S.M. care se referă la factorii de risc de îmbolnăvire profesională, deoarece factorii de risc de accidentare nu fac obiectul criteriilor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite;

metodologia de expertizare a locurilor de muncă pentru încadrarea în condiţii deosebite a fost elaborată pe baza prevederilor N.G.P.M. ediţia 1996, care în momentul de faţă nu mai sunt în vigoare;

20

întrebările din fişe sunt formulate astfel încât un răspuns negativ semnifică existenţa unei neconformităţi.

DOCUMENTE REZULTATE: fişa de sinteză a neconformităţilor

→ neconformităţile identificate sunt centralizate în Fişa de sinteză a neconformităţilor.

Întreprinderea ................................Locul de muncă..............................Data....................

FIŞA DE SINTEZĂ A NECONFORMITĂŢILOR

Cod ind.

Neconformitatea constatată

Măsura propusă

Eşalonări de termene (anul)2001 sem 2002 sem 2003 sem 2004 sem 2005 sem 2006 sem

I II I II I II I II I II I II

programul de măsuri tehnico - organizatorice:→ pentru fiecare măsură propusă se stabilesc termenele de realizare,

responsabilităţile şi se face o estimare a costurilor necesare pentru implementarea măsurilor.

Întreprinderea ................................Locul de muncă..............................Data....................

PROGRAM DE MĂSURI TEHNICO - ORGANIZATORICE

Cod indicator

Măsura propusă Termen calendaristic

Cine răspunde

Costuri estimative [mil. lei]

Observaţii

21

2.4.METODA DE EVALUARE A PERICOLELOR

GENERATE DE ECHIPAMENTELE TEHNICE

SCOP: realizarea de audituri interne şi externe care utilizează, ca şi criterii

de audit, cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă şi cerinţele conţinute în standardele privind securitatea maşinilor.

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DEECHIPAMENTELE TEHNICE MECANICE (ETM)

criterii de audit:→ Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerinţele

minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, prevederi transpuse iniţial în N.G.P.M., ediţia din 2002, iar actualmente în H.G. nr. 1146/2006;

→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011).

problematica abordată:

→ pericole mecanice;→ pericole electrice;→ pericole termice;→ pericole generate de zgomot;→ pericole generate de vibraţii;→ pericole generate de câmpuri electromagnetice;→ pericole generate de materialele prelucrate, utilizate şi degajate de

ETM;→ pericole generate de defectarea alimentării cu energie, de ruperea

elementelor ETM şi de alte defectări funcţionale;→ pericole generate de absenţa temporară a măsurilor/mijloacelor

legate de securitate şi/sau poziţionarea lor incorectă.

22

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DEECHIPAMENTELE TEHNICE ELECTRICE (ETE) criterii de audit:

→ Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, prevederi transpuse iniţial în N.G.P.M., ediţia din 2002, iar actualmente în H.G. nr. 1146/2006;

→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 60204-1: 1998 (2007), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) (SR EN 60204-11: 2002, SR EN 60204-31: 2003, SR EN 60204-32: 2009, SR EN 60204-33: 2012).

problematica abordată:→ prescripţii generale privind alegerea echipamentelor electrice,

alimentarea cu energie electrică, condiţii de mediu şi de funcţionare, transport şi depozitare, condiţii de manipulare, instalare şi funcţionare;

→ conexiuni de alimentare şi dispozitive pentru conectare şi separare, cum sunt bornele conductoarelor de alimentare, borna conductorului de protecţie exterior, dispozitive de deconectare a alimentării şi dispozitive de întrerupere pentru prevenirea pornirii neaşteptate;

→ protecţia echipamentului electric, cu referire la protecţia conductoarelor împotriva supracurenţilor, protecţia motoarelor împotriva suprasolicitărilor, protecţia împotriva temperaturilor anormale şi protecţia împotriva întreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare;

→ circuite şi funcţii de comandă, interblocare de protecţie, funcţii de comandă în caz de defectare;

→ interfaţa dintre operator şi dispozitivele de comandă montate pe echipamentul tehnic;

→ aparatura de comandă, amplasare, montare şi carcase;→ cabluri şi conductoare;→ motoare electrice şi echipamente asociate;→ semnale de avertizare şi repere de identificare.

23

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DEECHIPAMENTELE TEHNICE HIDRAULICE (ETH)



→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 982: 1999 (SR EN ISO 4413: 2011), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011).

problematica abordată:→ pericole mecanice, electrice şi termice;→ pericole generate de zgomot, vibraţii şi de câmpuri electromagnetice;→ pericole generate de materialele prelucrate, utilizate şi degajate de

echipamentul tehnic;→ pericole generate de defectarea alimentării cu energie, ejectarea

neaşteptată de elemente de maşină sau de fluid, defectarea sistemului de comandă;

→ pericole generate de conceperea necorespunzătoare a dispozitivelor de pornire şi de oprire, a semnalelor şi indicatoarelor de securitate, a dispozitivelor de deconectare a surselor de energie şi a dispozitivelor de oprire de urgenţă.

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DEECHIPAMENTELE TEHNICE PNEUMATICE (ETP)



→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 983: 1999 (SR EN ISO 4414: 2011), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011).

problematica abordată:→ similară cu cea tratată la evaluarea pericolelor generate de

echipamentele tehnice hidraulice.

24

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE SISTEMELE DE COMANDĂ (SC)



→ standarde privind securitatea maşinilor: SR EN 954-1: 1998 (SR EN ISO 13849-1: 2008), SR EN 60204-1: 1998 (2007), SR EN 418: 1996 (SR EN ISO 13850: 2008), SR EN 1037: 1996 (SR EN 1037+A1: 2008), SR EN 292-1: 1996 (SR EN ISO 12100-1: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011) şi SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN ISO 12100-2: 2004 → SR EN ISO 12100: 2011).

problematica abordată:→ descrierea sistemului de comandă şi de protecţie;→ analiza sistemului de comandă;→ analiza funcţiilor de securitate, cum ar fi oprirea de urgenţă, alegerea

modului de funcţionare, protecţia contra pornirii neaşteptate, turaţia sigură, inhibarea automată temporară şi anihilarea manuală a funcţiilor de securitate;

→ analiza dispozitivelor de protecţie şi a celor de acceptanţă.

MOD DE LUCRU:

sistemul de notare:→ pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, în funcţie de

situaţia reală constatată;→ există posibilitatea aprecierii unui indicator cu „Nu e cazul” în situaţia

în care acesta nu are relevanţă pentru cazul analizat;→ pentru fiecare indicator, punctajul acordat PA se înmulţeşte cu

coeficientul său de ponderare CP, rezultând punctajul real pentru indicatorul respectiv;

→ în final se calculează: punctajul obţinut PO:

punctajul maxim posibil PMP:

nivelul de pericol NP:

încadrarea nivelului de pericol:

25

→ 0,91 - 1,00 Extrem de ridicat (ER);→ 0,81 - 0,90 Foarte ridicat (FR);→ 0,71 - 0,80 Ridicat (R);→ 0,61 - 0,70 Mediu (ME);→ 0,51 - 0,60 Mic (MI);→ sub 0,50 Satisfăcător (S).

DOCUMENTE REZULTATE:

fişa de sinteză pentru eliminarea pericolelor→ indicatorii notaţi cu 3, 4 sau 5 se consideră că se încadrează în

clasele de pericol Mediu (ME), Ridicat (R), Foarte ridicat (FR) sau Extrem de ridicat (ER); aceşti indicatori se transferă în Fişa de sinteză pentru eliminarea pericolelor în care pentru fiecare neconformitate identificată se stabileşte modul de remediere, constând în una sau mai multe măsuri corective/preventive, precum şi ordinea de prioritate în funcţie de clasa de pericol în care se încadrează neconformitatea respectivă

Denumire ET………………..Producător ET………………Evaluator……………………Data evaluării……………….

FIŞA DE SINTEZĂ PENTRU ELIMINAREA PERICOLELOR

Nr. crt.

Nr.indicato

r

Descrierea neconformităţii generatoare de pericol

Modul de remediere

Ordinea de prioritateER FR R ME

0 1 2 3 4 5 6 7

26

2.5.METODA DE AUDITARE A CONFORMITĂŢII CU

PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

2.5.1.SCOPUL METODEI

GENERALITĂŢI:

metoda de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în domeniul s.s.m are la bază metoda de evaluare a nivelului de securitate elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti; principalele modificări aduse metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti sunt:

→ păstrarea parţială a conţinutul fişelor din metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti, acestea fiind actualizate în raport cu modificările apărute în legislaţie (Legea nr. 319/2006, H.G. nr. 1425/2006, H.G. - urile din domeniul s.s.m.);

→ precizarea modalităţilor prin care trebuie culese informaţiile în vederea stabilirii constatărilor auditului (în conformitate cu SR EN ISO 19011: 2003): analiza documentelor; interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri, cu

responsabilităţi în problematica auditată; observarea directă a activităţilor auditate.

→ schimbarea modului de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator, a modului de calcul al punctajului obţinut şi al punctajului maxim posibil, în sensul asigurării unei mai mari flexibilităţi în aprecierea indicatorilor, a simplificării modului de calcul şi a unei adaptări mai bune la cerinţele unei metode de audit;

→ conceperea de modele pentru raportul de acţiuni corective/preventive şi calculul nivelului de securitate/conformitate general, documente obligatorii care trebuie să rezulte în urma efectuării unui audit de securitate şi sănătate în muncă.

27

SCOPUL METODEI:

metoda vizează componenta auditului s.s.m. care se referă la conformitatea cu prevederile legislaţiei şi are ca scop evaluarea conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului unităţii cu aceste prevederi, precum şi cu prevederile altor reglementări aplicabile unităţii auditate.

criteriile de audit sunt constituite din:→ Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;→ H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;

→ H.G. - urile din domeniul s.s.m. (actele normative care transpun directivele europene derivate din Directiva-cadru 89/391/CEE referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă);

→ instrucţiunile proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă;

→ alte reglementări aplicabile unităţii auditate (cerinţe organizaţionale specifice).

prin evaluarea conformităţii se determină:→ gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat

prin nivelul de securitate/conformitate, indicator convenţional care exprimă global starea de securitate a muncii într-un sistem de muncă;

→ eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurilecorective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestorneconformităţi.

auditul de conformitate trebuie efectuat:→ în cadrul analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea

unui sistem de management al s.s.m., având rolul de a stabili situaţia iniţială a unităţii din punct de vedere al s.s.m. şi de a servi ca punct de referinţă pentru măsurarea şi monitorizarea performanţelor sistemului de management;

→ pe parcursul funcţionării sistemului de management al s.s.m., având rolul de a evalua gradul de respectare a prevederilor legislaţiei şi de a aprecia calitativ eficienţa elementelor sistemului de management al s.s.m.; nivelul de securitate trebuie să constituie unul din indicatorii de performanţă pe baza cărora se realizează analiza managementului s.s.m.

28

2.5.2.STRUCTURA METODEI

Fig. 2.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

PARTEA IPrezentarea metodei

PARTEA IIFişe privind riscuri

generale

PARTEA IIIFişe privind riscuri

specifice

PARTEA IVManagementul

securităţii şi sănătăţii în muncă

Legea nr. 319/2006(Legea S.S.M.)

H.G. nr. 1425/2006(Normele metodologice)

H.G. nr. 1425/2006(Normele metodologice)

Instrucţiuni proprii

Legea nr. 319/2006(Legea S.S.M.)

H.G. - urile din domeniul S.S.M.

LOC DE MUNCĂ

UNITATE

29

FIŞE PRIVIND RISCURILE GENERALE: fac referire la prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.

319/2006, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi H.G. - urilor din domeniul s.s.m.

metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale, care au fost modificate faţă de metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti pentru asigurarea conformităţii cu legislaţia naţională în vigoare în domeniul s.s.m.:→ I - Iluminat;→ II - Zgomot;→ III - Vibraţii;→ IV - Ambianţa termică;→ V - Agenţi chimici;→ VI - Agenţi cancerigeni şi mutageni;→ VII - Agenţi biologici;→ VIII - Ventilare industrială;→ IX - Echipamente de muncă;→ X - Amenajarea locului de muncă;→ XI - Amenajarea spaţiilor de lucru;→ XII - Incendii şi explozii;→ XIII - Electrosecuritate;→ XIV - Sarcinile de muncă;→ XV - Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;→ XVI - Protecţia colectivă şi individuală;→ XVII - Organizarea primului ajutor.

FIŞE PRIVIND RISCURILE SPECIFICE: fac referire la prevederi ale instrucţiunilor proprii pentru completarea

şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din „buna - practică” in domeniu;

FIŞE PRIVIND MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ LA NIVELUL UNITĂŢII au la bază prevederi ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.

319/2006 şi ale H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi au ca scop evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care-i revin în domeniul managementului s.s.m., conform legislaţiei în vigoare;

se axează pe 5 obiective de bază:→ implicarea conducerii (fişa A);→ strategie, planuri, proceduri (fişa B); → consultarea angajaţilor (fişa C);→ identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D);→ instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul

s.s.m. (fişa E).

30

2.5.3.STRUCTURA FIŞELOR ŞI MODUL DE UTILIZARE

STRUCTURA FIŞELOR: fişele sunt concepute sub formă de check-list-uri (liste de verificare) şi

sunt formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislaţie cu privire la acest risc;

toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind următoarele informaţii:→ codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al

indicatorului în cadrul fişei;→ textul indicatorului;→ modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;→ punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;→ punctajul acordat.

Cod Indicator D/I/O PunctajMaxim Acordat

I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul secţiei sau atelierului?

D 20

I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii de muncă?

D 15

I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)?

I 15

… … … …I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de

iluminat s-a făcut verificarea nivelului de iluminare?D 10

TOTAL 175

MODUL DE UTILIZARE:

dovezile auditului reprezintă totalitatea informaţiilor care se evaluează în raport cu criteriile de audit; modalităţile prin care pot fi culese informaţiile pe baza cărora se apreciază un indicator sunt:→ D: prin analiza documentelor relevante;→ I: prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se

referă indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind această activitate, de la toate nivelurile;

→ O: prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii desfăşurate.

31

sistemul de notare:→ 5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi;→ 10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie;→ 15 puncte pentru indicatorii importanţi;→ 20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi;→ în cazul în care în cadrul unei fişe analizate există indicatori care nu

au relevanţă, ţinând seama de condiţiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevăzută pentru înscrierea punctajului acordat se va face precizarea „Neaplicabil”.

constatările auditului se obţin prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit şi cuprind două categorii de rezultate:→ identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformităţi în raport

cu criteriile de audit şi identificarea măsurilor corective/preventive;→ determinarea nivelului de securitate/conformitate al obiectivului

auditat. documente rezultate:

a. auditarea de conformitate a locurilor de muncă→ raportul de acţiuni corective/preventive - conţine observaţiile şi

neconformităţile identificate pentru fiecare obiectiv auditat.Unitatea:Obiectiv auditat: Data:

RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod indicator

Descrierea neconformităţii

Acţiunicorective/preventive

Responsabilităţi Termen de realizare

→ tabelul care prezintă nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat: pentru fiecare fişă utilizată se calculează punctajul obţinut,

prin însumarea punctajelor acordate fiecărui indicator; în cazul în care în cadrul fişei utilizate există indicatori care au

fost notaţi cu „Neaplicabil”, trebuie recalculat şi punctajul maxim posibil; punctajul maxim posibil pentru fişa respectivă va fi obţinut prin scăderea punctajelor maxime corespunzătoare indicatorilor notaţi cu „Neaplicabil”;

valorile punctajelor obţinute şi ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fişă utilizată se centralizează într-un tabel care prezintă nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat;

nivelul de securitate reprezintă raportul dintre punctajul acordat şi punctajul maxim posibil, raport exprimat procentual;

nivelul de securitate general reprezintă raportul dintre total punctaj acordat şi total punctaj maxim posibil.

32

Unitatea:Obiectiv auditat: Data:

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod fişă

Denumire Punctaj Nivel de securitateMaxim Acordat

RISCURI GENERALEI Iluminat 175II Zgomot 295III Vibraţii 175IV Ambianţă termică 260V Agenţi chimici 870VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285VII Agenţi biologici 365VIII Ventilare industrială 495IX Echipamente de muncă 590X Amenajarea locului de muncă 160XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370XII Incendii şi explozii 280XIII Electrosecuritate 420XIV Sarcinile de muncă 495XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295XVI Protecţia colectivă şi individuală 215XVII Organizarea primului ajutor 135

RISCURI SPECIFICE

TOTAL Nivel de securitate general

b. auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul unităţii:→ raportul de acţiuni corective/preventive;→ tabelul care prezintă nivelul de conformitate general pentru

obiectivul auditat.

Unitatea:Obiectiv auditat: Data:

NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod fişă

Denumire Punctaj Nivel de conformitate

[%]Maxim Acordat

A Implicarea conducerii 530B Strategie, planuri, proceduri 255C Consultarea angajaţilor 190D Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor 285E Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului

şi propaganda în domeniul s.s.m.300

TOTAL 1580

33

II.EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE

CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

34

3.CADRUL CONCEPTUAL ŞI

METODOLOGIC DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE

ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

35

3.1.SCOPUL ŞI NECESITATEA EVALUĂRII

CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006:

în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligaţii: ... să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii ... a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe (art. 13, lit. f).

SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe:

Cerinţa „4.5.2. Evaluarea conformării”:

consecvent cu angajamentul său de conformare [a se vedea 4.2 c)], organizaţia trebuie să: stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură

(proceduri) pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale aplicabile (a se vedea 4.3.2);

îşi evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie (a se vedea 4.3.2); organizaţia poate dori să combine această evaluare cu evaluarea conformării legale sau să stabilească o procedură (proceduri) separată (separate) pentru fiecare;

să păstreze înregistrări ale rezultatelor evaluărilor periodice. frecvenţa evaluărilor periodice poate varia în funcţie de:

cerinţele legale; diferite alte cerinţe la care organizaţia subscrie.

obligaţia stabilirii şi menţinerii unui proces continuu de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe rezultă atât din prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cât şi din cele ale standardul SR OHSAS 18001: 2008, fiind aplicabilă oricărei organizaţii, indiferent de opţiunea sa pentru implementarea unui sistem de management.

36

Evaluarea conformării se realizează în raport cu:

cerinţele legale conţinute în următoarele acte normative: Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 (modificată şi completată prin: H.G. nr. 955/2010 şi H.G. nr. 1242/2011);

hotărâri de Guvern în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv cele care transpun directive ale Uniunii Europene;

ordine de ministru, ordonanţe de Urgenţă; instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea

reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă.

alte cerinţe la care organizaţia subscrie: standarde interne; protocoale privind securitatea şi sănătatea în muncă, încheiate cu

beneficiarii sau furnizorii (de exemplu, în cadrul unui contract între antreprenor şi subcontractor).

Scopul evaluării conformării:

direct - de verificare a gradului de cunoaştere şi respectare a cerinţelor legale şi a altor cerinţe la nivelul locurilor de muncă sau organizaţiei;

indirect - de apreciere a eficienţei sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.

Evaluarea conformării trebuie efectuată:

ca parte a analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, în vederea fundamentării deciziilor managementului în acest sens;

după implementare, ca instrument de verificare a funcţionării sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în vederea stabilirii deciziilor necesare pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a sistemului.

37

3.2.CADRUL METODOLOGIC DE EVALUARE A

CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE LA CARE ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

3.2.1.PROGRAMUL DE EVALUARE A CONFORMĂRII

Evaluarea conformării cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la care organizaţia a subscris poate fi realizată:

ca parte a programului de audit intern de securitate şi sănătate în muncă sau în cadrul programului de inspecţii interne periodice;

în situaţii speciale, cum ar fi: reluarea activităţii după un accident de muncă; modificări importante ale cerinţelor legale sau a celor la care

organizaţia a subscris; introducerea unor echipamente noi sau modificarea celor

existente; introducerea unor proceduri sau tehnologii noi sau modificări

importante ale celor existente.

Programul de evaluare a conformării stabileşte evaluările care vor fi efectuate la nivelul organizaţiei pe o anumită perioadă de timp, de regulă un an (fig. 3.1).

S.C. ... S.R.L.Aprobat,

PROGRAM DE EVALUARE A CONFORMĂRIICU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE

PE ANUL ________

Nr.crt.

Compartiment/Loc de muncă

Luna de desfăşurare Observaţii1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Întocmit, Data:

38

Fig. 3.1 Model de program de evaluare a conformării

39

3.2.2.ETAPELE PROCESULUI DE EVALUARE A

CONFORMĂRII

Etapele de desfăşurare ale evaluării conformării:

1. Formarea echipei de evaluare;

2. Definirea sistemului de muncă evaluat;

3. Pregătirea listelor de verificare;

4. Culegerea informaţiilor şi completarea listelor de verificare;

5. Formularea şi documentarea constatărilor şi concluziilor evaluării.

1. Formarea echipei de evaluare: echipa de evaluare trebuie constituită astfel încât să se asigure o

competenţă adecvată privind securitatea şi sănătatea în muncă, legislaţia în domeniu, dar şi tehnologia utilizată la locul de muncă ce urmează a fi evaluat;

membrii echipei de evaluare pot fi selectaţi din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie sau din cadrul corpului de auditori interni ai organizaţiei;

evaluarea poate fi realizată şi cu personal din exteriorul organizaţiei, de exemplu, serviciul extern de prevenire şi protecţie.

2. Definirea sistemului de muncă evaluat: constă în descrierea celor patru elemente care compun sistemul

de muncă ce va fi evaluat: executantul, sarcina de muncă, mijloace de muncă/ echipamente de muncă şi mediul de muncă;

pe baza descrierii acestor elemente se identifică cerinţele legale şi cerinţele proprii ale organizaţiei, care sunt aplicabile sistemului de muncă analizat.

3. Pregătirea listelor de verificare: pentru o abordare sistematică a evaluării este necesar ca această

activitate să se realizeze cu ajutorul unor liste de verificare care să cuprindă toate aspectele ce urmează a fi evaluate;

aceste liste cuprind întrebări sau indicatori care se raportează în mod direct la cerinţele legale sau la alte cerinţe la care organizaţia a subscris şi care sunt relevante pentru locul de muncă ce urmează a fi evaluat.

