7/31/2019 Atractivitate

1/8

Universitatea Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala

Atractivitatea

-design experimental-

Rusen Florina

Anul 2, MRUM, grupa 3

7/31/2019 Atractivitate

2/8

Am ales aceasta tema , deoarece mi s-a parut intotdeauna interesant cum

majoritatea oamenilor , in special barbatii, se simt atrasi de culoarea rosu. Acesta culoare

calda emana energie , este stimultiva si excitanta , deseori avand conotatii erotice la

nivelul psihicului respondentilor la acest stimul. Este fascinant felul in care indiferent de

epoca , rosu se afla in stricta legatura cu femeia.

In alegerea acestei teme am plecat de la intrebarea :De ce ne atrag femeile n rou?

Cercetarile legate de asocierea culorilor indica faptul ca oamenii , indiferent de cultura

leaga culoarea rosu de dragoste si pasiune; aceasta reprezentand un simbol al erosului, al

dorintei si al fertilitatii atat in mitologia antica cat si in folclor si la nivel de ritual.

Consider ca acest fenomen va fi intotdeauna de actualitate, atat in sociologie cat si

in psihologie pentru ca se studiaza mecanismele care il fac pe individ sa se simta atras de o

un altul de sex opus, doar purtant culoarea rosie.

Ceea ce vreau sa testez este daca oamenii ajung sa resimta o atractie fizica pentru o

alta persoana in rosu, de sex opus, pusi fata in fata, fara a vedea in prealabil o fotografie.

Ma intereseaza sa vad daca acest comportament apare inca din primele secunde ale

intalnirii , luand in considerare conditiile externe de influenta a mediului in care are loc

experimentul.

Atractivitatea fizica este importanta la inceputul unei relatii, cand informatiile

despre celalalt sunt putine si reduse la nivelul perceptiei directe, insa pe masura ceinformatiile se diversifica, alte aspecte devin mai importante si asigura continuitatea unei

relatii . [] pentru prima intalnire, corelatiile dintre atractivitatea fizica a partenerului si

aprecierile subiectului fata de acesta erau foarte ridicate.(Chelcea,2008)

Pornind de la studii realizate asupra comportamentului animal , cercetatorii au dorit

sa observe prin studii de specialitate cat de mult s-a indepartat omul in evolutia lui .

Experimentele echipei psihologului Daniela Niesta Kayser de la universitatea din

Rochester , formata din : Andrew J. Elliot (universitatea din Rochester si universitatea din

Munich) , Tobias Greitemeyer (universitatea din Innsbruck), Richard H. Gramzov

(universitatea din Southampton), Stephanie Lichtenfeld (universitatea din Munich), Markus

A. Maier (universitatea din Munich), au atestat faptul ca o femeie care poarta rosu ii face

pe barbati sa ii adreseze intrebari mai intime si sa se aseze mai aproape de ea.

http://www.scientia.ro/homo-humanus/52-psihologie-experimente-cu-oameni/1034-de-ce-ne-atrag-femeile-in-rosu.htmlhttp://www.scientia.ro/homo-humanus/52-psihologie-experimente-cu-oameni/1034-de-ce-ne-atrag-femeile-in-rosu.htmlhttp://www.scientia.ro/homo-humanus/52-psihologie-experimente-cu-oameni/1034-de-ce-ne-atrag-femeile-in-rosu.html

7/31/2019 Atractivitate

3/8

In primul experiment au fost selectati 23 de barbati , studenti heterosexuali si

bisexuali, avand etnii diferite. Acestia au trebuit sa priveasca o fotografie cu o femeie

blond cu ochi albatri, care a fost evaluat anterior de un grup de control ca fiind de o

atractivitate medie. Subiectii au fost impartiti in jumatate; prima jumatate au privit o

imagine in care femeia avea o bluza rosie, cealalta jumatate au privit o imagine in care

aceasta purta o bluza verde. In final , participantii la experiment au avut de ales 5 intrebari

din 24 pentru a le adresa femeii. Luand in considerare faptul ca intrebarile au variat

intre : ,,De unde eti? si ,,Cum ar putea un brbat s-i atrag atenia ntr-un bar?,

concuzia a fost aceea c brbaii vznd femeia purtnd rou au ales s pun ntrebri mai

intime.

