O lumânare care dă speranţă atât celor vii cât şi celor morţi.

Invitatul ediţiei

uberculoza este una dintre cele mai agresive boli ale zilelor noastre. În 1993, Organizaţia Mondială a Sănătăţii(O.M.S.) a declarat tuberculoza o urgenţă globală. T

O treime din populaţia globului este infectată cu bacilul Koch (mycobacterium tuberculosis), agentul microbian responsabil pentru îmbolnăvirea de tuberculoză. Această afecţiune omoară mai mulţi tineri decât orice altă boală infecţioasă. În lume, la fiecare două minute, un copil moare de tuberculoză.

Statisticile situează România pe unul dintre primele locuri din Europa, în ceea ce priveşte cazurile de tuberculoză pulmonară înregistrate în 2005: 27.322 de cazuri, din care aproximativ 23.000 erau cazuri noi. Incidenţa tuberculozei în ţara noastră în anul 2005 a fost de 128 de cazuri la suta de mii de locuitori. În Europa, incidenţa tuberculozei era de trei ori mai mică, şi anume 50 de cazuri la suta de mii de locuitori, iar în primele 15 state din Uniunea Europeană, 13 cazuri la suta de mii de locuitori. Ca răspuns la urgenţa pe care o reprezintă tuberculoza în regiunea Europa de Est, evidenţiată de Global Plan 2006-2015, Biroul Regional O.M.S. pentru Europa organizează un Forum Ministerial pe probleme de tuberculoză, ce va avea loc la Copenhaga, în perioada 15-17 octombrie 2006. În judeţul Constanţa, s-au înregistrat 1246 cazuri de îmbolnăviri în anul 2005, cu o incidenţă de 174,2 cazuri la suta de mii de locuitori; judeţul Constanţa este situat pe locul patru, primele locuri fiind ocupate de Olt, Ilfov şi Galaţi. Furnizorii de asistenţă medicală primară au un rol important în controlul tuberculozei prin: depistarea la timp a bolii, trimiterea pentru diagnostic, efectuarea tratamentului şi implicarea în administrarea tratamentului sub directă observare. Asistenţa medicală primară este primul nivel de contact pentru persoane individuale, familie şi comunitate, cu sistemul naţional de servicii medicale. Asistenţa medicală primară aduce serviciile medicale mai aproape de locurile unde oamenii trăiesc şi muncesc, constituind prima componentă a procesului de îngrijire medicală.

Controlul tuberculozei la nivel naţional include integrarea reţelei de asistenţă medicală primară în Programul Naţional de Control al Tuberculozei. În anii 2004-2005, s-au desfăşurat şi în Constanţa activităţi de instruire cu medicii de familie şi cu asistenţii medicali în cadrul programului: „Combaterea tuberculozei: un răspuns cuprinzător, coordonat şi multisectorial în România”. Acest program face parte dintr-un complex de activităţi finanţate din fondurile nerambursabile acordate României de către „Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei” prin acordul bilateral dintre Guvernul României şi această instituţie de finanţare. Toate acestea sunt în concordanţă cu standardele internaţionale privind îngrijirea bolnavilor de tuberculoză. Numărul mare de surse active de tuberculoză din judeţul Constanţa reprezintă o ameninţare pentru persoanele infectate HIV. Infecţia HIV produce depresia mecanismelor imune de apărare. În aceste condiţii, persoanele infectate HIV au o susceptibilitate crescută pentru diferitele infecţii. Infecţia HIV este cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea tuberculozei. Riscul de tuberculoza-boală la copiii cu infecţie HIV este de 4-8 ori mai mare faţă de copii seronegativi HIV.

Tuberculoza accelerează evoluţia nefavorabilă a infecţiei HIV. La copiii infectaţi HIV, în special la cei la care nu au apărut fenomene de imunodepresie, tuberculoza se poate vindeca, utilizând aceleaşi medicamente antituberculoase ca la copilul fără infecţie HIV. Tratamentul tuberculozei are prioritate în raport cu tratamentul antiretroviral. Tratamentul antiretroviral poate fi amânat cu cel puţin 2-3 luni dacă infecţia HIV permite acest lucru; titrul CD 4 este cel mai important în fixarea strategiei. Pentru a fi feriţi de riscul coinfecţiei cu mycobacterium tuberculosis, aceşti copii infectaţi HIV au nevoie de măsuri suplimentare. Un exemplu îl constituie controlul periodic radiologic pulmonar al părinţilor şi contacţilor direcţi, precum şi controlul bacteriologic BK în sputa contacţilor tuşitori cronici.

Ce se mai poate face pentru a nu se îmbolnăvi de tuberculoză copiii infectaţi HIV? Nu există nici o îndoială că este mai bine să previi tuberculoza decât să o tratezi. Cea mai bună metodă de prevenire a cazurilor de tuberculoză la copii este aceea de a găsi, diagnostica şi trata cazurile de tuberculoză activă la adulţi. O altă metodă este controlul pneumologic al copiilor privind riscul de tuberculoză, folosind ghidurile de diagnostic şi tratament, precum şi medicina bazată pe dovezi. Folosirea corectă a chimioprofilaxiei tuberculozei poate fi considerată o altă metodă de a preveni această boală la copiii infectaţi HIV. Stilul de viaţă sănătos favorizează un risc mai mic de a face tuberculoza -boală.

Tuberculoza activă la copiii infectaţi HIV este o boală care necesită multă îngrijire şi un tratament îndelungat (aproximativ 9 luni). Daca nu sunt respectate sfaturile medicului, aceasta poate deveni o boală foarte gravă. Dar, cu răbdare şi tratament corect administrat, boala se vindecă definitiv.

Părinţii şi anturajul au un rol important pe parcursul tratamentului şi trebuie să ofere ajutor. Ei trebuie să fie un sprijin real pentru copil, deoarece sunt persoanele în care el are cea mai mare încredere. Ei trebuie să cultive încrederea copilului în medic, să încurajeze copilul să pună întrebări despre lucrurile pe care nu le înţelege privind boala sa. Aceştia trebuie să îi fie aproape, să îl asculte, să îl încurajeze în momentele în care îşi pierde răbdarea sau încrederea în vindecare. O altă responsabiliate este să administreze copilului medicamentele la orele şi în zilele stabilite, după schema stabilită, pe toată durata tratamentului.

Dr. Emanoil VasiliuTRATATĂ CORECT, TUBERCULOZA SE VINDECĂ!

Tuberculoza la copiii infectaţi HIV

Medicul este un bun prieten!rin caracterul său intim, prima vizită la ginecolog poate fi inconfortabilă atât pentru adolescentă, cât şi pentru mama ei. De regulă, prima oară are P

loc o discuţie în trei: mama, fata şi medicul. Aceasta nu presupune consultaţia efectivă, ci doar o discuţie din care să reiasă cunoştinţele pe care părţile le au pe marginea acestui subiect. Chiar dacă mama nu este încântată de ideea că fata ei îşi va începe viaţa sexuală, trebuie să fie luată în discuţie folosirea prezervativelor şi trebuie recomandate anticoncepţionalele potrivite, cu atât mai mult cu cât în adolescenţă se recomandă pastilele care au o doză hormonală cât mai scăzută. Ulterior, se poate face un test al secreţiei vaginale pentru a vedea dacă nu există anumite infecţii. Se consideră că primul test Papanicolau (de depistare a cancerului) trebuie făcut chiar la vârsta de 18 ani. Se mai poate face şi o primă ecografie pentru a se vedea dacă nu exista anumite anomalii.

Decizia de a consulta un medic ginecolog demonstrează că ai devenit o femeie tânără care are grijă de sănătatea sa. Pentru a te simţi bine şi în siguranţă în timpul primei vizite la medicul ginecolog, am considerat necesare câteva precizări legate de această examinare considerată atât de jenantă de cele mai multe paciente, în special de adolescente.

