ATITUDINI Experienþa reformei judiciare instituþionale în ... · 5/14/2013 · organizarea...

Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2014 25

Stefaan Voet*Marcel Storme**

Rezumat:Autorii analizeazã în acest studiu13

organizarea sistemului judiciar din Belgia,numirea magistraþilor, controlul externasupra funcþionãrii sistemului judiciar,independenþa judecãtorilor în exercitareaatribuþiilor jurisdicþionale, independenþaprocurorilor în anchetele penale ºi soluþiilede trimitere în judecatã.

Toate instituþiile ce guverneazãactivitatea judiciarã privesc (sau ar trebuisã priveascã) cel mai important pilon: independenþa justiþiei. De-a lungul anilor, înBelgia au fost create numeroase organisme ce guverneazã sistemul judiciar, carecâteodatã se suprapun sau se contrazic, competenþe care duc la un surplus derecomandãri. Uneori candidaþi foarte buni pentru aceste instituþii nu au avut ºanse dincauza lipsei sprijinului politic.

Abstract:The authors analyze the judicial system in Belgium, the appointment of magistrates,

the external control over the functioning of the judiciary, the independence of judgesto exercise judicial functions and the independence of prosecutors in criminalinvestigations and indictment solutions.

* [email protected].** [email protected] Aceastã lucrare a fost scrisã pentru conferinþa

„Reformele judiciare în Luxembourg ºi Europa”(Judicial Reforms in Luxembourg and in Europe),organizatã la Luxembourg pe 10 iunie 2013 de

Institutul Max Planck din Luxembourg pentru Dreptprocesual internaþional, european ºi dereglementare (Max Planck Institute Luxembourg forInternational, European and Regulatory ProceduralLaw).

ATITUDINI

Experienþa reformeijudiciare instituþionaleîn Belgia: Noile orNoile orNoile orNoile orNoile organeganeganeganegane

carcarcarcarcare administre administre administre administre administreazãeazãeazãeazãeazãsistemul judiciarsistemul judiciarsistemul judiciarsistemul judiciarsistemul judiciar

26 Revista Forumul Judecãtorilor – Nr. 1/2014

A. Introducere

În februarie 2013, Ministrul Justiþieidin Luxembourg a propus o reformã

majorã a sistemului judiciar.14 Una dintrepropuneri consta în crearea unui ConsiliuNaþional de Justiþie (Conseil National dela Justice) care sã aibã ca rol protejareaindependenþei sistemului judiciar ºi bunaadministrare15 a justiþiei.16 Conformdeclaraþiei de presã17, acest Consiliu arfi fost responsabil cu recrutarea, numireaºi promovarea magistraþilor18, proceduriledisciplinare, stabilirea unor reguli de eticãjudiciarã, reglementarea organizãriijudiciare, promovarea ºi protejarea jude-cãtorilor, primirea ºi soluþionarea plânge-rilor privind funcþionarea sistemului judi-ciar ºi realizarea de recomandãri în vede-rea îmbunãtãþirii funcþionãrii acestuia.Consiliul ar fi fost compus din magistraþiºi non-magistraþi.

Propunerea se referã în mod expresla Înaltul Consiliu de Justiþie al Belgiei.19

Este adevãrat cã în Belgia câteva dintreatribuþiile anterior menþionate sunt înde-

plinite de acest Consiliu, în vreme cealtele sunt date în sarcina unor instituþiidistincte. Prezenta lucrare analizeazãnoile organe care guverneazã sistemuljudiciar.

B. Înaltul Consiliu de Justiþie20

La jumãtatea anilor 1990, ºase tinerebelgiene au fost rãpite, patru dintre elefiind omorâte. Atrocitãþile au fost comisede un bãrbat numit Marc Dutroux. Oseamã de neajunsuri din cazul Dutrouxau dat naºtere unei nemulþumiri generaleîn Belgia faþã de sistemul judiciar naþionalºi funcþionarea agenþilor de punere înexecutare a legii. Reforma în justiþie a fostpropulsatã pe agenda politicã în aprilie1998, când Dutroux, în timp ce eratransferat la o instanþã fãrã cãtuºe, a reuºitsã scape. A fost prins câteva ore maitârziu. În urma cazului, au fost anunþatecâteva propuneri de reformare a siste-mului judiciar, urmãrindu-se un sistem maibun din punct de vedere calitativ, maieficient, transparent ºi uman. În ceea cepriveºte corpul magistraþilor, eliminarea

All the institutions that govern the judiciary concern (or should concern) the mostimportant pillars: independence of the judiciary. Over the years, in Belgium were creatednumerous bodies governing the judiciary, which sometimes overlap or contradict,skills that lead to a surplus of recommendations. Sometimes very good candidatesfor these did not have opportunities due to lack of political support.

Keywords: appointment of magistrates, judiciary institutions, judiciary reform,independence of the judiciary

14 François Biltgen présente les avant-projetsde loi portant organisation du Conseil national dela Justice et de la Cour suprême (www.mj.public.lu/actualites/2013/02/Cour_supreme/index.html,accesat ultima datã pe 7 mai 2013).

15 Avant-projet de loi portant organisation duConseil national de la Justice (www.mj.public.lu/actualites/2013/02/Cour_supreme/APL_Conseil_national_de_la_Justice_25_fevrier_2013.pdf,accesat ultima datã pe 7 mai 2013).

16 O altã propunere viza crearea unei CurþiSupreme (avant-projet de loi portant organisationde la Cour suprême (www.mj.public.lu/actualites/2013/02/Cour_supreme/APL_Cour_supreme_25_fevrier_2013.pdf, accesat ultima datã pe 7 mai

2013)). Acest subiect nu se circumscrie obiectuluiprezentei lucrãri.

17 Dossier de presse. Conseil national de laJustice. Cour supreme, 27 February 2013( w w w. m j . p u b l i c . l u / a c t u a l i t e s / 2 0 1 3 / 0 2 /Cour_supreme/Dossier_de_presse_reforme_Justice.pdf, accesat ultima datã pe 7 mai 2013).

18 Corpul magistraþilor este compus dinjudecãtori ºi procurori din cadrul Ministerului Public.

19 Avant-projet de loi portant organisation duConseil national de la Justice (www.mj.public.lu/a c t u a l i t e s / 2 0 1 3 / 0 2 / C o u r _ s u p r e m e /APL_Conseil_national_de_la_Justice_25_fevrier_2013.pdf,last accessed on 7 May 2013), 35-37.

20 www.csj.be/fr (French) – www.csj.be/nl(Dutch), accesat ultima datã pe 14 mai 2013.


aºa-numitelor „numiri politice”, în temeiulcãrora o persoanã era desemnatã directmagistrat pe baza preferinþelor politice aleacesteia, mai degrabã decât pe bazacapacitãþii ºi aptitudinii de a desfãºura oastfel de activitate, precum ºi introducereaunui control extern al justiþiei reprezentauprincipalele puncte.

Reforma a fost numitã „Reforma-Caracatiþã”:21 o reformã cuprinzãtoare ºiprofundã a justiþiei ºi a organelor depunere în executare. Douã sunt aspectelerelevante în acest context: modificareaarticolului 151 din Constituþia Belgieireferitor la independenþa justiþiei,22 pre-cum ºi crearea Înaltului Consiliu deJustiþie.23

Anterior anului 1998, principiulindependenþei judecãtoreºti,24 o piatrã detemelie a oricãrui stat democratic, a fosto normã nescrisã în Belgia. Abia în anul1998 a fost reglementatã de articolul 151alin. (1) din Constituþie.