40

evaluarea acestor întrebări sau indicatori se poate face: calitativ (având răspunsuri posibile Da, Nu sau Nu este cazul); cantitativ (prin acordarea unui punctaj); mai laborioasă, dar oferă

avantajul determinării unui nivel de conformare exprimat procentual, care poate reprezenta un indicator de realizare al unui obiectiv general sau specific în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

4. Culegerea informaţiilor şi completarea listelor de verificare: pentru ca întrebările din listele de verificare să fie apreciate cu

obiectivitate, iar procesul de evaluare a conformării să producă, rezultate reale, trebuie ca activitatea de culegere a informaţiilor să se realizeze în mod sistematic, prin următoarele trei modalităţi utilizate şi în auditare: analiza documentelor relevante (D); interviuri cu lucrătorii de la toate nivelurile care au

responsabilităţi relevante pentru aspectele evaluate (I); observarea directă de către membrii echipei a activităţilor

desfăşurate la locul de muncă evaluat (O).

documentele relevante care pot fi analizate sunt: lucrarea care cuprinde evaluarea riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională; planul de prevenire şi protecţie; fişele de instruire individuală sau colectivă în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă; documentele de comunicare şi înregistrare a evenimentelor:

formular de comunicare a evenimentelor, dosar de cercetare, registre unice de evidenţă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă etc.;

înregistrări privind instruirea şi autorizarea lucrătorilor: teste de verificare a cunoştinţelor, diplome sau certificate de absolvire ale unor cursuri, autorizaţii pentru efectuarea anumitor activităţi (transport intern, lucrări în instalaţii electrice, legător de sarcină);

fişe tehnice de securitate pentru produsele chimice utilizate la locul de muncă;

înregistrări ale reviziilor periodice ale echipamentelor de muncă;

buletine de determinări de noxe.

interviurile cu lucrătorii constau din întrebări formulate în jurul indicatorilor din listele de verificare, prin care se urmăreşte verificarea cunoaşterii de către lucrători a cerinţelor legale şi a

41

celorlalte cerinţe care fac obiectul evaluării precum şi a aspectelor precizate în documentele analizate.

observarea directă a activităţilor desfăşurate la locul de muncă evaluat are drept scop confirmarea aplicării în practică de către lucrători a cerinţelor la care se raportează evaluarea, precum şi a aspectelor precizate în documentele analizate.

5. Formularea şi documentarea constatărilor şi concluziilor evaluării: constatările evaluării urmăresc stabilirea aspectelor care

demonstrează respectarea cerinţelor legale în raport cu care s-a realizat evaluarea, precum şi a aspectelor care arată neconformitatea faţă de aceste cerinţe;

aspectele neconforme trebuie documentate şi pentru fiecare dintre acestea trebuie stabilite acţiuni corective sau acţiuni preventive;

concluziile evaluării pot cuprinde: aprecierea globală a conformării cu cerinţele faţă de care s-a

realizat evaluarea (de exemplu, un nivel de conformare general);

identificarea punctelor critice ale conformării (de exemplu, cerinţe care sunt total neîndeplinite, respectate în mică măsură sau încălcate frecvent).

42

4.METODA DE EVALUARE A

CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE

ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

43

4.1.STRUCTURA METODEI

Fig. 4.1 Structura metodei de evaluare a conformării cu cerinţele legale şialte cerinţe la care organizaţia subscrie

Metoda este formată din următoarele seturi de fişe independente:

Fişa A - „Obligaţiile angajatorului”: cuprinde indicatori formulaţi pe baza articolelor din Legea securităţii şi

sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi din Normele metodologice de aplicare a acestei legi care fac referire la obligaţii ale angajatorului privind asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor.

Fişa B - „Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor”: cuprinde indicatori privind drepturile şi obligaţiile lucrătorilor stabilite

prin prevederi ale Legii nr. 319/2006 şi Normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Fişele C - „Cerinţe generale”: cuprind 23 de fişe corelate cu prevederi ale unor acte normative în

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabile în mod general agenţilor economici.

Fişele D - „Cerinţe specifice”: sunt elaborate în mod particular pentru fiecare organizaţie şi sunt

corelate cu prevederile instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi cu alte cerinţe specifice organizaţiei.

Legea nr. 319/2006

H.G. nr. 1425/2006

FIŞA AObligaţiile angajatorului

FIŞA BDrepturile şi obligaţiile

lucrătorilor

MANAGEMENTORGANIZAŢIE

FIŞELE CCerinţe generale

FIŞELE DCerinţe specifice

Acte normative în domeniul SSM

Instrucţiuni proprii SSM şi alte

cerinţe

COMPARTIMENT,LOC DE MUNCĂ,

ACTIVITATE

Legea nr. 319/2006

H.G. nr. 1425/2006

44

4.2.STRUCTURA FIŞELOR ŞIMODUL DE UTILIZARE

STRUCTURA FIŞELOR:

pentru fiecare fişă sunt indicate criteriile de audit reprezentate de elementele de legislaţie naţională, precum şi directivele europene pe care le transpun aceste acte normative, acolo unde este cazul;

fişa conţine o listă de verificare formată din indicatori formulaţi astfel încât să fie în mod direct corelaţi cu prevederi ale actelor normative care constituie criteriile de audit.

C.6. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN SPECIAL DE AFECŢIUNI DORSOLOMBARE

Criterii de auditLegislaţie naţională Legislaţie UE

H.G. 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

Directiva 1990/269/CEE

N/A - Neaplicabil0 - Deloc1 - Parţial (≤ 50 %)2 - Parţial (> 50 %)3 - Complet

Nota 1: Conform art. 3, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.6.1. Manipularea manuală a maselor de către lucrători este evitată prin

măsuri tehnico-organizatorice sau utilizarea de mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice.art. 4

3

C.6.2. Dacă manipularea manuală a maselor de către lucrători nu poate fi evitată, au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor, în special de afecţiuni dorsolombare.art. 5, 6, 7

3

C.6.3. Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor privind manipularea manuală a maselor.art. 8, 9, 10

3

45

MODUL DE UTILIZARE:

sistemul de notare: fiecare indicator al fişei este evaluat pe baza informaţiilor

verificate culese din teren de către echipa de evaluare şi notat prin acordarea unui punctaj, în funcţie de măsura în care aceste informaţii arată îndeplinirea cerinţelor la care face referire indicatorul;

sistemul de notare permite aprecierea fiecărui indicator astfel: Neaplicabil (N/A) în situaţia în care cerinţa la care face referire

indicatorul nu este aplicabilă obiectivului evaluat; 0 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este total

neîndeplinită; 1 punct - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este

îndeplinită partiţial, dar în proporţie de maxim 50 %; 2 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este

îndeplinită parţial, dar în proporţie de peste 50 %; 3 puncte - în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este

îndeplinită în totalitate. indicatorii au asociaţi coeficienţi de ponderare, având ca valori

posibile 1, 2 sau 3, în funcţie de importanţa cerinţei la care face referire indicatorul respectiv;

nivelul de conformare (NC): exprimă măsura în care pentru obiectivul analizat sunt respectate

cerinţele care formează criteriile de audit, acordând aceeaşi importanţă tuturor cerinţelor;

se obţine ca raport între Punctajul obţinut (PO) şi Punctajul maxim (PM) şi se exprimă procentual, conform relaţiei:

punctajul obţinut (PO) este calculat cu relaţia:

a - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 3;

b - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 2;

c - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 1.

punctajul maxim (PM) este calculat cu relaţia:

46

d - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 3;

e - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 2;

f - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 1.

nivelul de securitate (NS): exprimă măsura în care sunt controlate riscurile de accidentare şi

îmbolnăvire profesională pentru obiectivul analizat; nivelul de securitate se calculează cu relaţia:

punctajul obţinut (PO) este calculat cu relaţia:

punctajul maxim (PM) este calculat cu relaţia:

metoda este aplicată în mod diferenţiat: la nivelul întregii organizaţii în vederea evaluării managementului

securităţii şi sănătăţii în muncă, prin fişele A şi B; la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă sau activităţilor,

prin fişele C şi D.

47

4.3.APLICAREA METODEI LA NIVELUL MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIEI

categorii de informaţii obţinute prin aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei: neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care

nu sunt îndeplinite în totalitate; nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit.

1. Documentarea neconformităţilor: neconformităţile identificate sunt centralizate în Raportul de acţiuni

corective/preventive (tabelul 4.1.);Tabelul 4.1.

Organizaţia:Obiectiv auditat:Data:


Cod indicator

Descrierea neconformităţii Acţiuni corective/preventive

Responsabil Termen de realizare

2. Determinarea nivelului de conformare general: punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de

conformare parţiale (NC), obţinute pentru fişele A şi B se centralizează în tabelul 4.2 în vederea calculării nivelului de conformare general al managementului organizaţiei în raport cu cerinţele legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Tabelul 4.2.Organizaţia:Obiectiv auditat:Data:

NIVEL DE CONFORMARE GENERAL

Cod fişă

Denumire Punctaj Nivel de conformaremaxim (PM) obţinut (PO)

A Obligaţiile angajatoruluiB Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

TOTAL NCg

48

Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:

POA şi POB - punctajele obţinute pentru fişele A şi B; PMA şi PMB - punctajele maxime posibile pentru fişele A şi B.

49

4.4.APLICAREA METODEI LA NIVELUL

COMPARTIMENTELOR, LOCURILOR DE MUNCĂ ŞI AL ACTIVITĂŢILOR

categorii de informaţii obţinute prin aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al activităţilor: neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care

nu sunt îndeplinite în totalitate; nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit; nivelul de securitate general al obiectivului evaluat; nivelul de risc al obiectivului evaluat, apreciat pe baza nivelului de

securitate general.

1. Documentarea neconformităţilor: pentru centralizarea neconformităţilor identificate se utilizează şi în acest

caz, Raportul de acţiuni corectiv/preventive prezentat în tabelul 4.1.

2. Determinarea nivelului de conformare general: punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de

conformare parţiale (NC) obţinute pentru fiecare din fişele C şi D aplicate se centralizează în tabelul 4.3 în vederea calculării nivelului de conformare general al obiectivului analizat în raport cu criteriile de audit.

Tabelul 4.3Organizaţia:Obiectiv auditat:Data:


Cod fişă


C. Cerinţe generale

D. Cerinţe specifice

TOTAL NCg

50

Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:

3. Determinarea nivelului de securitate general: punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de

securitate parţiale (NS) determinate pentru fişele A şi B, dar şi pentru fiecare din fişele C şi D utilizate, se centralizează în tabelul 4.4, unde se calculează nivelul de securitate general al obiectivului analizat.

Tabelul 4.4Organizaţia:Obiectiv auditat:Data:

NIVEL DE SECURITATE GENERAL

Cod fişă

Denumire Punctaj Nivel de securitate

Nivel de riscmaxim

(PM)obţinut (PO)

A Obligaţiile angajatoruluiB Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

C. Cerinţe generale

D. Cerinţe specifice

TOTAL NSg NRg

Nivelul de securitate general (NSg) este dat de relaţia:

PO şi PM punctajele obţinute, respectiv cele maxime posibile determinate pentru fişele A şi B utilizate la evaluarea managementului organizaţiei, precum şi pentru fişele C şi D aplicate în mod direct obiectivului evaluat.

4. Determinarea nivelului de risc general:

51

nivelul de securitate este un indicator convenţional sintetic, invers proporţional cu nivelul de risc;

nivelul de risc al sistemului de muncă analizat poate fi apreciat în funcţie de valoarea nivelului de securitate pe baza unei relaţii de corespondenţă cum este cea prezentată în tabelul 4.5.

Tabelul 4.5Relaţia de corespondenţă între nivelul de securitate şi

nivelul de risc al obiectivului analizat

Nivel de securitate Nivel de risc91-100 % Risc mic81-90 % Risc mediu71-80 % Risc maresub 71 % Risc foarte mare

52

5.APLICAŢIE PRACTICĂ:

EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE

ÎN CAZUL UNEI ORGANIZAŢII CU ACTIVITATE DE BIROU

53

CARACTERISTICILE SOCIETĂŢII EVALUATE:

S.C. ... S.R.L. are 6 lucrători care desfăşoară exclusiv activitate de birou;

activităţile de prevenire şi protecţie sunt realizate de către un serviciu extern cu care societatea a încheiat un contract.

5.1.PROGRAMUL DE EVALUARE A CONFORMĂRII

CU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE

Pentru anul 2012 la nivelul S.C. ... S.R.L. a fost stabilit Programul de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe prezentat în figura 5.1. Evaluările vor fi realizate de către serviciul extern de prevenire şi protecţie.

S.C. ... S.R.L.Aprobat,

PROGRAM DE EVALUARE A CONFORMĂRIICU CERINŢELE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE

PE ANUL 2012

Nr.crt.

Compartiment/Loc de muncă

Luna de desfăşurare Observaţii1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1. Director General X2. Personal cu

activitate de birou

X

Întocmit, Data: 15.12.2011

Fig. 5.1 Programul de evaluare a conformării

54

5.2.EVALUAREA MANAGEMENTULUI

ORGANIZAŢIEI

5.2.1.FIŞELE UTILIZATE

pentru evaluarea managementului organizaţiei, asigurat de către Directorul General, se utilizează fişele A şi B;

fişele completate în urma culegerii informaţiilor de către echipa de evaluare sunt prezentate în continuare.

A. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI


Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Directiva 89/391/CEENormele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

-


Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.1. Angajatorii care au lucrători în acelaşi loc de muncă

colaborează pentru asigurarea măsurilor de SSM.art. 2, 7(5), 16(2), 20(3)art. 82, 175

X 3

A.2. Sunt realizate activităţile de prevenire şi protecţie prin lucrători desemnaţi sau servicii de prevenire şi protecţie interne/externe.art. 7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 9(4)art. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1), 24(3), 28, 33

X 3

A.3. Personalul care realizează activităţile de prevenire şi protecţie este competent şi suficient.art. 7(1), 9(1), 9(4)art. 21, 22(1), 23, 26(1), 26(3)

X 3

A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi sunt stabilite măsurile de prevenire adecvate, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri.art. 7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36

X 3

A.5. Angajatorul stabileşte şi implementează măsurile de securitate şi sănătate în muncă pe baza principiilor generale de prevenire. art. 7(3)

X 2

55

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.6. Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu

comportă obligaţii financiare pentru lucrători.art. 7(6)

X 1

A.7. Atribuţiile lucrătorilor desemnaţi/serviciilor interne privesc numai SSM şi aspectele complementare, iar aceştia au la dispoziţie timpul necesar şi mijloacele adecvate pentru exercitarea acestor atribuţii.art. 8(6)art. 22(2), 24(2), 25, 26(2)

X 2

A.8. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile interne/externe colaborează între ei ori de câte ori este necesar.art. 9(3)art. 26(4), 30

X 2

A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor (inclusiv a altor persoane prezente în unitate) şi a stabilit legăturile cu serviciile externe de urgenţă.art. 10(1)

X 3

A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.art. 10(2)

X 3

A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea şi echipamentul pus la dispoziţie este adecvat mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.art. 10(3)

X 2

A.12. Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile care trebuie aplicate în cazul unui pericol grav şi iminent.art. 11(1), 11(3)art. 101, 102, 103, 104

X 3

A.13. Angajatorul ţine evidenţa accidentelor de muncă, accidentelor uşoare, a bolilor profesionale şi a incidentelor periculoase.art. 12(1)c, 32(1), 34(5)art. 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 162, 172, 173, 174

X 2

A.14. Angajatorul comunică şi elaborează pentru autorităţile competente rapoarte privind accidentele suferite de angajaţii săi şi evenimentele produse.art. 12(1)d, 27(1), 32(2)art. 108, 109

X 2

A.15. În faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie sunt adoptate soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă.art. 13 a)

X 2

A.16. Există şi se aplică un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor.art. 13 b)art. 46

X 3

56

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.17. Unitatea are autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al

securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 13 c)art. 3, 4, 5, 6, 11

X 2

A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fişa postului atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate.art. 13 d)

X 2

A.19. Angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi a locurilor de muncă.art. 13 e)

X 3

A.20. Angajatorul asigură şi controlează cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 13 f)

X 3

A.21. Angajatorul asigură materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor (afişe, pliante, filme etc.).art. 13 g)art. 189(1), 189(2)

X 2

A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi protecţie necesare.art. 13 h)

X 3

A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică.art. 13 i)

X 3

A.24. Sunt angajate persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute.art. 13 j).

X 3

A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic al angajaţilor.art. 13 j), 25(1), 25(2)art. 27

X 3

A.26. Angajatorul ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.art. 13 k)art. 105, 106, 107

X 3

A.27. Angajatorul asigură funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice.art. 13 l)

X 3

57

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu inspectorul de

muncă (prezintă documentele şi dă relaţiile solicitate, desemnează lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor).art. 13 m), 13 o)

X 2

A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi a cercetării evenimentelor.art. 13 n)

X 3

A.30. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţia de a nu modifica starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane.art. 13 p)art. 111

X 1

A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art. 13 q)

X 3

A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale de protecţie şi inlocuirea acestora în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie.art. 13 r), 13 s)

X 3

A.33. Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit persoanelor care lucrează în condiţii care impun acest lucru.art. 14

X 3

A.34. Condiţiile de acordare a alimentaţiei de protecţie sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual.art.14

X 2

A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu şi gratuit materiale igienico-sanitare.art. 15(1)

X 2

A.36. Condiţiile de acordare a materialelor igienico-sanitare sunt stabilite prin cotractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual.art. 15(2)

X 2

A.37. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii/unităţii cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau funcţii, măsurile de prim ajutor, stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor.art. 16(1), 18(7)

X 3

A.38. Lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor au acces la evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, evidenţa evenimentelor şi rapoartele privind aceste evenimente, informaţii privind măsurile din domeniul SSM şi informaţii de la instituţiile de control şi autorităţile competente din domeniu.art. 17

X 2

58

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.39. Angajatorul consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi

permite participarea acestora (incusiv cu propuneri) la discutarea problemelor SSM.art. 18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5)art. 29, 56

X 2

A.40. Reprezentanţii lucrătorilor dispun de timp şi mijloace adecvate pentru exercitarea atribuţiilor.art. 18(6)

X 2

A.41. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM au posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari în timpul vizitelor de control.art.18(8)

X 2

A.42. Este înfiinţat şi organizat comitetul de securitate şi sănătate în muncă.art. 19art. 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64

X 3

A.43. Angajatorul asigură funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă.art. 19art. 65, 66

X 3

A.44. Se exercită atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă pentru realizarea informării, consultării şi participării lucrătorilor.art. 67

X 3

A.45. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă.art. 68, 69, 70, 71, 72, 73

X 2

A.46. Angajatorul asigură condiţiile pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru specifice locului de muncă şi postului său.art. 20(1), 20(2), 20(4)art. 55, 77, 81

X 3

A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează pe cheltuiala lucătorilor şi/sau a reprezentanţilor, are loc în timpul programului de lucru iar pentru reprezentanţii lucrătorilor se poate realiza şi în exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii.art. 21art. 76(1), 76(2)

X 1

A.48. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.art. 78, 79, 80

X 2

A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii introductiv-generale.art. 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89

X 3

A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul de muncă.art. 90, 91, 92, 93, 94

X 3

A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii periodice.art. 95, 96, 97, 98, 99, 100

X 3

59

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.52. Evenimentele care au produs incapactitate temporară de muncă

sunt cercetate de către angajator, iar rezultatele cercetărilor sunt consemnate în procese verbale.art. 29(1) a), 29(2)art. 114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122-134

X 2

A.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare stabilesc condiţiile de alegere de către lucrători a reprezentanţilor lor cu răspunderi specifice în domeniul SSM.art. 52, 53

X 2

A.54. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile sale privind comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor produse în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai săi, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public su a îndatoririlor de serviciu.art. 143, 144, 145, 146

X 2

A.55. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile privind comunicarea evenimentelor produse pe teritoriul României, în care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.art. 147(1)

X 2

A.56. Angajatorul este prezent sau este reprezentat la cercetarea cazurilor de boală profesională.art. 152, 154, 155, 156, 157

X 1

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 58Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 35Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 6Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 20Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 12Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 3NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POA = a + b + c = 99

Nivel de conformare:

NCA = POA/ PMA 100 = 94 %Punctaj maxim:PMA = 3(d + e + f) = 105NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POA = a3 + b2 + c1 = 250

Nivel de securitate:

NSA = POA/ PMA 100 = 96 %Punctaj maxim:PMA = 3(d3 + e2 + f1) = 261

60

B. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR


Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Directiva 89/391/CEENorme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

-


Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereB.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav şi iminent părăsesc

locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia, cu excepţia situaţiilor în care acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.art. 11(2), 11(4)art. 101, 102

X 3

B.2. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor formulează propuneri privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi propuneri şi cereri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.art. 18art. 67 g), 67 i)

X 1

B.3. Lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în procesul de muncă.art. 22

X 3

B.4. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie.art. 23(1)a, 23(2)

X 3

B.5. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul destinat pentru păstrare.art. 23(1)b, 23(2)

X 3

B.6. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă nu scot din funcţiune, nu modifică, nu schimbă şi nu înlătură arbitrar dispozitivele de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive.art. 23(1)c, 23(2)

X 3

61

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereB.7. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă

comunică imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.art. 23(1)d, 23(2)

X 3

B.8. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă aduc la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană.art. 23(1)e, 23(2)

X 2

B.9. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.art. 23(1)f, 23(2)

X 1

B.10. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate.art. 23(1)g, 23(2)

X 1

B.11. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă şi-au însuşit şi respectă prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.art. 23(1)h, 23(2)

X 3

B.12. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă dau relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.art. 23(1)i, 23(2)

X 2

B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată angajatorului de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestora.art. 26

X 2

B.14. Lucrătorii şi-au ales reprezentanţii cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 52

X 1

B.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorului numărul şi numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 54

X 1

B.16. Lucrătorii şi-au desemnat reprezentanţii în comitetul de securitate şi sănătate în muncă dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 60(2)

X 1

62

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 15Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 3Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 8Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 5Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 1Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 3NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POB = a + b + c = 26


NCB = POB/ PMB 100 = 96 %Punctaj maxim:PMB = 3(d + e + f) = 27NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POB = a3 + b2 + c1 = 59


NSB = POB/ PMB 100 = 98 %Punctaj maxim:PMB = 3(d3 + e2 + f1) = 60

5.2.2.RAPORTUL DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Organizaţia: S.C. ... S.R.L.Obiectiv auditat: Director GeneralData: 10.03.2012


Cod indicator

Descrierea neconformităţii Acţiuni corective/preventive ResponsabilTermen de realizare

A.9În societate nu este disponibilă o trusă de prim ajutor.

Achiziţionarea şi amplasarea unei truse de prim ajutor.

Director General

19.03.2012

Urmărirea şi completarea conţinutului trusei de prim ajutor.

Serviciu extern de

prevenire şi protecţie

Permanent

A.10În societate nu sunt desemnaţi lucrătorii care aplică măsurile

Desemnarea unei persoane care să acorde primul ajutor în caz de necesitate.

Director General

19.03.2012

A.11În societate nu există personal instruit pentru acordarea primului ajutor.

Instruirea persoanei desemnate prin participarea la un curs extern de prim ajutor.

Director General

30.04.2012

A.56

Procedura de investigare a incidentelor nu prevede prezenţa sau reprezentarea angajatorului la cercetarea cazurilor de boală profesională.

Completarea procedurii de investigare a incidentelor cu prevederi privind obligaţia angajatorului de a fi prezent sau de a asigura reprezentarea sa la cercetarea cazurilor de boală profesională.

Director General

30.04.2012

B.2

Nu sunt înregistrate propunerile lucrătorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Menţinerea de înregistrări scrise ale propunerilor lucrătorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Director General

Permanent

63

5.2.3.NIVELUL DE CONFORMARE GENERAL

Organizaţia: S.C. ... S.R.L.Obiectiv auditat: Director GeneralData: 10.03.2012


Cod fişă


A Obligaţiile angajatorului 105 99 94 %B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor 27 26 96 %

TOTAL NCg

132 125 95 %

5.3.EVALUAREA ACTIVITĂŢII DE BIROU

sistemul de muncă evaluat:

executant: personal cu studii medii sau superioare care desfăşoară exclusiv activitate de birou;

sarcina de muncă: lucrări efectuate cu ajutorul calculatorului (tehnoredactare şi tipărire

documente, gestionare baze de date etc.); înlocuirea consumabilelor pentru imprimante, cu excepţia celor

pentru copiator; efectuarea de operaţii bancare în numerar (depuneri, încasări,

retrageri) şi transport sume de bani, în cazul casierului; menţinerea curăţeniei în spaţiile de lucru şi în spaţiile anexe (oficiu).

mijloace de muncă/echipamente de muncă: calculator PC; imprimantă laser; copiator; mobilier de birou; rechizite (cutter, foarfecă, perforator, capsator, creioane, pixuri etc.); instalaţie de aer condiţionat; instalaţie de încălzire centrală; instalaţie de alimentare cu energie electrică (220 V); clădirea în care funcţionează societatea, prevăzută cu scări interioare

şi lift pentru transport persoane, fără însoţitor.