În ce situaţii trebuie să te adresezi medicului ginecolog? ! Eşti pe cale de a avea relaţii sexuale şi vrei să ştii

ce metodă de contracepţie (prevenire a sarcinii) ai putea folosi. În această situaţie, medicul îţi va povesti despre metodele de contracepţie şi împreună veţi hotărâ care este metoda de contracepţie care îţi convine cel mai mult în acel moment; ! Ai relaţii sexuale, te simţi bine, însă, oricum,

trebuie să faci un control ginecologic de rutină. În acest caz, e bine să consulţi medicul ginecolog cel târziu după aproximativ 6 luni de la începerea relaţiilor sexuale (poţi merge şi mai devreme, desigur!). Mai târziu, se recomandă să consulţi medicul cel puţin o dată pe an; ! Ai vrea să afli mai multe informaţii despre

diferite metode de contracepţie şi, în general, despre sănătatea sexual-reproductivă; ! În cele mai multe cazuri, ginecologul este

specialistul competent cu care poţi discuta despre diferite probleme legate de viaţa ta sexuală (de exemplu, dacă ai dureri în timpul actului sexual).

Consultă medicul: ! Dacă bănuieşti (sau ai ceva simptome) că tu sau

partenerul tău sexual aţi putea avea o boală cu transmitere sexuală sau în cazul în care nu te simţi bine şi ai nişte simptome care te îngrijorează; ! Când ai probleme legate de menstruaţie:

scurgerile de sânge durează mult timp sau ai dureri mari în timpul menstruaţiei; ! Ai 16 ani, iar menstruaţia încă nu a început; ! Menstruaţia întârzie peste 7 zile şi îţi este frică să

nu fii însărcinată; ! Trebuie să mergi să consulţi medicul ginecolog

după un contact sexual neprotejat (dacă nu aţi folosit nici o metodă de contracepţie) sau dacă în timpul actului sexual s-a întâmplat ceva neprevăzut cu prezervativul (de exemplu, s-a rupt).

Despre ce mă va întreba ginecologul? ! Trebuie să ţii minte că ai dreptul la o discuţie

confidenţială cu ginecologul (în timpul consultaţiei, în încăpere nu trebuie să fie şi alte persoane dacă nu doreşti). Ai dreptul să întrebi şi să te informezi despre sănătatea ta într-o atmosferă prietenoasă, caldă. În general, vei răspunde la câteva întrebări precum cele de mai jos:! La ce vârstă ai avut prima menstruaţie? ! Cât durează menstruaţia şi cât de des? ! Cum sunt scurgerile de sânge (abundente,

uşoare) în timpul menstruaţiei? ! Ai dureri în timpul menstruaţiei? ! Când a fost ultima menstruaţie? ! Ai relaţii sexuale? ! Utilizaţi prezervativul în timpul actului sexual? ! Câţi parteneri sexuali ai avut? ! Ai rămas vreodată însărcinată? ! Ai mai fost la medicul ginecolog sau aceasta este

prima vizită? În plus, vei fi întrebată de celelalte boli de care ai

suferit sau dacă ai avut intervenţii chirurgicale.Cum se face examinarea ginecologică? Procedura nu este dureroasă şi va dura 5-10 minute. Mai întâi, medicul ginecolog îţi va examina abdomenul şi sânii. Dacă consideră că trebuie să te examineze, atunci vei fi rugată să te dezbraci şi să urci pe un scaun

PRIMA MEA VIZITĂ LA GINECOLOG

Continuare în pagina 3 >>

entru a putea înţelege despre ce voi scrie, şi anume sindromul şocului toxic, va trebui să înţelegem ce Peste ciclul menstrual.

Perioada dintre cele două menstruaţii (prima zi a unei menstruaţii şi prima zi a menstruaţiei următoare) se numeşte ciclul menstrual. De obicei, acesta durează 28 de zile, dar nu toate femeile au această durată de ciclu menstrual. La unele durează mai puţin (26-24 sau chiar 23 de zile), iar la altele mai mult. De aceea, se poate întâmpla să aveţi menstruaţie „de două ori într-o lună”, ceea ce este impropriu spus şi nu este de natură să vă neliniştească. Pentru a înţelege mai bine, să luăm un exemplu: dacă aţi avut prima zi a unei menstruaţii la 1 ianuarie si sunteţi o femeie cu ciclul de 23 zile, pe 23 ianuarie veţi avea o nouă menstruaţie. Următoarea va fi probabil pe 15 februarie, iar următoarea pe 10 martie. Asta nu înseamnă că aveţi un ciclu neregulat; este bine să vă notaţi zilele de debut a menstruaţiei pentru că veţi observa cum se repetă acest interval, ceea ce vă va ajuta să răspundeţi corect eventualelor întrebări dintr-un cabinet medical.

Ce este sindromul şocului toxic? Este o boală ce afectează întreg corpul uman. Poate fi cauzată de una dintre cele două tipuri de bacterii: Stafilococcus aureus şi Streptococcus pyogenes, deşi şocul toxic cauzat de bacteria Streptococcus este mai rar.De obicei, cînd femeile se gândesc la şocul toxic, îşi amintesc de tampoanele de vată ce se foloseau până în anii

1989-1990. În străinătate, aceste tampoane au fost schimbate încă din anii 1970. Pentru a preveni şocul toxic, au fost produse alte tipuri de tampoane, dar, în acelaşi timp, s-au stabilit anumite reguli de folosire (spre exemplu, schimbarea mai des a tampoanelor), astfel reducând mult Sindromul Şocului Toxic. În prezent, aproximativ jumătate din îmbolnăvirile cu SŞT se produc tot în timpul menstruaţiei.

Care sunt semnele şi simptomele? Simptomele SŞT apar brusc, incluzând: febră înaltă (peste 38,8 grade Celsius), scădere bruscă a presiunii sangvine (însoţită de ameţeli sau leşin), erupţii pe tot corpul (similare erupţiilor cauzate de soare), vărsaturi şi diaree, dureri puternice ale muşchilor, ochii, gâtul şi vaginul au o culoare roşie aprinsă, dureri de cap, confuzie şi dezorientare.Timpul mediu până apar simptomele este de 2-3 zile, însă această perioadă poate varia în funcţie de cauza infecţiei.

Cum poţi preveni SŞT?!Curaţă şi bandajează orice rană de pe piele.!Schimbă des bandajele, nu le lăsa cu zilele.!Verifică rănile dacă nu au semne de infecţie; dacă rana

devine roşie, umflată sau dureroasă sau dacă îţi apare febră, consultă imediat medicul.!Pentru fetele care au menstruaţie, alege tampoanele cu

capacitatea de absorţie potrivită menstruaţiei tale şi nu uita să le schimbi cât mai des; dacă foloseşti absorbante intime (tip OB), schimbă-le cât mai des pentru a nu da voie să se înmulţească bacteriile.

SŞT este o boală foarte rară , de cele mai multe ori nefiind fatală dacă este recunoscută şi tratată la timp.

Cătălina SevastreAsistent medical

ginecologic special. Va trebui să ridici picioarele aşa încât să fie fixate într-o poziţie anume. Poziţia pentru examinarea ginecologică ar putea să-ţi pară nefirească, poate vei încerca un sentiment de ruşine, frustrare şi nervozitate. Dar ai dreptul să ceri ca nimeni să nu intre în timpul procedurii în sala de examinare sau, dimpotrivă, ai putea cere să fie cineva lângă tine în acest moment sora sau mama, prietena. Pentru ca examinarea să treacă uşor pentru tine şi ginecolog, trebuie să laşi muşchii abdomenului să se relaxeze (respiră uşor pe nas şi încet expiră aerul pe gură). Pentru a te examina, ginecologul va folosi mănuşi sterile de unică folosinţă. Ele sunt folosite o singură dată, după care se aruncă. Examenul ginecologic are două părţi: examinarea cu valve şi tuşeul vaginal. Uneori poate fii necesar tuşeul rectal (de exemplu dacă nu ai avut încă relaţii intime) . Toate aceste manevre îţi vor fi explicate în amănunt în momentul examinării.

Dacă îţi pasă de sănătatea ta şi a partenerului tău, atunci consultă regulat medicul ginecolog.

Reţine!