Judecãtorii sunt independenþi înexercitarea atribuþiilor jurisdicþionale.Procurorul este independent în condu-cerea de anchete individuale ºi trimiteriîn judecatã, fãrã a aduce atingeredreptului ministrului competent de aordona trimiteri în judecatã ºi de aprescrie directive obligatorii în materiapoliticii penale, inclusiv în ceea ce priveºtepolitica anchetelor penale ºi a trimiterilorîn judecatã.

Baza legalã constituþionalã a ÎnaltuluiConsiliu de Justiþie (Hoge Raad voor deJustitie; Conseil supérieur de la Justice;Hoher Justizrat) se regãseºte în Articolul151 alin. (2) ºi urm. din Constituþie, în timpce regulile detaliate referitor la alcãtuireaºi competenþele sale sunt reglementatede dispoziþiile Pãrþii a II-a din Coduljudiciar privind organizarea judiciarã.25

Înaltul Consiliu de Justiþie nu face partedin puterea judecãtoreascã drept a treiaputere în stat. Nu este o instanþã în sensulArticolului 40 din Constituþia Belgiei.26

Articolul 151 alin. (2) statueazã în modexpres faptul cã Înaltul Consiliu de Justiþierespectã independenþa justiþiei. Acesta nuaparþine nici puterii executive nici puteriilegislative. El reprezintã o instituþie suigeneris având propriile competenþe, ceserveºte drept intermediar, sau ca o puntede legãturã, între justiþie, pe de o parte,ºi puterile executivã ºi legislativã, pe dealtã parte.

Înaltul Consiliu de Justiþie este compusdin douã colegii, unul vorbitor de limbagermanã ºi celãlalt vorbitor de limbafrancezã, fiecare având 22 de membri.Mandatul acestora dureazã patru ani, cuposibilitate de reînnoire o singurã datã.Împreunã, cei 44 de membri alcãtuiescAdunarea Generalã a Înaltului Consiliu deJustiþie. Fiecare colegiu este compus din11 judecãtori ºi procurori ºi 11 non-ma-gistraþi. Primii sunt aleºi de cãtre magis-

21 Numele de caracatiþã, sau „opt-picioare”, sereferã la faptul cã opt partide politice au încheiat„Convenþia Caracatiþã” (the “Octopus-agreement”).

22 Pentru o variantã în englezã a ConstituþieiBelgiei, a se vedea www.dekamer.be/kvvcr/p d f _ s e c t i o n s / p u b l i c a t i o n s / c o n s t i t u t i o n /grondwetEN.pdf, accesat ultima datã pe 10 mai2013.

23 Modification à la Constitution din 20Noiembrie 1998, Moniteur Belge 24 Noiembrie1999, 37679 ºi Loi modifiant certaines dispositionsde la deuxième partie du Code judiciaire concernantle Conseil supérieur de la Justice, la nomination etla désignation de magistrats et instaurant unsystème d’évaluation pour les magistrats din 22

Decembrie 1998, Moniteur Belge 2 Februarie 1999,2922. A se vedea DELPÉRÉE (2002), 89-104 ºiLAENENS & STORME (2000).

24 Pentru o analizã recentã ºi aprofundatã, ase vedea ALLEMEERSCH et al. (2011), 307-356.

25 Articolele 259bis-1 la 259bis-22 din Coduljudiciar. A se vedea DE BRUYN (1999), 401 et seq.;DUPRÉ (1998-1999), 1507 et seq.; KLOECK (2001),357-381; MATRAY (2002), 153-190; MATRAY (2009),35-62; RAES & LAENENS (2000); STORME (2005) ºiVERDUSSEN (1999).

26 „Puterea judecãtoreascã este exercitatã decãtre instanþele judecãtoreºti. Hotãrârile instanþelorsunt executate în numele Regelui”.


traþi, în timp ce ultimii sunt numiþi de cãtreSenatul Belgiei. Din componenþacolegiilor trebuie sã facã parte cel puþinpatru avocaþi cu o experienþã profesionalãde cel puþin zece ani, trei profesori cu oexperienþã profesionalã de cel puþin 10ani, precum ºi patru membri cu cel puþinzece ani de experienþã într-un domeniude activitate relevant (juridic, economic,administrativ, social sau ºtiinþific).27

Compunerea Înaltul Consiliu se publicãîn Belgisch Staatsblad, Monitorul Oficialal Belgiei. Constituantul belgian a dorit sãcreeze o instituþie apoliticã cu o paritatelingvisticã clarã, care sã sublinieze faptulcã sistemul judiciar belgian constituie(încã) o problemã de nivel federal, precumºi o egalitate completã între magistraþi ºinon-magistraþi, excluzând astfel oriceformã de corporatism.28

Colegiul de conducere al ÎnaltuluiConsiliu de Justiþie este alcãtuit din patrumembri aleºi din cadrul Adunãrii

Generale. Colegiul de conducere esteînsãrcinat cu coordonarea activitãþilorÎnaltului Consiliu ºi al Colegiilor. Preºe-dinþia Înaltului Consiliu este alternativã,astfel încât fiecare dintre cei patru membriai colegiului de conducere îndeplineºtepe rând funcþia de preºedinte.

Fiecare colegiu este compus din câtedouã comitete: Comitetul de numire ºidesemnare, alcãtuit din 14 membri dincare ºapte magistraþi ºi, respectiv, ºaptenon-magistraþi, ºi Comitetul consultativ ºide investigare, compus din opt membri,din care patru magistraþi ºi patrunon-magistraþi. Membrii vorbitori de limbaolandezã ºi cei vorbitori de limba francezãdin cele douã Comitete de numire ºidesemnare alcãtuiesc Comitetul reunit denumire ºi desemnare. Membrii vorbitoride limba olandezã ºi cei vorbitori de limbafrancezã din cele douã Comitete consul-tative ºi de investigare alcãtuiesc Comi-tetul reunit consultativ ºi de investigare.

Organigrama Înaltului Consiliu de Justiþie:

27 În trecut, au avut funcþia de membru în ÎnaltulConsiliu de Justiþie funcþionari publici, jurnaliºti,

grefieri ºi auditori.28 LAENENS et al. (2012), 176.


Competenþele Înaltului Consiliu deJustiþie sunt prevãzute de dispoziþiile art.151 alin. 3 din Constituþie. Aceasta nueste o listã exhaustivã. Conform art. 151alin. 3 ultimul paragraf, o lege adoptatãcu o anumitã majoritate poate reglementaalte competenþe ale Consiliului.

Aceste competenþe pot fi împãrþite întrei categorii: numirea ºi desemnareamagistraþilor (1), controlul extern asuprafuncþionãrii puterii judecãtoreºti (2) ºiconsilierea factorilor de decizie politicã înlegãturã cu îmbunãtãþirea sistemuluijudiciar (3).

1. Numirea ºi desemnarea magis-traþilor29

Comitetele de numire ºi desemnare amagistraþilor sunt responsabile pentruorganizarea examenelor pentru dobân-direa calitãþii de judecãtor sau procuror.Pentru candidaþii cu cel puþin un an deexperienþã în domeniul juridic, existã unexamen scris ºi oral pentru accesul la unstagiu judiciar.30 Pentru avocaþii cu maimultã experienþã în domeniul juridic,Comitetele organizeazã un examen decapacitate,31 care oferã accesul imediatpentru un post vacant. În sfârºit, pentru

avocaþii cu experienþã de cel puþin 20 deani în domeniul juridic, Comiteteleorganizeazã un examen oral, care deasemenea oferã acces direct la funcþiade judecãtor sau procuror.