64

mediul de muncă este caracterizat de: iluminat de tip mixt (natural şi artificial de tip general); posibilitatea reglării temperaturii în spaţiile de birouri prin instalaţia

de încălzire centrală şi instalaţia de aer condiţionat.

legislaţia aplicabilă sistemului de muncă evaluat:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;2. H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;

3. H.G. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;

4. H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;

5. H.G. nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

6. H.G. nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

7. H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;8. O.U.G. nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu

temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă.

la aceste acte normative se mai adaugă „Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru activitatea de birou” (cod IP-01) pe baza cărora se elaborează fişa D.1 „Activitate de birou”

5.3.1.FIŞELE UTILIZATE

fişele utilizate pentru evaluarea activităţii de birou sunt următoarele:

C1. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; C2. Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de

sănătate la locul de muncă; C3. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă

de către lucrători a echipamentelor de muncă; C4. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la

utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; C21. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor; C22. Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme

pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă; D.1 Activitate de birou.

65

fişele completate cu punctajele acordate, corespunzător constatărilor efectuate în teren, sunt prezentate în continuare.

C.1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ


H.G. 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă



Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 1091/2006 nu se aplică:a. mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de

muncă din interiorul mijloacelor de transport;b. şantierelor temporare sau mobile;c. industriilor extractive;d. vaselor de pescuit;e. câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau

forestiere, dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii.

Nota 2: Conform art. 5, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.1. Locurile de muncă utilizate pentru prima dată după

01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate:1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor.art. 6, anexa 1, pct. 2

X 3

C.1.2. 2. Instalaţii electriceInstalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.art. 6, anexa 1, pct. 3

X 3

C.1.3. Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă.art. 6, anexa 1, pct. 3

X 3

66

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.4. Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi

dispozitivelor de protecţie au ţinut seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţile componente ale instalaţiei.art. 6, anexa 1, pct. 3

X 3

C.1.5. 3. Căi şi ieşiri de urgenţăCăile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii libere.art. 6, anexa 1, pct. 4.1

X 3

C.1.6. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă corespund utilizării, echipamentului, dimensiunilor locului de muncă, precum şi numărului maxim de persoane care pot fi prezente, asigurând evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru, în caz de pericol.art. 6, anexa 1, pct. 4.2, 4.3

X 3

C.1.7. Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante.art. 6, anexa 1, pct. 4.4

X 3

C.1.8. Uşile de ieşire în caz de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise cu uşurinţă de către orice persoană în caz de urgenţă.art. 6, anexa 1, pct. 4.4

X 3

C.1.9. Căile şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate, iar semnalizarea este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare.art. 6, anexa 1, pct. 4.5

X 2

C.1.10. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea sunt menţinute libere de orice obstacole.art. 6, anexa 1, pct. 4.6

X 3

C.1.11. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.art. 6, anexa 1, pct. 4.7

X 3

C.1.12. 4. Detectarea şi prevenirea incendiilorLocurile de muncă sunt prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă.art. 6, anexa 1, pct. 5.1

X 3

C.1.13. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate corespunzător.art. 6, anexa 1, pct. 5.2

X 3

C.1.14. 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închiseLa locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 6.1

X 3

67

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.15. Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de

funcţionare.art. 6, anexa 1, pct. 6.1

X 3

C.1.16. Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 6.1

X 3

C.1.17. Instalaţiile de ventilare mecanică sau de aer condiţionat funcţionează astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenţi de aer.art. 6, anexa 1, pct. 6.2

X 1

C.1.18. Depunerile sau impurităţile care pot crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei sunt eliminate fără întârziere.art. 6, anexa 1, pct. 6.2

X 2

C.1.19. 6. Temperatura în încăperiTemperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru este adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de lucru utilizate şi ce cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 7.1

X 1

C.1.20. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde destinaţiei specifice.art. 6, anexa 1, pct. 7.2

X 1

C.1.21. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile permit evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă.art. 6, anexa 1, pct. 7.3

X 1

C.1.22. 7. Iluminatul natural şi artificialÎn măsura în care este posibil, locurile de muncă au iluminat natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial adecvat.art. 6, anexa 1, pct. 8.1

X 1

C.1.23. Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi de pe căile de acces şi de circulaţie sunt amplasate astfel încât să nu existe riscul de accidentare al lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.art. 6, anexa 1, pct. 8.2

X 1

C.1.24. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o intensitate suficientă.art. 6, anexa 1, pct. 8.3

X 3

C.1.25. 8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale încăperilorPardoselile locurilor de muncă sunt lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri înclinate periculoase, sunt fixe, stabile şi nealunecoase.art. 6, anexa 1, pct. 9.1

X 2

68

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.26. Încăperile care cuprind posturi de lucru sunt izolate termic,

corespunzător tipului de întreprindere şi activităţii fizice a lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 9.1

X 1

C.1.27. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi sunt menţinute curate şi sunt renovate.art. 6, anexa 1, pct. 9.2

X 1

C.1.28. Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii de sticlă sunt semnalizaţi clar şi sunt construiţi din materiale securizate sau sunt separaţi de posturile de lucru şi căile de circulaţie.art. 6, anexa 1, pct. 9.3

X 3

C.1.29. Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu rezistenţă insuficientă este permis numai dacă există echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de securitate.art. 6, anexa 1, pct. 9.4

X 3

C.1.30. 9. Ferestre şi luminatoareLucrătorii pot deschide, închide, regla şi fixa ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate (inclusiv poziţionarea şi fixarea acestora la deschidere).art. 6, anexa 1, pct. 10.1

X 2

C.1.31. Ferestrele şi luminatoarele sunt concepute în raport cu echipamentele de curăţare sau sunt prevăzute cu dispozitive care permit curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care execută această operaţie sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau în jurul acesteia.art. 6, anexa 1, pct. 10.2

X 2

C.1.32. 10. Uşi şi porţiPoziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor precum şi materialele folosite la construcţia acestora corespund naturii şi utilizării încăperilor sau incintelor.art. 6, anexa 1, pct. 11.1

X 2

C.1.33. Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii.art. 6, anexa 1, pct. 11.2

X 3

C.1.34. Uşile şi porţile batante sunt transparente sau au un panou transparent.art. 6, anexa 1, pct. 11.3

X 1

C.1.35. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor care nu sunt construite dintr-un material securizat sunt protejate împotriva spargerii dacă există periocul rănirii lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 11.4

X 2

C.1.36. Uşile glisante sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor.art. 6, anexa 1, pct. 11.5

X 1

C.1.37. Uşile şi porţile care se deschid în sus sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor.art. 6, anexa 1, pct. 11.6

X 1

69

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.38. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare sunt

marcate corespunzător, pot fi deschise din interior în orice moment, fără ajutor special, inclusiv când sunt ocupate toate locurile de muncă.art. 6, anexa 1, pct. 11.7

X 3

C.1.39. Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor destinate în principal circulaţiei vehiculelor prezintă pericol de accidentare, au fost create uşi pentru pietoni în vecinătatea imediată a acestor porţi, marcate clar şi degajate în permanenţă.art. 6, anexa 1, pct. 11.8

X 3

C.1.40. Uşile şi porţile mecanice nu prezintă riscuri de accidentare pentru lucrători, sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi pot fi deschise manual în cazul întreruperii alimentării cu energie, dacă nu se deschid automat în această situaţie.art. 6, anexa 1, pct. 11.9

X 2

C.1.41. 11. Căile de circulaţie - zone periculoaseCăile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare sunt amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule, fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătate.art. 6, anexa 1, pct. 12.1

X 2

C.1.42. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern sunt dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate.art. 6, anexa 1, pct. 12.2

X 1

C.1.43. Căile de circulaţie destinate vehiculelor sunt amplasate astfel încât să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.art. 6, anexa 1, pct. 12.3

X 3

C.1.44. Căile de circulaţie sunt marcate clar dacă echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun acest lucru.art. 6, anexa 1, pct. 12.4

X 2

C.1.45. Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar.art. 6, anexa 1, pct. 12.5

X 3

C.1.46. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.art. 6, anexa 1, pct. 12.5

X 3

C.1.47. 12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoareScările rulante şi transportoarele funcţionează în condiţii de securitate, sunt prevăzute cu dispozitivele de securitate necesare şi sunt dotate cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat.art. 6, anexa 1, pct. 13

X 2

70

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.48. 13. Cheiuri şi rampe de încărcare

Cheiurile şi rampele de încărcare corespund dimensiunilor încărcăturilor care se transportă şi au cel puţin un punct de ieşire (pentru docurile lungi, există un punct de ieşire la fiecare capăt, dacă este posibil)..art. 6, anexa 1, pct. 14.1, 14.2

X 2

C.1.49. Rampele de încărcare asigură prevenirea căderii lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 14.3

X 3

C.1.50. 14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi - libertatea de mişcare la postul de lucruÎncăperile de lucru au o suprafaţă, înălţime şi un volum de aer suficiente.art. 6, anexa 1, pct. 15.1

X 1

C.1.51. Dimensiunile neocupate a postului de lucru sunt calculate astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă sau, dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrătorul are suficientă libertate de mişcare în apropierea postului său de lucru.art. 6, anexa 1, pct. 15.2

X 1

C.1.52. 15. Încăperi pentru odihnăLucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor).art. 6, anexa 1, pct. 16.1

X 1

C.1.53. Încăperile pentru odihnă sunt suficient de mari şi sunt prevăzute cu un număr de mese şi scaune cu spătar corespunzător numărului de lucrători.art. 6, anexa 1, pct. 16.2

X 2

C.1.54. În încăperile pentru odihnă sunt luate măsuri pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.art. 6, anexa 1, pct. 16.3

X 2

C.1.55. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu există o încăpere pentru odihnă, sunt asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor, cu asigurarea protecţiei nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.art. 6, anexa 1, pct. 16.4

X 2

C.1.56. 16. Femei gravide şi mame care alăpteazăFemeile gravide şi mamele care alăptează au posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.art. 6, anexa 1, pct. 17

X 3

71

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.57. 17. Instalaţii sanitare

Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie vestiare cu dimensiuni suficiente, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei, uşor accesibile şi prevăzute cu scaune.art. 6, anexa 1, pct. 18.1.1., 18.1.2, 18.1.3

X 1

C.1.58. Vestiarele permit depozitarea separată a îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi efectele personale, când este necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, murdărie).art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2

X 2

C.1.59. Lucrătorii îşi pot încuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar sau alt loc stabilit.art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2, 18.1.4

X 1

C.1.60. Dacă natura activităţii impune, lucrătorii au la dispoziţie duşuri cu apă curentă rece şi caldă, suficient de încăpătoare şi în număr suficient, separate sau utilizate separat de bărbaţi şi femei.art. 6, anexa 1, pct. 18.2.1, 18.2.2

X 1

C.1.61. Dacă duşurile nu sunt necesare, sunt prevăzute chiuvete cu apă curentă (şi caldă, dacă este necesar), adecvate şi în număr suficient, amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor şi separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art. 6, anexa 1, pct. 18.2.3

X 1

C.1.62. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, există o cale uşoară de comunicare între ele.art. 6, anexa 1, pct. 18.2.4

X 1

C.1.63. Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, în apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri sau chiuvete, cu cabine de WC-uri separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art. 6, anexa 1, pct. 18.3

X 1

C.1.64. 18. Încăperi pentru acordarea primului ajutorÎn funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul activităţii şi de frecvenţa accidentelor, sunt asigurate una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor, semnalizate corespunzător, echipate cu instalaţii şi dispozitive corespunzătoare şi care permit accesul cu brancarde.art .6, anexa 1, pct. 19.1, 19.2

X 3

C.1.65. Echipamentul de prim ajutor este disponibil în toate locurile unde condiţiile de lucru o cer, este marcat corespunzător şi este uşor accesibil.art. 6, anexa 1, pct. 19.3

X 3

72

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.66. 19. Lucrători cu dizabilităţi

La organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători.art. 6, anexa 1, pct. 20

X 3

C.1.67. 20. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de către lucrători în cursul activităţii sunt organizate astfel încât pietonii sau vehiculele să circule în condiţii de securitate.art. 6, anexa 1, pct. 21.1

X 3

C.1.68. Locurile de muncă în aer liber sunt iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă.art. 6, anexa 1, pct. 21.2

X 2

C.1.69. Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol.art. 6, anexa 1, pct. 21.3

X 3

C.1.70. 21. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.art. 6, anexa 1, pct. 22.1

X 3

C.1.71. Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea.art. 6, anexa 1, pct. 22.2

X 3

C.1.72. 22. Principii ergonomiceDimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic.art. 6, anexa 1, pct. 23.1

X 2

C.1.73. Au fost eliminate poziţiile forţate, nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a asigurat posibilitatea de modificare a poziţiei în timpul lucrului.art. 6, anexa 1, pct. 23.2

X 2

73

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.74. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt

prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii desfăşurate.art. 6, anexa 1, pct. 23.3

X 2

C.1.75. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci).art. 6, anexa 1, pct. 23.4

X 2

C.1.76. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.art. 6, anexa 1, pct. 23.5

X 2

C.1.77. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.art. 6, anexa 1, pct. 23.6

X 2

C.1.78. Sunt luate măsuri pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare a corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale braţelor.art. 6, anexa 1, pct. 23.7

X 2

C.1.79. Locurile de muncă aflate deja în folosinţă la 01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate:1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor.art. 7, anexa 2, pct. 2

X 3


X 3

C.1.81. Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau indirectă.art. 7, anexa 2, pct. 3

X 3

C.1.82. Instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie corespund tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competenţei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.art. 7, anexa 2, pct. 3

X 3

C.1.83. 3. Căi şi ieşiri de urgenţăCăile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.art. 7, anexa 2, pct. 4.1

X 3

74

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.84. Numărul de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă este

corespunzător şi asigură, în caz de pericol, evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.art. 7, anexa 2, pct. 4.2, 4.3

X 3

C.1.85. Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante.art.7, anexa 2 pct.4.4

X 3

C.1.86. Uşile de ieşire de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice lucrător.art. 7, anexa 2, pct. 4.4

X 3


X 2


X 3


X 3


X 3


X 3

C.1.92. 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închiseLa locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art. 7, anexa 2, pct. 6

X 3

C.1.93. Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare.art. 7, anexa 2, pct. 6

X 3

C.1.94. Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.art. 7, anexa 2, pct. 6

X 3


X 1

75

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.96. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru

personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde destinaţiei specifice.art.7, anexa 2, pct. 7.2

X 1


X 1


X 3

C.1.99. 8. Uşi şi porţiUşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii.art. 7, anexa 2, pct. 9.1

X 3


X 1

C.1.101. 9. Zone periculoaseZonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar.art. 7, anexa 2, pct. 10

X 3

C.1.102. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.art. 7, anexa 2, pct. 10

X 3

C.1.103. 10. Încăperi şi zone pentru odihnăLucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor).art. 7, anexa 2, pct. 11.1

X 1

C.1.104. Încăperile şi zonele pentru odihnă sunt prevăzute cu mese şi scaune cu spătar.art. 7, anexa 2, pct. 11.2

X 2


X 2


X 3

76

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.107. 12. Instalaţii sanitare

Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie vestiare corespunzătoare, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art. 7, anexa 2, pct. 13.1.1., 13.1.3

X 1

C.1.108. Lucrătorii işi pot incuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar.art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2.

X 1


X 2

C.1.110. Locurile de muncă au în apropierea lor duşuri (dacă natura activităţii impune acest lucru) şi locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete, dotate cu apă curentă rece (şi caldă, dacă e cazul), separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art. 7, anexa 2, pct. 13.2.1, 13.2.2, 13.2.3

X 1

C.1.111. 13. Echipamente de prim ajutorLocurile de muncă sunt dotate cu echipamente de prim ajutor, marcate corespunzător şi uşor accesibile.art. 7, anexa 2, pct.14

X 3

C.1.112. 14. Lucrători cu dizabilităţiLa organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători.art. 7, anexa 2, pct. 15

X 3

C.1.113. 15. Circulaţia pietonilor şi vehiculelorLocurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber sunt organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula în condiţii de securitate.art. 7, anexa 2, pct. 16

X 3

C.1.114. 16. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol.art. 7, anexa 2, pct. 17

X 3


X 3

77

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.116. Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu

mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea.art. 7, anexa 2, pct. 18.2

X 3

C.1.117. 18. Principii ergonomiceDimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic.art. 7, anexa 2, pct.1 9.1

X 2


X 2

C.1.119. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii desfăşurate.art. 7, anexa 2, pct. 19.3

X 2

C.1.120. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci).art. 7, anexa 2, pct.,19.4

X 2

C.1.121. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.art.,7, anexa 2, pct.,19.5

X 2

C.1.122. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.art.,7, anexa 2, pct. 19.6

X 2


X 2

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 32Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 28Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 28Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 11Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 12Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 11NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POC1 = a + b + c = 88


78

Punctaj maxim:PMC1 = 3(d + e + f) = 102

NCC1 = POC1/ PMC1 100 = 86 %

NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POC1 = a3 + b2 + c1 = 180


NSC1 = POC1/ PMC1 100 = 88 %Punctaj maxim:PMC1 = 3(d3 + e2 + f1) = 204

79

C.2. CERINŢE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ


H.G. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

Directiva 92/58/CEE


Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de reglementările referitoare la introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac referire în mod expres la acest lucru.

Nota 2: Conform art. 3, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.1. Dacă riscurile nu au putut fi evitate sau reduse suficient prin

mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode şi procedee de organizare a muncii, angajatorul a prevăzut semnalizare de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă şi verifică existenţa acesteia.art. 6(1)

X 3

C.2.2. Alegerea semnalizării de securitate s-a făcut luând în considerare evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.art. 6(2)

X 3

C.2.3. Semnalizarea referitoare la interdicţii este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşie (partea roşie ocupă cel puţin 35% din suprafaţa panoului).art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.1

X 3

C.2.4. Semnalizarea referitoare la avertismente este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă triunghiulară, cu pictogramă neagră pe fond galben şi margine neagră (partea galbenă acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.2

X 3

C.2.5. Semnalizarea referitoare la obligativitate este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.3

X 3

80

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.6. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor

de salvare ori de prim ajutor se realizează prin utilizarea panourilor permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond verde (partea verde ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.4

X 3

C.2.7. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea materialelor şi echipamentelor de prevenire şi de stingere a incendiilor se realizează prin panouri permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului) şi/sau printr-o culoare de securitate.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.5, anexa 4.

X 3

C.2.8. Semnalizarea pe recipiente şi conducte se face prin etichete sau panouri de avertizare/transport, completate cu informaţii suplimentare.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 1

X 3

C.2.9. Semnalizarea pe recipiente şi conducte este sub formă rigidă, autocolantă sau pictată, amplasată pe partea/părţile vizibilă/vizibile.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 2, 3

X 3

C.2.10. Etichetele utilizate pentru semnalizarea pe conducte sunt amplasate vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele mai mari pericole (vane, puncte de racordare) şi la distanţe aproximativ egale.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 4

X 3

C.2.11. Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a preparatelor periculoase în cantităţi mari sunt semnalizate prin panouri de avertizare (dacă ambalajele nu sunt etichetate corespunzător), amplasate în apropierea suprafeţei de depozitare sau pe uşa de acces în depozitul respectiv.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, 12, anexa 3, pct. 5

X 3

C.2.12. Pictogramele utilizate sunt cât mai simple posibil, fără detalii inutile (pot fi uşor diferite de cele stabilite prin H.G. 971/2006, dacă semnificaţia lor rămâne neschimbată şi nu provoacă confuzie asupra semnificaţiei).art.7, anexa 2 pct.1.2, 1.3

X 2

C.2.13. Panourile sunt confecţionate din materiale cât mai rezistente la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant.art. 7, anexa 2, pct. 1.4

X 2

C.2.14. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor asigură o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora.art. 7, anexa 1, pct. 4, anexa 2, pct. 1.5

X 3

C.2.15. Panourile sunt instalate corespunzător din punct de vedere al înălţimii, vizibilităţii şi apropierii de riscul/obiectul semnalat.art. 7, anexa 2, pct. 2.1

X 3

81

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.16. Se asigură înlăturarea panourilor în cazul în care situaţia care

le justifică nu mai există.art. 7, anexa 2, pct. 2.2

X 2

C.2.17. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor sunt semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.3, anexa 5, pct. 1

X 3

C.2.18. Căile de circulaţie sunt marcate permanent cu o culoare de securitate.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.4, anexa 5, pct. 2

X 3

C.2.19. La utilizarea semnalelor luminoase sunt respectate caracteristicile intrinseci şi regulile generale şi specifice de utilizare.art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9, 10, 11, anexa 6

X 3

C.2.20. La utilizarea semnalelor acustice sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi codul utilizat.art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9,10, 11, anexa 7

X 3

C.2.21. La utilizarea comunicării verbale sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi regulile specifice de utilizare.art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 2.2.2, anexa 8

X 3

C.2.22. La utilizarea gesturilor-semnal sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile, regulile de utilizare specifice şi gesturilor codificate utilizabile.art. 7, anexa 1, pct. 2.2.2, anexa 9

X 3

C.2.23. La alegerea semnalizărilor s-a ţinut cont de interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor.art. 7, anexa 1, pct. 3

X 2

C.2.24. La stabilirea semnalizării s-a ţinut cont de cerinţele de eficienţă a acesteia.art. 7, anexa 1, pct. 5

X 3

C.2.25. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare sunt curăţate, întreţinute, verificate, reparate şi înlocuite periodic pentru asigurarea menţinerii calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale.art. 7, anexa 1, pct. 6

X 2

C.2.26. Numărul şi amplasarea mijloacelor şi a dispozitivelor de semnalizare a fost stabilită în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.art. 7, anexa 1, pct. 7

X 2

C.2.27. În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor este prevăzută, după caz, semnalizare corespunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.art. 8

X 3

C.2.28. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă.art. 9

X 3

82

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.29. Este asigurată instruirea lucrătorilor privind semnalizarea de

securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, inclusiv prin instrucţiuni care să cuprindă semnificaţia semnalizării şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.art. 10

X 3

C.2.30. Consultarea şi participarea lucrătorilor include şi aspectele privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.art. 11

X 2



NCC2 = POC2/ PMC2 100 = 83 %Punctaj maxim:PMC2 = 3(d + e + f) = 36NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POC2 = a3 + b2 + c1 = 81



83

C.3. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA ÎN MUNCĂ DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ


H.G. 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

Directiva 89/655/CEEDirectiva 95/63/CEDirectiva 2001/45/CE


Nota 1: Conform art. 2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie:a. echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de

muncă;b. utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de

muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;

c. zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;

d. lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;e. operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de

muncă.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.1. Angajatorul a luat măsurile necesare, inclusiv la alegerea

echipamentului de muncă, pentru ca acest echipament pus la dispoziţia lucrătorilor să poată fi utilizat de către lucrători, fără a le pune în pericol securitatea sau sănătatea.art. 3(1), art. 3(2)

X 3

C.3.2. Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru reducerea riscurilor, atunci când nu este posibil să se asigure utilizarea echipamentelor de muncă fără niciun risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art. 3(3)

X 3

C.3.3. Sistemele de comandă îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.2, 2.2.1, 2.2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2, 2.4

X 3

C.3.4. Protectorii şi dispozitivele de protecţie îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.5, 2.8

X 3

84

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.5. Sunt luate măsuri de protecţie adecvate pentru:

stabilizarea sau fixarea echipamentelor tehnice; riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale

echipamentului de muncă; riscul de contact sau de apropiere a lucrătorilor de părţile

echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute.

art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.6, 2.7, 2.10

X 3

C.3.6. Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere ale unui echipament de muncă sunt iluminate corespunzător, în funcţie de lucrările realizate şi permit accesul lucrătorilor în condiţii de securitate în toate zonele necesare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.9, 2.16

X 3

C.3.7. Dispozitivele de avertizare şi semnalizare ale echipamentului de muncă sunt uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de ambiguităţi.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.11, 2.15

X 3

C.3.8. Echipamentul de muncă este utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.12

X 3

C.3.9. Operaţiile de întreţinere sunt efectuate numai când echipamentul de muncă este oprit sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu luarea măsurilor de protecţie adecvate.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13

X 3

C.3.10. Programul de întreţinere al echipamentului de muncă este respectat şi ţinut la zi.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13

X 3

C.3.11. Echipamentul de muncă este prevăzut cu dispozitive uşor de identificat, destinate separării de fiecare din sursele de energie.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14

X 3

C.3.12. Reconectarea nu generează riscuri pentru lucrătorii în cauză.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14

X 3

C.3.13. Echipamentul de muncă este adecvat pentru protecţia lucrătorilor împotriva: riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a

echipamentului de muncă; riscurilor de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau

alte substanţe produse de către echipamentul de muncă sau utilizate/depozitate în acesta;

riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor produse de acesta ori utilizate/depozitate în acesta;

riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.

art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.17, 2.18, 2.19

X 3

C.3.14. Echipamentele de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.1

X 3

C.3.15. Echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.2

X 3

85

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.16. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt

proiectate şi fabricate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.6, 3.3.7, 3.3.8, 3.3.9, 3.3.10, 3.3.16.1

X 3

C.3.17. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt montate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2 b, 3.3.1.2 c

X 3

C.3.18. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt întreţinute şi exploatate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.16.2, 3.3.16.3, 3.3.17, 3.3.18

X 3

C.3.19. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă se aplică măsuri tehnice.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1.1, 3.3.2.1, 3.3.2.2

X 3

C.3.20. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, măsurile tehnice sunt completate cu măsuri organizatorice.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.2.1, 3.3.2.3, 3.3.2.4

X 3

C.3.21. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează şi se aplică numai măsuri tehnice, una principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi una suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării măsurii principale, şi care să nu se anuleze una pe cealaltă.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.1, 3.3.3.2

X 3

C.3.22. Nu sunt folosite drept protecţie principală următoarele măsuri, cu excepţia instalaţiilor electrice casnice şi a stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune: izolarea amplasamentului; egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor; deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau

a unui curent de defect periculoase; folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.3, 3.3.3.4

X 3

C.3.23. La instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de potecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin legarea la pământ de protecţie, ca măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.4

X 3

C.3.24. Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt alese cu grad corespunzător de protecţie, în funcţie de zonele cu atmosferă potenţial explozivă.art. 4(1), 4(2), anexa 1 pct. 3.3.5.1

X 3

86

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.25. Zonarea a fost efectuată de către proiectantul instalaţiilor şi

echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.5.2

X 3

C.3.26. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.11

X 3

C.3.27. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa I de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi este prevăzut(ă) cu legături de protecţie pentru asigurarea protecţiei în caz de defect.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.12, 3.3.13

X 3

C.3.28. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa II de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi să fie prevăzut(ă), din fabricaţie, cu o izolaţie suplimentară dublă sau întărită.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.14

X 3

C.3.29. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa III de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.15

X 3

C.3.30. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa I de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.19

X 3

C.3.31. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa II de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.20

X 3

C.3.32. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa III de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.21

X 3

C.3.33. Lucrările cu scoatere de sub tensiune la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se execută în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.22

X 3

C.3.34. La executarea lucrărilor la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se utilizează mijloace de protecţie electroizolante.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.1, 3.3.23.2, 3.3.23.3, 3.3.24

X 3

C.3.35. Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice sunt exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punct de vedere al securităţii muncii.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.4, 3.3.25

X 3

87

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.36. Angajatorul asigură măsurile privind verificarea

echipamentelor de muncă după instalare, după fiecare montare într-un alt loc, periodic, în situaţii speciale, precum şi încercările periodice necesare.art. 5

X 3

C.3.37. Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul a luat măsurile necesare privind utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii acestui echipament.art. 6

X 3

C.3.38. La aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate, angajatorul a luat în considerare postul de lucru, poziţia lucrătorilor şi principiile ergonomice.art. 7

X 3

C.3.39. Angajatorul a asigurat informarea adecvată a lucrătorilor şi, dacă este cazul, fişele de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă.art. 8, 9

X 3

C.3.40. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru instruirea adecvată a lucrătorilor însărcinaţi cu utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii echipamentelor de muncă.art. 10

X 3






88

C.4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE


H.G. 1028/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare



Nota 1: Conform art. 3, prevederile H.G. 1028/2006 nu se aplică:a. cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor;b. sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;c. sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;d. sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;e. maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic

dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament;

f. maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”.

Nota 2: Conform art. 4, termenii şi expresiile utilizate în H.G. 1028/2006 sunt definite astfel:a. echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric,

indiferent de procedeul de afişare folosit;b. post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut

cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător;

c. lucrător - orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a). din Legea nr. 319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.4.1. Angajatorul a evaluat condiţiile de securitate şi sănătate

oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.art. 5

X 2

C.4.2. Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru remedierea riscurilor evaluate.art. 6, 8

X 2

C.4.3. Echipamentele îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.art. 7, anexă, pct. 1

X 2

C.4.4. Mediul de muncă îndeplineşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.art. 7, anexă, pct. 2

X 2

89

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.4.5. Interfaţa operator/computer îndeplineşte cerinţele minime de

securitate şi sănătate în muncă.art. 7, anexă, pct. 3

X 2

C.4.6. Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi asupra aspectelor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.art. 9, 10

X 2

C.4.7. Este asigurată consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele specifice locurilor de muncă.art. 11

X 2

C.4.8. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii şi, dacă este necesar, de un examen oftalmologic.art. 12, 13

X 3

C.4.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor.art. 14, 15

X 3






90

C.21. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR


H.G. 355/11.04.2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

-


Nota 1: Conform H.G. 355/2007 termenii şi expresiile utilizate au următoarea semnificaţie:a. supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care

asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor;

b. aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical;

c. inaptitudinea temporară de muncă reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către medicul de medicina muncii;

d. inaptitudinea permanentă de muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea in muncă;

e. promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii profesionali.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.21.1. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către

medici specialişti de medicina muncii.art. 4

X 3

C.21.2. Angajatorul se află în posesia unei evaluări actualizate a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor.art. 5

X 3

C.21.3. Angajatorii asigură fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor.art. 6, 7, 8

X 3

C.21.4. Examenul medical la angajarea în muncă a lucrătorilor este efectuat de medicul de medicina muncii.art. 9(2), 10, 11(2), 12(2), 13, 14, 15, 16(3), 16(4), 16(5), 16(6), 16(7), 17, 45.

X 3

C.21.5. Angajatorul solicită efectuarea examenului medical la angajare, completează fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc profesional.art. 16(1).

X 3

91

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.21.6. În situaţia schimbării locului de muncă, lucrătorul are la

dispoziţie o copie a dosarului său medical şi a fişei de expunere la riscuri profesionale de la locul de muncă anterior.art. 16(2), 41

X 3

C.21.7. La indicaţia medicului specialist de medicina muncii se efectuează examenul medical de adaptare în muncă.art. 18, 45

X 3

C.21.8. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical periodic pentru toţi lucrătorii.art. 19, 20, 21, 22, 45.

X 3

C.21.9. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical la reluarea activităţii.art. 23, 24, 25, 45

X 3

C.21.10. Medicul de medicina muncii efectuează activităţi specifice de promovare a sănătăţii la locul de muncă.art. 27, 28, 29

X 3

C.21.11. Lucrătorii sunt informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au privind supravegherea sănătăţii.art. 30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 47

X 3

C.21.12. La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă, angajatorii ţin seama de rezultatele supravegherii sănătăţii.art. 35

X 3

C.21.13. Este asigurată informarea lucrătorilor privind rezultatele proprii ale supravgherii sănătăţii lor.art. 36

X 3

C.21.14. Este asigurată păstrarea înregistrărilor medicale ale lucrătorilor.art. 37, 38, 42, 43, 46

X 2

C.21.15. Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se informează reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului.art. 44

X 3

92






93

C.22. MĂSURI CE POT FI APLICATE ÎN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ


Ordonanţă de urgenţă nr. 99 din 29.06.2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncăNormă metodologică din 06.07.2000 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă

-


Nota 1: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care:a. depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest

nivel;b. scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.

Nota 2: Aceste temperaturi sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia.

Nota 3: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a. temperatura exterioară a aerului reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic;b. umiditatea este umiditatea relativă şi reprezintă proporţia de vapori de apă existenţi în

aer faţă de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente;c. vântul intens este vântul a cărui viteză depăşeşte 10 m/s;d. temperatura echivalată ridicată este temperatura exterioară a aerului, corelată cu

umiditatea relativă şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperatură-umiditate;

e. temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37°C sau când indicele temperatură - umiditate depăşeşte pragul valoric de 80;

f. temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza vântului şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire;

g. temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20°C sau când indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.22.1. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii

asigură măsurile minimale necesare pentru protecţia lucrătorilor.art. 3, 4art. 6, 7, 12

X 3

94

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.22.2. În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii

asigură măsurile minimale pentru menţinerea sănătăţii salariaţilor care lucrează în aer liber.art. 3, 5art. 6, 7, 12

X 3

C.22.3. În cazul în care angajatorii nu pot asigura îndeplinirea măsurilor minimale necesare, stabilesc măsurile organizatorice alternative.art. 6, 7, 9art. 6, 7, 8, 9, 10, 12

X 3

C.22.4. Angajatorul a asigurat măsurile necesare pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme.art. 8art. 11, 12

X 3






95

D.1. ACTIVITATEA DE BIROU

Criterii de audit Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru activitatea de birou (cod IP-01)


Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereD.1.1. PARTEA I - PREVEDERI GENERALE

Prevederile instrucţiunilor proprii sunt prelucrate lucrătorilor în cadrul instruirii la locul de muncă, al instruirilor periodice programate şi al celor suplimentare.art. 3

X 3

D.1.2. Instruirile periodice programate pentru personalul care desfăşoară activitate de birou au loc la un interval de 6 luni.art. 4

X 3

D.1.3. Sunt respectate duratele stabilite ale instruirilor la locul de muncă, periodice şi suplimentare.art. 5

X 2

D.1.4. PARTEA A II-A – PREVEDERI SPECIFICE1.Circulaţia pe drumurile publiceLucrătorii respectă regulile de circulaţie pe drumurile publice, corespunzător categoriei de participanţi la trafic.art. 6

X 3

D.1.5. Fişele de instruire prevăd traseul şi durata de deplasare la/de la serviciu.art. 7

X 3

D.1.6. Deplasarea domiciliu - serviciu se face pe traseul declarat.art. 7

X 1

D.1.7. 2.Utilizarea liftuluiSunt respectate cerinţele privind utilizarea corectă a liftului în condiţii normale de funcţionare.art. 8, 9, 10, 11

X 3

D.1.8. Lucrătorii cunosc regulile de securitate privind utilizarea liftului în situaţii de urgenţă (blocare, incendii, cutremur).art. 12, 13, 14

X 3

D.1.9. 3.MicroclimatLucrătorii cunosc şi respectă recomandările privind microclimatul la locul de muncă.art. 15, 16, 17

X 1

D.1.10. 4.Prevenirea riscurilor de cădere de la înălţimeLucrătorii cunosc şi respectă măsurile specifice de prevenire a riscurilor de cădere de la înălţime.art. 18

X 3

D.1.11. 5.Prevenirea riscurilor de cădere de la acelaşi nivelSpaţiile de lucru şi suprafeţele de circulaţie sunt menţinute în stare adecvată.art. 19, 20, 21, 22

X 2

96

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereD.1.12. Lucrătorii cunosc şi respectă regulile şi recomandările pentru

prevenirea riscurilor de cădere de la acelaşi nivel.art. 23, 24, 25, 26

X 2

D.1.13. 6.Prevenirea riscurilor de lovire prin căderea unor obiecteLucrătorii cunosc şi respectă măsurile de prevenire a riscurilor de lovire prin căderea unor obiecte.art. 27, 28, 29, 30

X 2

D.1.14. 7.Prevenirea riscurilor de tăiere/înţepareLucrătorii cunosc şi respectă măsurile de prevenire a riscurilor de tăiere/înţepare.art. 31, 32, 33, 34

X 1

D.1.15. 8.Utilizarea calculatoarelorAmplasarea echipamentelor de calcul pe birouri este adecvată.art. 35, 36, 37

X 2

D.1.16. Lucrătorii cunosc şi respectă recomandările privind lucrul la calculator.art. 38, 39, 40, 41

X 2

D.1.17. 9.Utilizarea imprimantelor laser şi a copiatoarelorLucrătorii cunosc şi respectă regulile privind utilizarea imprimantelor laser şi a copiatoarelor.art. 42, 43

X 2

D.1.18. 10.Prevenirea riscurilor de electrocutareLucrătorii cunosc şi respectă interdicţiile de efectuare a intervenţiilor neautorizate la echipamentele şi instalaţiile electrice.art. 44, 45, 49

X 3

D.1.19. Lucrătorii cunosc şi respectă regulile de securitate la utilizarea echipamentelor şi instalaţiilor electrice.art. 46, 47, 48, 50, 51, 52, 53, 54, 55

X 3

D.1.20. 11.Prevenirea riscurilor de incendiuLucrătorii cunosc şi respectă măsurile specifice de prevenire a riscurilor de incendiuart. 56, 57

X 3

D.1.21. Lucrătorii cunosc măsurile care trebuie aplicate în cazul constatării unor defecte de funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor electrice.art. 58, 59, 60, 61, 62

X 3

D.1.22. 12.Utilizarea produselor chimice de curăţat sau spălatProdusele chimice de curăţat sau spălat sunt păstrate în ambalajele originale, separat faţă de produsele alimentare.art. 63

X 3

D.1.23. Lucrătorii cunosc şi respectă măsurile de securitate privind utilizarea produselor chimice de curăţat sau spălat.art. 64, 65

X 2

D.1.24. 13.Prevenirea agresiunilor fiziceLucrătorii cunosc şi respectă măsurile de securitate pentru prevenirea agresiunilor fizice.art. 66, 67, 68

X 3

97

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 39Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 23Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 7Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 13Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 8Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 3NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POD1 = a + b + c = 69


NCD1 = POD1/ PMD1 100 = 96 %Punctaj maxim:PMD1 = 3(d + e + f) = 72NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POD1 = a3 + b2 + c1 = 170


NSD1 = POD1/ PMD1 100 = 98 %Punctaj maxim:PMD1 = 3(d3 + e2 + f1) = 174

5.3.2.RAPORTUL DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Organizaţia: S.C. ... S.R.L.Obiectiv auditat: Activitatea de birouData: 09.04.2012


Cod indicator


C.1.9C.2.6

Căile şi ieşirile de urgenţă nu sunt semnalizate cu indicatoare de semnalizare de securitate.

Montarea indicatoarelor de semnalizare de securitate pentru identificarea căilor şi ieşirilor de urgenţă, conform prevederilor H.G. nr. 971/2006

Serviciu extern de


23.04.2012

C.1.13C.2.7

Locul de amplasare al stingătorului nu este semnalizat cu indicator de semnalizare de securitate.

Montarea indicatorului de semnalizare de securitate pentru semnalizarea locului de amplasare al stingătorului portabil, conform prevederilor H.G. nr. 971/2006

Serviciu extern de


23.04.2012

C.1.17D.1.9

Unitatea internă a instalaţiei de aer condiţionat este amplasată în imediata apropiere a două posturi de lucru.

Schimbarea poziţiei posturilor de lucru astfel încât lucrătorii să nu mai fie expuşi direct curenţilor de aer de la instalaţia de aer condiţionat.

Director General

16.04.2012

C.1.21Ferestrele nu permit evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă.

Achiziţionarea şi montarea unor jaluzele pentru a evita lumina solară excesivă

Director General

10.05.2012

C.1.73C.1.77

Configuraţia postului de lucru nu asigură evitarea poziţiilor incomode, forţate ale membrelor superioare

Achiziţionarea şi montarea unor suporturi pentru tastatură, care să asigure poziţia ergonomică a membrelor superioare în timpul lucrului.

Director General

10.05.2012

98

Cod indicator


C.1.74D.1.16

Nu se poate asigura poziţia ergonomică a corpului la masa de lucru

Dotarea posturilor de lucru cu scaune de tip ergonomic, reglabile.

Serviciu extern de


30.06.2012

Instruirea lucrătorilor privind reglarea scaunelor pentru asigurarea poziţiei ergonomice a corpului în timpul lucrului.

Director General

Permanent

C.3.17

Nu este asigurată protecţia echipamentelor de muncă electrice împotriva supratensiunii.

Dotarea posturilor de lucru cu prize cu protecţie împotriva supratensiunilor.

Director General

16.04.2012

D.1.6

Deplasarea lucrătorilor între domiciliu şi serviciu nu se face întotdeauna pe traseul declarat în fişa de instruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Conştientizarea lucrătorilor privind riscurile de accidentare în timpul deplasării între domiciliu şi serviciu.

Serviciu extern de


Permanent

5.3.3.NIVELUL DE CONFORMARE GENERAL



Cod fişă


C. Cerinţe generaleC.1 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru

locul de muncă102 88 86 %

C.2 Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

36 30 83 %

C.3 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

63 62 98 %

C.4 Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

27 27 100 %

C.21 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor 36 36 100 %C.22 Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu

temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă

6 6 100 %

D. Cerinţe specificeD.1 Activitate de birou 72 69 96 %

TOTAL NCg

342 318 93 %

99

5.3.4.NIVELUL DE SECURITATE GENERAL


NIVEL DE SECURITATE GENERAL

Cod fişă

Denumire Punctaj Nivel de securitate

Nivel de riscmaxim

(PM)obţinut

(PO)A Obligaţiile angajatorului 261 250 96 % MicB Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor 60 59 98 % Mic

C. Cerinţe generaleC.1 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru

locul de muncă204 180 88 % Mediu

C.2 Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

99 81 82 % Mediu

C.3 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

189 186 98 % Mic

C.4 Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

60 60 100 % Mic

C.21 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor 105 105 100 % MicC.22 Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu


18 18 100 % Mic

D. Cerinţe specificeD.1 Activitate de birou 174 170 98 % Mic

TOTAL NSg NRg

1170 1109 95 % Mic

100

BIBLIOGRAFIE

1. Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002.

2. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

3. Darabont, Al. ş.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997.

4. Darabont, Al., Kovacs, Şt., Darabont, D., Ghid pentru autoevaluarea securităţii în muncă la nivelul unităţilor economice mici şi mijlocii, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997.

5. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

6. Darabont, Al., Nisipeanu, S., Darabont, D., Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura AGIR, Bucureşti, 2002.

7. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2002.

8. Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2004.

9. Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă: ghid de evaluare a conformării cu cerinţele legale, Editura AGIR, Bucureşti, 2010.

10. Stomff, S., Ghid pentru implementarea corectă a sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale - Ediţia a II-a, Editura Standardizarea, Bucureşti, 2009.

11. Nisipeanu, S., Ştepa, R., Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2003.

12. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucureşti, 2005.13. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 646/26.07.2006.14. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/30.10.2006.

15. * * *, H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate H.G. nr. 1425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661/27.09.2010.

16. * * *, H.G. nr. 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr. 1.425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925/27.12.2011.

17. * * *, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001), International Labour Organization, Geneva, 2001.

18. * * *, SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2008.

19. * * *, SR OHSAS 18002: 2009 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001: 2007, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2009.

101

20. * * *, SR EN ISO 19011: 2011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2011.

ANEXA 1

FIŞELE UTILIZATE ÎN CADRUL METODEI DE EVALUARE A

CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE ŞI CU ALTE CERINŢE LA CARE

ORGANIZAŢIA SUBSCRIE

102

Fişa A - Obligaţiile angajatorului

A. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI


Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Directiva 89/391/CEENormele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

-


Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.1. Angajatorii care au lucrători în acelaşi loc de muncă

colaborează pentru asigurarea măsurilor de SSM.art. 2, 7(5), 16(2), 20(3)art. 82, 175

3

A.2. Sunt realizate activităţile de prevenire şi protecţie prin lucrători desemnaţi sau servicii de prevenire şi protecţie interne/externe.art. 7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 9(4)art. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1), 24(3), 28, 33

3

A.3. Personalul care realizează activităţile de prevenire şi protecţie este competent şi suficient.art. 7(1), 9(1), 9(4)art. 21, 22(1), 23, 26(1), 26(3)

3

A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi sunt stabilite măsurile de prevenire adecvate, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri.art. 7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36

3

A.5. Angajatorul stabileşte şi implementează măsurile de securitate şi sănătate în muncă pe baza principiilor generale de prevenire. art. 7(3)

2

A.6. Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu comportă obligaţii financiare pentru lucrători.art. 7(6)

1

A.7. Atribuţiile lucrătorilor desemnaţi/serviciilor interne privesc numai SSM şi aspectele complementare, iar aceştia au la dispoziţie timpul necesar şi mijloacele adecvate pentru exercitarea acestor atribuţii.art. 8(6)art. 22(2), 24(2), 25, 26(2)

2

103

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.8. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile interne/externe colaborează

între ei ori de câte ori este necesar.art. 9(3)art. 26(4), 30

2

A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor (inclusiv a altor persoane prezente în unitate) şi a stabilit legăturile cu serviciile externe de urgenţă.art. 10(1)

3

A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.art. 10(2)

3

A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea şi echipamentul pus la dispoziţie este adecvat mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.art. 10(3)

2

A.12. Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile care trebuie aplicate în cazul unui pericol grav şi iminent.art. 11(1), 11(3)art. 101, 102, 103, 104

3

A.13. Angajatorul ţine evidenţa accidentelor de muncă, accidentelor uşoare, a bolilor profesionale şi a incidentelor periculoase.art. 12(1)c, 32(1), 34(5)art. 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 162, 172, 173, 174

2

A.14. Angajatorul comunică şi elaborează pentru autorităţile competente rapoarte privind accidentele suferite de angajaţii săi şi evenimentele produse.art. 12(1)d, 27(1), 32(2)art. 108, 109

2

A.15. În faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie sunt adoptate soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă.art. 13 a)

2

A.16. Există şi se aplică un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor.art. 13 b)art. 46

3

A.17. Unitatea are autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 13 c)art. 3, 4, 5, 6, 11

2

A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fişa postului atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate.art. 13 d)

2

104

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.19. Angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii pentru completarea

şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi a locurilor de muncă.art. 13 e)

3

A.20. Angajatorul asigură şi controlează cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 13 f)

3

A.21. Angajatorul asigură materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor (afişe, pliante, filme etc.).art. 13 g)art. 189(1), 189(2)

2

A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi protecţie necesare.art. 13 h)

3

A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică.art. 13 i)

3

A.24. Sunt angajate persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute.art. 13 j).