>>Continuare din pagina 2

SINDROMUL ŞOCULUI TOXIC

opreşedintele Comisiei Naţionale de

Luptă Anti - SIDA, Prof. Dr. Adrian CStreinu-Cercel, a atras atenţia că

România se confruntă cu o etapă nouă în ceea ce

priveşte infecţia cu virusul HIV. "SIDA rămâne în

actualitate - copiii care au fost infectaţi au crescut,

şi-au început activitatea sexuală, fac copii şi există

riscul transmiterii de la mamă la făt", a explicat dr.

Streinu. Totuşi, a menţionat el, rata de transmitere

de la mamă la făt a scăzut de la 40-50% la 10%,

mamele seropozitive fiind supravegheate iar copiii

puşi sub terapie pentru a nu se infecta.

În prezent, sunt 10.400 de pacienţi infectaţi

cu HIV. Dintre aceştia, 8.600 sunt în evidenţe

active, 6.500 fiind în tratament, a precizat Prof. Dr.

Streinu.

Cam două procente dintre cei care ar trebui

să facă tratament refuză terapia.

În cazul infecţiei cu HIV, sunt mai multe

etape: cea iniţială, care are loc la câteva săptămâni

de la intrarea în contact cu virusul, caracterizată

prin simptome pseudogripale, etapa infecţiei

asimptomatice, fără manifestări, care durează între

opt şi zece ani, şi etapa infecţiei simptomatice, în

care sistemul imunitar a fost compromis şi apar

c o m p l i c a ţ i i , d e nu m i t ă S i n d r o mu l d e

Imunodeficienţă Umană Dobândită-SIDA. Scopul

terapieimedicamentoase este să prevină

deteriorarea sistemului imunitar de către virusul

HIV şi să oprească sau să întârzie progresia

infecţiei către SIDA. Formele de tratament

moderne tind spre simplificarea regimurilor

România se confruntă cu o nouă etapă în infecţia cu virusul HIV

medicamentoase, îmbunătăţirea aderenţei la

tratament şi scăderea efectelor adverse.

În prezent, lumea se confruntă cu infecţia

HIV cu virus mutant, a menţionat Prof. Dr. Adrian

Streinu - Cercel. El s-a referit la faptul că subtipul F

al infecţiei care circulă în România a ajuns să fie

rezistent la anumite tratamente, în cazul pacienţilor

infectaţi înregistrându-se eşec terapeutic.

Când HIV se multiplică, prin reproducere în

organismul uman, poate suferi mutaţii de structură.

Aceste mutaţii fac ca virusul să devină rezistent la

forme de terapie, care înainte erau eficiente, a

explicat Prof. Dr. Streinu.

Sursă: Rompres

Despre Abbott

Abbott este o companie care oferă îngrijire medicală la nivel global, dedicată cercetării, dezvoltării, producerii şi comercializării produselor farmaceutice şi medicale, inclusiv produse nutritive, aparate şi instrumente de diagnostic. Compania are 60.000 de angajaţi şi îşi comercializează produsele în peste 130 de ţări.

Promovarea tratamentului HIV pentru copii

În prezent, Abbott creează un medicament pentru copii bazat pe o formulă nouă şi o doză mai mică de inhibitor de protează, şi anume Kaletra. Folosind o tehnologie inovatoare numită Meltrex, dezvoltată prin investiţii importante de către Abbott, noile tablete sunt concepute cu scopul de a elimina nevoia de refrigerare a tabletelor şi de a oferi o dozare mai flexibilă, adaptată tratamentului copiilor.Abbot desfaşoară şi programe umanitare. Astfel, Abbott şi Abbott Fund investesc 100 de milioane de dolari pentru lupta împotriva HIV/SIDA în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv în câteva programe care vizează direct barierele în testarea, tratamentul şi îngrijirea copiilor cu HIV:- iniţierea unui nou model de tratament în randul copiilor- Abbott Fund a sprijinit Colegiul de Medicina Baylor în crearea unui program de tratament în Constanţa, România, care a redus rata mortalităţii în rândul copiilor cu HIV cu peste 90% în trei ani. Acest program model este în prezent reprodus de către Baylor în toată Africa, oferind tratament pentru peste 4000 de copii cu HIV. În parteneriat cu Baylor şi

Guvernul din Malawi, Abbot Fund sprijină deschiderea primului centru de tratament pediatric în Malawi, la jumatatea anului 2006. - Instruirea profesionştilor din domeniul sănătăţii pentru îngrijirea HIV la copii- Baylor şi Abbott Fund au lucrat de asemenea în parteneriat pentru înfiinţarea Reţelei Centrelor de Excelenţă pentru Copii Baylor în vederea instruirii profesioniştilor din domeniul sănătătii şi împărtăşirii celor mai bune practici în îngrijirea HIV. De asemenea, Abbott Fund sprijină Programul Internaţional de Burse privind HIV/SIDA la Copii iniţiat de Baylor, care oferă instruire în infecţia HIV la copii pentru medicii din ţările în curs de dezvoltare- Sprijinirea orfanilor şi a copiilor afectaţi de HIV/SIDA- Abbot Fund oferă copiilor îngrijire şi suport prin programe inovative care se adresează unor nevoi comunitare specifice, inclusiv testare HIV, asistenţă juridică pentru copii şi femei, consiliere şi grupuri de suport pentru copii, precum şi instruire vocaţională. Începând din anul 2001, peste 500.000 de copii şi familiile lor au beneficiat de servicii în Burkina Faso, India, Malawi, România şi Tanzania.- Sprijin în vederea prevenirii transmiterii materno-fetale a infecţiei HIV- Transmiterea infecţiei HIV de la mamă la copil a fost practic eliminată în Statele Unite, dar rămâne înca o problemă importantă în ţările în curs de dezvoltare. Testarea este primul pas în prevenire, iar Abbott donează teste rapide HIV pentru programele de prevenire a transmiterii materno-fetale în Africa şi ţările sarace. Mai precis, Abbott a oferit gratuit peste 3,4 milioane de teste HIV, în cadrul programului.

Sursă: www.aidsmap.com/en/news/ Traducere: Cristina Vladimirov

PROGRAMELE ABBOTT DE PROMOVARE A TRATAMENTULUI HIV PEDIATRIC ÎN TARILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE

În prezent, este necesară dezvoltarea unor programe de eliminare a transmiterii infecţiei HIV de la mamă la copil (MTCT) şi există planuri în acest sens. La baza acestor programe stă, pe de o parte, furia pe care ţi-o provoacă statisticile negre ale transmiterii

infecţiei HIV la copii în ţările în curs de dezvoltare şi, pe de altă parte, cunoştinţele şi experienţa practică acumulate în ultimii ani.De fapt, se ştie cum se poate elimina MTCT, aşa cum s-a realizat în ţările dezvoltate. De asemenea, se ştiu din ce în ce mai multe despre cum se poate realiza acest lucru în zonele cu resurse limitate întrucât nu mai puţin de 100 de ţări au dezvoltat deja astfel de programe, chiar şi în zona Sub-Sahariană a Africii, care au început să îşi arate efectele. Şi mai important este că eliminarea MTCT ar determina nu numai prevenirea a 15% din noile cazuri de infecţie HIV la nivel mondial, dar ar duce şi la o generaţie nouă care nu s-ar confrunta cu această maladie. În timp ce MTCT a fost aproape eliminată în ţările puternic dezvoltate, 1800 de copii sub 15 ani sunt zilnic infectaţi cu HIV, aproape toţi primind virusul de la mamele lor şi aproape toţi provenind din ţările în curs de dezvoltare. Pe plan mondial, mai puţin de 10% din femeile însărcinate au acces la serviciile de bază necesare în prevenirea transmiterii. În America de Nord şi în vestul Europei, chiar dacă infecţia HIV a rămas la nivelul populaţiei adulte o ameninţare medicală, s-au înregistrat mai puţin de 200 de noi cazuri de infectare la copiii sub 15 ani în anul 2004. Acest lucru se datorează unui pachet standard de servicii disponibile şi a deschiderii populaţiei în vederea folosirii lor, ca urmare a unei discriminări mai blânde în aceste regiuni.Acest pachet include o serie de servicii medicale antenatale şi postnatale: testare şi consiliere HIV, informare şi suport, precum şi monitorizare constantă. Se poate vedea cu uşurinţă contrastul dramatic cu serviciile care sunt oferite în ţările cu nivel înalt de infectare la nivelul populaţiei, în special din Africa.