Astfel cum a fost deja menþionat, unuldintre aspectele cheie ale „reformeicaracatiþã” ºi ale creãrii Înaltului Consiliude Justiþie a fost sfârºitul aºa-numitei„numiri politice”, conform cãreia opersoanã era numitã direct magistrat pebaza preferinþelor sale politice, mai multdecât pe baza capacitãþii sale ºiaptitudinilor sale de a ocupa funcþia demagistrat. In prezent, executivul numeºteîn continuare magistraþi, însã aceasta sebazeazã pe o motivare obiectivã aComitetelor de desemnare ºi numire amagistraþilor a Înaltului Consiliu deJustiþie.32 Dupã o perioadã de consultare,este realizatã o comparare obiectivã acandidaþilor. Dacã un candidat întruneºtedouã treimi din voturile Comitetului denumire ºi desemnare competent, acestaeste numit pentru funcþia vacantã.

Allemeersch et al. au subliniat cã acestproces de numire ºi promovare este încãcriticabil în sensul în care încã existã un

29 Articolul 151 alin. 3: 1. numirea candidaþilorpentru desemnarea ca judecãtor de pace, judecãtorsau judecãtor al Curþii Supreme; 2. desemnareacandidaþilor pentru numirea ca preºedinte al CurþiiSupreme, preºedinte al unei curþi de apel saupreºedinte al unei instanþe de grad inferior; 3.accesul la funcþia de judecãtor sau procuror; (...) 5.stabilirea profilelor pentru funcþiile la care se facereferire la punctul 2; (...). Pentru o prezentaredetaliatã a modul de selectare, desemnare ºipromovare a se vedea ALLEMEERSCH et al.(2011), 317 ºi TAELMAN (2013), 412-415. Regulilesunt prevãzute de art. 2591 – 2597 din CodulJudiciar.

30 Pentru a deveni procuror, existã o scurtãperioadã de stagiaturã de 18 luni. Pentru a devenijudecãtor, perioada de stagiaturã este mai lungã,de 36 de luni.

31 Pentru a deveni procuror, un avocat trebuiesã aibã 5 ani de experienþã în domeniul juridic.Pentru a deveni judecãtor, este necesarã oexperienþã de 10 ani în domeniul juridic.

32 Executivul poate refuza o numire, însã

aceasta trebuie motivatã. Înaltul Consiliu are atunci15 zile pentru a propune o nouã numire. Acest lucruse întâmplã rareori, deºi existã un caz important [ase vedea LAMON (2013), 8)]. In 2012, un avocat dinAntwerp s-a înscris pentru a ocupa un post dejudecãtor la judecãtoria din Antwerp. A fostnominalizat ca cel mai bun candidat de cãtreComitetul de numire ºi desemnare de limbãolandezã. Ministrul Justiþiei a refuzat sã îl numeascãdin moment ce în 2011 fusese condamnat pentru oinfracþiune. Refuzul a fost transmis Înaltului Consiliude Justiþie. Acelaºi Comitet l-a nominalizat pe avocatdin nou. Comitetul a constatat cã lipsa antecedentelorîn cazierul judiciar nu constituie o condiþie pentru adeveni judecãtor. Mai mult, candidatul a menþionatcondamnarea. Din nou ministrul a refuzat deciziaComitetului. Avocatul a declanºat o procedurã înainteaConsiliului de Stat. Consiliul i-a respins cererea ºi astatuat cã un candidat care a fost condamnat pentruo infracþiune de pãrãsire a locului accidentului esteprezumat a nu întruni calitãþile necesare pentruexercitarea funcþiei de judecãtor (Consiliul de Stat,Geernaert, 4.2.2013).


grad potenþial de influenþã politicã ºîideologicã. Problema pare sã constea încompunerea Înaltului Consiliu, din a cãruijumãtate de membri sunt numiþi de cãtreSenat. Existã o îndoialã cã membrii astfelaleºi sunt ghidaþi de propriile convingeriideologice ºi politice. 33 Foºti membri aiÎnaltului Consiliu neagã aceastã criticãsusþinând cã nu au observat niciodatãnicio influenþã politicã sau ideologicã anon-magistraþilor. In orice caz,componenþa diversificatã a Comitetelorde Numire ºi desemnare funcþioneazã cao garanþie.34

2. Controlul extern asupra funcþionãriisistemului judiciar35

Comitetele consultative ºi deinvestigare ale Înaltului Consiliu deJustiþie efectueazã controlul externasupra modului de funcþionare asistemului judiciar, fiind superioaremecanismelor interne existente. Aceastãatribuþie se realizeazã prin intermediulunui sistem centralizat de plângeri,precum ºi prin funcþionarea ca instanþe.Trebuie subliniat faptul cã Comitetele nuau dreptul de a interveni în procese îndesfãºurare.36 Toate recomandãrileComitetelor sunt supusã aprobãriiAdunãrii Generale ºi transmise ministruluiJustiþiei, Camerei Deputaþilor, Senatului,Preºedinþilor tuturor instanþelor ºi tuturorprocurorilor ºi procurorilor-ºefi.37

Comitetele consultative ºi de investi-gare primesc plângeri sesizãri privindmodul de funcþionare al corpului demagistraþi.38 Orice persoanã (cetãþeni,rezidenþi, avocaþi, judecãtori, grefieri etc.)poate formula o sesizare. Conform legii,plângerile trebuie sã fie formulate în scris,

semnate ºi datate ºi trebuie sã conþinãidentitatea persoanei reclamante.Urmãtoarele plângeri sunt considerateinadmisibile:

- plângerile care fac obiectul unorproceduri penale sau disciplinare;

- plângerile referitoare la conþinutulunei hotãrâri judecãtoreºti;39

- plângerile care au mai fost analizateºi care nu conþin elemente noi;

- plângerile care pot fi formulate pecalea unei alte proceduri (de exemplu,prin intermediul cãii de atac a apelului);

- plângerile care sunt vãdit nefondate.Dacã plângerea este de competenþa

unor alte autoritãþi, Comitetul va declinasoluþionarea acesteia. Odatã admisãplângerea, aceasta este transmisãsuperiorului ierarhic al magistratului saumembrului al puterii judecãtoreºti împotrivacãruia a fost îndreptatã sesizarea.Magistratul în cauzã este notificat ºi poateformula un punct de vedere scris sau oral.Comitetul poate solicita informaþii supli-mentare de la toþi magistraþii la care facereferire sesizarea. La final, reclamantul esteinformat asupra rezultatului. Înaltul Consiliude Justiþie poate formula recomandãri ºipoate promova acþiuni privind îmbunãtãþireafuncþionãrii sistemului judiciar. Deasemenea, poate sesiza autoritãþiledisciplinare atunci când considerã cã au fostîncãlcate reglementãrile de naturãdisciplinarã. O datã pe an, fiecare Comitetconsultativ ºi de investigare întocmeºte unraport privind mãsurile ce au fost luate caurmare a sesizãrilor primite. Acestea suntintegrate într-un raport anual al ÎnaltuluiConsiliu de Justiþie.