Al doilea studiu, presupune ali 22 de brbati cu acelesi caracteristici ca in primul

experiment. Acestia au trebuit s observe o imagine a unei femei cu prul castaniu i ochii

caprui, purtnd o bluz roie ori una albastr, asemenea primului caz. Subiectilor li s-a spus

ca vor purta o conversaie cu femeia ntr-o camer alturat. Le-a fost artata camera, care

coninea dou scaune, unul lng o mas i unul aezat de o parte. Brbailor li s-a spus c

femeia va sta pe scaunul de lng mas i au fost instruii s ia cellalt scaun i s-l aeze

n aa fel nct s stea fa n fa cu aceasta. Descoperirea a fost ca jumatatea de subiecti

care a vazut inainte fotografia cu femeia mbrcat n rou au aezat scaunul mai aproape

de locul n care urma s se aeze aceasta dect cei care au vzut-o purtnd bluza albastr.Ipoteza: daca femeile sunt imbracate in rosu cand se intalnesc fata in fata cu

subiecti barbati , atunci acestia empatizeaza mai mult cu ele.

Conceptul de atractivitate sau atractie interpersonala, este definit ca fiind acea

atractie dintre persoane care duce la prietenii si relatii romantice . Aceasta forta este strict

legata de cat de mult ne place cineva. La extrema cealalta se afla repulsia. Miller Rowland ,

in ,,Relatii intime, afirma ca :,, cu cat vedem si interactionam mai mult cu o persoana, cu

atat este mai mare probabilitatea ca aceasta sa devina o cunostinta intima.

,,Oamenii se comporta ca si cum aparenta fizica a cuiva este un aspect important al

modului in care este vazut in relatiile cu ceilalti. Cei atractivi fizic sunt mai apreciati decat

7/31/2019 Atractivitate

4/8

cei neatractivi incepand de la gradinita, la scoala, in adolescenta si mai tarziu ca adulti.

Studiile arata ca, fata de persoanele atractive, exista o interpretare pozitiva a

comportamentului asteptat. (Chelcea, 2008)

De obicei ne asteptam ca atractivitatea fizica sa produca un efect de halo : oamenii

cu o prezenta fizica agreabila tind sa fie evaluati drept inteligenti, sociabili, buni, cu un

character puternic.[] Oamenii tind sa atribuie in mare masura femeilor atractive

adulterul, inselaciunea. (Chelcea,2008)

Elaine H. Walster si Ellen Berscheid (1969/1981, 152) concluzioneaza:

,,atractivitatea fizica este de departe cel mai important determinant al faptului daca un

partener va fi sau nu placut.

Operationalizare:

concepte dimensiuni Indicatori

atractivitate fizica Empatia

Proximitatea

emotionala Inrosirea

vocea scazuta

inflexiunile in vorbire

Anxietate

sociala atitudinea fata de persoana respectiva

nevoia de afiliere

Conform paradigmei naturii iterative a cercetarii experimentale , a lui G.E.P.

Box, ,,nici un plan experimental nu este sufficient de bun pentru a raspunde la toate

intrebarile deodata, oricat ar fi experimentul de important. Este necesara o serie de

investigari pentru a raspunde la orice intrebare cu adevarat importanta cu privire la cauzele

comportamentului (McLean, 1970/1978, 568). (Chelcea,2004)

In abordarea analitica a fenomenului, populatia vizata este de sex masculin,

deoarece se doreste studierea gradului de empatie a barbatilor heterosexuali si bisexuali,

studenti,cu varsta medie de 20 ani (19-21), apartinand unor etnii diferite, in timpul primului

contact verbal cu o femeie imbracata in rosu. Esantionarea va fi fi facuta probabilist-

7/31/2019 Atractivitate

5/8

stratificata (aleatoriu-stratificata) de catre experimentator, astfel incat se va tine cont de

toate variabilele folosite drept criteriu de clasificare. Atat grupul de control cat si grupul

experimental va fi format din 30 de barbati fiecare. Acesti subiecti studenti vor fi selectati

din cadrul facultatilor apartinand Universitatii Bucuresti. In cadrul acestui experiment pe

care il propun pentru a testa ipoteza, nu sunt promise recompense.