3

A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic al angajaţilor.art. 13 j), 25(1), 25(2)art. 27

3

A.26. Angajatorul ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.art. 13 k)art. 105, 106, 107

3

A.27. Angajatorul asigură funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice.art. 13 l)

3

A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu inspectorul de muncă (prezintă documentele şi dă relaţiile solicitate, desemnează lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor).art. 13 m), 13 o)

2

A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi a cercetării evenimentelor.art. 13 n)

3

105

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.30. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţia de a nu modifica

starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane.art. 13 p)art. 111

1

A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art. 13 q)

3

A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale de protecţie şi inlocuirea acestora în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie.art. 13 r), 13 s)

3

A.33. Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit persoanelor care lucrează în condiţii care impun acest lucru.art. 14

3

A.34. Condiţiile de acordare a alimentaţiei de protecţie sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual.art.14

2

A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu şi gratuit materiale igienico-sanitare.art. 15(1)

2

A.36. Condiţiile de acordare a materialelor igienico-sanitare sunt stabilite prin cotractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual.art. 15(2)

2

A.37. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii/unităţii cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau funcţii, măsurile de prim ajutor, stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor.art. 16(1), 18(7)

3

A.38. Lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor au acces la evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, evidenţa evenimentelor şi rapoartele privind aceste evenimente, informaţii privind măsurile din domeniul SSM şi informaţii de la instituţiile de control şi autorităţile competente din domeniu.art. 17

2

A.39. Angajatorul consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi permite participarea acestora (incusiv cu propuneri) la discutarea problemelor SSM.art. 18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5)art. 29, 56

2

A.40. Reprezentanţii lucrătorilor dispun de timp şi mijloace adecvate pentru exercitarea atribuţiilor.art. 18(6)

2

106

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.41. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

SSM au posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari în timpul vizitelor de control.art.18(8)

2

A.42. Este înfiinţat şi organizat comitetul de securitate şi sănătate în muncă.art. 19art. 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64

3

A.43. Angajatorul asigură funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă.art. 19art. 65, 66

3

A.44. Se exercită atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă pentru realizarea informării, consultării şi participării lucrătorilor.art. 67

3

A.45. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă.art. 68, 69, 70, 71, 72, 73

2

A.46. Angajatorul asigură condiţiile pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru specifice locului de muncă şi postului său.art. 20(1), 20(2), 20(4)art. 55, 77, 81

3

A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează pe cheltuiala lucătorilor şi/sau a reprezentanţilor, are loc în timpul programului de lucru iar pentru reprezentanţii lucrătorilor se poate realiza şi în exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii.art. 21art. 76(1), 76(2)

1

A.48. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.art. 78, 79, 80

2

A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii introductiv-generale.art. 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89

3

A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul de muncă.art. 90, 91, 92, 93, 94

3

A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii periodice.art. 95, 96, 97, 98, 99, 100

3

A.52. Evenimentele care au produs incapactitate temporară de muncă sunt cercetate de către angajator, iar rezultatele cercetărilor sunt consemnate în procese verbale.art. 29(1) a), 29(2)art. 114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122-134

2

A.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare stabilesc condiţiile de alegere de către lucrători a reprezentanţilor lor cu răspunderi specifice în domeniul SSM.art. 52, 53

2

107

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.54. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile sale privind

comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor produse în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai săi, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public su a îndatoririlor de serviciu.art. 143, 144, 145, 146

2

A.55. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile privind comunicarea evenimentelor produse pe teritoriul României, în care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.art. 147(1)

2

A.56. Angajatorul este prezent sau este reprezentat la cercetarea cazurilor de boală profesională.art. 152, 154, 155, 156, 157

1

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a =Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b =Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c =Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e =Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f =NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POA = a + b + c =


NCA = POA/ PMA 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMA = 3(d + e + f) =NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POA = a3 + b2 + c1 =


NSA = POA/ PMA 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMA = 3(d3 + e2 + f1) =

108

Fişa B - Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

B. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR


Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Directiva 89/391/CEENorme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

-


Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereB.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav şi iminent părăsesc

locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia, cu excepţia situaţiilor în care acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.art. 11(2), 11(4)art. 101, 102

3

B.2. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor formulează propuneri privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi propuneri şi cereri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.art. 18art. 67 g), 67 i)

1

B.3. Lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în procesul de muncă.art. 22

3

B.4. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie.art. 23(1)a, 23(2)

3

B.5. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul destinat pentru păstrare.art. 23(1)b, 23(2)

3

109

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereB.6. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă nu scot

din funcţiune, nu modifică, nu schimbă şi nu înlătură arbitrar dispozitivele de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive.art. 23(1)c, 23(2)

3

B.7. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă comunică imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.art. 23(1)d, 23(2)

3

B.8. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă aduc la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană.art. 23(1)e, 23(2)

2

B.9. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.art. 23(1)f, 23(2)

1

B.10. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate.art. 23(1)g, 23(2)

1

B.11. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă şi-au însuşit şi respectă prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.art. 23(1)h, 23(2)

3

B.12. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă dau relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.art. 23(1)i, 23(2)

2

B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată angajatorului de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestora.art. 26

2

B.14. Lucrătorii şi-au ales reprezentanţii cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 52

1

B.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorului numărul şi numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 54

1

110

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereB.16. Lucrătorii şi-au desemnat reprezentanţii în comitetul de

securitate şi sănătate în muncă dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art. 60(2)

1

111

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a =Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b =Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c =Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e =Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f =NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POB = a + b + c =


NCB = POB/ PMB 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMB = 3(d + e + f) =NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POB = a3 + b2 + c1 =


NSB = POB/ PMB 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMB = 3(d3 + e2 + f1) =

112

Fişele C - Cerinţe generale

C. CERINŢE GENERALE

CUPRINS

Cod Denumire listăCriterii de audit

Legislaţie naţională Legislaţie UEC.1. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru

locul de muncăH.G. 1091/2006 1989/654/CEE

C.2. Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

H.G. 971/2006 92/58/CEE

C.3. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

H.G. 1146/2006 89/655/CEE95/93/CE2001/45/CE

C.4. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G. 1028/2006 1990/270/CEE

C.5. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

H.G. 1048/2006 89/656/CEE

C.6. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

H.G. 1051/2006 1990/269/CEE

C.7. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

H.G. 493/2006H.G. 601/2007

2003/10/CE

C.8. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

H.G. 1876/2005H.G. 601/2007

2002/44/CE

C.9. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici

H.G. 1218/2006 98/24/CE91/322/CEE2000/39/CE2006/15/CE

C.10. Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă

H.G. 1092/2006 2000/54/CE

C.11. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

H.G. 1093/2006 2004/37/CE

C.12. Protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest

H.G. 1875/2005H.G. 601/2007

83/477/CEE91/382/CEE98/24/CE2003/18/CE

C.13. Cerinţe minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive

H.G. 1058/2006 99/92/CEE

113

Cod Denumire listăCriterii de audit

Legislaţie naţională Legislaţie UEC.14. Cerinţe minime de securitate şi sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice

H.G. 1136/2006 2004/40/CE

C.15. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile

H.G. 300/2006H.G. 601/2007

92/57/CEE

C.16. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor

H.G. 1007/2006 92/29/CEE

C.17. Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă în industria extractivă de suprafaţă şi subteran

H.G. 1049/2006 92/104/CEE

C.18. Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj

H.G. 1050/2006 92/91/CEE

C.19. Cerinţe minime de securitate şi sănătate la bordul navelor de pescuit

H.G. 1135/2006 93/103/CEE

C.20. Protecţia tinerilor la locul de muncă H.G. 600/2007 94/33/CEC.21. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor H.G. 355/2007 -C.22. Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu


O.U.G. 99/2000 -

C.23. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale

Ordin 706/2006(H.G. 510/2010)

2006/25/CE

114

C.1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ


H.G. 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă



Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 1091/2006 nu se aplică:a. mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de

muncă din interiorul mijloacelor de transport;b. şantierelor temporare sau mobile;c. industriilor extractive;d. vaselor de pescuit;e. câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau

forestiere, dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii.

Nota 2: Conform art. 5, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.1. Locurile de muncă utilizate pentru prima dată după

01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate:1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor.art. 6, anexa 1, pct. 2

3


3

C.1.3. Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă.art. 6, anexa 1, pct. 3

3

C.1.4. Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de protecţie au ţinut seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţile componente ale instalaţiei.art. 6, anexa 1, pct. 3

3

115

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.5. 3. Căi şi ieşiri de urgenţă

Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii libere.art. 6, anexa 1, pct. 4.1

3

C.1.6. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă corespund utilizării, echipamentului, dimensiunilor locului de muncă, precum şi numărului maxim de persoane care pot fi prezente, asigurând evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru, în caz de pericol.art. 6, anexa 1, pct. 4.2, 4.3

3

C.1.7. Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante.art. 6, anexa 1, pct. 4.4

3

C.1.8. Uşile de ieşire în caz de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise cu uşurinţă de către orice persoană în caz de urgenţă.art. 6, anexa 1, pct. 4.4

3


2


3


3


3


3

C.1.14. 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închiseLa locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 6.1

3

C.1.15. Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare.art. 6, anexa 1, pct. 6.1

3

C.1.16. Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 6.1

3

116

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.17. Instalaţiile de ventilare mecanică sau de aer condiţionat

funcţionează astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenţi de aer.art. 6, anexa 1, pct. 6.2

1

C.1.18. Depunerile sau impurităţile care pot crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei sunt eliminate fără întârziere.art. 6, anexa 1, pct. 6.2

2


1

C.1.20. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde destinaţiei specifice.art. 6, anexa 1, pct. 7.2

1

C.1.21. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile permit evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă.art. 6, anexa 1, pct. 7.3

1


1

C.1.23. Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi de pe căile de acces şi de circulaţie sunt amplasate astfel încât să nu existe riscul de accidentare al lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.art. 6, anexa 1, pct. 8.2

1


3

C.1.25. 8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale încăperilorPardoselile locurilor de muncă sunt lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri înclinate periculoase, sunt fixe, stabile şi nealunecoase.art. 6, anexa 1, pct. 9.1

2

C.1.26. Încăperile care cuprind posturi de lucru sunt izolate termic, corespunzător tipului de întreprindere şi activităţii fizice a lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 9.1

1

C.1.27. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi sunt menţinute curate şi sunt renovate.art. 6, anexa 1, pct. 9.2

1

117

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.28. Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii de sticlă

sunt semnalizaţi clar şi sunt construiţi din materiale securizate sau sunt separaţi de posturile de lucru şi căile de circulaţie.art. 6, anexa 1, pct. 9.3

3

C.1.29. Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu rezistenţă insuficientă este permis numai dacă există echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de securitate.art. 6, anexa 1, pct. 9.4

3

C.1.30. 9. Ferestre şi luminatoareLucrătorii pot deschide, închide, regla şi fixa ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate (inclusiv poziţionarea şi fixarea acestora la deschidere).art. 6, anexa 1, pct. 10.1

2

C.1.31. Ferestrele şi luminatoarele sunt concepute în raport cu echipamentele de curăţare sau sunt prevăzute cu dispozitive care permit curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care execută această operaţie sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau în jurul acesteia.art. 6, anexa 1, pct. 10.2

2

C.1.32. 10. Uşi şi porţiPoziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor precum şi materialele folosite la construcţia acestora corespund naturii şi utilizării încăperilor sau incintelor.art. 6, anexa 1, pct. 11.1

2

C.1.33. Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii.art. 6, anexa 1, pct. 11.2

3


1

C.1.35. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor care nu sunt construite dintr-un material securizat sunt protejate împotriva spargerii dacă există periocul rănirii lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 11.4

2

C.1.36. Uşile glisante sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor.art. 6, anexa 1, pct. 11.5

1

C.1.37. Uşile şi porţile care se deschid în sus sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor.art. 6, anexa 1, pct. 11.6

1

C.1.38. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare sunt marcate corespunzător, pot fi deschise din interior în orice moment, fără ajutor special, inclusiv când sunt ocupate toate locurile de muncă.art. 6, anexa 1, pct. 11.7

3

118

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.39. Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor destinate în

principal circulaţiei vehiculelor prezintă pericol de accidentare, au fost create uşi pentru pietoni în vecinătatea imediată a acestor porţi, marcate clar şi degajate în permanenţă.art. 6, anexa 1, pct. 11.8

3

C.1.40. Uşile şi porţile mecanice nu prezintă riscuri de accidentare pentru lucrători, sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi pot fi deschise manual în cazul întreruperii alimentării cu energie, dacă nu se deschid automat în această situaţie.art. 6, anexa 1, pct. 11.9

2

C.1.41. 11. Căile de circulaţie - zone periculoaseCăile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare sunt amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule, fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătate.art. 6, anexa 1, pct. 12.1

2

C.1.42. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern sunt dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate.art. 6, anexa 1, pct. 12.2

1

C.1.43. Căile de circulaţie destinate vehiculelor sunt amplasate astfel încât să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.art. 6, anexa 1, pct. 12.3

3

C.1.44. Căile de circulaţie sunt marcate clar dacă echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun acest lucru.art. 6, anexa 1, pct. 12.4

2

C.1.45. Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar.art. 6, anexa 1, pct. 12.5

3

C.1.46. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.art. 6, anexa 1, pct. 12.5

3

C.1.47. 12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoareScările rulante şi transportoarele funcţionează în condiţii de securitate, sunt prevăzute cu dispozitivele de securitate necesare şi sunt dotate cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat.art. 6, anexa 1, pct. 13

2

C.1.48. 13. Cheiuri şi rampe de încărcareCheiurile şi rampele de încărcare corespund dimensiunilor încărcăturilor care se transportă şi au cel puţin un punct de ieşire (pentru docurile lungi, există un punct de ieşire la fiecare capăt, dacă este posibil)..art. 6, anexa 1, pct. 14.1, 14.2

2

C.1.49. Rampele de încărcare asigură prevenirea căderii lucrătorilor.art. 6, anexa 1, pct. 14.3

3

119

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.50. 14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi

- libertatea de mişcare la postul de lucruÎncăperile de lucru au o suprafaţă, înălţime şi un volum de aer suficiente.art. 6, anexa 1, pct. 15.1

1

C.1.51. Dimensiunile neocupate a postului de lucru sunt calculate astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă sau, dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrătorul are suficientă libertate de mişcare în apropierea postului său de lucru.art. 6, anexa 1, pct. 15.2

1

C.1.52. 15. Încăperi pentru odihnăLucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor).art. 6, anexa 1, pct. 16.1

1

C.1.53. Încăperile pentru odihnă sunt suficient de mari şi sunt prevăzute cu un număr de mese şi scaune cu spătar corespunzător numărului de lucrători.art. 6, anexa 1, pct. 16.2

2


2

C.1.55. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu există o încăpere pentru odihnă, sunt asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor, cu asigurarea protecţiei nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.art. 6, anexa 1, pct. 16.4

2


3

C.1.57. 17. Instalaţii sanitareDacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie vestiare cu dimensiuni suficiente, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei, uşor accesibile şi prevăzute cu scaune.art. 6, anexa 1, pct. 18.1.1., 18.1.2, 18.1.3

1


2

120

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.59. Lucrătorii îşi pot încuia îmbrăcămintea personală în timpul

programului de lucru în vestiar sau alt loc stabilit.art. 6, anexa 1, pct. 18.1.2, 18.1.4

1

C.1.60. Dacă natura activităţii impune, lucrătorii au la dispoziţie duşuri cu apă curentă rece şi caldă, suficient de încăpătoare şi în număr suficient, separate sau utilizate separat de bărbaţi şi femei.art. 6, anexa 1, pct. 18.2.1, 18.2.2

1

C.1.61. Dacă duşurile nu sunt necesare, sunt prevăzute chiuvete cu apă curentă (şi caldă, dacă este necesar), adecvate şi în număr suficient, amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor şi separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art. 6, anexa 1, pct. 18.2.3

1

C.1.62. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, există o cale uşoară de comunicare între ele.art. 6, anexa 1, pct. 18.2.4

1

C.1.63. Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, în apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri sau chiuvete, cu cabine de WC-uri separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art. 6, anexa 1, pct. 18.3

1

C.1.64. 18. Încăperi pentru acordarea primului ajutorÎn funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul activităţii şi de frecvenţa accidentelor, sunt asigurate una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor, semnalizate corespunzător, echipate cu instalaţii şi dispozitive corespunzătoare şi care permit accesul cu brancarde.art .6, anexa 1, pct. 19.1, 19.2

3

C.1.65. Echipamentul de prim ajutor este disponibil în toate locurile unde condiţiile de lucru o cer, este marcat corespunzător şi este uşor accesibil.art. 6, anexa 1, pct. 19.3

3

C.1.66. 19. Lucrători cu dizabilităţiLa organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători.art. 6, anexa 1, pct. 20

3

C.1.67. 20. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de către lucrători în cursul activităţii sunt organizate astfel încât pietonii sau vehiculele să circule în condiţii de securitate.art. 6, anexa 1, pct. 21.1

3

121

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.68. Locurile de muncă în aer liber sunt iluminate corespunzător

cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă.art. 6, anexa 1, pct. 21.2

2

C.1.69. Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol.art. 6, anexa 1, pct. 21.3

3


3


3

C.1.72. 22. Principii ergonomiceDimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic.art. 6, anexa 1, pct. 23.1

2


2


2

C.1.75. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci).art. 6, anexa 1, pct. 23.4

2

C.1.76. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.art. 6, anexa 1, pct. 23.5

2

122

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.77. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau

ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.art. 6, anexa 1, pct. 23.6

2


2

C.1.79. Locurile de muncă aflate deja în folosinţă la 01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate:1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor.art. 7, anexa 2, pct. 2

3


3

C.1.81. Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau indirectă.art. 7, anexa 2, pct. 3

3

C.1.82. Instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie corespund tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competenţei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.art. 7, anexa 2, pct. 3

3

C.1.83. 3. Căi şi ieşiri de urgenţăCăile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.art. 7, anexa 2, pct. 4.1

3

C.1.84. Numărul de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă este corespunzător şi asigură, în caz de pericol, evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.art. 7, anexa 2, pct. 4.2, 4.3

3

C.1.85. Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante.art.7, anexa 2 pct.4.4

3

C.1.86. Uşile de ieşire de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice lucrător.art. 7, anexa 2, pct. 4.4

3


2


3

123

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.89. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt

prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.art. 7, anexa 2, pct. 4.7

3


3


3

C.1.92. 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închiseLa locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art. 7, anexa 2, pct. 6

3

C.1.93. Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare.art. 7, anexa 2, pct. 6

3

C.1.94. Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.art. 7, anexa 2, pct. 6

3


1

C.1.96. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde destinaţiei specifice.art.7, anexa 2, pct. 7.2

1


1


3

C.1.99. 8. Uşi şi porţiUşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii.art. 7, anexa 2, pct. 9.1

3


1

124

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.101. 9. Zone periculoase

Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar.art. 7, anexa 2, pct. 10

3

C.1.102. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.art. 7, anexa 2, pct. 10

3

C.1.103. 10. Încăperi şi zone pentru odihnăLucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor).art. 7, anexa 2, pct. 11.1

1

C.1.104. Încăperile şi zonele pentru odihnă sunt prevăzute cu mese şi scaune cu spătar.art. 7, anexa 2, pct. 11.2

2


2


3

C.1.107. 12. Instalaţii sanitareDacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie vestiare corespunzătoare, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art. 7, anexa 2, pct. 13.1.1., 13.1.3

1

C.1.108. Lucrătorii işi pot incuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar.art. 7, anexa 2, pct. 13.1.2.

1


2

C.1.110. Locurile de muncă au în apropierea lor duşuri (dacă natura activităţii impune acest lucru) şi locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete, dotate cu apă curentă rece (şi caldă, dacă e cazul), separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art. 7, anexa 2, pct. 13.2.1, 13.2.2, 13.2.3

1

C.1.111. 13. Echipamente de prim ajutorLocurile de muncă sunt dotate cu echipamente de prim ajutor, marcate corespunzător şi uşor accesibile.art. 7, anexa 2, pct.14

3

125

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.112. 14. Lucrători cu dizabilităţi

La organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători.art. 7, anexa 2, pct. 15

3

C.1.113. 15. Circulaţia pietonilor şi vehiculelorLocurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber sunt organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula în condiţii de securitate.art. 7, anexa 2, pct. 16

3

C.1.114. 16. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol.art. 7, anexa 2, pct. 17

3


3


3

C.1.117. 18. Principii ergonomiceDimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic.art. 7, anexa 2, pct.1 9.1

2


2


2

126

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.120. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică

sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci).art. 7, anexa 2, pct.,19.4

2

C.1.121. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.art.,7, anexa 2, pct.,19.5

2

C.1.122. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.art.,7, anexa 2, pct. 19.6

2


2

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a =Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b =Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c =Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e =Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f =NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POC1 = a + b + c =


NCC1 = POC1/ PMC1 100 = ____ [%]Punctaj maxim:PMC1 = 3(d + e + f) =NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POC1 = a3 + b2 + c1 =


NSC1 = POC1/ PMC1 100 = ____ [%]Punctaj maxim:PMC1 = 3(d3 + e2 + f1) =

127

C.2. CERINŢE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ


H.G. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

Directiva 92/58/CEE


Nota 1: Conform art. 2, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de reglementările referitoare la introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac referire în mod expres la acest lucru.

Nota 2: Conform art. 3, prevederile H.G. 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.1. Dacă riscurile nu au putut fi evitate sau reduse suficient prin

mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode şi procedee de organizare a muncii, angajatorul a prevăzut semnalizare de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă şi verifică existenţa acesteia.art. 6(1)

3

C.2.2. Alegerea semnalizării de securitate s-a făcut luând în considerare evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.art. 6(2)

3

C.2.3. Semnalizarea referitoare la interdicţii este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşie (partea roşie ocupă cel puţin 35% din suprafaţa panoului).art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.1

3

C.2.4. Semnalizarea referitoare la avertismente este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă triunghiulară, cu pictogramă neagră pe fond galben şi margine neagră (partea galbenă acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.2

3

C.2.5. Semnalizarea referitoare la obligativitate este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.3

3

128

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.6. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor

de salvare ori de prim ajutor se realizează prin utilizarea panourilor permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond verde (partea verde ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.4

3

C.2.7. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea materialelor şi echipamentelor de prevenire şi de stingere a incendiilor se realizează prin panouri permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului) şi/sau printr-o culoare de securitate.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.1, 4, anexa 2, pct. 3.5, anexa 4.