33 ALLEMEERSCH et al. (2011), 320.34 AERTS&BOONE (2010),8.35 Articolul 151 alin. 3: ‘’(...) 7. supravegherea

generalã ºi promovarea utilizãrii mijloacelor decontrol intern; 8. pânã la excluderea tuturorcompetenþelor penale ºi disciplinare: - primirea ºiurmãrirea plângerilor legate de funcþionarea puteriijudecãtoreºti; - efectuarea unei anchete privind

funcþionarea sistemului judiciar”.36 Articolul 259bis – 17 din Codul judiciar.37 Articolul 259bis – 18 din Codul judiciar.38 Articolul 259bis – 15 din Codul judiciar.39 Pe parcursul unui mandat, fiecare judecãtor

ºi procuror poate participa la 5 formãri permanenteoferite de Institut (articolul 4 din Legea din 31ianuarie 2007).


Conform Raportului anual din 2011,40

în acel an au fost formulate 274 deplângeri,41 fiind analizate 307. Cele maimulte plângeri conþineau critici privind osoluþie42 (25,79%) sau desfãºurarea lentãa procedurii judiciare (14,74%). Altelepriveau aspecte de comunicare (10%),participanþi la judecatã (de ex., avocaþisau notari) sau lipsa de respect a unuijudecãtor sau grefier (7,11%). 10, 26%dintre plângeri nu aveau legãturã cumodul de funcþionare a sistemului judiciar.Doar 52 (sau 37,41%) din cele 307plângeri erau întemeiate (majoritatea, de30 de sesizãri) se refereau la desfãºu-rarea lentã a unei proceduri judiciare). Înprivinþa altor plângeri, Înaltul Consiliu deJustiþie nu era competent (63,42%) sauau fost respinse ca neîntemeiate(62,59%).

Comitetul reunit consultativ ºi deinvestigare poate efectua ºi o anchetãspecialã privind funcþionarea sistemuluijudiciar, respectiv aºa-numitele instanþede audit.43Ancheta poate fi iniþiatã dinoficiu,44 la cererea ministrului Justiþiei saula cererea majoritãþii membrilor Camerei

Deputaþilor sau Senatului. Auditul estetransmis preºedintelui instanþei implicatecare trebuie sã raporteze Comitetului. Încazuri excepþionale,45 auditul esteefectuat chiar de Comitetul însuºi, subcoordonarea unui membru magistrat.Comitetul poate vizita instanþa în cauzãºi poate lua mãsurile pe care le considerãnecesare. Poate consulta ºi copia dosareale instanþei,46 ºi asculta magistraþi, carepot face declaraþii fãrã a încãlca secretulprofesional. La finalul anchetei, Comitetulredacteazã un raport care trebuie aprobatcu douã treimi din membrii sãi.

De la începerea activitãþii sale în anul2000, Înaltul Consiliu de Justiþie a efec-tuat, prin intermediul Comitetului reunitconsultativ ºi de investigare, 9 anchetede audit a instanþelor.47 De exemplu, în2010 un audit de instanþã a fost realizatîn privinþa instanþelor comerciale, în spe-cial în ceea ce priveºte CurteaComercialã din Bruxelles.48 Auditul a fostsolicitat de cãtre ministrul Justiþiei, cauzafiind posibilele neregularitãþi comise depreºedintele instanþei în selectarea ºinumirea magistraþilor-asistenþi ºi

40 Consiliul Superior al Justiþiei, Raportul anual2011, aprobat de Adunarea generalã la data de 30mai 2012 (http://www.csj.be/sites/5023.b.fedimbo.belgium.be/files/press_publications/r0033f.pdf, accesat ultima datã pe 6 August 2013).

41 În 2010, a primit 347 de plângeri, în 2009:385, în 2008: 323, iar în 2007: 341.

42 Aceasta cuprinde atât hotãrârilejudecãtoreºti, cât ºi soluþiile de netrimitere înjudecatã date de cãtre procuror.

43 Articolul 259bis – 16 din Codul judiciar.44 Este necesarã întrunirea majoritãþii simple a

Comitetului reunit consultativ ºi de investigare.45 La cererea ministrului Justiþiei, sau atunci

când, datoritã obiectului anchetei, nu esterecomandabilã însãrcinarea preºedintelui instanþeirespective cu desfãºurarea anchetei.

46 Pe 27 martie 2013, a fost transmisã CamereiDeputaþilor o propunere legislativã prin care sã sepermitã Comitetului reunit consultativ ºi deinvestigare sã consulte dosare care nu suntconfidenþiale (Proposition de Loi modifiant le Codejudiciaire en vue d’octroyer à la Commission d’aviset d’enquête réunie du Conseil supérieur de la

Justice la compétence de consulter des dossiersjudiciaires non clôturés of 27 March 213, DOC53-2728/001 (www.dekamer.be/FLWB/PDF/53/2728/53K2728001.pdf, accesat ultima datã la 9 mai2013)).

47 A se vedea www.csj.be/fr/search/apachesolr_search?filters=type%3Apublication%20tid%3A27,accesat ultima datã pe 5 Mai 2013. Au fost auditateurmãtoarele instanþe ºi parchete: Parchetul dinBruxelles (2001 ºi 2006), instanþa penalã dinCharleroi (2002), Curtea de Apel din Bruxelles (2004,2008 ºi 2009), instanþa de poliþie din Bruxelles (2008),instanþele comerciale (2010) ºi instanþele de litigiide muncã din Namur/Dinant (2011).

48 Consiliul Superior de Justiþie, AuditulTribunalului Comercial. Raportul aprobat deComisia reunitã de aviz ºi anchetã pe 16 decembrie2010 (http://www.csj.be/sites/5023.b.fedimbo.belgium.be/files/press_publications/r0028f.pdf,accesat ultima datã pe 6 August 2013).

49 În ianuarie 2013, preºedintele Curþiicomerciale din Bruxelles a fost condamnat deCurtea de Apel din Bruxelles pentru fals ºi încãlcareasecretului profesional.


experþilor.49 În raportul sãu final, Comitetula fãcut câteva recomandãri privindfuncþionarea ºi atribuþiile magistraþilorasistenþi (în special în procedurile deinsolvenþã) ºi ale experþilor judiciari.

3. Consilierea factorilor de deciziepoliticã în legãturã cu îmbunãtãþireasistemului judiciar50

Comitetul reunit consultativ ºi deinvestigare al Înaltului Consiliu de Justiþieasigurã consilierea factorilor de deciziepoliticã asupra îmbunãtãþirii modului defuncþionare a sistemului judiciar.51

Aceastã activitate constã în principal înelaborarea de opinii în privinþa propu-nerilor legislative ºi a memorandumurilorpolitice pentru ministrul Justiþiei, CameraDeputaþilor sau Senat. Comitetul oferãconsiliere în ceea ce priveºte funcþionareageneralã a sistemului judiciar, obþineriiresurselor disponibile, precum ºi referitorla propunerile legislative care auconsecinþe asupra modului de funcþionarea sistemului judiciar. Comitetul poateformula solicitãri ºi întrebãri adresatemembrilor puterii judecãtoreºti, prinintermediul superiorilor ierarhici, învederea informãrii. Opiniile oferite nu suntobligatorii.

