PROIECT DIDACTIC

Data: 21-05-2015Clasa: a V-a Şcoala Gimnazială “Nicolae Iorga”, PîngăraţiProfesor: Tudurachi Elena-DianaDisciplina: Limba şi literatura românăSubiectul: AtributulUnitatea de învăţare: Opera liricăTipul lecţiei: predare-învăţare

COMPETENŢE GENERALE:

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată;

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în

diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;

COMPETENŢE SPECIFICE:

2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere grammatical3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice şi de punctuaţie

COMPETENŢE DERIVATE:

C1 – definirea atributuluiC2 – recunoaşterea atributelor din diferite texte dateC3 – definirea atributului adjectivalC4 – exemplificarea părţilor de vorbire prin care poate fi exprimat atributul adjectivalC5 – identificarea şi analizarea corectă a atributelor adjectivale din diferite texte propuseC6 – actualizarea noţiunilor anterioare despre adjectiv şi numeralul cu valoare adjectivalăC7 – identificarea valorilor stilistice ale atributului

STRATEGII DIDACTICE

a) metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, descoperirea, demonstraţia,

explicaţia, exemplificarea

b) resurse materiale: tabla, caietele elevilor, creta, manualul, fişe de lucru

c) resurse umane: elevii clasei a V-a, cadrul didactic

1

d) forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.

e) timp şi spaţiu: 50 de minute, sala de clasă

Bibliografie:

Programe şcolare pentru clasele I-VIII. Aria curriculară: limbă şi

comunicare, Bucureşti, 2005

Limba română, manual pentru clasa a V-a, Editura Teora, Bucureşti, 1997

Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2004

Popescu, Ştefania, Gramatica practică a limbii române, Editura Lider, Bucureşti, 1997

Ion Popa, Marinela Popa, Limba română, Editura Niculescu,Bucuresti, 2001Brânzei Gheorghe, Limba si literatura română, repere metodice, Editura Alfa,

Piatra Neamt, 2005Parfene Constantin, Metodica predării limbii şi literaturii române

2

SCENARIUL DIDACTIC

Momentele lecţiei

Activitatea de instruireTimp Metode şi

procedeeResurse

Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1. Momentul organizatoric

Se notează absenţele în catalog. Se verifică dacă elevii au pe bancă materialele necesare desfăşurării lecţiei.

Elevul de serviciu va numi elevii absenţi.

1’ Conversaţia Elevii

2. Verificarea cunoştinţelor anterioare şi a temei de casă

- Ce lecţie aţi avut de pregătit pentru astăzi?

- Ce este predicatul?

- De câte feluri este predicatul?

- Ce este predicatul verbal?

- Dar predicatul nominal?

- Ce este subiectul?

- Ce temă aţi avut?

- Cum am numit noi subiectul şi predicatul? Ce fel de părţi de propoziţie sunt?- Cum se numeşte propoziţia formată dintr-un subiect şi predicat sau doar din predicat?

Recapitulare: Subiectul şi predicatul. Acordul dintre subiect si predicat.... este partea principală de propoziţie care arată ce face, cine este sau ce este subiectul... de două feluri: verbal şi nominal

... predicatul exprimat printr-un verb predicativ

... este format din verb copulativ şi nume predicativ

... partea principală de propoziţie care arată cine face acţiunea sau cui i se atribuie o caracteristică

Câţiva elevi citesc rezolvarea temei de casă.

... sunt părţi principale de propoziţie

O propoziţie simplă

7’ Conversaţie euristică,

exemplificare, exerciţiul

Elevii, caietele de temă

3

Daţi-mi exemplu de o propoziţie simplă.

S PElevul citeşte.

3. Captarea atenţiei

Elevii vor fi anunţaţi că vor avea de dezlegat o ghicitoare pentru a afla titlul lecţiei noi

Ghici,ghicitoarea mea?Pot să fiu un substantiv, Pronume sau adjectiv.În propoziţie sunt sau nu Determinând substantivul.Punând întrebarea care?,A cui? ,câte?, ce fel de? ,Dai de mine repede.

Atributul

1’ Conversaţia euristică

Tabla

4. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor

Se vor anunta titlul şi obiectivele lecţiei.. (Vom defini atributul adjectival, vom vedea prin ce se exprimă acesta şi, bineînţeles, vom face exerciţii.)

Elevii notează titlul în caiete.

1’ Conversaţia, explicaţia

Tabla, caietele elevilor

5. Conducerea învăţării

Li se va cere elevilor să adauge o însusire subiectului din propoziţia de pe tablă după care aceştia vor fi solicitaţi să precizeze funcţia sintactică a cuvântului nou adăugat.