Variabila independenta(V.I.) , data de experimentator, este un complice, o femeie

bruneta cu ochii verzi, 21 ani, greutate corporala de 59kg, inaltime 1metru si 72cm,

studenta, care odata poarta o bluza rosie, odata poarta o bluza mov. Tot ea este cea din

fotografie.Variabila dependenta (V.D.), care ia valori diferite in urma actionarii variabilei

independente, este gradul de empatie al barbatilor, in fond gradul de atractie al femeii in

rosu asupra subiectilor barbati.

,,Atat variabilele independente, cat si cele dependente se suprapun legii conexiunii

universale a fenomenelor; ele sunt dependente sau independente doar raportate la planul

experimental.(Chelcea,2004). In cazul acestui experiment psihosociologic, femeia

complice este variabila independenta pentru a vedea cum este influentat gradul de empatie

al barbatilor. Aceasta nu va fi independenta de factorii sociali.

Variabilele exterioare controlate, aflate in exteriorul relatiei dintre V.I. si V.D, sunt

in numar mare si ar trebui sa ramana constante. Acesti factori, in incercarea de a vedea cum

influenteaza culoarea rosu (variabila independenta) starea emotionala a barbatilor (variabiladependenta), sunt legati de conditiile de viata si ecomomice, precum si de statulul marital,

etnie, obiceiuri si traditii.

In cadrul acestui experiment, variabilele exterioare necontrolate nu reprezinta o

preocupare aparte, deoarece dau erori randomizante (care se anuleaza reciproc). Intre

greutatea corporala a subiectilor barbati (variabila exterioara necontrolata) si empatia

acestora nu exista o legatura viabila pentru situatia experimentala.

Grupului de control selectat anterior, din baza de date a universitatii, cu aceleasi

caracteristici ca si cel experimental, i se va arata o fotografie timp de 10 secunde cu o

chipul unei femei. Aceasta este aceeasi complice, variabila independenta care se va intalni

apoi si cu subiectii apartinand grupului experimental. Acestia vor fi intrebati cat de

atractiva li se pare femeia din imagine. Subiectii din acest grup vor observa fotografia

independent, fara sa interactioneze intre ei.

7/31/2019 Atractivitate

6/8

Subiectii apartinand grupului experimental, asupra caruia va actiona variabila

independenta introdusa in experiment nu stiu ca vor participa la o cercetare si nu se cunosc

intre ei. Femeia complice ii va aborda, avand in prealabil informatii despre ei, in pasajul de

la Universitatea Bucuresti, inainte de a intra la metrou, spunandu-le ca si-a pierdut

portofelul si are nevoie de 3 lei pentru a cumpara o cartela de metrou, pentru a ajunge la o

intalnire urgenta. Jumatate din subiectii care se vor intalni cu ea, o vor vedea purtand o

bluza rosie, iar cealalta jumatate , purtand o bluza mov. Complicea nu va discuta nimic

altceva si va evita intimitatile atat cu subiectii din subgrupul experimental 1, cat si cu cei

din subgrupul experimental

7/31/2019 Atractivitate

7/8

Bibliografie:

Chelcea, Psihosociologie teorii, cercetari, aplicatii, 2008, p 257

Chelcea metodologia cercetarii sociologice, 2004, p. 437- 440

www.scientia.ro

Marginean Ioan, proiectarea cercetarii sociologice, 2000.

7/31/2019 Atractivitate

8/8