Începând cu anul 2000, Comitetul aelaborat 87 de opinii,52 în diverse domenii,anume cu privire la: pedepse financiareºi cheltuieli de judecatã în proceselepenale (2013), reforma judiciarã preco-nizatã ºi mobilitatea judecãtorilor (2013),liberarea condiþionatã (2012), evidenþavictimelor infracþiunilor (2012), reformainstanþelor cu juraþi (2011), experþiijudiciari (2011), procedura somaþieieuropene de platã (2011), introducereaunei instanþe de familie (2010), introdu-

cerea unei proceduri colective (2009),evaluarea judecãtorilor (2006), recupe-rarea onorariilor de avocaþi (2006) etc. Deasemenea, Comitetul a elaborat 17recomandãri,53 de exemplu, cu privire lacãile de atac (2010), comunicarea îninstanþe (2010), dezvãluirea identitãþiijudecãtorilor cãtre justiþiabili (2009),managementul financiar al registraturilor(2008), remuneraþia experþilor judiciari(2006) etc.

În 2001, Allemeersch et al. a evaluatcele trei competenþe ale Înaltului Consiliude Justiþie dupã cum urmeazã:

În primul rând, procesul de selecþie amagistraþilor a devenit într-adevãr maiobiectiv. Prin profesionalismul sãu, acrescut atractivitatea carierei judiciare ºicredibilitatea procesului de recrutare.Fãrã îndoialã cã acesta a avut un efectpozitiv general asupra calitãþilor ºiaptitudinilor judecãtorilor nou-numiþi. În aldoilea rând, Înaltul Consiliu s-a doveditun consilier abil ºi de încredere al facto-rilor de decizie, aducând un plus devaloare procesului decizional ºi impunândrespect din partea celorlalþi participanþi.În ceea ce priveºte al treilea obiectivconstând în exercitarea controlului asuprasistemului judiciar, existã încã loc pentruîmbunãtãþiri. În timp ce Înaltul Consiliul arealizat niºte investigaþii de audit a perfor-manþelor anumitor instanþe – concluziilesale fiind deseori preluate în mod extensivde cãtre media naþionalã – acesta nubeneficiazã de instrumentele necesarepentru efectuarea unor investigaþiiaprofundate în ipoteza unor neregularitãþigrave ºi sã urmãreascã rezultatul acestora,realizând recomandãri la finalul acestora.De asemenea, existã probleme referitoarela canalele de informare, în sensul cã

50 Articolul 151 alin. 3: “(...) 6. consilierea ºirealizarea de propuneri privind modul general deoperare ºi organizare a sistemului judiciar (...)”.

51 Articolul 259bis – 12 din Codul judiciar.52 A se vedea www.csj.be/fr/search/

apachesolr_search?filters=type%3Apublication%20tid%3A24, accesat ultima datã pe 5 mai 2013.

53 A se vedea www.csj.be/fr/search/apachesolr_search?filters=type%3Apublication%20tid%3A29, accesat ultima datã pe 5 mai 2013.


comitetele ce se ocupã de promovareaunui anumit judecãtor nu au cunoºtinþãde existenþa procedurilor penale saudisciplinare în care este implicatjudecãtorul respectiv sau nici mãcardespre constatãrile relevante din raportulefectuat din oficiu de Comitetele de auditale Consiliului. În sfârºit, s-a dovedit cãsistemul conform cãruia cetãþenii potapela la Înaltul Consiliu pentru plângeriprivind sistemul judiciar nu este foarteaccesibil, fiind dificil de parcurs ºiineficient.54

În cuprinsul înþelegerii de coaliþie din2011, Guvernul intenþioneazã sã refor-meze rolul Înaltului Consiliu de Justiþie,în special atribuþiile sale privind controlulextern.55 Deja în decembrie 2011, ÎnaltulConsiliu a emis o opinie în privinþa acesteiintenþii.56 Consiliul propune extinderea ºifacilitarea puterii sale de a conduce oanchetã specialã în modul de operare asistemului judiciar. Prin aceasta, doreºtesã fie capabil sã efectueze o asemeneaanchetã nu numai în cazul disfuncþiilor deordin structural ºi organizaþional, dar ºiîn cazul disfuncþiilor individuale. Anchetatrebuie întotdeauna sã fie desfãºuratãnumai de cãtre Consiliu, în care preºe-dintele instanþei avute în vedere poate fidesemnat pentru a efectua anumiteinvestigaþii. Consiliul ar trebui de ase-menea, sã aibã acces la procedurilejudiciare aflate pe rol ºi la dosarele (civileºi penale) care nu au fost declarateconfidenþiale, fãrã permisiunea preºe-dintelui instanþei respective. Consiliul artrebui sã poatã organiza ºi o audiere.

Raportul final trebuie sã ofere o perspec-tivã asupra recomandãrilor structurale ºispecifice, iar Consiliul ar avea puterea dea decide cui i se comunicã acest raport.Din punct de vedere organizaþional,Consiliul urmãreºte crearea unei noiComisii de control extern ºi recomandãri(care sã înlocuiascã Comitetul reunitconsultativ ºi de investigare), compus dinpatru comitete (comitetul de audit,comitetul pentru anchete speciale,comitetul de limbã olandezã pentrusoluþionarea plângerilor ºi comitetul delimbã francezã pentru soluþionareaplângerilor).

C. Institutul Belgian de FormareJudiciarã57

Institutul Belgian de Formare Judiciarã(Instituut voor Gerechtelijk Opleiding;Institut de Formation Judiciaire; Institut fürAusbildungen im Gerichtswesen) a fostînfiinþat în anul 2007.58 ªi-a începutactivitatea în ianuarie 2009. Institutulorganizeazã doar pregãtirea profesionalãa membrilor corpului magistraþilor ºischimburile de experienþã profesionalã.Printre atribuþiile sale nu se numãrãpregãtirea pentru examenele pentruadmiterea în profesia de judecãtor sauprocuror. Institutul doreºte sã contribuiela eficientizarea sistemului judiciar prindezvoltarea competenþelor profesionaleale membrilor acestuia.

Asemenea Înaltului Consiliu de Jus-tiþie, Institutul Belgian de Formare Judi-ciarã este o instituþie independentã.

54 ALLEMEERSCH et. al. (2011), 316.55 Acordul de guvernare din 1 decembrie 2011

(www.premier.be/sites/all/themes/custom/tcustom/F i l e s / A c c o r d _ d e _ G o u v e r n e m e n t _ 1 e r _decembre_2011.pdf, accesat ultima datã pe 8 Mai2013), 139.

56 Consiliul Superior de Justiþie, Avizul din oficiuprivind reforma competenþelor Consiliului Superiorde Justiþie în materia controlului extern, în specialîn materia anchetei. Aprobat de Adunarea generalãpe 21 decembrie 2011 (http://www.csj.be/sites/5 0 2 3 . b . f e d i m b o . b e l g i u m . b e / f i l e s /

press_publications/a0075b.pdf, accesat ultima datãpe 6 August 2013).

57 www.igo-ifj.be/, accesat ultima datã pe 10Mai 2013. Pentru o broºurã în limba englezã, a sevedea www.iojt.org/iojt2/library/IOJTarticle.pdf,accesat ultima datã pe 10 Mai 2013.

58 Legea privind formarea judiciarã ºi înfiinþareaInstitutului de formare judiciarã din 31 ianuarie 2007,publicatã în Monitorul Belgian din 2 februarie 2007,5481. A se vedea TAELMAN (2013), 416-418; VAN DEN

BROECK (2009), 81 et seq. ªi VAN HAEGENBORGH

(2008), 95 et seq.