Li se propune elevilor rezolvarea unei fişe de lucru (anexa 1)

Se va corecta împreună cu elevii exerciţiul de pe fişa de lucru.

Pe cine determină atributele voastre?

Se va defini atributul.

Elevul silitor citeşte.

Elevii vor rezolva exerciţiul de pe fişă.

Corectează exerciţiul.

... elevii vor preciza cuvintele pe care le determină

1. Definiţie: Atributul este partea secundară de

30’ Tabla, fişe de lucru,

caietele elevilor

4

Care sunt întrebările la care poate răspunde atributul?

Se va scrie un citat pe tablă:,,Neguri albe, strălucite Naşte luna argintie...” (M. Eminescu) Câte atribute are substantivul din primul vers citat?

Ce concluzie putem trage de aici?

Prin ce sunt exprimate atributele evidenţiate?

Cum oare vom numi acest atribut exprimat prin adjectiv? Să-l analizăm.

Atributul adjectival fiind exprimat prin adjectiv se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat.Ce este un adjectiv variabil?

Cu câte forme pot fi adjectivele variabile?

Sunt şi adjective cu o formă?

Cum se numesc?

propoziţie care determină un substantiv sau un înlocuitor al acestuia.... care? ce fel de? a, al, ai, ale cui? cât, câtă, câţi, câte?

Elevii vor identifica atributele

2: albe, strălucite

Un substantiv poate avea unul sau mai multe atribute

Prin adjective

Atribut adjectivalalbe = atr. adj. exprimat prin adj. propriu-zis, variabil cu 4 forme, gen f., nr. sg., caz Ac

... un adjectiv care îşi schimbă forma

... cu 4: negru

... cu 3: roşu

... cu 2: mare

... Da.

... adjective invariabile: kaki, roz, bej

5

Care este cealaltă categorie de adjective?

Daţi-mi exemplu.Se va face analiza atributului

Care parte de vorbire pe care am învăţat-o are două valori, din care una este adjectivală?

Li se cere elevilor să formuleze o propoziţie în care un numeral cu valoare adjectivală să aibă funcţie de atribut?

Se va analiza atributul.

... provenite din verb la participiu

Îmi plac pomii înfloriţi.înfloriţi = atr. adj. exprim. prin adj. provenit din verb la participiu, gen m., nr. pl., caz N

... numeralul cardinal şi ordinal

Doi elevi au sosit.

doi = atr. adj. exprim. prin numeral card. cu val. adj., gen m., nr. pl., caz N

6. Obţinerea performanţei şi a feed-back-

ului

Elevii vor fi grupaţi în echipe pentru a rezolva un set de exerciţii (fişa nr. 2)

După rezolvare se vor verifica soluţiile găsite.

Rezolvă in grup fişele de lucru

Un reprezentant al fiecărei echipe va citi rezolvarea fişei de lucru nr. 2.

9’ Exerciţiul

Explicaţia, conversaţia

Fişe de lucru

7. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Se vor da ca temă exerciţiile 2 si 4 de la pag. 214 din manual

Îşi notează tema. 1’ Conversaţia, explicaţia

Tabla, caietele elevilor

6

OGLINDA TABLEI

Atributul

1. Definiţie: Atributul este partea secundară de propoziţie care determină un

substantiv sau un înlocuitor al acestuia (pronume sau numeral cu valoare

substantivală).

2. Întrebări:

care?

ce fel de?

al, a, ai, ale cui?

cât?, câtă?, câţi?, câte?

3. ,,Neguri albe, strălucite Un substantiv poate avea unul sau mai multe atribute Naşte luna argintie...”

.

Atributul adjectival se poate exprima prin:

a) adjectiv propriu-zis:

albe = atr. adj. exprimat prin adj. propriu-zis, variabil cu 4 forme, gen f., nr. sg., caz Ac

Îmi plac pomii înfloriţi.

b) adjectiv provenit din verb la participiu

înfloriţi = atribut adjectival exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu,

gen masc., nr. pl., caz N

Doi elevi au sosit. Al doilea elev a sosit.

c) numeral cu valoare adjectivală

doi = atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal cu valoare adjectivală, gen

m., nr. pl., caz N

Temă: ex. 2 si 4 / pag. 214

7

ANEXA 1

Fişă de lucru

Subliniaţi atributele din textele următoare:

a) „Pe lespezile calde, şopârle aurii, culcate la soare, clipesc somnoros din ochi, ascultând şuierul adormitor al apei.” (A. Vlahuţă)

b) „Cei doi răniţi, cu fruntea înfăşurată în bandaje enorme, nu se mişcară la vuietul parilor.” (Cezar Petrescu)

c) „Al treilea copil al familiei era un băieţel firav...”

