Au ma doare burta

Au... ma doare burta!

O alimentatie corecta si echilibrata ne ajuta sa fim sanatosi dar poate fi si o metoda simpla la indemana oricui, de a ameliora sau chiar vindeca afectiuni precum: diabet, gastrita, ulcer, hepatite, disfunctii ale vezicii biliare, anemii, boli de inima, reumatism, guta, calculi renali,etc.

Ceea ce mancam are o importanta majora pentru silueta, tonusul si conditia fizica iar alegerea atenta a alimentelor ne asigura un tranzit intestinal adecvat si pune la indemana metabolismului materia prima pentru buna functionare a intregului organism.

Este bine de stiut ca suntem principalii responsabili pentru sanatatea noastra si ceea ce bagam in gura poate face diferenta dinte un motor care merge uns si altul care este inecat. Daca prajeala va pica greu iar fructele proaspete va baloneaza, e de la sine inteles ca trebuie evitate. Invatati sa ascultati mesajele propriului corp pentru ca armonia fizica si psihica, starea de bine si puterea de munca au la baza o alimentatie corecta adaptata necesitatilor si micilor afectiuni pe care le are fiecare individ in parte.

Vom vorbi despre tulburarile digestive prin urmare, toti cei care se plang de dureri sau arsuri la stomac, balonari, constipatie sau diaree, trebuie sa fie atenti, aceste simptome pot fi accentuate sau ameliorate de felul in care ne hranim.

Esofagitele

Poate ca acest termen nu va spune nimic, insa trebuie ca ati simtit macar o data in viata arsuri in capul pieptului sau senzatia de regurgitatie, ei bine, aceasta este esofagita de reflux. Esofagitele apar ca urmare a unei hernii hiatale, tonusului scazut al sfincterului esofagian, presiunii crescute din abdomen sau intarzierii in golirea stomacului. Refluxul acidului gastric sau continutului intestinal care vin in contact cu mucoasa esofagiana determina urmatoarele simptome: pirozis (arsura in epigastru), durere substernala, regurgitatie si disfagie (dificultate de a inghiti).

Obiectivele tratamentului nutritional sunt:

prevenirea durerii si inflamatiei mucoasei esofagiene prevenirea refluxului esofagian scaderea aciditatii secretiilor digestive

Iata cateva reguli care trebuiesc respectate: evitati alimentele cu pH acid (suc de citrice, rosii) si condimentele (piper, chilli) care pot determina iritarea mucoasei deja inflamate evitati grasimile alimentare, alcoolul si guma de mestecat (peppermint si spearmint) care scad si mai mult tonusul sfincterului esofagian evitati cafeaua, ciocolata, bauturile fermentate (bere si vin) care stimuleaza secretia gastrica acida evitati mesele copioase, bogate in grasimi si nu mancati cu 3 ore inainte de a va culca. Mesele bogate in grasimi si proteine stimuleaza secretia gastrica iar mesele grele, ce contin alimente cu densitate mare, incetinesc golirea stomacului stati in pozitie sezanda si evitati activitatea fizica intensa imediat dupa masa renuntati la fumat pentru ca determina atat scaderea tonusului sfincterului esofagian cat si cresterea refluxului si a secretiei gastrice acide.

Gastritele si Ulcerul

Ele apar ca urmare a agresiunii unor factori microbieni, chimici sau toxici asupra mecanismelor ce mentin integritatea mucoasei digestive. Principala cauza a acestor boli este infectia cu Helicobacter pylori iar fumatul sau consumul de alcool, produsele cu aspirina si stresul sunt factori determinanti.

Termenul de gastrita se refera la inflamatia si lezarea mucoasei gastrice si expunerea celulelor subiacente la actiunea secretiilor acide si microbilor. In cazul ulcerului peptic este afectat mecanismul de aparare al stomacului si duodenului (secretia de mucus si bicarbonat) iar eroziunea afecteaza straturile profunde ale acestor segmente. Tratamentul de baza consta in eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori, principala cauza a bolii.

Simptome precum durere abdominala si disconfort, balonari, regurgitatii, disfagie caracterizeaza atat ulcerul gastric cat si pe cel duodenal. In ulcerul gastric mai apar si alte manifestari: anorexie, scadere ponderala, voma, arsuri, hemoragii, fiind mult mai grav decat ulcerul duodenal, caracterizat in primul rand de o crestere a secretiei acide, in special noaptea.

Pe parcursul timpului tratamentul dietetic al gastritelor si ulcerului a fost considerat arma principala de lupta insa in prezent el trece pe plan secund datorita identificarii si tratarii eficiente a infectiei cu Helicobacter pylori.