Potrivit Consiliului Consultativ Europeanal Judecãtorilor,59 formarea judecãtorilorar trebui încredinþatã unui organism spe-cializat responsabil cu întocmirea curri-culei, asigurarea pregãtirii ºi supra-vegherea desfãºurãrii acestor activitãþi.(...) Carta Europeanã privind StatutulJudecãtorilor (a Consiliului Europei60)statueazã cã orice autoritate responsabilãcu supravegherea calitãþii programului deformare trebuie sã fie independent deexecutiv ºi de legislativ ºi cel puþin jumã-tate din membrii sãi trebuie sã fiejudecãtori. (...) Acestea subliniazã impor-tanþa crucialã pe care o au independenþaºi componenþa autoritãþii responsabile cuformarea profesionalã faþã de conþinutulprogramului de formare. Acesta este uncorolar al principiului general al indepen-denþei justiþiei. Formarea profesionalãreprezintã o problemã de interes public,iar independenta autoritãþii responsabilecu întocmirea programei ºi stabilirea mo-dalitãþilor de formare trebuie respectatã.Persoanele responsabile cu formarea nutrebuie sã fie direct implicate în numireasau promovarea judecãtorilor.

Institutul este alcãtuit din trei orga-nisme:61 comitetul director, manage-mentul executiv ºi comitetul ºtiinþific.62

Comitetul director aprobã planul anual deacþiune, bugetul ºi planul de personalastfel cum este propus de management.De asemenea, controleazã activitãþiledesfãºurate de management. Comitetuleste format din 16 membri (8 vorbitori delimbã olandezã ºi 8 vorbitori de limbã

francezã). Membrii constau în cei doipreºedinþi ai Comitetelor de numire ºidesemnare ale Înaltului Consiliu deJustiþie, directorul general al Institutului,preºedintele Comisiei pentru moderni-zarea sistemului judiciar, trei funcþionariai departamentului de educaþie aiComunitãþilor flamande, franceze saugermane, un reprezentant al ministruluiJustiþiei, doi judecãtori, doi procurori63 ºipatru alþi membri ai corpului de magistraþi.Preºedintele este ales dintre membriiComitetului.

Managementul executiv (compusdintr-un preºedinte ºi doi vice-preºedinþi)este responsabil cu managementul de zicu zi. Printre alte activitãþi, se ocupã înspecial de elaborarea programelor destudiu; pregãtirea planului anual deacþiune, buget ºi plan de personal;organizarea bugetului ºi încheierea decontracte de achiziþii publice ºi protocoalede cooperare cu alte institute de formare,organizaþii ºi asociaþii. Membrii mana-gementului sunt propuºi de cãtre ÎnaltulConsiliu de Justiþie ºi desemnaþi de cãtreministrul Justiþiei. Aceºtia nu pot fi membriai Înaltului Consiliu de Justiþie ºi nu potdesfãºura alte activitãþi profesionale.

La cererea managementului executivºi a comitetului director, comitetul ºtiinþificoferã recomandãri ºi consiliere privindpolitica de formare a judecãtorilor ºi acelorlalþi membri ai judiciarului, progra-mele de formare ºi organizarea lor,precum ºi metodele pedagogice cetrebuie utilizate. Comitetul este compus

59 CONSULTATIVE COUNCIL OF EUROPEAN JUDGES,Opinion n° 4 of the Consultative Council ofEuropean Judges (CCJE) to the attention of theCommittee of Ministers of the Council of Europeon appropriate initial and in-service training forjudges at national and European levels of 27November 2003 (https://wcd.coe.int/View Doc.jsp?Ref=CCJE(2003) OP4&Sector= secDGHL&Language=lanEnglish&Ver=original& BackColorInternet=FEF2E0&BackColorIntranet= FEF2E0&BackColorLogged=c3c3c3, accesat ultima datã pe11 Mai 2013).

60 A se vedea www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round4/European-Charter-on-Statute-of-Judges_EN.pdf, accesat ultima datãpe 11 Mai 2013.

61 Existã ºi o Comisie de evaluare a programuluide formare judiciarã de limbã olandezã ºi limãfrancezã (articolele 42-43 din Legea din 31 ianuarie2007).

62 Articolele 9-37 din Legea din 31 ianuarie 2007.63 Judecãtorii ºi procurorii sunt numiþi de cãtre

Înaltul Consiliu de Justiþie.


din 21 de membri (cu excepþia preºe-dintelui, 10 vorbitori de limbã olandezã ºi10 vorbitori de limbã francezã): doijudecãtori, doi procurori, patru alþi membriai judiciarului, doi avocaþi, opt profesoriºi doi membri ai Institutului de Formare aGuvernului Federal.

Formarea judiciarã poate fi definitãastfel:64

- formarea iniþialã a membrilor magis-traþilor, de exemplu, formarea asiguratãîn timpul stagiaturii sau la începutulperioadei de angajare;

- formarea continuã oferitã în timpulcarierei destinatã dezvoltãrii compe-tenþelor profesionale;65

- consilierea profesionalã în cazulpregãtirii pentru ocuparea unei anumitefuncþii.

O perspectivã a tuturor programelor deformare poate fi consultatã pe pagina deinternet a Institutului.66 Judecãtorii ºiprocurorii pot urma programe de pregãtireinternã, de exemplu, privind MS office2010, pregãtire în management, procedurãcivilã, drept financiar, noul Cod Belgianprivind naþionalitatea, contabilitate etc.Este evident faptul cã magistraþii pot sãurmeze ºi cursuri externe organizate deuniversitãþi ºi edituri, atâta timp cât acesteasunt recunoscute de cãtre Institut (ceeace reprezintã o dificultate67). Institutul oferã

ºi cursuri de limbi strãine ºi e-learning.68

Existã ºi posibilitatea participãrii la cursuriîn strãinãtate sau urmãrii programelor deformare ale EJTN,69 al cãrei membru esteºi Institutul.70 Magistraþii care doresc sãurmeze un curs în strãinãtate beneficiazãde burse.

D. Consiliul Consultativ alMagistraturii71

În 1999, a fost înfiinþat ConsiliulConsultativ al Magistraturii (Adviesraadvan de Magistratuur; Conseil consultatifde la magistrature; Beirat der Magis-tratur), 72 care ºi-a început activitatea abiaîn mai 2006. Adunarea Generalã aConsiliului este formatã din 44 demembri.73 Cei 22 de vorbitori de limbãolandezã alcãtuiesc colegiul de limbãolandezã, în timp ce cei 22 de vorbitori

64 Articolul 3 din Legea din 31 ianuarie 2007.65 Pe parcursul unui mandat, fiecare judecãtor

ºi procuror poate participa la 5 programe de formarecontinuã organizate de Institut (articolul 4 din Legeadin 31 ianuarie 2007).

66 www.igo-ifj.be/fr/content/formations, accesatultima datã pe 10 Mai 2013.

67 A se vedea TAELMAN (2013), 417-418 ºi 423.68 De exemplu, existã un curs online privind

implementarea Convenþiei Europene a DrepturilorOmului.

69 www.ejtn.net/en/, accesat ultima datã pe 10Mai 2013.

70 Câteva exemple de cursuri internaþionale deformare: „Cooperare judiciarã internaþionalã înmaterie penalã: mandatul european de arestare ºisimularea MLA”, „Dreptul Uniunii Europene înmateria emisiilor industriale”, „Un studiu sistematic

privind domeniul judiciar european în materie civilãºi comercialã” etc.

71 www.arm-ccm.be/portal/page/portal/ARM/Startpagina, accesat ultima datã pe 14 Mai 2013.

72 Loi instaurant un Conseil consultatif de lamagistrature din 8 martie 1999, Monitorul Belgiandin 19 martie 1999, 8801. A se vedea RAES &LAENENS (2000).