primesc consiliere pentru prevenţie, prezervative sau sunt tratate pentru alte infecţii cu transmitere sexuală.Pe de altă parte, puţine programe de prevenire a MTCT au legătură cu servicii pentru persoanele seropozitive. Mamele infectate HIV primesc adesea o singură doză de Nevirapină la naştere iar prea puţine primesc consiliere sau suport pentru hrana noului născut; nu au acces la planificare familială şi la prezervative, iar evoluţia lor ulterioară nu este monitorizată.Factorii care duc la această discrepanţă dintre ţările bogate şi cele sărace sunt: sisteme de sănătate precare, lipsa resurselor financiare, a unei susţineri politice, lipsa facilităţilor de diagnosticare a infecţiei HIV şi a opţiunilor terapeutice.Există şi ţări din a doua categorie care depăşesc aceste dificultăţi şi reuşesc să acorde asistenţă pentru prevenirea MTCT, însoţită de monitorizare. Astfel, Brazilia a reuşit să reducă rata de transmitere a infecţiei HIV de la mamă la copil de la 16%, în 1995, la 2,4%, în 2002, după oferirea un pachet de programe de bază de pentru prevenirea MTCT.În Coasta de Fildeş, s-a reuşit reducerea transmiterii HIV în Abidjan până la 4,7% prin administrarea de terapie antiretrovirală profilactică femeilor gravide şi infectate HIV şi printr-o atentă monitorizare după naştere, în cadrul unui proiect de cercetare al Agenţiei Naţionale Franceze de Cercetare a SIDA.Alte ţări din Africa îşi extind serviciile de prevenţie a MTCT: Botswana, Camerun, Kenia, Rwanda.Botswana este cea mai avansată. Aici s-a dezvoltat primul program de prevenirea a MTCT în anul 1999, iar

Campanie la nivel mondial pentru eliminarea transmiterii infecţiei HIV de la mamă la copil

HIV. Evident, încă există obstacole. 15% dintre noii născuţi din mame seropozitive sunt infectaţi prin laptele matern. Sistemul de sănătate local este slab dezvoltat şi sărăcia îi împiedică pe mulţi să acceseze serviciile medicale. Mai sunt multe de făcut dar dacă în Rwanda, o ţară săracă care îşi revine după ani de război civil, s-a putut dezvolta un program de prevenire a transmiterii infecţiei HIV de la mamă la copil, atunci totul este posibil.

Mai există şi alte exemple de programe de succes datorită implicării politice şi financiare. În Tailanda, programul naţional de monitorizare a raportat că 96% dintre femeile care au născut începând cu anul 2000 au fost testate HIV; 76% dintre cele infectate HIV au primit AZT pentru prevenirea transmiterii infecţiei HIV la copil şi 84% dintre copiii născuţi din mame seropozitive au primit AZT şi lapte praf.

Fundaţia Elizabeth Glaser Pediatric AIDS acordă servicii de prevenire a MTCT pentru aproximativ 60.000 de femei gravide din patru ţări. Aceste poveşti arată că susţinerea politică şi financiară din partea guvernelor sau a unor organizaţii ne poate duce mai aproape de atingerea scopurilor dorite.

Sursa: Ziarul Global AIDS Link, articol “Global Campaign Under Way to Eliminate MTCT”

Autor: Dr. Charlie Gilks şi Jim Boothroyd

guvernul şi-a arătat s u s ţ i n e r e a p r i n acoperirea a 90% din che l t u i e l i d e l a bugetul de stat şi nu d e l a d o n a t o r i externi. S-a realizat chiar o realocare a fonduri lor de la bugetul militar al ţării către cel destinat luptei cu infecţia H I V / S I D A . Î n această ţară, serviciile de prevenţie a MTCT sunt integrate în cele medicale adresate mamei şi copilului, iar accesarea lor este gratuită.

Sunt incluse: testarea, consilierea, servicii de obstetrică precum şi administrarea de AZT şi a unei doze de Nevirapină mamei şi noului născut. Mamele sunt consiliate inclusiv în privinţa hrănirii noului născut şi pot obţine lapte praf pe gratis timp de 12 luni. Programul s-a îmbunătăţit de-a lungul timpului. În 2002, s-a descoperit că, în ciuda accesului gratuit, doar 19% dintre femeile gravide erau testate HIV. Astfel, s-au aprobat teste HIV rapide, s-a introdus testarea împreună cu consilierea. În acest an, unul dintre planurile ţării este să îşi întărească programul de hrănire cu lapte praf a noilor născuţi, să se ocupe de problema rezistenţei la Nevirapină şi să întărească legătura dintre programele de prevenire şi asistenţă medicală.

Rezultatele nu au întârziat să apară. Astfel, procentul femeilor care au născut în spitalele din Botswana şi care au fost testate pentru HIV a crescut de la 49%, în 2002, la 92%, în 2005. Procentul femeilor infectate HIV care au primit tratament profilactic pe bază de Zidovudine a crescut de la 27%, în 2002, la 79%, în 2005, iar a celor care au primit nevirapină de la 0%, în 2002, la 70%, în 2005. Cel mai bun rezultat a fost scăderea ratei de transmitere a infecţiei HIV de la mamă la copil la sub 4% în zona centrelor care ofereau testare HIV rapidă.

În Rwanda, Centrul pentru tratament şi cercetare SIDA asigură pregătirea medicilor în diagnosticarea şi tratamentul HIV/SIDA la femeile gravide şi la copii. La nivelul ţării, există aproximativ 180 de centre de sănătate care asigură servicii de prevenire a transmiterii de la mamă la copil a infecţiei

Moto :"Toate formele de artă contribuie la cea mai mare dintre ele: arta de a trăi" (B. Brecht)

spre autocunoaştere, precum şi un mijloc de a-şi depăşi problemele. Art-terapia este utilă atât pentru copiii mai mici cât şi pentru cei mai mari, inclusiv adolescenţi.

Formele de art-terapie sunt : pictura, jocul de rol, modelajul, muzica, mişcarea creativă. Art-terapia poate fi utilizată în grupuri mici de câte 6-8 copii sau individual. Acest tip de terapie satisface nevoile de

ART-TERAPIA ŞI EFECTELE EI BENEFICE

rta este un mijloc de comunicare şi de evoluţie pus în slujba copilului. Este un mijloc de construire a personalităţii, permite o A

conectare cu sine însusi, dezvoltând capacitatea de expresie şi comunicare în relaţiile interumane.

La Casa Florilor, grupurile de art-terapie se desfăşoară o dată sau de două ori pe săptămână, participă doar adolescenţii care doresc şi durează între 60 şi 120 de minute. De obicei, se desfăşoară în grupuri de 4-5 adolescenţi. Materialele necesare sunt stabilite dinainte şi de obicei organizate pe o anumită temă. Iată câteva dintre colajele realizate în cadrul grupurilor de art-terapie de către talentaţii adolescenţi ai Casei Florilor.

Art-terapia îl ajută pe copil să se înţeleagă pe sine, să se elibereze de anxietăţile acumulate, de tensiuni şi să dezvolte abilităţi de comunicare şi relaţionare interpersonală. Arta poate fi şi un drum

apartenenţă şi identificare cu un grup ale participanţilor, ajutând copilul să se autodescopere. Oferă copilului

redare a sentimentelor. Art-terapia creşte starea de bine la nivel fizic, mental şi emoţional; prin ea, persoana poate dobândi o libertate de exprimare şi de manifestare a dorinţelor, nevoilor şi atitudinilor sale. Terapiile creative pot ajuta pe oricine - copil, adolescent, adult - să scape de suferinţe precum: anxietăţile,

elefonul copilului 0800-8-200-200 este un serviciu telefonic de informare şi consiliere T

gratuit, unic la nivel naţional, specializat în domeniul protecţiei copilului. Telefonul copilului este o iniţiativă de responsabilitate socială, dezvoltată datorită nevoilor de informare şi consiliere atât ale părinţilor cât şi ale c o p i i l o r , î n v e d e r e a cunoaşterii şi respectării drepturilor copilului în România. Serviciul a fost înfiinţat în anul 2001 şi a fost lansat în cadrul campaniei „Casa de Copii nu e acasa”, proiect finanţat de Uniunea Europeană . În prezent, t e l e fonu l cop i lu lu i î ş i derulează activitatea în calitate de organizaţie non-guvernamentală independentă (Asociaţia Linia Verde pentru Protecţia Copilului).