8

AEXA 2

Echipa nr. 1Subliniază atributele adjectivale din textul următor şi analizează unul, la alegere:„Când citim în vechea carte a istoriei străbuneVirtuţi mari, ilustre fapte ale naţiei româneCare inimă stă rece? Care suflet nemişcat?” (Gr. Alexandrescu)

Echipa nr. 2 Faceti acordul adjectivelor cu funcţia sintactică de atribut adjectival cu substantivele determinate în urmatorul text:

Fantastic joacă rândunici (zglobiu) ……………….În cerul (plin) …….. de umbră şi lumină,Şi-i linişte (adânc) ……… în grădinăSub piersicii cu flori (trandafiriu) …………

Echipa nr. 3Alcatuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să îndeplinească funcţia sintactică de atribut adjectival: al şaptelea, cinci, fermecător, dificil, suferindă, negru, pus.

9

Anexa 3

Numeşte figurile de stil în componenţa cărora intră atributele adjectivale din textele următoare:

a) „...avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă...”

(A. Vlahuţă)b) Ape murmurătore îşi intindeau şuviţele rebele înecând câmpia

10

Fişă de lucru

Subliniaţi atributele din textele următoare:

d) „Pe lespezile calde, şopârle aurii, culcate la soare, clipesc somnoros din ochi, ascultând şuierul adormitor al apei.” (A. Vlahuţă)

e) „Cei doi răniţi, cu fruntea înfăşurată în bandaje enorme, nu se mişcară la vuietul parilor.” (Cezar Petrescu)

f) „Al treilea copil al familiei era un băieţel firav...”

Fişă de lucru

Subliniaţi atributele din textele următoare:

g) „Pe lespezile calde, şopârle aurii, culcate la soare, clipesc somnoros din ochi, ascultând şuierul adormitor al apei.” (A. Vlahuţă)

h) „Cei doi răniţi, cu fruntea înfăşurată în bandaje enorme, nu se mişcară la vuietul parilor.” (Cezar Petrescu)

i) „Al treilea copil al familiei era un băieţel firav...”

Fişă de lucru

Subliniaţi atributele din textele următoare:

j) „Pe lespezile calde, şopârle aurii, culcate la soare, clipesc somnoros din ochi, ascultând şuierul adormitor al apei.” (A. Vlahuţă)

k) „Cei doi răniţi, cu fruntea înfăşurată în bandaje enorme, nu se mişcară la vuietul parilor.” (Cezar Petrescu)

l) „Al treilea copil al familiei era un băieţel firav...”

11

Echipa nr. 1

Subliniază atributele adjectivale din textul următor şi analizează unul, la alegere:

„Când citim în vechea carte a istoriei străbuneVirtuţi mari, ilustre fapte ale naţiei româneCare inimă stă rece? Care suflet nemişcat?” (Gr. Alexandrescu)

12

Echipa nr. 2

Faceti acordul adjectivelor cu funcţia sintactică de atribut adjectival cu substantivele determinate în urmatorul text:

Fantastic joacă rândunici (zglobiu) ……………….În cerul (plin) …….. de umbră şi lumină,Şi-i linişte (adânc) ……… în grădinăSub piersicii cu flori (trandafiriu) …………

13

Echipa nr. 3

Alcatuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să îndeplinească funcţia sintactică de atribut adjectival:

Al şaptelea

Cinci

Fermecător

Dificil

Suferindă

Negru

Pus

14

Numeşte figurile de stil în componenţa cărora intră atributele adjectivale din textele următoare:

c) „...avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă...”

(A. Vlahuţă)d) Ape murmurătore îşi intindeau şuviţele rebele înecând câmpia

Numeşte figurile de stil în componenţa cărora intră atributele adjectivale din textele următoare:

e) „...avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă...”

(A. Vlahuţă)f) Ape murmurătore îşi intindeau şuviţele rebele înecând câmpia

Numeşte figurile de stil în componenţa cărora intră atributele adjectivale din textele următoare:

g) „...avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă...”

(A. Vlahuţă)h) Ape murmurătore îşi intindeau şuviţele rebele înecând câmpia

Numeşte figurile de stil în componenţa cărora intră atributele adjectivale din textele următoare:

i) „...avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă...”

(A. Vlahuţă)j) Ape murmurătore îşi intindeau şuviţele rebele înecând câmpia

15