73 Deºi nu este prevãzut în Legea din 8 martie1999, Consiliul a înfiinþat 10 grupuri de lucru (ºicâteodatã subgrupuri de lucru) pentru: funcþionareaConsiliului, statutul social al magistraþilor,comunicare, carierea magistraþilor, statutul financiaral magistraþilor, disciplinã ºi deontologie,defederalizare, normarea muncii magistraþilor,introducerea unei instanþe de familie ºi planul depensionare pentru magistraþi.

De-a lungul anilor, în Belgia aufost create numeroase

organisme ce guverneazãsistemul judiciar, care

câteodatã se suprapun sau secontrazic, competenþe care ducla un surplus de recomandãri.


de limbã francezã alcãtuiesc colegiul delimbã francezã. Fiecare colegiu estecompus din patru judecãtori de la curþilede apel, doi procurori din cadrulparchetelor de pe lângã curþile de apel,opt judecãtori de primã instanþã, patruprocurori din cadrul parchetelor de pelângã judecãtorii, doi judecãtori de paceºi noi judecãtori militari. Asemeneamagistraþilor din Înaltul Consiliu deJustiþie, magistraþii sunt aleºi de colegiilor pe durata unui mandat de 4 ani, cuposibilitatea reînnoirii o singurã datã. Dinfiecare colegiu sunt aleºi trei membri(preºedintele, vicepreºedintele ºisecretarul) pentru a face parte din comi-tetul director al consiliului. PreºedinþiaConsiliului alterneazã intre cei doipreºedinþi la fiecare doi ani, începând cucel mai în vârstã. Comitetul directorpregãteºte întâlnirile adunãrii generale,coordoneazã activitatea acesteia ºi puneîn executare deciziile acesteia.

Consiliul Consultativ al Magistraturii seconsiderã a fi unicul interlocutor dintrejudiciar ºi executiv ºi legislativ, pentrucare invocã trei motive: Consiliul estecreat de legislativ, membrii sãi provin dintoate ramurile puterii judecãtoreºti ºi suntaleºi.74 Misiunea sa este de a asiguraconsilierea Ministrului Justiþiei, a CamereiDeputaþilor ºi a Senatului ºi consultareacu aceºtia referitor la tot ce þine destatutul, drepturile ºi condiþiile de lucru ale

judecãtorilor ºi procurorilor.75 Consiliulacþioneazã la cererea ministrului, acamerelor sau din oficiu. Ministrul Justiþieitransmite toate propunerile legislativeacceptate referitoare la obiectiveleConsiliului cãtre acesta.76 Opiniile date nusunt obligatorii.

Începând cu 2006, Consiliul a elaboratîn jur de 20 de opinii,77 în diferite domenii:reforma judiciarã ºi mobilitateajudecãtorilor (2013), planul de pensionarepentru magistraþi (2012), introducereainstanþelor de dreptul familiei (2011), noilereguli disciplinare pentru judecãtori (2010ºi 2011), condiþiile de concediu pentrujudecãtori (2009) etc. O iniþiativã destulde mediatizatã a constituit-o în 2012ghidul deontologic al magistraþilor,elaborat de Consiliul împreunã cu ÎnaltulConsiliu de Justiþie.78 Principiile, care nusunt considerate a fi un cod de disciplinãobligatoriu, sunt inspirate ºi au la bazãraportul asupra eticii judiciare al ReþeleiEuropene a Consiliilor Magistraturii.79

E. Comisia pentru modernizareasistemului judiciar80

În 2006,81 Parlamentul Belgian aadoptat o lege de înfiinþare a Comisieipentru modernizarea sistemului judiciar(Commissie voor de modernisering vande rechterlijke orde; Commission deModernisation de l’Ordre judiciaire) ºi aConsiliului general al partenerilor siste-

74 CONSEIL CONSULTATIF DE LA MAGISTRATURE,Rapport d’Activité 2010-2012. Approuvé parl’Assemblée générale du Conseil consultatif de lamagistrature du 26 novembre 2012 (http://www.arm-ccm.be/portal/page/portal/ARM/Publicaties,accesat ultima datã pe 6 August 2013), 4.

75 Articolul 5, §1 Actul din 8 March 1999.76 Articolul 5, §4 Actul din 8 March 1999.77 A se vedea www.arm-ccm.be/portal/page/

portal/ARM/Adviezen, accesat ultima datã pe 14Mai 2013.

78 CONSEIL SUPÉRIEUR DE LA JUSTICE ET CONSEIL

CONSULTATIF DE LA MAGISTRATURE, Guide pour lesmagistrats. Principes, valeurs et qualités (http://www.arm-ccm.be/portal /page/portal /ARM/

Mededelingen/guide_magistrats.pdf, accesat pe 14Mai 2013).

79 EUROPEAN NETWORK OF COUNCILS FOR THE

JUDICIARY, Judicial Ethics Report 2009-2010(www.enc j .eu / images /s to r ies /pd f /e th ics /judicialethicsdeontologiefinal.pdf, accesat ultimadatã pe 14 Mai 2013).

80 www.cmro-cmoj.be/fr (French) –www.cmro-cmoj.be/nl (Dutch), accesat ultima datãpe 14 Mai 2013.

81 Loi instaurant la Commission deModernisation de l’Ordre judiciaire et le Conseilgénéral des partenaires de l’Ordre of 20 July 2006,Moniteur Belge 1 Septembrie 2006, 43773. A sevedea VAN BOSSUYT (2006), 1180 et seq.


mului judiciar (Algemene Raad van dePartners van de Rechterlijke Orde;Conseil général des partenaires del’Ordre judiciaire). Din motive defuncþionare, Comisia, care acþioneazãindependent, este organizatã în cadrulMinisterului Justiþiei. Prezintã un raportanual Parlamentului, ministrului Justiþieiºi Înaltului Consiliu de Justiþie.

Comisia este alcãtuitã dintr-un preºe-dinte, un vice-preºedinte ºi ºase membri,toþi fiind numiþi de cãtre ministrul Justiþieipentru un mandat de 6 ani, cu posibilitateade reînnoire o singurã datã. Preºedinteleºi vice-preºedintele sunt un judecãtor ºiun procuror. Unul trebuie sã fie vorbitorde limbã olandezã, iar celãlalt de limbãfrancezã. Ca ºi condiþie, trebuie caanterior sã fi îndeplinit funcþii importanteîn cadrul sistemului judiciar. Pe perioadamandatului lor, nu pot desfãºura alteactivitãþi profesionale. Cei ºase membri(3 vorbitori de limbã olandezã ºi 3 delimbã francezã) sunt doi magistraþi (unjudecãtor ºi un procuror), doi membri alþimembri ai judiciarului ºi doi funcþionaripublici (din care unul din cadrul Ministe-rului Justiþiei). Comisia are de asemeneaun secretariat.

În general, Comisia este responsabilãpentru orice acþiune ce are ca obiectivmodernizarea managementului sistemuluijudiciar. Acestea constau în special în:82

- elaborarea unei viziuni generaleasupra modernizãrii managementuluisistemului judiciar;

- organizarea ºi supravegherea struc-turilor de management ale sistemuluijudiciar;

- elaborarea de proiecte privindarmonizare, îmbunãtãþirea ºi moder-nizarea managementului judiciar;

- întocmirea de proiecte experimentale

pentru managementul judiciar, care sã fieaplicate la nivel federal sau local;

- organizarea de experimente privindtransferul competenþei în contextul uneidescentralizãri administrative;

- oferirea de sprijin metodologic înrealizarea proiectelor experimentale refe-ritoare la managementul judiciar;

- propunerea de metode de optimizarea mijloacelor de funcþionare a sistemuluijudiciar;

- înfiinþarea ºi conducerea unei reþeleipentru efectuarea schimbului de informaþiiîntre administrarea centralã a MinisteruluiJustiþiei ºi preºedinþii diferitelor instanþe.