De ce este necesar un astfel de serviciu pentru copii în România?

Copiii au nevoie să fie ascultaţi şi sfătuiţi pentru a-şi cunoaşte drepturile, însă mulţi dintre ei au dificultăţi în a vorbi deschis despre problemele pe care le au şi acest lucru are următoarele cauze: timiditate, frica

de repercusiuni, ruşine, iar pentru aceşti copii, confidenţialitatea, sprijinul în găsirea unei soluţii, accesul gratuit la servicii de consiliere - pe care telefonul copilului le oferă- reprezintă un p r i m p a s î n r e z o l v a r e a problemelor lor. Până în prezent, au fost înregistrate 1.419.657 apeluri, iar beneficiarii telefonului copilului au fost atât părinţii cât şi

copiii - copii care au întampinat probleme la scoală sau cu părinţii, copii victime ale abuzului, copii instituţionalizaţi şi copii cu dizabilităţi.

depresiile, bolile şi tulburările mentale şi emoţionale, abuzul de substanţe, dificultăţile sociale şi emoţionale legate de dizabilităţi şi boli, traumele, problemele fizice, cognitive şi neurologice sau problemele psihosociale legate de boli medicale. Este recomandabil ca membrii grupului să aibă un scop comun, o vârstă apropiată, cam acelaşi nivel de dezvoltare şi aceleaşi tipuri de probleme şi preocupări.

Gabriela Bâzâitu, Psiholog

Telefonul copilului

Info psihologic

m auzit destul de des, asta pentru că am privilegiul de a lucra cu tineri, în mijlocul tinerilor, pentru tineri, spunându-şi unul altuia A

referitor la relaţiile lor neprotejate :„…băiete, nu te speria ! A lua HIV este ca

ruleta rusească. Poţi avea zeci de fete cu SIDA/HIV/toxoplasma Gondi şi multe alte BTS şi să nu te infectezi... ”

„…lasă-i pe profanii ăştia să comenteze. Dau copy paste de pe net şi gata..sunt mari cunoscători ai maladiei...”

„…stai calm, doza de HIV trebuie să fie mare ca să declanşeze boala..”

„...mai bine ai grijă să nu rămâi însărcinată decât să te temi de HIV...ăsta e OK Poţi trăi 25 de ani fără nici un simptom iar după aia există tratamente să te mai ţină 25...”

Interesant este că aceste vorbe sunt rostite de cei care au deja ceva cunoştinţe despre cum este să trăieşti cu HIV, ştiu că o persoană infectată este o persoană normală din foarte multe puncte de vedere, însă ceea ce ei nu ştiu este că acest statut de persoană cu HIV este unul neplăcut din alte foarte multe puncte de vedere.

Există în România un număr mare de adolescenţi seropozitivi HIV care au şansa de a fi fost descoperiţi la timp şi care primesc tratament antiretroviral de ultimă oră.Există din păcate şi adolescenţi care sunt purtători de virus HIV şi care nu s-au testat niciodată.

Atât cei care au primit confirmarea că sunt infectaţi cât şi ceilalţi reprezintă un mare factor de răspândire a maladiei. Faptul că nu există interes din partea multora dintre ei în a avea informaţii corecte despre BTS-uri, ajută virusul să se răspândească pe cale sexuală.

Folosirea prezervativului trebuie să devină o practică! Aşa cum ne-am obişnuit să privim în stânga şi în dreapta atunci când traversăm strada, aşa cum ne spălăm pe mâini înainte de masă, aşa cum dăm buna ziua când întâlnim un cunoscut, şi folosirea prezervativului ar trebui să devină obişnuinţă, adică să practicăm „safer sex”!

Prin “safer sex” se întelege un act sexual mai sigur, adică orice act sexual în timpul căruia lichidele

infecţioase ale corpului (sânge, spermă, lichid vaginal, lapte de mamă) nu pătrund în corpurile partenerilor.

Adică:!Contactul sexual penetrant trebuie făcut

întotdeauna cu prezervativ. Acesta nu oferă protecţie doar contra HIV, ci şi contra bolilor cu transmitere sexuală (ex:: gonoree, sifilis, chlamidia, herpes şi hepatită B) care măresc riscul infectării cu HIV.

!Evitarea ejacularii în gura partenerei/ partenerului.

!Evitarea folosirii în comun a instrumentelor erotice sau dezinfectarea lor. În cazul folosirii în comun a vibratoarelor, este indicat ca acestea să se folosească împreună cu un prezervativ.

!Evitarea, în cazul unei rani deschise, a contactului dintre aceasta şi sânge, sperma, urina şi fecale.

!Folosirea corectă a prezervativelor poate diminua riscul infecţiei cu HIV, poate preveni sarcinile nedorite şi bolile cu transmitere sexuală.

!Folosirea prezervativelor oferă siguranţă mai mare, dar NU asigură protecţie completă. Sexul nu este şi nu a fost niciodată lipsit de risc.

!Prezervativele garantează siguranţă atunci când au aplicată pe ambalaj ştampila "verificat după EN 600", indiferent de culoare, suprafaţă, gust, miros sau mărime.

!Prezervativul continua să fie cea mai bună metodă de protecţie împotriva contaminării cu HIV sau BTS. Concluzia este că indiferent de cât de dragă ne este persoana cu care ne dorim să avem un contact sexual, dacă nu avem siguranţa că ne este fidelă, că o cunoaştem foarte foarte bine şi ştim sigur că este o persoană sănătoasă, PREZERVATIVUL este cea mai bună metodă de a scăpa de neplăceri !

Comentariile pe care le şi aud pe marginea acestui articol, vă invit să le facem împreună într-una din zilele de vacanţă.Cu speranţa că vă pasă de voi,

Sam ATANASIUAsistent social

SAFER SEX

alut! Eu sunt Ionela, am 17 ani şi m-am gândit ca în acest număr al revistei să vă povestesc un pic Sdespre lucrurile cu care m-am ocupat în ultimul

timp, şi anume cursurile de peer-educator.Ce înseamnă acest lucru, de fapt? În traducere

s-ar intitula “educaţie între egali”, adică eu, în calitate de adolescentă, le pot oferi altor adolescenţi informaţii despre diferite subiecte cum ar fi HIV/SIDA, contracepţie, ITS-uri, anatomie şi fiziologie, informaţii pe care eu le-am dobândit în urma cursurilor la care am participat.

Totul a început în urmă cu un an, când am fost invitată împreună cu alţi tineri să particip într-o tabără unde urmau să se desfăşoare aceste cursuri.

Lucrurile păreau interesante, aşa că am ajuns la Bran unde am cunoscut şi alte persoane din diferite judeţe, dornice să acumuleze cât mai multe informaţii pe care să le poată duce mai departe prin campanii de informare.

Acest curs a fost gândit astfel încât să descoperim cât mai multe lucruri noi şi corecte, fiind structurat în mai multe sesiuni de lucru, fiecare având ca temă unul dintre subiectele menţionate mai sus.Unul dintre lucrurile de preţ pe care le-am învăţat aici este că lucrul în echipă este foarte important şi că este bine să ştii că te poţi baza oricând pe cel de lângă tine.

După ce am făcut mai multe jocuri tematice, jocuri de rol, chestionare şi după ce am primit foarte multe informaţii de la coordonatorii noştri, a urmat evaluarea finală. Drept încălzire, făceam un joculeţ prin care fiecare persoană trăgea un bilet pe care era scris un cuvânt în legatură cu tot ce învăţasem la aceste cursuri, fiecare având un minut la dispoziţie pentru a spune tot ceea ce ştie despre acel cuvânt, timp în care toţi ceilalţi participanţi erau foarte atenţi. Pentru mine a fost un lucru nu prea plăcut pentru că nimeni nu îmi zicea cum m-am descurcat şi nici nu ştiam ce să cred în momentul respectiv.