Consumul de lapte si smantana considerate pansament gastric in trecut nu si-au demonstrat eficienta iar produsele cu continut proteic mare (carne, branza), chiar daca pe moment scad aciditatea gastrica, stimuleaza ulterior secretia de peptina si gastrina, enzime ce cresc aciditatea. Pe acest considerent pH-ul alimentelor inainte de ingerare nu are importanta terapeutica deoarece pH-ul stomacului este de 1-3 iar majoritatea alimentelor considerate acide au un pH de 3-4 deci superior celui gastric.

Concluzia: se pot consuma citrice si orice fel de fructe si legume proaspete, ele nu agraveaza boala.

Consumul unor cantitati mari de alcool poate cauza leziuni superficiale ale mucoasei insa nu exista nici o legatura directa intre alcool si aparitia ulcerului, cel putin daca nu sunt prezenti si alti factori de risc. Berea si vinul cresc secretia gastrica de aceea trebuiesc evitate in fazele acute ale bolii.

Cafeaua si produsele cu cofeina stimuleaza secretia acida dar nu pot fi considerate factori cauzatori ai ulcerului.

Condimentele si in special piperul rosu si negru pot provoca eroziuni ale mucoasei in schimb cantitati mici de chilli- pepper cresc productia de mucus deci si apararea mucoasei.

O alta controversa legata de tratamentul dietetic al ulcerului o constituie ritmul meselor . Mesele mici si dese scad refluxul acid dar pot creste ( la distanta, 1-2 ore) secretia acida. Este de preferat sa fie evitate mesele copioase cu minim 3-4 ore inainte de culcare.

Disfunctiile intestinului gros (colon) pot fi traduse in 3 simptome principale: balonarea, constipatia si diareea.

Balonarea este determinata de prezenta in intestin a unei cantitati de gaz mai mare de 200 ml. El provine fie din aerul inghitit odata cu alimentele (aerofagie) fie datorita sedentarismului asociat cu o motilitate scazuta a tractului intestinal sau indica o fermentatie bacteriana in exces in colon. Principalele alimente care determina formarea de gaze in intestin sunt hidratii de carbon, fibre solubile (in fructe, legume), amidon, lactoza (zaharul din lapte).

Constipatia este definita prin absenta scaunului pe o perioada mai mare de 3 zile. Tranzitul normal al alimentelor de-a lungul tubului digestiv dureaza 18-48 ore iar frecventa normala a scaunelor este de la 1 la 3 zile pana la 3 pe zi. Cauzele principale ale constipatiei sunt: absenta fibrelor din alimentatie, consum insuficient de fluide, sedentarismul, abuzul de laxative, anxietatea si stressul.

Tratamentul nutritional al constipatiei se bazeaza pe o dieta bogata in fibre solubile si insolubile (minim 25g fibre/zi din legume, fructe si cereale integrale si consumul obligatoriu a 1,5-2 litri lichide zilnic).

Diareea este caracterizata de scaune frecvente lichidiene acompaniate de pierderea unei cantitati mari de lichide si electroliti, in special sodiu si potasiu. Ea poate fi cauzata de virusi sau toxine intestinale si boli ulcerative ale intestinului, principalul obiectiv al tratamentului fiind eliminarea cauzei si apoi corectarea deshidratarii.In cazul adultilor inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti se face prin cresterea aportului oral de lichide bogate in sodiu si potasiu. Cand diareea s-a oprit vor fi reintroduse treptat alimentele solide, mai intai amidonul (orez, cartofi, cereale) si apoi proteinele. Grasimile, laptele, fructele si in general orice tip de zahar trebuiesc evitate.In cazul copiilor deshidratarea este rapida si poate fi periculoasa de aceea inlocuirea lichidelor si electrolitilor trebuie facuta rapid si agresiv. Chiar si in timpul diareei intestinul poate absorbi pana la 60% din alimentele ingerate deci nu ezitati sa va hraniti adecvat.

Afectiunile tubului digestiv sunt variate iar simptomele de multe ori comune. Nu ne propunem aici sa clarificam si sa tratam toate aceste boli, este important sa recunoastem aceste scaune si de ce nu cu ajutorul alimentelor sa completam efectul medicamentelor.

Nu uitati, tratamentul dietetic nu il poate inlocui pe cel medicamentos ca sa nu mai vorbim despre medicatia dupa ureche, recomandata de prieteni sau de diversi farmacisti, fara a fi pus initial un diagnostic corect. Mergeti la medic, faceti toate investigatiile necesare (inclusiv endoscopia gastrica cea mai moderna metoda) luati medicamentele prescrise si la final completati cu dieta.