3

C.2.8. Semnalizarea pe recipiente şi conducte se face prin etichete sau panouri de avertizare/transport, completate cu informaţii suplimentare.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 1

3

C.2.9. Semnalizarea pe recipiente şi conducte este sub formă rigidă, autocolantă sau pictată, amplasată pe partea/părţile vizibilă/vizibile.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 2, 3

3

C.2.10. Etichetele utilizate pentru semnalizarea pe conducte sunt amplasate vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele mai mari pericole (vane, puncte de racordare) şi la distanţe aproximativ egale.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, anexa 3, pct. 4

3

C.2.11. Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a preparatelor periculoase în cantităţi mari sunt semnalizate prin panouri de avertizare (dacă ambalajele nu sunt etichetate corespunzător), amplasate în apropierea suprafeţei de depozitare sau pe uşa de acces în depozitul respectiv.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.2, 12, anexa 3, pct. 5

3

C.2.12. Pictogramele utilizate sunt cât mai simple posibil, fără detalii inutile (pot fi uşor diferite de cele stabilite prin H.G. 971/2006, dacă semnificaţia lor rămâne neschimbată şi nu provoacă confuzie asupra semnificaţiei).art.7, anexa 2 pct.1.2, 1.3

2

C.2.13. Panourile sunt confecţionate din materiale cât mai rezistente la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant.art. 7, anexa 2, pct. 1.4

2

C.2.14. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor asigură o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora.art. 7, anexa 1, pct. 4, anexa 2, pct. 1.5

3

C.2.15. Panourile sunt instalate corespunzător din punct de vedere al înălţimii, vizibilităţii şi apropierii de riscul/obiectul semnalat.art. 7, anexa 2, pct. 2.1

3

129

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.16. Se asigură înlăturarea panourilor în cazul în care situaţia care

le justifică nu mai există.art. 7, anexa 2, pct. 2.2

2

C.2.17. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor sunt semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.3, anexa 5, pct. 1

3

C.2.18. Căile de circulaţie sunt marcate permanent cu o culoare de securitate.art. 7, anexa 1, pct. 2.1.4, anexa 5, pct. 2

3

C.2.19. La utilizarea semnalelor luminoase sunt respectate caracteristicile intrinseci şi regulile generale şi specifice de utilizare.art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9, 10, 11, anexa 6

3

C.2.20. La utilizarea semnalelor acustice sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi codul utilizat.art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 8, 9,10, 11, anexa 7

3

C.2.21. La utilizarea comunicării verbale sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi regulile specifice de utilizare.art. 7, anexa 1, pct. 2.2.1, 2.2.2, anexa 8

3

C.2.22. La utilizarea gesturilor-semnal sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile, regulile de utilizare specifice şi gesturilor codificate utilizabile.art. 7, anexa 1, pct. 2.2.2, anexa 9

3

C.2.23. La alegerea semnalizărilor s-a ţinut cont de interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor.art. 7, anexa 1, pct. 3

2

C.2.24. La stabilirea semnalizării s-a ţinut cont de cerinţele de eficienţă a acesteia.art. 7, anexa 1, pct. 5

3

C.2.25. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare sunt curăţate, întreţinute, verificate, reparate şi înlocuite periodic pentru asigurarea menţinerii calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale.art. 7, anexa 1, pct. 6

2

C.2.26. Numărul şi amplasarea mijloacelor şi a dispozitivelor de semnalizare a fost stabilită în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.art. 7, anexa 1, pct. 7

2

C.2.27. În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor este prevăzută, după caz, semnalizare corespunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.art. 8

3

C.2.28. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă.art. 9

3

130

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.29. Este asigurată instruirea lucrătorilor privind semnalizarea de

securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, inclusiv prin instrucţiuni care să cuprindă semnificaţia semnalizării şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.art. 10

3

C.2.30. Consultarea şi participarea lucrătorilor include şi aspectele privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.art. 11

2



NCC2 = POC2/ PMC2 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMC2 = 3(d + e + f) =NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POC2 = a3 + b2 + c1 =


NSC2 = POC2/ PMC2 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMC2 = 3(d3 + e2 + f1) =

131

C.3. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA ÎN MUNCĂ DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ


H.G. 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

Directiva 89/655/CEEDirectiva 95/63/CEDirectiva 2001/45/CE


Nota 1: Conform art. 2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie:a. echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de

muncă;b. utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de

muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;

c. zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;

d. lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;e. operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de

muncă.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.1. Angajatorul a luat măsurile necesare, inclusiv la alegerea

echipamentului de muncă, pentru ca acest echipament pus la dispoziţia lucrătorilor să poată fi utilizat de către lucrători, fără a le pune în pericol securitatea sau sănătatea.art. 3(1), art. 3(2)

3

C.3.2. Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru reducerea riscurilor, atunci când nu este posibil să se asigure utilizarea echipamentelor de muncă fără niciun risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art. 3(3)

3

C.3.3. Sistemele de comandă îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.2, 2.2.1, 2.2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2, 2.4

3

C.3.4. Protectorii şi dispozitivele de protecţie îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.5, 2.8

3

132

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.5. Sunt luate măsuri de protecţie adecvate pentru:

stabilizarea sau fixarea echipamentelor tehnice; riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale

echipamentului de muncă; riscul de contact sau de apropiere a lucrătorilor de părţile

echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute.

art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.6, 2.7, 2.10

3

C.3.6. Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere ale unui echipament de muncă sunt iluminate corespunzător, în funcţie de lucrările realizate şi permit accesul lucrătorilor în condiţii de securitate în toate zonele necesare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.9, 2.16

3

C.3.7. Dispozitivele de avertizare şi semnalizare ale echipamentului de muncă sunt uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de ambiguităţi.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.11, 2.15

3

C.3.8. Echipamentul de muncă este utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.12

3

C.3.9. Operaţiile de întreţinere sunt efectuate numai când echipamentul de muncă este oprit sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu luarea măsurilor de protecţie adecvate.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13

3

C.3.10. Programul de întreţinere al echipamentului de muncă este respectat şi ţinut la zi.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.13

3

C.3.11. Echipamentul de muncă este prevăzut cu dispozitive uşor de identificat, destinate separării de fiecare din sursele de energie.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14

3

C.3.12. Reconectarea nu generează riscuri pentru lucrătorii în cauză.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.14

3

C.3.13. Echipamentul de muncă este adecvat pentru protecţia lucrătorilor împotriva: riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a

echipamentului de muncă; riscurilor de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau

alte substanţe produse de către echipamentul de muncă sau utilizate/depozitate în acesta;

riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor produse de acesta ori utilizate/depozitate în acesta;

riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.

art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 2.17, 2.18, 2.19

3

C.3.14. Echipamentele de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.1

3

C.3.15. Echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.2

3

133

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.16. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt

proiectate şi fabricate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.6, 3.3.7, 3.3.8, 3.3.9, 3.3.10, 3.3.16.1

3

C.3.17. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt montate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2 b, 3.3.1.2 c

3

C.3.18. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt întreţinute şi exploatate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.16.2, 3.3.16.3, 3.3.17, 3.3.18

3

C.3.19. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă se aplică măsuri tehnice.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.1.1, 3.3.2.1, 3.3.2.2

3

C.3.20. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, măsurile tehnice sunt completate cu măsuri organizatorice.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.2.1, 3.3.2.3, 3.3.2.4

3

C.3.21. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează şi se aplică numai măsuri tehnice, una principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi una suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării măsurii principale, şi care să nu se anuleze una pe cealaltă.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.1, 3.3.3.2

3

C.3.22. Nu sunt folosite drept protecţie principală următoarele măsuri, cu excepţia instalaţiilor electrice casnice şi a stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune: izolarea amplasamentului; egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor; deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau

a unui curent de defect periculoase; folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.3.3, 3.3.3.4

3

C.3.23. La instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de potecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin legarea la pământ de protecţie, ca măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.4

3

C.3.24. Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt alese cu grad corespunzător de protecţie, în funcţie de zonele cu atmosferă potenţial explozivă.art. 4(1), 4(2), anexa 1 pct. 3.3.5.1

3

134

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.25. Zonarea a fost efectuată de către proiectantul instalaţiilor şi

echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.5.2

3

C.3.26. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.11

3

C.3.27. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa I de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi este prevăzut(ă) cu legături de protecţie pentru asigurarea protecţiei în caz de defect.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.12, 3.3.13

3

C.3.28. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa II de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi să fie prevăzut(ă), din fabricaţie, cu o izolaţie suplimentară dublă sau întărită.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.14

3

C.3.29. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa III de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.15

3

C.3.30. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa I de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.19

3

C.3.31. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa II de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.20

3

C.3.32. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa III de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.21

3

C.3.33. Lucrările cu scoatere de sub tensiune la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se execută în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.22

3

C.3.34. La executarea lucrărilor la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se utilizează mijloace de protecţie electroizolante.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.1, 3.3.23.2, 3.3.23.3, 3.3.24

3

C.3.35. Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice sunt exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punct de vedere al securităţii muncii.art. 4(1), 4(2), anexa 1, pct. 3.3.23.4, 3.3.25

3

135

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.36. Angajatorul asigură măsurile privind verificarea

echipamentelor de muncă după instalare, după fiecare montare într-un alt loc, periodic, în situaţii speciale, precum şi încercările periodice necesare.art. 5

3

C.3.37. Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul a luat măsurile necesare privind utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii acestui echipament.art. 6

3

C.3.38. La aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate, angajatorul a luat în considerare postul de lucru, poziţia lucrătorilor şi principiile ergonomice.art. 7

3

C.3.39. Angajatorul a asigurat informarea adecvată a lucrătorilor şi, dacă este cazul, fişele de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă.art. 8, 9

3

C.3.40. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru instruirea adecvată a lucrătorilor însărcinaţi cu utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii echipamentelor de muncă.art. 10

3






136

C.4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE


H.G. 1028/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare



Nota 1: Conform art. 3, prevederile H.G. 1028/2006 nu se aplică:a. cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor;b. sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;c. sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;d. sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;e. maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic

dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament;

f. maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”.

Nota 2: Conform art. 4, termenii şi expresiile utilizate în H.G. 1028/2006 sunt definite astfel:a. echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric,

indiferent de procedeul de afişare folosit;b. post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut

cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător;

c. lucrător - orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a). din Legea nr. 319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.4.1. Angajatorul a evaluat condiţiile de securitate şi sănătate

oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.art. 5

2

C.4.2. Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru remedierea riscurilor evaluate.art. 6, 8

2

C.4.3. Echipamentele îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.art. 7, anexă, pct. 1

2

C.4.4. Mediul de muncă îndeplineşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.art. 7, anexă, pct. 2

2

137

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.4.5. Interfaţa operator/computer îndeplineşte cerinţele minime de

securitate şi sănătate în muncă.art. 7, anexă, pct. 3

2

C.4.6. Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi asupra aspectelor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.art. 9, 10

2

C.4.7. Este asigurată consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele specifice locurilor de muncă.art. 11

2

C.4.8. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii şi, dacă este necesar, de un examen oftalmologic.art. 12, 13

3

C.4.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor.art. 14, 15

3






138

C.5. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE LA LOCUL DE MUNCĂ


H.G. 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă



Nota 1: Conform art. 3(1) şi (2) din H.G. 1048/2006, prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop, cu următoarele excluderi:a. îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special

pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;b. echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare;c. echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte

instituţii de ordine publică;d. echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;e. echipamentul sportiv;f. echipamentul de autoapărare sau de descurajare;g. dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.5.1. Echipamentul individual de protecţie este acordat şi utilizat

în situaţiile în care riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau proceduri de organizare a muncii.art.4

3

C.5.2. Echipamentul individual de protecţie îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate, condiţiile de introducere pe piaţă şi condiţiile specifice.art.5, 6

3

C.5.3. Au fost stabilite condiţiile şi măsurile pentru utilizarea corectă a echipamentelor individuale de protecţie.art.7, 8, 10, 13

3

C.5.4. Angajatorul asigură informarea şi instruirea lucrătorilor privind echipamentul individual de protecţie.art.9, 11, 12

3

C.5.5. Angajatorul asigură evaluarea echipamentului individual de protecţie înainte de alegerea acestuia.art.14, 15

3

139

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.5.6. Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea

lucrătorilor în problemele referitoare la echipamentul individual de protecţie.art.19, 20

3






140

C.6. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN SPECIAL DE AFECŢIUNI DORSOLOMBARE


H.G. 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare


N/A - Neaplicabil0 - Deloc1 - Parţial (≤ 50 %)2 - Parţial (> 50 %)3 - CompletNota 1: Conform art. 3, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau

susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.6.1. Manipularea manuală a maselor de către lucrători este evitată

prin măsuri tehnico-organizatorice sau utilizarea de mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice.art. 4

3

C.6.2. Dacă manipularea manuală a maselor de către lucrători nu poate fi evitată, au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor, în special de afecţiuni dorsolombare.art. 5, 6, 7

3

C.6.3. Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor privind manipularea manuală a maselor.art. 8, 9, 10

3






141

C.7. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT


H.G. 493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomotH.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Directiva 2003/10/CE


Nota 1: Conform H.G. 493/2006, art. 4, parametrii fizici utilizaţi ca predictori de risc au următoarele semnificaţii:a. presiunea acustică de vârf (pvârf) - valoarea maximă a presiunii acustice instantanee,

măsurată cu ponderea în frecvenţă „C”;b. nivelul de expunere zilnică la zgomot (LEX, 8h) [dB(A) re.20µPa] - media ponderată în timp

a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999: 1996 pct. 3.6. Această noţiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls;

c. nivelul de expunere săptămânală la zgomot (LEX, 8h) – media ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnică la zgomot într-o săptămână nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999: 1996 pct. 3.6 (nota 2).

Nota 2: Pentru aplicarea prevederilor H.G. 493/2006, valorile limtă de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnică la zgomot şi presiunea acustică de vârf sunt fixate după cum urmează:a. valori limită de expunere: LEX, 8h = 87 dB(A) şi respectiv, pvârf = 200 Pa1;b. valori de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 85 dB(A) şi

respectiv, pvârf = 140 Pa2;c. valori de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 80 dB(A) şi

respectiv, pvârf = 112 Pa3.

Nota 3: Conform H.G. 493/2006, art. 6 (1), în cazul valorilor limită de expunere, determinarea expunerii efective a lucrătorului la zgomot trebuie să ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele individuale de protecţie auditivă purtate de acesta.

Nota 4: Conform H.G. 493/2006, art. 6 (2), valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor nu trebuie să ia în considerare efectul utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă purtate de lucrător.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere1 140 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa2 137 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa3 135 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa

142






143

C.8. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE VIBRAŢII


H.G. 1876/22.12.2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţiiH.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă



Nota 1: Expresiile utilizate de H.G. 1876/2005 au următoarea semnificaţie:a. vibraţie transmisă sistemului mână-braţ - vibraţia mecanică, în cazul în care este

transmisă sistemului uman mână-braţ, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special afecţiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare, afecţiuni neurologice sau musculare;

b. vibraţie transmisă întregului corp - vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă întregului corp, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special lombalgie şi traumatisme ale coloanei vertebrale.

Nota 2: Conform H.G. 1876/2005, art. 5(1), pentru vibraţiile transmise sistemului mână-braţ:a. valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8

ore, este de 5 m/s2;b. valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată pentru o perioadă

de referinţă de 8 ore, este de 2,5 m/s2.Nota 3: Conform H.G. 601/2007, art. II pct. 2, pentru vibraţiile transmise întregului corp:

a. valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 1,15 m/s2;

b. valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată la o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 0,5 m/s2.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.8.1. Angajatorul a asigurat evaluarea şi, după caz, măsurarea

nivelurilor de vibraţii mecanice la care sunt expuşi lucrătorii, cu ajutorul serviciilor competente.art. 7(2), 8 şi anexăart. II pct. 3, 4, 5

3

C.8.2. Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de expunere la vibraţii mecanice sunt păstrate într-o formă care permite consultarea lor la o dată ulterioară.art. 9(2)art. II pct. 5

3

C.8.3. Evaluarea riscurilor privind expunerea la vibraţii mecanice a fost realizată acordându-se atenţie elementelor precizate de legislaţie.art. 10

3

144

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.8.4. Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori

s-au produs modificări semnificative sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii arată că este necesară.art. 11(3)

3

C.8.5. Riscurile generate de expunerea la vibraţiile mecanice sunt eliminate la sursă sau reduse la minimum, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de existenţa măsurilor de reducere a riscului la sursă.art. 12(1), 13, 14, 15art. II pct. 6

3

C.8.6. Angajatorul a adaptat măsurile de evitare sau reducere a expunerii la vibraţiile mecanice, la necesităţile lucrătorilor expuşi la riscuri specifice.art. II pct. 7

3

C.8.7. Angajatorul a asigurat informarea şi formarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile expunerii la vibraţii mecanice.art. 17(2)art. II pct. 8

3

C.8.8. Angajatorul a asigurat consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în problemele privind expunerea la vibraţii mecanice la locul de muncă.art. II pct. 9

3

C.8.9. Angajatorul asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor expuşi la vibraţii mecanice care prezintă risc pentru sănătate.art. 20(1), 21, 22, 23, 24, 25(1) lit.a), b), c), e), 25(2)art. II pct. 11, 12

3

C.8.10. Echipamentele de muncă puse la dispoziţia lucrătorilor înainte de 1 iulie 2007 şi care nu permit respectarea valorilor limită ale expunerii, ţinându-se seama de ultimele progrese tehnice şi/sau de măsurile organizatorice luate, pot fi utilizate până la 1 iulie 2010 (respectiv 1 iulie 2014 pentru echipamentele de muncă utilizate în agricultură şi silvicultură).art. 26(1)art. II pct. 13

3

145






146

C.9. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU ASIGURAREA PROTECŢIEI LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI


H.G. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici

Directiva 98/24/CEDirectiva 91/322/CEEDirectiva 2000/39/CEDirectiva 2006/15/CE


Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de H.G. 1218/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5:

1. agent chimic - orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub formă de deşeuri, prin orice activitate profesională, fie că este produs intenţionat sau nu, fie că este introdus pe piaţă ori nu;

2. agent chimic periculos:a. orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca substanţă periculoasă în

conformitate cu anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. nr. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie că acea substanţă este clasificată în temeiul hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia substanţelor care întrunesc numai criteriile de clasificare ca substanţe periculoase pentru mediu;

b. orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca preparat periculos în sensul Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. nr. 92/2003, fie că acel preparat este clasificat în temeiul hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia acelor preparate care întrunesc numai criteriile de clasificare ca preparate periculoase pentru mediu;

c. orice agent chimic care, deşi nu întruneşte criteriile de clasificare ca fiind periculos în conformitate cu prevederile menţionate la lit.a) şi b), poate prezenta un risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor datorită proprietăţilor sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice şi a modului în care este utilizat sau prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare limită de expunere profesională potrivit prevederilor art. 6-10;

3. activitate care implică agenţi chimici - orice proces de muncă în care sunt utilizaţi sau se intenţionează să se utilizeze agenţi chimici, în orice proces, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportul ori eliminarea şi tratarea, sau orice asemenea proces de muncă din care rezultă agenţi chimici;

4. valoare limită de expunere profesională - dacă nu se specifică altfel, limita mediei ponderate în funcţie de timp a concentraţiei unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de referinţă specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute;

5. valoare limită biologică - limita concentraţiei, în mediul său biologic de referinţă, a unui agent chimic relevant, a metabolitului său ori a unui indicator al efectului;

147

6. supravegherea sănătăţii - evaluarea medicală a unui lucrător pentru a se determina starea sănătăţii acelui individ, în relaţie cu expunerea la agenţi chimici specifici în muncă;

7. pericol - proprietatea intrinsecă, cu potenţial de a dăuna, a unui agent chimic;8. risc - probabilitatea ca potenţialul de a dăuna să producă efecte în condiţiile utilizării

şi/sau expunerii.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.9.1. Angajatorul a luat măsuri pentru eliminarea sau reducerea la

minimum a riscului pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor în procesul de muncă, indus de un agent chimic periculos.art. 11

3

C.9.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor care decurg din prezenţa agenţilor chimici periculoşi la locul de muncă, luând în considerare şi rezultatele măsurătorilor atunci când acestea sunt necesare.art. 12, 13, 14(1), 14(3), 14(4), 23(1)

3

C.9.3. Evaluarea riscurilor este actualizată, în special, dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depăşită sau atunci când rezultatele supravegherii stării de sănătate fac necesar acest lucru.art. 14(2)

3

C.9.4. În cazul unei activităţile noi, care implică agenţi chimici periculoşi, procesul de muncă începe numai după ce a fost realizată o evaluare a riscului acelei activităţi şi după luarea măsurilor de prevenire identificate ca necesare.art. 15

3

C.9.5. Dacă rezultatele evaluării au arătat că, datorită cantităţii de agent chimic periculos prezent la locul de muncă există doar un risc redus pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor au fost luate măsuri de diminuare sau eliminare a riscului.art. 17, 18(2)

2

C.9.6. Dacă rezultatele evaluării riscurilor au indicat prezenţa unui risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, au fost luate măsuri specifice de protecţie şi prevenire.art. 18(1), 19, 20, 24

3

C.9.7. Măsurile specifice de protecţie şi prevenire sunt completate cu măsuri de supraveghere a stării de sănătate, dacă natura riscului o cere.art. 18(1), 21, 38-42

3

C.9.8. Dacă nu demonstrează clar că au fost luate măsuri adecvate de prevenire şi protecţie, angajatorul efectuează măsurările necesare ale agenţilor chimici care pot prezenta un risc pentru sănătatea lucrătorului la locul de muncă, în mod regulat şi ori de câte ori se produce vreo schimbare a condiţiilor care pot afecta expunerea lucrătorilor la agenţi chimici, în special cu privire la valorile limită de expunere profesională.art. 18(1), 22

3

148

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.9.9. Dacă este depăşită o valoare limită de expunere profesională

stabilită efectiv la nivel naţional, angajatorul ia măsuri imediat, ţinând cont de natura acelei limite, pentru a remedia situaţia, prin aplicarea măsurilor de prevenire şi protecţie.art. 18(1), 23(2)

3

C.9.10. Angajatorul a stabilit măsuri sau planuri de acţiune care să fie aplicate în cazul producerii de accidente, incidente sau urgenţe şi care să includă exerciţii de protecţie adecvate.art. 25

3

C.9.11. Angajatorul asigură mijloace adecvate de prim ajutor.art. 25

3

C.9.12. Angajatorul asigură efectuarea la intervale regulate a exerciţiilor de protecţie prevăzute în măsurile sau planurile de acţiune pentru accidente, incidente sau urgenţe.art. 25

3

C.9.13. În cazul producerii unui accident, incident sau urgenţă, angajatorul ia imediat măsuri pentru a reduce efectele evenimentului şi a informa lucrătorii interesaţi.art. 26, 27, 28, 29

3

C.9.14. Angajatorul asigură informarea şi instruirea lucrătorilor.art. 30, 31

3

C.9.15. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele legate de agenţii chimici periculoşi.art. 33

3

C.9.16. La locul de muncă nu se produc, nu se fabrică sau nu se utilizează agenţii chimici prevăzuţi în anexa 3, în condiţiile prevăzute în această anexă, cu excepţiile prevăzute de legislaţie.art. 34, 35, 36, 37

3






149

C.10. PROTECŢIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENŢI BIOLOGICI ÎN MUNCĂ


H.G. 1092/16.08.2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă



Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de H.G. 1092/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.4:

a. agenţi biologici - microorganisme, inclusiv microorganisme modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie;

b. cultură celulară - creşterea in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare;c. microorganism - o entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă să reproducă sau să

transfere material genetic.