Aşa cum am zis şi mai sus, aceasta a fost doar încălzirea pentru că marea evaluare a fost în ultima zi de curs când echipele fiecărui judeţ a trebuit să prezinte o anumită temă, ceea ce a necesitat implicarea fiecărui membru al echipei; a trebuit să avem grijă ca informaţiile pe care le ofeream să fie corecte şi cât mai explicite, lucru care nu a fost tocmai uşor.

Ei, bine, acest curs a urmărit ca fiecare dintre noi, cei care am participat, să mergem în clinicile de zi unde să organizăm un grup de adolecenţi cărora să le oferim informaţiile acumulate de-a lungul cursului, ceea ce, de altfel, s-a şi întâmplat. Cu multe emoţii şi

bazându-mă atât pe cunoştinţele dobândite cât şi pe colegii mei, am reuşit să îmi ating scopul şi am simţit cum lucrurile pe care eu le ziceam adolescenţilor respectivi ajungeau la ei, iar unii dintre ei erau chiar uimiţi, ceea ce m-a încântat foarte tare pentru că mi-am dat seama că ce spun eu este apreciat şi înţeles de alţii.Acesta a fost începutul, pentru ca, după o perioadă, mi s-a ivit o altă şansă şi am fost solicitaţi, prin Fundaţia Baylor-Marea Neagră, să facem o campanie de informare la centrul de plasament “Delfinul” din Agigea.

După ce ne-am facut planul de lucru, am mers acolo, unde am întâlnit mai mulţi tineri care erau dornici să afle ceea ce noi urma să le zicem, lucruri de care unii dintre ei nu auziseră niciodată în viaţă. Şi cum nu toate persoanele sunt la fel de interesate de aceste lucruri, pot spune că au existat şi excepţii în persoana celor care doreau să pară cât mai interesanţi, încercând să dea impresia de indiferenţă faţă de ceea ce se discuta, dar pâna la urmă am reuşit să le atragem atenţia prin modul nostru de a lucra cu ei şi prin maniera în care informaţiile noastre au fost transmise. Aceasta a fost una din cele mai mari realizări ale mele.

Acum, ca o încheiere, am să vă spun că această experienţă m-a schimbat foarte mult în bine, pentru că am început să capăt încredere în mine, să fiu mai sociabilă, mi-am dezvoltat mai mult vocabularul şi sper ca toate aceste lucruri să nu se oprească aici.

Aşa că, oricine are un pic de voinţă şi îşi doreşte să facă acelaşi lucru poate să mă urmeze.Vă doresc succes!!!

Despre educaţia între egali

n perioada 1-5 mai 2006, a avut loc cea de a cincea întâlnire a reţelei BIPAI, Baylor Internationl Pediatric AIDS Initiative, în Lesotho. Întâlnirea a reunit reprezentanţii Î

centrelor care fac parte din reţea (din Africa, SUA, China şi România) şi ai altor organizaţii partenere precum Bristol Myers Squibb, Abbott, UNICEF, Fundaţia Elisabeth Glaser Pediatric AIDS sau ai altor organizaţii interesate de temele abordate, printre care Fundaţia World Wide Orphans.

Autorităţile locale, reprezentate de Primul Ministru şi Ministrul Sănătăţii, au fost activ implicate pe parcursul desfăşurării întâlnirii. Astfel, Centrul de Excelenţă din Maseru, capitala Regatului Lesotho, a primit două autovehicule ca donaţie, unul din partea Ministerului Sănătăţii iar celălalt din partea organizaţiei locale a producătorilor de textile. În acelaşi timp, participanţii la întâlnire au fost invitaţi la două cine, una din partea Ambasadorului Republicii China iar cealaltă din partea Standard Bank.

Întâlnirea a cuprins prezentări cu ultimele noutăţi ale centrelor reţelei, precum şi discuţii pe marginea unor studii de caz medicale şi sociale. Organizaţiile partenere au avut, în egală măsură, ocazia să participe cu prezentări despre activitatea lor şi despre cum sunt implicaţi în asistenţa copiilor cu infecţie HIV. Vă reamintim că misiunea BIPAI este sporirea accesului la tratamentul medical şi îngrijire complexă de calitate pentru copiii infectaţi HIV şi familiile acestora, din întreaga lume. Pe scurt, rolul BIPAI este de facilitare a accesului extins la terapie pentru copii. Pe plan global, doar 2% dintre copiii infectaţi HIV au acces la terapie.

Printre noutăţile prezentate în cadrul întâlnirii, un aspect interesant a fost dezvoltarea unor clinici de tip familial de către centrele din Boswana şi Uganda. Din cauza caracteristicilor epidemiei HIV în regiunea Africii Sub-Sahariene, s-a ajuns la dezvoltarea acestui tip de clinică care îşi doreşte să integreze îngrijirea copiilor cu infecţie HIV şi a restului membrilor infectaţi din familie într-o singură clinică.

Să nu uităm că în această zonă există familii întregi infectate HIV iar buna îngrijire a copilului depinde de adresarea problemelor medicale şi psiho-sociale la nivelul întregii familii. Din cauza epidemiei HIV, vârsta medie a decesului la femei în Africa este de 25 de ani iar la bărbaţi de 29 de ani, HIV fiind cauza dominantă a mortalităţii în zona de sud a Africii.

O situaţie foarte diferită au prezentat şi medicii veniţi din China, provincia Yunan, care se confruntă cu o creştere a persoanelor infectate HIV. O problemă deosebită o reprezintă consumul mare de droguri injectabile la nivelul populaţiei tinere, aceasta ducând la o rată de transmitere de 44% prin folosirea de droguri injectabile.

Un alt aspect abordat la această întâlnire a fost cel al aderenţei la terapia antiretrovirală. Dacă în cazul altor boli care necesită tratament de lungă durată un procent de 80% la luarea medicamentelor este considerat bun, în cazul infecţiei HIV, o astfel de aderenţă duce la dezvoltarea de rezistenţă la terapie, motiv pentru care acesta trebuie să fie de 100%. Cu toţii ştim cât de scumpe sunt medicamentele antiretrovirale.

Rezistenţa la prima linie de terapie duce, bineînţeles,

la introducerea altei linii terapeutice care este de 5-6 ori mai scumpă.

În discuţiile medicale, s-a atins şi problema relaţiei dintre infecţia HIV şi TBC. Nu e nici o noutate că riscul de a face TBC este de 5-10 ori mai mare la copiii cu infecţie HIV. Apoi s-a atins problema unei relaţii mai bune între medicii infecţionişti şi pneumologi pentru că, din păcate, deseori copiii cu HIV primesc tratament tuberculostatic nenecesar.

Echipa din Swaziland a raportat o situaţie foarte îngrijorătoare. În perioada 2004-2005, s-au raportat peste 300 de cazuri de violuri asupra adolescentelor sub 16 ani. Acest număr este doar orientativ deoarece multe alte abuzuri sexuale sunt nedeclarate. În ţară are loc o campanie de informare a populaţiei în vederea declarării acestor acte chiar dacă demersurile de pedepsire a celor vinovaţi sunt foarte greoaie. 74% dintre violatori sunt membrii ai familiei iar abuzul se face cu intenţia de a se „curăţa” de virus. Printre cei infectaţi HIV, circulă ideea că poţi scăpa de virus dacă ai relaţii sexuale cât mai multe cu fete tinere sănătoase. Ca să fie siguri că sunt sănătoase, le aleg pe cele foarte tinere, care nu şi-au început viaţa sexuală. Bineînţeles că nu se produce nici o vindecare, ci doar o creştere a numărului de persoane infectate HIV şi abuzate sexual.