Nota 2: Conform H.G. 1092/2006 art. 5, agenţii biologici sunt clasificaţi în 4 grupe de risc, în funcţie de importanţa riscului de infecţie pe care îl reprezintă, astfel cum se prevede în anexa 3:a. grupa 1 - agenţi biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală la om;b. grupa 2 - agenţi biologici care pot provoca o boală omului şi constituie un pericol pentru

lucrători; propagarea lor în colectivitate este improbabilă; există, în general, o profilaxie sau un tratament eficace;

c. grupa 3 - agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există în general o profilaxie sau un tratament eficace;

d. grupa 4 - agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot să prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu există în general o profilaxie sau un tratament eficace.

Nota 3: Dacă agentul biologic care trebuie evaluat conform prevederilor H.G. 1092/2006 nu poate fi clasificat clar în una dintre grupele 1 - 4, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai ridicat dintre grupele posibile.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.10.1. Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de

expunere la agenţi biologici, angajatorul a determinat natura, nivelul şi durata de expunere.art. 8(1), 8(2)

3

C.10.2. Angajatorul asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi reînnoirea evaluării riscurilor periodic şi la orice modificare a condiţiilor de lucru care pot să determine expunerea lucrătorilor la agenţi biologici, precum şi atunci când creşte numărul bolilor profesionale pe care le-a înregistrat.art. 8(1), 8(2), 8(3), 9, 24(3)

3

150

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.10.3. Angajatorul furnizează autorităţii de sănătate publică sau

Inspecţiei Muncii, la cererea acestora, elementele care au stat la baza evaluării riscurilor profesionale.art. 8(4)

3

C.10.4. Dacă rezultatele evaluării riscurilor profesionale pentru activităţile care implică o expunere la agenţi biologici arată că expunerea şi/sau potenţiala expunere se raportează la un agent biologic de grupa 1 fără risc identificabil pentru sănătatea lucrătorilor, se respectă prevederile generale de securitate, sănătate şi de igienă la locul de muncă.art. 10(1), 10(2), anexa 6 pct. 1

3

C.10.5. Angajatorul a luat măsurile necesare evitarea sau reducerea riscurilor cauzate de expunerea la agenţi biologici.art. 10(3), 11, 12, 24(4), anexa 7

3

C.10.6. Angajatorul asigură transmiterea informaţiilor care trebuie furnizate autorităţilor competente (inspectorul de muncă, medicul de medicina muncii, autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti).art. 10(3), 13, 14

3

C.10.7. Angajatorul asigură măsurile de igienă şi protecţie individuală pentru toate activităţile în care se utilizează agenţi biologici de constituie un risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.art.10(3), 15, 16, 17

3

C.10.8. Angajatorul asigură informarea, pregătirea şi consultarea lucrătorilor privind expunerea la agenţi biologici.art. 10(3), 18, 19, 20, 21

3

C.10.9. Angajatorul deţine şi păstrează lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4.art. 10(3), 22(1), 22(2), 22(3)

3

C.10.10. Medicul de medicina muncii, inspectorul de muncă pe domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi orice altă persoană responsabilă cu sănătatea şi securitatea la locul de muncă au acces la lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4.art. 10(3), 22(4)

3

C.10.11. Angajatorul asigură notificarea autorităţii de sănătate publică judeţeană şi inspectoratului teritorial de muncă privind utilizarea agenţilor biologici din grupele 2, 3 şi 4.art. 10(3), 23

3

C.10.12. În cazul în care se confirmă că un lucrători prezintă o infecţie şi/sau o boală profesională care ar fi putut rezulta din expunerea la agenţi biologici, medicul de medicina muncii sau serviciul medical propune şi celorlalţi lucrători care au fost expuşi în mod similar să se supună supravegherii medicale.art. 10(3), 25

3

C.10.13. Serviciul medical de medicina muncii deţine şi păstrează dosarele medicale individuale cu datele obţinute în cursul supravegherii medicale.art. 10(3), 26, 27

3

151

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.10.14. Serviciul sau medicul de medicina muncii aflat într-o

relaţie contractuală cu angajatorul propune măsuri de protecţie sau prevenire utile individual, fiecărui lucrător şi asigură supravegherea medicală a lucrătorilor.art. 10(3), 28, 30

3

C.10.15. Lucrătorii au acces la rezultatele supravegherii medicale care îi privesc personal.art. 29

3

C.10.16. În cazul serviciilor medicale şi veterinare, altele decât laboratoarele de diagnostic, la evaluarea riscurilor au fost luate în considerare aspectele specifice.art. 10(3), 31(1)

3

C.10.17. În cazul serviciilor medicale şi veterinare, angajatorii au luat măsurile corespunzătoare pentru protecţia sanitară şi securitatea lucrătorilor respectivi.art. 10(3), 31(2), 31(3)

3

C.10.18. În serviciile de izolare sau în secţiile de carantină unde se găsesc pacienţi umani ori animale care sunt sau ar putea fi contaminaţi cu agenţi biologici din grupele 3 şi 4, angajatorul a luat măsurile de izolare corespunzătoare.art. 32, anexa 5

3

C.10.19. În laboratoare, inclusiv în laboratoarele de diagnostic şi în încăperile destinate animalelor de laborator contaminate deliberat cu agenţi biologici din grupele 2, 3 şi 4, care sunt sau ar putea fi purtători ai acestor agenţi, angajatorul a luat măsuri speciale de prevenire şi protecţie.art. 33(1), 34

3

C.10.20. Angajatorul a luat măsurile speciale de prevenire în cazul procedeelor industriale care utilizează agenţi biologici din grupele 2, 3, şi 4.art. 33(2), 34

3






152

C.11. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU PROTECŢIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENŢI CANCERIGENI SAU MUTAGENI LA LOCUL DE MUNCĂ


H.G. 1093/16.08.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă



Nota 1: Conform H.G. 1093/2006 art. 4, în situaţia în care se foloseşte în muncă azbestul, situaţie care face obiectul H.G. 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, dispoziţiile H.G. 1093/2006 se aplică întotdeauna când sunt mai favorabile sănătăţii şi securităţii în muncă.

Nota 2: Termenii şi expresiile utilizate de H.G. 1093/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5:1. agent cancerigen:

a. substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute în anexa 1 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b. un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit.a), atunci când concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa 1 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu figurează în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie;

c. substanţă, un preparat sau un procedeu, prevăzute în anexa nr.1 la H.G. 1093/2006, precum şi o substanţă sau un preparat care este degajat printr-un procedeu prevăzut în această anexă;

2. agent mutagen:a. o substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi

mutageni, astfel cum sunt prevăzute la anexa 1 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

153

b. un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit. a), atunci când concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenţi mutageni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa 1 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu figurează în anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin H.G. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie;

3. valoare limită - cu excepţia cazului în care se prevede altfel, limita mediei ponderate în timp a concentraţiei agentului cancerigen sau mutagen în aer în zona de respiraţie a lucrătorului, pe o perioadă de referinţă specificată în H.G. 1093/2006;

4. substanţă - termenul definit potrivit prevederilor art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare: „element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia”;

5. preparat - termenul definit potrivit prevederilor art. 6 lit. b) din O.U.G. nr. 200/2000 aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare: „amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe”;

6. zonă de respiraţie a lucrătorului - zona de formă emisferică, situată la nivelul feţei lucrătorului, având raza de 0,3 m, măsuraţi de la mijlocul unei linii imaginare ce uneşte urechile.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.11.1. Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de

expunere la agenţi cancerigeni sau mutageni, angajatorul a determinat natura, gradul şi durata de expunere.art. 6(2)

3

C.11.2. Angajatorul asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi reînnoirea evaluării riscurilor periodic şi la orice modificare a condiţiilor de muncă prin care poate fi influenţată expunerea lucrătorilor la agenţi cancerigeni sau mutageni.art. 6(3), 7, 8

3

C.11.3. Angajatorul furnizează inspectoratului teritorial de muncă şi/sau autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, la cererea acestora, elementele care au servit la evaluarea riscurilor profesionale.art. 6(4)

3

C.11.4. Angajatorul a luat măsuri de reducere a utilizării şi de înlocuire a agenţilor cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.art. 9, 10

3

154

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.11.5. Lucrătorii nu sunt expuşi la agenţi cancerigeni sau

mutageni peste valorile limită prevăzute de legislaţie.art. 11

3

C.11.6. Angajatorul a luat măsuri de prevenire şi reducere a expunerii la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.art. 12

3

C.11.7. Dacă rezultatele evaluării riscurilor evidenţiază existenţa unui risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul asigură informarea corespunzătoare a inspectoratului teritorial de muncă şi/sau autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, la cererea acestora.art. 13, 14

3

C.11.8. Angajatorul a luat măsurile necesare în cazul expunerii imprevizibile şi a expunerii previzibile.art. 15, 16, 17, 18

3

C.11.9. Angajatorul a stabilit măsuri de igienă şi protecţie individuală.art. 19, 20

3

C.11.10. Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.art. 21, 22, 23, 24

3

C.11.11. Angajatorul asigură supravegherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor.art. 25, 29, 30

3

C.11.12. Medicul de medicina muncii şi/sau cu competenţă în medicina de întreprindere deţine şi păstrează un dosar medical individual pentru fiecare lucrător pentru care se asigură supraveghere medicală.art. 26(1), 31, 32

3

C.11.13. Medicul de medicina muncii şi/sau medicul cu competenţă în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicală propune măsurile de protecţie individuală sau măsurile de prevenire care trebuie luate pentru fiecare lucrător.art. 26(2)

3

C.11.14. Angajatorul asigură informaţii şi recomandări privind supravegherea medicală.art. 27, 28

3

155






156

C.12. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII LUCRĂTORILOR FAŢĂ DE RISCURILE DATORATE EXPUNERII LA AZBEST


H.G. 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbestH.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Directiva 83/477/CEEDirectiva 91/382/CEEDirectiva 98/24/CEDirectiva 2003/18/CE


Nota 1: Conform H.G. 1875/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri se aplică fără a prejudicia alte prevederi care asigură lucrătorilor o protecţie mai mare, în special cele referitoare la înlocuirea azbestului cu produse mai puţin periculoase.

Nota 2: În sensul H.G. 1875/206, termenul azbest desemnează următorii silicaţi fibroşi:a. actinolit de azbest CAS nr. 77536-66-44;b. grünerit (amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5;c. antofilit de azbest CAS nr. 77536-67-5;d. crizotil CAS nr. 12001-29-5;e. crocidolit CAS nr. 12001-28-4;f. tremolit de azbest CAS nr. 77536-68-6.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.12.1. Angajatorul a luat măsuri pentru ca nici un lucrător să nu

fie expus la o concentraţie de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cm3, măsurată în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA).art. 5, 24, 26, 27, 28, 36(3), 36(4), 36(5), 36(7), 37art. I pct. 4, 6

3

C.12.2. Angajatorul nu desfăşoară activităţi interzise care implică utilizarea azbestului sau a unor materiale cu conţinut de azbest.art. 6, 7

3

C.12.3. Angajatorul asigură evaluarea şi monitorizarea riscului de expunere la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.art. I pct.1

3

4 Numărul din registrul Chemical Abstract Service (CAS)

157

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.12.4. Angajatorul asigură transmiterea notificării către

inspectoratul teritorial de muncă înainte de începerea activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi sau sunt susceptibili de a fi expuşi, în timpul desfăşurării activităţii, la pulberea degajată de azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.art. 9(1), 11, 12, 13art. I pct. 2

3

C.12.5. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în întreprindere/unitate au acces la documentul de notificare referitor la întreprinderea/unitatea în care îşi desfăşoară activitatea.art. 9(1), 14art. I pct. 2

3

C.12.6. Angajatorul asigură transmiterea unei noi notificări ori de câte ori o modificare a condiţiilor de muncă este susceptibilă să conducă la o creştere semnificativă a expunerii la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.art. 9(1), 15art. I pct. 2

3

C.12.7. Evaluarea riscurilor a făcut obiectul consultării cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere/unitate şi este revizuită atunci când există motive pentru a se crede că este incorectă sau intervine o modificare materială în procesul de muncă.art. 10

3

C.12.8. Angajatorul a luat măsurile pentru reducerea expunerii lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.art. 16

3

C.12.9. Angajatorul asigură efectuarea măsurătorilor concentraţiei de fibre de azbest în aer la locul de muncă cu regularitate şi ori de câte ori este necesar.art. 17, 18, 20-23, 25

3

C.12.10. Angajatorul asigură consultarea şi informarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor din întreprindere/unitate.art. 19, 30, 38

3

C.12.11. Lucrătorii utilizează în mod corect echipamentul individual de protecţie din dotare.art. 29

3

C.12.12. Angajatorul a stabilit un plan de lucru înainte de începerea lucrărilor de demolare ori de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest din clădiri, structuri, aparate, instalaţii şi vapoare.art. 31(1), 31(2), 31(3)art. I pct. 5

3

C.12.13. Angajatorii asigură o instruire adecvată pentru toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi la pulbere care conţine azbest.art. 32

3

158

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.12.14. Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare

a azbestului, întreprinderile fac dovada capacităţii lor în acest domeniu.art. 33

3

C.12.15. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru locurile de muncă la care din evaluarea riscurilor rezultă în mod clar că limita expunerii la azbest nu va fi depăşită în aerul din zona de activitate.art. 34, 35

3

C.12.16. Angajatorul asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor.art. 39(1), 39(2), 39(3), 42

3

C.12.17. Medicul de medicina muncii deţine şi păstrează un dosar medical pentru fiecare lucrător.art. 39(4), 44

3

C.12.18. Medicul de medicina muncii recomandă angajatorului sau determină măsurile de individuale de protecţie sau de prevenire care trebuie luate.art. 40, 41(2), 42(3)

3

C.12.19. Medicul de medicina muncii furnizează lucrătorilor vizaţi informaţii şi recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate.art. 41(1)

3

C.12.20. Angajatorul deţine şi păstrează registrul de evidenţă a lucrătorilor desemnaţi să efectueze activităţi în care sunt expuşi sau susceptibili de a fi expuşi în timpul desfăşurării activităţii la pulbere de azbest.art. 43(1), 44

3

C.12.21. Angajatorul asigură accesul medicului de medicina muncii, a lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor la informaţiile din registrul de evidenţă.art. 43(3), 43(4)art. I pct. 7

3






159

C.13. CERINŢE MINIME PENTRU ÎMUNĂTĂŢIREA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR CARE POT FI EXPUŞI UNUI POTENŢIAL RISC DATORAT ATMOSFERELOR EXPLOZIVE


H.G. 1058/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive

Directiva 99/92/CEE


Nota 1: Termenul de atmosferă explozivă este definit conform art. 2 alin. (1) lit. B din H.G. 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, cu modificările ulterioare: „amestecul cu aer, în condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceaţă sau pulberi în care, după ce s-a produs aprinderea, combustia se propagă în întregul amestec nears”.

Nota 2: Conform H.G. 1058/2006 art. 4, prevederile acestei hotărâri nu se aplică pentru:a. zonele utilizate direct pentru şi în timpul tratamentelor medicale ale pacienţilor;b. utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibilior gazoşi în conformitate cu prevederile

H.G. 453/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, republicată;

c. producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea şi transportul substanţelor explozive sau cu o structură chimică instabilă;

d. industriile extractive reglementate prin H.G. 1050/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj sau prin H.G. 1049/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran;

e. utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale şi aeriene cuprinse în dispoziţiile adecvate ale acordurilor internaţionale şi în legislaţia naţională care transpune directivele care aplică aceste acorduri. Mijloacele de transport destinate utilizării în atmosferă potenţial explozivă nu sunt excluse.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.13.1. Angajatorul a luat măsurile tehnice şi/sau organizatorice de

prevenire şi protecţie necesare.art. 5, 7, 8

3

C.13.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor specifice din atmosferele explozive.art. 6

3

C.13.3. Angajatorul a calsificat în zone locurile unde pot apărea atmosfere explozive.art. 9(1)

3

160

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.13.4. Angajatorul a asigurat îndeplinirea cerinţelor minime pentru

îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor aflaţi în potenţial pericol în atmosfere explozive şi, după caz, marcarea cu indicatoare la punctele de intrare în locurile unde pot apărea atmosfere explozive.art. 9(2), 9(3)

3

C.13.5. Angajatorul asigură elaborarea şi actualizarea documentului privind protecţia împotriva exploziilor.art. 10

3

C.13.6. Echipamentul de muncă necesar în locurile unde pot apărea atmosfere explozive îndeplineşte cerinţele minime.art. 11(1), 11(2)

3

C.13.7. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime.art. 11(3), 11(4), 11(5).

3






161

C.14. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURI GENERATE DE CÂMPURI ELECTROMAGNETICE


H.G. 1136/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.



Nota 1: Conform H.G. 1136/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri:a. se referă la riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor datorate efectelor

recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulaţia curenţilor induşi şi de absorbţia de energie, precum şi de curenţii de contact;

b. nu vizează posibilele efecte pe termen lung;c. nu vizează riscurile care decurg din contactul cu conductori sub tensiune.

Nota 2: Conform H.G. 1136/2006 art. 4, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a. câmpuri electromagnetice - câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice, magnetice şi

electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz;b. valori limită de expunere - limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se

bazează direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice; respectarea acestor limite asigură protecţia lucrătorilor expuşi la câmpuri electromagnetice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii;

c. valori de declanşare a acţiunii - nivelul parametrilor direct măsurabili, exprimaţi în termeni de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de inducţie magnetică (B) şi de intensitate a puterii (S), începând de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri prevăzute în prezenta hotărâre; respectarea valorilor de declanşare a acţiunii asigură respectarea valorilor limită de expunere relevante.

Nota 3: Valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii pentru câmpurile electromagnetice sunt prevăzute în tabelele nr. 1 şi 2 din anexa la H.G. 1136/2006.

Nota 4: Pentru evaluarea, măsurarea şi/sau calculul expunerii lucrătorilor la câmpuri electromagnetice se poate recurge la standardele naţionale în domeniu, până la data publicării standardelor naţionale adaptate standardelor europene armonizate care acoperă întreaga serie de evaluări, măsurări şi calcule, stabilite de Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică (CENELEC).

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.14.1. Angajatorul asigură evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea

nivelurilor câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii, cu ajutorul serviciilor sau persoanelor competente.art. 7, 8, 9, 10, 12, 13(1), 13(3)

3

162

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.14.2. Angajatorul a stabilit şi implementat un program de măsuri

tehnice şi/sau organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor generate de câmpurile electromagnetice.art. 13(1), 14 – 19

3

C.14.3. Datele rezultate din evaluarea, măsurarea şi/sau calculul nivelului de expunere sunt păstrate într-o formă care să permită consultarea lor ulterioară.art. 11, 13(2)

3

C.14.4. Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori este s-au produs modificări semnificative în urma cărora aceasta poate deveni caducă sau atunci când rezultatele supravegherii medicale demonstrează că este necesar.art. 13(4), 23(2)

3

C.14.5. Angajatorul asigură informarea şi formarea lucrătorilor expuşi la locul de muncă la riscuri generate de câmpuri electromagnetice şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători.art. 20

3

C.14.6. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile generate de câmpurile electromagnetice.art. 21

3

C.14.7. Angajatorul asigură supravegherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor.art. 22, 23(1)

3

C.14.8. Angajatorul asigură accesul medicului de medicina muncii la rezultatele evaluării riscurilor.art. 24

3

C.14.9. Dosarele medicale cuprinzând rezultatele supravegherii medicale sunt păstrate într-o formă adecvată astfel încât să poată fi consultate ulterior, cu respectarea secretului medical.art. 25

3

C.14.10. Angajatorul asigură accesul lucrătorilor, la cerere, la dosarele medicale personale.art. 26

3

163






164

C.15. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE


H.G. 300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobileH.G. 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Directiva 92/57/CEE


Nota 1: Conform H.G. 300/2006 art. 2, prevederile acestei hotărâri nu se aplică activităţilor de foraj şi extracţie din industria extractivă.

Nota 2: Conform H.G. 300/2006, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a. şantier temporar sau mobil, denumit şantier - orice şantier în care se desfăşoară lucrări

de construcţii sau inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa nr. 1 la H.G. 300/2006;

b. beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;

c. manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;

d. proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;

e. şef de şantier - persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;

f. antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;

g. subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;

h. lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;

i. coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54 din H.G. 300/2006;

j. coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58 din H.G. 300/2006.