A fost prezentată şi campania globală „Unite for Children, Unite Against AIDS” (Uniţi pentru copii, uniţi împotriva SIDA) care îşi propune sa dezvolte programe pe următoarele domenii:? Prevenţie în Lesotho va avea loc întâlnirea mondială a experţilor în prevenţie pentru identificarea a noi modalităţi de prevenire;? Prevenirea transmiterii infecţiei HIV de la mamă la copil care va fi de prioritate maximă;? Protecţie, îngrijire şi suport;? SIDA la copii acordarea de suport pentru pregătire, supervizare, monitorizare etc.În concluzie, la această întâlnire s-a accentuat nevoia de a concentra toate eforturile în vederea dezvoltării unor programe de prevenire a transmiterii de la mamă la copil, mai ales în zona Africii, pentru a împiedica apariţia unei noi generaţii de copii seropozitivi. Trebuie continuate eforturile de a oferi servicii medicale pentru cât mai mulţi copii cu infecţie HIV, cumulate cu cele psiho-sociale, care să se adreseze întregii familii. Poate aceste clinici adresate tuturor membrilor infectaţi ai unei familii vor face ca numărul copiilor rămaşi orfani ca urmare a acestei maladii să se reducă în perioada următoare.

Ştefania Mihale Asistent Social

A cincea întâlnire a reţelei BIPAI Lesotho

e data de 28 februarie 2006, la Nairobi, Biroul Regional UNICEF pentru Africa de Est şi Sud şi BIPAI au semnat un acord pentru a lucra P

împreuna la îmbunătăţirea accesului la medicamentele antiretrovirale şi alte tratamente pentru copiii cu HIV/SIDA din regiune.

Per Engebak, Directorul Regional pentru Africa de Est şi Sud, şi Michael B. Mizwa, Vice-preşedinte al BIPAI, au semnat în numele celor două organizaţii.

“Această colaborare reprezintă o veste bună pentru copiii cu HIV şi SIDA din ţările din regiune, unde se află înca mulţi copii care nu beneficiază de îngrijirea şi tratamentul de care au nevoie”, a spus Directorul Regional UNICEF, Per Engebak. “Aceasta marchează un pas înainte în Campania Globală pentru Copiii cu SIDA, lansată anul trecut special pentru a încuraja colaborarea în vederea prevenirii infectării copiilor cu HIV şi îmbunatatirii tratamentului, îngrijirii şi suportului pentru copiii infectati şi afectaţi de HIV şi SIDA.”

În jur de 2,3 milioane de copii trăiesc în prezent cu HIV şi mai mult de 5 milioane au murit până acum din cauza acestei pandemii, cei mai mulţi dintre ei din Africa. Tratamentul antiretroviral a devenit recent disponibil pentru un numar mai mare de oameni din Africa, dar copiii rămân adesea nediagnosticaţi şi fără tratament. Schemele de tratament antiretroviral pentru copii nu sunt înca disponibile iar furnizorii de servicii medicale din regiune nu sunt instruiţi în tratamentul copiilor cu SIDA. Un număr infim de copii primeşte antibiotice subvenţionate pentru prevenirea sau tratamentul infecţiilor oportuniste de care suferă. Noua colaborare între Baylor şi UNICEF este considerată un pas critic în schimbarea condiţiilor de tratament în regiune.

“Noul parteneriat va ajuta Baylor şi UNICEF să extindă accesul la tratament pentru copiii infectaţi HIV şi familiile lor în 20 de ţări din Africa de Est şi de Sud”, a spus Mizwa. “Aceste ţări sunt cele mai puternic lovite de catre HIV/SIDA, comparativ cu oricare alte ţări din lume.”

BIPAI este condus de Dr. Mark W. Kline, profesor de pediatrie la Colegiul de Medicină Baylor.“Baylor şi UNICEF împărtăşesc aceeaşi misiune şi obiective iar activităţile noastre din Africa se completează reciproc”, a spus Kline.

BIPAI datează din 1996 şi reprezintă un efort

de pionierat în furnizarea de facilităţi de prevenire, îngrijire, tratament, cercetare şi educaţie pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii, în beneficiul copiilor şi familiilor afectate de HIV/SIDA.Unul dintre aspectele distinctive ale abordării Baylor este reţeaua sa de Centre de Excelenţă pentru Copii, care funcţionează deja de doi ani. Şase astfel de centre funcţionează în Africa, facilitând accesul copiilor şi familiilor la îngrijire şi tratament complex HIV/SIDA şi servind în egală măsură drept sursă de instruire pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii. Centre de Excelenţă Baylor există, de asemenea, şi în Europa de Est şi urmează a se construi şi în alte zone ale lumii, inclusiv Asia.

Mai recent, Baylor a iniţiat Corpul de Medici Baylor, program de transfer al medicilor în Africa pentru tratamentul şi instruirea profesioniştilor din domeniul sănătăţii din sudul Africii.

Colegiul de Medicină Baylor, fondat în 1900, este una dintre instituţiile academice medicale de frunte din Statele Unite, clasată fiind pe locul 11 între cele 125 de instituţii de cercetare în medicină, finanţate de Institutul Naţional de Sănătate. În fiecare an, aici sunt instruiţi peste 3000 de studenţi la medicină, absolvenţi şi bursieri, precum şi medici rezidenţi şi membri.

UNICEF este de 60 de ani liderul mondial pentru copii, activand în 157 de tari pentru a ajuta copiii sa supravieţuiască şi să se dezvolte, din copilarie până în adolescenţă. Cel mai mare furnizor de vaccinuri pentru ţările sarace, UNICEF face eforturi în sensul asigurării hranei şi îngrijirii pentru copii, a apei potabile şi instalatiilor sanitare, a educaţiei de calitate pentru baieţi şi fete, precum şi a protecţiei copiilor împotriva violenţei şi exploatării. O arie de interes major, mai ales în Africa de Sud şi de Est, este HIV şi SIDA, domeniu în care se doreşte reducerea mortalităţii infantile într-o serie de ţări din regiune.

Sursă: www.aidsmap.com/en/news/ Traducere: Vladimirov Cristina

ACORDUL UNICEF/BIPAI - O PERSPECTIVĂ MAI OPTIMISTĂ ASUPRA TRATAMENTULUI SIDA

PENTRU COPIII DIN AFRICA

ala Societăţii Civile este cel mai important eveniment anual de recunoaştere a excelenţei în domeniul activismului social. Este o G

competiţie care premiază cele mai valoroase proiecte desfaşurate de: organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, sindicate sau persoane fizice. Misiunea Galei este sa îmbunătăţească imaginea publică a sectorului neguvernamental.

“Cele mai multe dintre organizaţiile neguvernamentale îşi desfăşoară activitatea în cvasi-anonimat. Puţine dintre iniţiativele civice ajung în atenţia publică. Gala Societăţii Civile îşi propune, în fiecare an, să aducă un omagiu gesturilor mici sau marilor iniţiative civice care ne fac societatea mai dreaptă şi mai sănătoasă.” spunea Andrei Borţun, Directorul General al Millenium Comunication - organizatorul Galei.

Gala este în primul rând un moment de sărbatoare pentru cei care de-a lungul unui an au arătat ca pot să îmbunătăţească viaţa comunităţilor din care provin.

Pentru cei peste 1.000 de oameni care participă direct la evenimente şi pentru cei peste 15.000 care interacţionează cu website-ul proiectului, Gala este un moment de inspiraţie, de reconfirmare a încrederii în valorile implicării şi ale grijii pentru problemele publice.

Anul acesta, juriul a fost format din oameni de presă, personalităţi culturale, profesori universitari: Dana Deac, Nicolae Gâldean, Cătălin Ştefănescu, Marie - Rose Mociorniţă, Mircea Toma, Ion Bogdan Lefter, Dumitru Sandu, Robert Turcescu, Alexandru Lazescu, Sorin Ioniţă, Emil Hurezeanu şi Mircea Martin.

Gala Societatii Civile acordă patru tipuri de premii:1. Premii pe secţiuni

Se acordă proiectelor înscrise în concurs pe baza criteriilor de jurizare stabilite prin regulament.Categoria A A.1 Secţiunea Educaţie şi cercetare;

A.2 Secţiunea Artă şi cultură; Categoria B B.1 Secţiunea Apărarea drepturilor individuale/colective;

B.2 Secţiunea Comportament civic şi participare publică; Categoria C C.1 Secţiunea Sănătate;

C.2 Secţiunea Servicii sociale pentru categorii defavorizate;

Categoria D D.1 Secţiunea Protecţia mediului; D.2 Secţiunea Dezvoltare economică

şi socială.

2. Menţiuni speciale se acordă proiectelor înscrise în concurs pe baza criteriilor stabilite de membrii juriului.

3. Marele premiu al Galei Societăţii Civile se acordă proiectelor înscrise în concurs, marele câştigător fiind selectat dintre câştigătorii premiilor pe secţiuni.

4. Premii extraconcurs Aceste premii sunt acordate pentru proiecte sau initiative care nu sunt înscrise în competiţie, dar care au adus un beneficiu evident societăţii.

Fundaţia Baylor- Marea Neagră a participat anul acesta la gală cu proiectul Terapia Antiretrovirală pentru Seropozitivi din Judeţul Constanţa Proiectul şi-a propus creşterea nivelului de aderenţă la terapia antiHIV în rândul adolescenţilor din Constanţa prin identificarea şi adresarea principalelor probleme psihosociale cu care se confruntă pacienţii şi familiile lor. Premisa proiectului a fost faptul că pacienţii pot fi ajutaţi să adere la un stil de viaţă responsabil şi totuşi diferit de al majorităţii persoanelor din jur prin acordarea unor servicii profesioniste de consiliere psihologică, psihoterapie şi asistenţă socială.

În competiţie cu multe ONG-uri care sunt cunoscute ca fiind puternice şi cu recunoaştere pe plan intern şi internaţional, BAYLOR ROMÂNIA a reuşit, prin profesionalism, seriozitate şi multă dedicare, să fie unul dintre favoriţii Galei 2006. La secţiunea sănătate, din cei 11 participanţi cu proiecte, caştigător a fost declarat SMURD (Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Mureş) iar la categoria menţiuni, caştigători au fost: Societatea Română de Cancer , Federaţia Asociaţiilor Studenţilor la Medicină, ARAS, Asociaţia Hrăniţi Copiii şi FUNDAŢIA BAYLOR MAREA-NEAGRĂ

A consemnat pentru voi,

Sam ATANASIU

Premiază spiritul civic

Echipa noilor voluntari din cadrul Fundaţiei Baylor Marea Neagră a beneficiat în perioada 17-19 aprilie 2006 de instruire vizând prevenirea în domeniul sănătăţii reproducerii. Temele abordate în cadrul acestui curs au fost dintre cele mai diverse. Pe parcursul celor trei zile, participanţii au avut ocazia să-şi cunoască mai bine propria persoană dar şi colegii de grup, au explorat împreună cu entuziasm şi curiozitate domeniile anatomiei, fiziologiei, al contracepţiei, infecţiilor cu transmitere sexuală şi HIV/SIDA, participând totodată la sesiuni de recunoaştere a propriului sistem de valori. Activităţile interactive le-au oferit posibilitatea să se exprime liber, în numele propriei persoane şi, în conformitate cu propriul sistem de valori, au descoperit cât este de important să asculţi dar şi să respecţi părerile, chiar dacă ele contravin propriilor convingeri. Fără a fi notaţi, cotaţi ca absenţi, fără a lua notiţe şi fără a fi evaluaţi, informaţiile primite, jocurile în care au fost implicaţi şi dinamica cursului i-a determinat să fie prezenţi pe parcursul celor opt ore de curs în fiecare din cele trei zile deşi, majoritatea fiind adolescenţi, erau în vacanţă în acea perioadă. Grupul a fost neomogen, atât din punct de vedere al vârstei participanţilor cât şi din punct de vedere al pregătirii lor. Astfel, formatorii au avut de lucru cu prejudecăţile adulţilor dar şi cu principiile adolescenţilor în formare, care nu au ezitat să solicite reţete pentru diferitele subiecte aduse în discuţie. Rolul facilitatorilor a fost acela de a le oferi informaţia, de a-i ajuta să-şi exploreze atitudinile, să identifice

comportamentele de risc şi să exerseze comportamente sănătoase. Alternativele oferite au fost dintre cele mai diverse, responsabilitatea alegerii revenindu-le în totalitate. Sesiunea de etică din finalul cursului i-a încurajat să participe la activităţile pregătite de Fundaţie în perioada imediat următoare. Ei au înţeles că atitudinea faţa de grupurile cu care vor lucra va fi cea a unei persoane cu coloană vertebrală, fiecare, însă, având dreptul la intimitate şi la o viaţă personală aşa cum şi-o doresc.Feed back-ul oferit, atât la sfârşitul fiecărei zile de curs cât şi la finalul cursului, a dat încredere moderatorilor să investească în grupul format.

„deşi au fost doar trei zile, am învăţat lucruri interesante şi, cel mai important, mi-am corectat informaţia pe care o aveam şi despre care credeam că este una corect㔄am învăţat lucruri care îmi vor folosi în viaţă şi pe care le voi împărtăşi cu ceilalţi”„am învăţat multe lucruri noi despre SIDA şi despre prevenire, dar şi cât este de important tratamentul pentru viaţa unei persoane purtătoare de virus HIV”

Acestea sunt doar câteva din ceea ce ne-au mărturisit voluntarii la finalul cursului.Pentru că ştiu ce înseamnă să fii voluntar şi cât este de important să fii motivat în activitatea pe care o desfăşori, voi contiua să le arăt că exist pentru ei şi să le facilitez accesul către ceea ce eu consider vital în formarea lor: satifacţia oferită de aprecierea primită din partea celor cărora ei le vor împărtăşi din experienţa acumulată! Nimic nu pare a fi mai constructiv la această vârstă, decât sentimentul că ai fost util cuiva, care apreciază efortul şi dăruirea ta!

Mihaela Mocanu,Coordonator de voluntari

Curs pentru voluntari

rima celebrare a Memorialului Lumânărilor Aprinse a avut loc în anul 1983. Iniţial s-a urmărit doar a se aduce un omagiu celor P

decedaţi din cauza acestei maladii, însă pe parcursul anilor acţiunile au luat amploare, s-au făcut demostraţii de suport pentru cei ce trăiesc cu HIV, au fost tipărite milioane de materiale cu caracter informativ şi de sensibilizare. Manifestările continuă şi s-au dezvoltat în toată lumea. Campania internaţională doreşte implicarea tuturor celor ce doresc să facă ceva pentru a preveni răspândirea virusului HIV şi pentru a-i susţine pe cei deja afectaţi.În fiecare an, Memorialul se desfăşoară în aproximativ 4.500 de comunităţi din cele 93 de ţări înscrise în acest program. International AIDS Candlelight Memorial doreşte lărgirea acestui eveniment în întreaga lume.

Manifestările sunt programate a se desfăşura în fiecare an, în cea de-a treia duminică a lunii mai. Anul acesta, pe 21 mai, începând cu orele 11:30 , Coaliţia Marea Neagră a derulat o acţiune ce s-a dovedit a fi un succes - o acţiune vizibilă şi de impact.

La manifestare au participat în jur de 60 de voluntari şi reprezentanţi ai organizaţiilor membre ale Coaliţiei, presa constanţeană, copii şi părinţi, precum şi beneficiarii serviciilor organizaţiilor.Această acţiune a vizat sensibilizarea comunităţii faţă de cei afectaţi şi infectaţi HIV, constituindu-se

totodată într-o campanie de informare pentru prevenirea transmiterii virusului HIV. Trecătorii impresionaţi de eveniment au avut posibilitatea să îşi arate compasiunea faţă de cei afectaţi de maladia secolului, lasând câte un mesaj pe un panou pregătit în acest sens, panou ce va putea fi găsit la sediul Fundaţiei Baylor -Marea Neagră.

Voluntarii au adus un omagiu celor ce nu mai sunt alături de noi, lucrând la un quilt timp de patru săptămâni, pictând pe fiecare bucată de pânză câte o poveste de viaţă încheiată mult prea devreme. Duminică au desăvârşit acest omagiu printr-un ritual de desfăşurare a quilt-urilor. Toţi participanţii la acţiune au fost plăcut impresionaţi de numărul tinerilor implicaţi în activităţile Coaliţiei.

Memorialul Lumânărilor Aprinse

A consemnat pentru voi,Sam ATANASIU

16