165

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.15.1. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a desemnat un

coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.art. 5, 6, 8, 53

3

C.15.2. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a desemnat un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.art. 5, 7, 8, 57

3

C.15.3. Sunt asigurate condiţiile pentru îndeplinirea de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate a atribuţiilor ce le revin.art. 9

3

C.15.4. A fost elaborat şi este menţinut la zi planul de securitate şi sănătate.art. 10, 12, 13, 14, 15, 16, 21

3

C.15.5. Planul de securitate şi sănătate îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul.art. 11, 17, 18, 19, 20, anexa 2art. III pct. 8, 9

3

C.15.6. Planul de securitate şi sănătate se află în permanenţă pe şantier şi poate fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii.art. 22

3

C.15.7. Managerul de proiect asigură păstrarea planului de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.art. 23

3

C.15.8. Planul propriu de securitate îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul.art. 24, 27, 29, 31

3

C.15.9. Antreprenorul asigură celor interesaţi punerea la dispoziţie a planului propriu de securitate şi a documentului cu măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului.art. 25, 28

3

C.15.10. Antreprenorul/subantreprenorul a elaborat şi menţine la zi planul propriu de securitate.art. 26, 30, 33

3

C.15.11. Înainte de începerea lucrărilor planul propriu de securitate şi sănătate a fost consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.art. 32

3

166

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.15.12. Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi

sănătate se află în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.art. 34

3

C.15.13. Antreprenorul asigură păstrarea planului propriu de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.art. 35

3

C.15.14. Registrul de coordonare îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul.art. 36, 37

3

C.15.15. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării a transmis registrul de coordonare coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat la registru.art.38

3

C.15.16. Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate prezintă registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.art. 39

3

C.15.17. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate asigură păstrarea registrului de coordonare timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.art. 40

3

C.15.18. Dosarul de intervenţii ulterioare îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul şi actualizarea datelor.art. 41, 46

3

C.15.19. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau proiectantul a întocmit dosarul de intervenţii ulterioare încă din faza de proiectare a lucrării.art. 42

3

C.15.20. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat la dosar.art. 43

3

C.15.21. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost transmis beneficiarului după recepţia finală a lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat la dosar.art. 44

3

C.15.22. În cazul intervenţiilor ulterioare, beneficiarul pune la dispoziţia coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.art. 45

3

167

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.15.23. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect a întocmit

declaraţia prealabilă şi asigură actualizarea ei.art. 47, 48, 50, anexa 3

3

C.15.24. Declaraţia prealabilă este comunicată inspectoratului teritorial de muncă şi afişată pe şantier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor.art. 48, 49

3

C.15.25. În faza de concepţie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi beneficiarul au luat în considerare principiile generale de securitate şi sănătate. aplicabile.art. 51, 52art. III pct. 2

3

C.15.26. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţie.art. 54

3

C.15.27. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului îndeplineşte cerinţele de competenţă necesare exercitării funcţiei.art. 55

3

C.15.28. Pe durata realizării lucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi respectă obligaţiile generale ce le revin.art. 56art. III pct. 3

3

C.15.29. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţie.art. 58

3

C.15.30. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării îndeplineşte cerinţele de competenţă necesare exercitării funcţiei.art. 59

3

C.15.31. Beneficiarul/managerul de proiect îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin.art. 60, 61

3

C.15.32. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform legislaţiei.art. 63, 64art. III pct. 4

3

C.15.33. Lucrătorii independenţi respectă obligaţiile care le revin conform legislaţiei.art. 65, anexa 4art. III pct. 4, 10

3

C.15.34. Angajatorul asigură informarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor privind măsurile de securitate şi sănătate pe şantier.art. 66, 67

3

168

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.15.35. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor

şi/sau a reprezentanţilor acestora privind securitatea şi sănătatea în muncă pe şantier.art. 69, 70art. III pct. 6

3






169

C.16. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ LA BORDUL NAVELOR


H.G. 1007/02.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor

Directiva 92/29/CEE


Nota 1: Conform H.G. 1007/2006 art. 2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a. navă - orice navă maritimă sau navă de pescuit care arborează pavilionul românesc,

aflată în proprietate publică ori privată, cu excepţia navelor de navigaţie interioară, navelor militare, ambarcaţiunilor de agrement utilizate în scopuri necomerciale şi care nu au echipaj profesionist, precum şi a remorcherelor care îşi desfăşoară activitatea în bazinele şi radele portuare;

b. lucrător - membru al echipajului sau persoana care exercită o activitate profesională la bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi elevii, cu excepţia piloţilor portuari şi a personalului de la uscat care desfăşoară o activitate la bordul unei nave acostate la cheu;

c. armator - proprietarul navei, cu excepţia cazurilor în care nava a fost închiriată fără echipaj şi materiale sau al cărei management este asigurat, în totalitate ori parţial, de către o persoană fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri persoana fizică sau juridică care a închiriat nava sau cea care asigură managementul navei este considerată armator;

d. dotare medicală - medicamente, echipament medical şi antidoturi, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa 2 la H.G. 1007/2006;

e. antidot - substanţa utilizată pentru prevenirea sau tratamentul efectului ori efectelor vătămătoare, directe sau indirecte, ale uneia ori mai multor substanţe incluse în lista cu substanţe periculoase prevăzută în anexa 3 la H.G. 1007/2006.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.16.1. Nava are în permanenţă la bordul său dotarea medicală

necesară, calitativ şi cantitativ.art. 4, 5, anexa 2

3

C.16.2. Conţinutul dotărilor medicale, în ceea ce priveşte medicamentele şi materialele sanitare, este detaliat într-un document de control.art. 6, 7(2), anexa 4

2

C.16.3. Plutele şi bărcile de salvare dispun de o cutie etanşă cu materiale sanitare.art. 7(1), anexa 2

3

C.16.4. Nava dispune de un spaţiu care să permită acordarea îngrijirilor medicale în condiţii materiale şi igienice corespunzătoare.art. 8(1)

2

C.16.5. Nava are la bord un medic responsabil cu îngrijirea medicală a lucrătorilor.art. 8(2)

3

170

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.16.6. Nava dispune la bord de antidoturile necesare,

corespunzător substanţelor periculoase transportate.art. 9, 10, anexa 2

3

C.16.7. Conţinutul dotării medicale privind antidoturile este înscris în documentul de control.art. 11, anexa 4

2

C.16.8. Armatorul şi comandantul navei asigură aprovizionarea, completarea şi administrarea dotării medicale a navei.art. 12, 13, 14, 15

3

C.16.9. Dotarea medicală este însoţită de instrucţiuni de folosire, inclusiv pentru antidoturi.art. 16

3

C.16.10. Lucrătorii cu responsabilităţi în domeniul medical au urmat cursuri de specialitate corespunzătoare.art. 17, 18, anexa 5

3






171

C.17. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE SUPRAFAŢĂ SAU SUBTERAN


H.G. 1049/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran



Nota 1: Conform H.G. 1049/2006 art. 2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a. industria extractivă de suprafaţă sau subteran - toate ramurile industriei extractive în

care se desfăşoară activităţi de extracţie la suprafaţă sau subteran a substanţelor minerale utile, în sensul strict al termenului, şi/sau prospecţiuni şi explorări în vederea extracţiei, şi/sau pregătirea materiilor prime extrase în vederea comercializării, exclusiv activităţile de prelucrare ori preparare a materiilor prime extrase, cu excepţia ramurilor industriei extractive prin foraj definite prin prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 92/91/CEE;

b. loc de muncă - ansamblul locurilor destinate amplasării posturilor de lucru, în cadrul activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de ramurile industriei extractive de suprafaţă sau subteran, inclusiv haldele de steril ori alte zone de depozitare, precum şi locurile de cazare în care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.

Nota 2: Prevederile H.G. 1049/2006 nu se aplică industriei extractive prin dragare dacă se asigură protecţia lucrătorilor, în conformitate cu principiile generale de protecţie a sănătăţii şi securităţii lucrătorilor cuprinse în această hotărâre, avându-se în vedere riscurile specifice acestei activităţi.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.17.1. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru a asigura

securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art. 4, 12

3

C.17.2. Angajatorul asigură întocmirea şi menţinerea la zi a documentului de securitate şi sănătate.art. 5, 6, 7

3

C.17.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin.art. 8, 9, 10

3

C.17.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai repede posibil către inspectoratele teritoriale de muncă, asigurător şi organele de urmărire penală, după caz, a oricărui accident de muncă grav şi/sau mortal, precum şi a oricărui pericol grav.art. 11

2

172

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.17.5. Angajatorul a asigurat prevederea, procurarea şi întreţinerea

mijloacelor corespunzătoare de evacuare şi salvare a lucrătorilor în caz de pericol.art. 13

3

C.17.6. Angajatorul a asigurat prevederea sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de comunicare pentru declanşarea imediată a operaţiunilor de acordare a primului ajutor, evacuare şi salvare în caz de pericol.art. 14

3

C.17.7. Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.art. 15, 16, 17

3

C.17.8. Angajatorul asigură supraveherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor şi periodic.art. 18, 19, 20

3

C.17.9. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate.art. 21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3

3






173

C.18. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE FORAJ


H.G. 1050/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj

Directiva 92/91/CEE


Nota 1: Conform H.G. 1050/2006 art. 2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a. industria extractivă de foraj - toate ramurile industriei în care se desfăşoară activităţile

de extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de puţuri de sonde şi/sau prospecţiuni de asemenea extracţii şi/sau pregătirea pentru vânzarea materiilor prime extrase;

b. loc de muncă - ansamblul locurilor destinate amplasării de posturi de lucru în cadrul activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare la care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.

Nota 2: Prevederile H.G. 1050/2006 nu se aplică activităţilor de prelucrare a materiilor prime extrase.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.18.1. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru a asigura

securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art. 4, 12

3

C.18.2. Angajatorul asigură întocmirea şi menţinerea la zi a documentului de securitate şi sănătate.art. 5, 6, 7

3

C.18.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin.art. 8, 9, 10

3

C.18.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai repede posibil către inspectoratele teritoriale de muncă, asigurător şi organele de urmărire penală, după caz, a oricărui accident de muncă grav şi/sau mortal, precum şi a oricărui pericol grav.art. 11

2

C.18.5. Angajatorul a asigurat prevederea, procurarea şi întreţinerea mijloacelor corespunzătoare de evacuare şi salvare a lucrătorilor în caz de pericol.art. 13

3

C.18.6. Angajatorul a asigurat prevederea sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de comunicare pentru declanşarea imediată a operaţiunilor de acordare a primului ajutor, evacuare şi salvare în caz de pericol.art. 14

3

174

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.18.7. Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea

lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.art. 15, 16, 17

3

C.18.8. Angajatorul asigură supraveherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor şi periodic.art. 18, 19, 20

3

C.18.9. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate.art. 21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3

3






175

C.19. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA BORDUL NAVELOR DE PESCUIT


H.G. 1135/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit



Nota 1: Conform H.G. 1135/2006 art. 2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a. navă de pescuit - orice navă care arborează pavilion român aflată în proprietate publică

ori privată şi care este folosită în scopuri comerciale fie pentru prinderea, fie pentru prinderea şi prelucrarea peştelui sau a altor resurse vii ale mării;

b. navă de pescuit existentă - orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este mai mare sau egală cu 18 m şi care nu este o navă de pescuit nouă;

c. navă - orice navă de pescuit nouă sau existentă;d. lucrător - orice persoană, membru al echipajului, care desfăşoară o activitate

profesională la bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi ucenicii, cu excepţia piloţilor portuari şi a personalului de la uscat care exercită o activitate la bordul unei nave acostate la cheu;

e. armator - proprietarul navei, cu excepţia cazului în care nava a fost închiriată fără echipaj şi materiale sau al cărei management este asigurat , în totalitate sau parţial, de către o persoană fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri, persoana care a închiriat nava fără echipaj şi materiale sau cea care asigură managementul navei este considerată armator;

f. comandantul navei - lucrătorul care deţine comanda navei sau are responsabilitatea acesteia.

Nota 2: Navă de pescuit nouă este orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este de 15 m sau mai mare şi:a. pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat la data

intrării în vigoare a H.G. 1135/2006 sau după această dată;b. pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat înainte de

data intrării în vigoare a H.G. 1135/2006 şi aceasta este livrată la 3 sau mai mulţi ani după această dată; ori

c. la care, în lipsa unui contract de construcţie încheiat la data intrării în vigoare a H.G. 1135/2006 sau după această dată, a fost pusă chila sau construcţia începe să fie identificată cu o navă specifică ori asamblarea navei respective a început, cuprinzând cel puţin 50 de tone sau 1 % din masa totală estimată a întregului material structural, luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre acestea.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.19.1. Armatorii asigură utilizarea navelor în condiţii de securitate

şi sănătate a lucrătorilor.art. 3, 4, 9, 10, 11, anexa 1, 2, 3, 4

3

176

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.19.2. Orice eveniment care are loc pe mare şi care are efect sau ar

putea să aibă un efect asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la bord este menţionat în detaliu într-un raport transmis Autorităţii Navale Române şi este menţionat în detaliu în jurnalul de bord sau, în lipsa acestuia, într-un document similar.art. 5(1)

2

C.19.3. Navele de pescuit noi/existente îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate.art. 6, 7, 8, anexa 1, 2

3

C.19.4. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi asupra măsurilor privind securitatea şi sănătatea la bordul navelor.art. 12, 13

3

C.19.5. Persoanele care pot comanda o navă primesc informaţiile şi instruirea specifică prevăzută de legislaţie.art. 14

3

C.19.6. Este asigurată participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor la activităţile privind securitatea şi sănătatea în muncă.art. 15

3






177

C.20. PROTECŢIA TINERILOR LA LOCUL DE MUNCĂ


H.G. 600/13.06.2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă

Directiva 94/33/CE


Nota 1: Prevederile H.G. 600/2007 se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Nota 2: Conform H.G. 600/2007 art.2, termenii şi noţiunile utilizate au următoarele definiţii:a. tânăr - orice persoană în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani;b. copil - orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârstă de cel

puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani care face încă obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege;

c. muncă uşoară - toate activităţile care, prin natura proprie a sarcinilor pe care le presupun şi a condiţiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului şi tânărului şi nu sunt de natură să prejudicieze frecvenţa şcolară, participarea la programe de orientare ori de formare profesională, aprobate de conducerea unităţii de învăţământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită;

d. timp de lucru - orice perioadă în care tânărul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare;

e. perioadă de repaus - orice perioadă care nu este timp de lucru.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.20.1. Angajatorul asigură tinerilor condiţii de muncă adaptate

vârstei lor.art. 4, 10, 11, 12, 13, 14, 15

3

C.20.2. Încadrarea în muncă a copiilor şi tinerilor se face cu respectarea cerinţelor legale.art. 5

3

C.20.3. Angajatorul asigură evaluarea şi supravegherea sănătăţii tinerilor.art. 6(1), 6(2), 6(4)

3

C.20.4. Angajatorul a efectuat evaluarea riscurilor înainte ca tinerii să înceapă munca şi asigură actualizarea acesteia la orice modificare semnificativă a condiţiilor de muncă.art. 6(3)

3

C.20.5. Angajatorul informează, în scris, tinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.art. 7(1)

3

178

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.20.6. Angajatorul informează, în scris, părinţii sau reprezentanţii

legali ai copiilor angajaţi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.art. 7(2)

3

C.20.7. Angajatorul apelează la serviciile de prevenire şi protecţie în vederea planificării, aplicării şi controlului condiţiilor de securitate şi sănătate aplicabile în munca tinerilor.art. 8

3

C.20.8. Angajatorul asigură protecţia tinerilor împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor.art. 9, anexă

3






179

C.21. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR


H.G. 355/11.04.2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

-


Nota 1: Conform H.G. 355/2007 termenii şi expresiile utilizate au următoarea semnificaţie:a. supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care

asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor;

b. aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical;

c. inaptitudinea temporară de muncă reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către medicul de medicina muncii;

d. inaptitudinea permanentă de muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea in muncă;

e. promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii profesionali.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.21.1. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către

medici specialişti de medicina muncii.art. 4

3

C.21.2. Angajatorul se află în posesia unei evaluări actualizate a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor.art. 5

3

C.21.3. Angajatorii asigură fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor.art. 6, 7, 8

3

C.21.4. Examenul medical la angajarea în muncă a lucrătorilor este efectuat de medicul de medicina muncii.art. 9(2), 10, 11(2), 12(2), 13, 14, 15, 16(3), 16(4), 16(5), 16(6), 16(7), 17, 45.

3

C.21.5. Angajatorul solicită efectuarea examenului medical la angajare, completează fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc profesional.art. 16(1).

3

180

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.21.6. În situaţia schimbării locului de muncă, lucrătorul are la

dispoziţie o copie a dosarului său medical şi a fişei de expunere la riscuri profesionale de la locul de muncă anterior.art. 16(2), 41

3

C.21.7. La indicaţia medicului specialist de medicina muncii se efectuează examenul medical de adaptare în muncă.art. 18, 45

3

C.21.8. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical periodic pentru toţi lucrătorii.art. 19, 20, 21, 22, 45.

3

C.21.9. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical la reluarea activităţii.art. 23, 24, 25, 45

3

C.21.10. Medicul de medicina muncii efectuează activităţi specifice de promovare a sănătăţii la locul de muncă.art. 27, 28, 29

3

C.21.11. Lucrătorii sunt informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au privind supravegherea sănătăţii.art. 30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 47

3

C.21.12. La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă, angajatorii ţin seama de rezultatele supravegherii sănătăţii.art. 35

3

C.21.13. Este asigurată informarea lucrătorilor privind rezultatele proprii ale supravgherii sănătăţii lor.art. 36

3

C.21.14. Este asigurată păstrarea înregistrărilor medicale ale lucrătorilor.art. 37, 38, 42, 43, 46

2

C.21.15. Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se informează reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului.art. 44

3

181






182

C.22. MĂSURI CE POT FI APLICATE ÎN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ


Ordonanţă de urgenţă nr. 99 din 29.06.2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncăNormă metodologică din 06.07.2000 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă

-


Nota 1: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care:a. depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest

nivel;b. scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.

Nota 2: Aceste temperaturi sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia.

Nota 3: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a. temperatura exterioară a aerului reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic;b. umiditatea este umiditatea relativă şi reprezintă proporţia de vapori de apă existenţi în

aer faţă de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente;c. vântul intens este vântul a cărui viteză depăşeşte 10 m/s;d. temperatura echivalată ridicată este temperatura exterioară a aerului, corelată cu

umiditatea relativă şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperatură-umiditate;

e. temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37°C sau când indicele temperatură - umiditate depăşeşte pragul valoric de 80;

f. temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza vântului şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire;

g. temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20°C sau când indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.22.1. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii

asigură măsurile minimale necesare pentru protecţia lucrătorilor.art. 3, 4art. 6, 7, 12

3

183

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.22.2. În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii

asigură măsurile minimale pentru menţinerea sănătăţii salariaţilor care lucrează în aer liber.art. 3, 5art. 6, 7, 12

3

C.22.3. În cazul în care angajatorii nu pot asigura îndeplinirea măsurilor minimale necesare, stabilesc măsurile organizatorice alternative.art. 6, 7, 9art. 6, 7, 8, 9, 10, 12

3

C.22.4. Angajatorul a asigurat măsurile necesare pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme.art. 8art. 11, 12

3






184

C.23. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE RADIAŢIILE OPTICE ARTIFICIALE


H.G. 510/02.06.2010 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale



Nota 1: Conform prevederilor art. 5 şi 6 din H.G. 510/2010, termenii utilizaţi sunt definiţi astfel:a. radiaţii optice - toate radiatiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 100

nm si 1 mm;b. radiaţii ultraviolete - radiaţii optice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 nm şi 400

nm; spectrul ultraviolet este divizat în radiatii UVA (315-400 nm), UVB (280-315 nm) si UVC (100-280 nm);

c. radiaţii vizibile - radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 380 nm şi 780 nm;d. radiaţii infraroşii - radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 780 nm şi 1 mm;

spectrul infraroşu este divizat în radiaţii IRA (780-1400 nm), IRB (1400-3000 nm) şi IRC (3000 nm-1 mm);

e. laser (amplificarea luminii printr-o emisie stimulată de radiaţii) - orice dispozitiv realizat pentru a produce sau amplifica radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă corespunzătoare radiaţiilor optice, în special prin procedeul de emisie stimulată controlată;

f. radiaţii laser - radiaţiile optice care provin de la un laser;g. radiaţii incoerente - toate radiaţiile optice, altele decât radiaţiile laser;h. valori-limită de expunere - limitele de expunere la radiaţiile optice care sunt bazate

direct pe efecte dovedite asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice; respectarea acestor limite va asigura protecţia lucrătorilor expuşi la surse artificiale de radiaţii optice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii lor;

i. iluminare energetică (E) sau densitate de putere - puterea radiată incidentă pe unitate de suprafaţă pe o suprafaţă, exprimată în watt pe metru pătrat (W∙m-2);

j. expunere energetică (H) - integrala iluminării energetice în raport cu timpul, exprimată în joule pe metru pătrat (J∙m-2);

k. luminanţă energetică (L) - fluxul energetic sau puterea pe unitate de unghi solid şi pe unitate de suprafaţă, exprimat/exprimată în waţi pe metru pătrat pe steradian(W∙m-2∙sr-1);

l. nivel - combinatia de iluminare energetică, expunere energetică si luminantă energetică la care este expus lucrătorul.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.23.1. Este asigurată respectarea valorilor-limită de expunere

pentru radiaţiile incoerente, altele decât cele emise de surse naturale de radiaţii optice.art. 7

3

185

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.23.2. Este asigurată respectarea valorilor-limită de expunere

pentru radiaţiile laser.art. 6

3

C.23.3. Angajatorul evaluează, în cazul lucrătorilor expuşi la surse artificiale de radiaţii optice, şi, dacă este necesar, măsoară şi/sau calculează nivelurile de radiaţii optice la care pot fi expuşi lucrătorii, în scopul de a putea defini şi pune în aplicare măsurile necesare pentru a reduce expunerea la nivelurile limitelor aplicabile.art. 9(1)

3

C.23.4. Metodologia utilizată la evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea nivelurilor de radiaţii optice este în conformitate cu: standardele Comisie Electrotehnice Internaţionale (CEI),

pentru radiaţiile laser; recomandările Comisiei Internaţionale de Iluminat (CIE)

şi ale Comitetului European de Standardizare (CEN), pentru radiaţiile incoerente;

recomandările stabilite ştiinţific la nivel naţional sau internaţional, pentru situaţiile de expunere care nu sunt reglementate de standardele şi recomandările menţionate anterior;

datele furnizate de către producătorii echipamentelor, atunci când acestea din urmă fac obiectul unor reglementări comunitare specifice.

art. 9(2), (3), (4)

3

C.23.5. Angajatorul a asigurat evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea nivelurilor de radiaţii optice, cu ajutorul unor servicii sau persoane competente la intervale corespunzătoare.art. 10(1)

3

C.23.6. Datele obţinute din evaluare sunt păstrate într-o formă care să asigure consultarea lor ulterioară.art. 10(2)

2

186

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.23.7. Angajatorul ia în considerare la evaluarea riscului generat

de expunerea la radiaţiile optice artificiale următoarele elemente: nivelul, domeniul lungimilor de undă şi durata expunerii

la surse artificiale de radiaţie optică; valorile-limită de expunere; orice impact asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor

care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice; orice impact eventual asupra securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor rezultat din interacţiuni, la locul de muncă, între radiaţii optice şi substanţe chimice fotosensibile;

orice impact indirect, precum pierderea temporară a vederii, o explozie sau un incendiu;

existenţa unor echipamente de schimb, proiectate pentru a reduce nivelul de expunere la radiaţii optice artificiale;

informaţii corespunzătoare obţinute în urma supravegherii sănătăţii, inclusiv informaţii publicate, în măsura posibilităţilor;

expunerea la mai multe surse de radiaţii optice artificiale;

clasificarea unui laser potrivit standardului relevant al CEI şi, în ceea ce priveşte sursele artificiale care pot provoca leziuni similare celor provocate de laserele din clasa 3B sau 4, orice clasificare similară;

informaţii furnizate de producătorii surselor de radiaţii optice şi ai echipamentelor de muncă, asociate potrivit reglementărilor comunitare specifice.

art. 11

3

C.23.8. Evaluarea riscului generat de expunerea la radiaţiile optice artificiale este actualizată periodic.art. 12

2

C.23.9. Reducerea riscurilor datorate expunerii la radiaţii optice artificiale are la bază principiile generale de prevenire prevăzute de Legea nr. 319/2006.art. 14

2

C.23.10. Angajatorul elaborează şi aplică un plan de măsuri tehnice şi/sau organizatorice destinate prevenirii expunerii lucrătorilor peste valorile-limită.art. 15, 16, 17

3

C.23.11. Angajatorul adaptează măsurile de evitare sau reducere a riscurilor legate de expunerea la radiaţii optice artificiale la nevoile lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice.art. 18

3

C.23.12. Angajatorul asigură informarea, formarea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile generate de expunerea la radiaţiile optice artificiale.art. 19, 20

3

187

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.23.13. Angajatorul asigură supravegherea corespunzătoare a

sănătăţii lucrătorilor expuşi sau posibil să fie expuşi la riscuri generate de radiaţiile optice artificiale.art. 21, 22, 23, 24, 25

3






188

Audit de Conformitate Ssm

Documents

Transcript of Audit de Conformitate Ssm