Proiectele Comisiei sunt grupate peºase teme:83 finanþele (de exemplu,cheltuielile de judecatã), personalul (deexemplu, specializarea în funcþie, absen-teismul, stresul psihologic, manageriiadministrativi), comunicarea (de exemplu,e-grupuri ºi comunicarea electronicã ahotãrârilor judecãtoreºti), metode demanagement (de exemplu, mãsurareavolumului de muncã), organizarea (deexemplu, a curþii pentru minori dinAntwerp, a Curþii de Apel din Gent, aparchetului din Bruxelles ºi Charleroi) ºimetodele de lucru (de exemplu, proiecteleJustScan ºi Copacul Cunoaºterii).Fiecare proiect are un scop ºi un termenlimitã, care sunt stabilite printr-un acordde parteneriat. Fiecare proiect constã înpatru faze: o fazã preparatorie, lucru peteren, raportare ºi urmãrire a rezultatelor.Au fost încheiate acorduri de parteneriat,de exemplu, cu Curtea de Apel Gent(noiembrie 2011), Curtea de primãinstanþã din Antwerp în ceea ce priveºteinstanþa pentru minori (septembrie 2010),cu Ministerul Justiþiei în ceea ce priveºtecheltuielile judiciare în procesele penale(iunie 2009) ºi cu parchetul din Bruxelles(februarie 2009).

82 Articolul 3 din Actul din 20 iulie 2006.83 www.cmro-cmoj.be/fr/realisations/

realisations, accesat ultima datã pe 14 Mai 2013.


F. Consiliul General al Partenerilorsistemului judiciar

Actul prin care a fost înfiinþatã Comisiapentru modernizarea sistemului judiciara înfiinþat ºi Consiliul General alpartenerilor sistemului judiciar.84 Consiliuleste responsabil pentru propunerea deiniþiative privind modernizarea manage-mentului sistemului judiciar cãtreComisie, care acþioneazã ca organism depromovare.

Consiliul este alcãtuit din diverºi actoridin lumea juridicã: un judecãtor al CurþiiSupreme, un procuror din cadrulParchetului de pe lângã Curtea Supremã,patru judecãtori, doi procurori, unjudecãtor de pace, un judecãtor miliar, unfuncþionar din cadrul Ministerului Justiþiei,doi avocaþi, doi grefieri, doi notari, patrualþi membri ai sistemului judiciar (deexemplu, un grefier), doi membri externi,precum ºi preºedintele ºi vice-preºe-dintele Comisiei pentru modernizareasistemului judiciar. De asemenea, facparte din Consiliu, deºi fãrã drept de vot,ºi doi membri ai Înaltului Consiliu deJustiþie. Din membrii sãi, Consiliul alegeun preºedinte ºi un vice-preºedinte.

G. Disciplina judiciarãÎn vara anului 2013, Parlamentul

Belgian a adoptat un act care modificaCodul judiciar privind disciplinajudiciarã.85 Acest act va intra în vigoarenu mai târziu de 1 septembrie 2014.

În prezent, legea face o distincþie întresancþiunile disciplinare uºoare ºi

severe.86 Primele constau în avertismentºi mustrare. Ultimele sunt (în primã fazã)reþinerea din salariul sau suspendarea dinfuncþie, iar (în a doua fazã) concediereasau eliberarea din funcþie. În ipotezasancþiunilor disciplinare uºoare,procedura disciplinarã este iniþiatã desuperiorul ierarhic al magistratului ori amembrului din sistemul judiciar implicat,care desfãºoarã investigaþia ºi care arecompetenþa de a aplica o sancþiunedisciplinarã uºoarã.87 În ipoteza sancþiu-nilor disciplinare severe, investigaþia estecondusã de Consiliul Naþional dedisciplinã.88 Consiliul este compus dintr-osecþie vorbitoare de limbã olandezã ºi delimbã francezã ºi numãrã printre membriisãi judecãtori, procurori, grefieri, avocaþiºi profesori de drept. Consiliul ancheteazãfaptele ºi pronunþã o soluþie privindsancþiunea ce trebuie aplicatã, care însãnu este obligatorie. Procedura disciplinarãse desfãºoarã în faþa primei secþii a Curþiide Apel89 sau a primei secþii a CurþiiSupreme90, care iau în considerare opiniaConsiliului Naþional de disciplinã, care nueste obligatorie. În cazul în care esteaplicatã o sancþiune, hotãrârea estesupusã apelului.91 De cele mai multe ori,apelul se soluþioneazã de secþiile unitesau de prima secþie a Curþii Supreme.

Rolul de pivot al superiorului ierarhical magistratului sau al membrului siste-mului judiciar este considerat areprezenta un obstacol.92 Unii dintreaceºtia se luptã cu atribuþiile din materiadisciplinarã. Câteodatã se pare cã

84 Articolele 10-12 din Actul din 20 iulie 2006.85 Loi modifiant les dispositions du Code

judiciaire relatives à la discipline din 15 iulie 2013,Monitorul Belgian din 25 iulie 2013, 46890.

86 Articolul 405 din Codul judiciar.87 Articolul 410, 411, §1 ºi 412, §1 din Codul

judiciar.88 Articolul 409 din Codul judiciar.89 Articolul 412, §2 din Codul judiciar. Acesta

este cazul pentru procedura disciplinarã desfãºuratãîmpotriva preºedinþilor de tribunalelor de primãinstanþã, al judecãtorilor din tribunalele de primã

instanþã, al judecãtorilor de pace ºi ai judecãtorilormilitari.

90 Acesta este cazul preºedinþilor curþilor de apelºi judecãtorilor din cadrul curþilor de apel.

91 Articolul 415 din Codul judiciar.92 Proposition de loi modifiant les dispositions

du Code judiciaire relatives à la discipline din 7 iunie2011, DOC 5-1067/1, (www.senate.be/www/webdriver?MItabObj=pdf&MIcolObj= pdf&MInamObj=pdfid&MItypeObj=application/pdf&MIvalObj=83887436, accesat ultima datã pe 9 Mai 2013), 1-2.


procedura disciplinarã are loc în speteleuºilor închise ºi este lipsitã detransparenþã. Unele investigaþii seamãnãcu rãzbunãri personale.93 Mai mult,soluþiile Consiliului Naþional de disciplinãnu sunt obligatorii ºi uneori nu sunt luateîn considerare.94

In viitor, toþi membrii sistemului judiciarvor fi supuºi unei proceduri disciplinareuniforme (ºi simplificate). Distincþia dintresancþiunile disciplinare uºoare ºi severese va pãstra, deºi împãrþirea între sanc-þiuni severe de gradul întâi ºi gradul doiva dispãrea. Vor fi înfiinþate douã instanþedisciplinare temporare, una pentruregiunea vorbitoare de limbã olandezã (cusediul în Gent) ºi una pentru regiuneavorbitoare de limbã francezã (cu sediulîn Namur). Prin crearea celor douãinstanþe disciplinare, legiuitorul urmãreºteconsolidarea încrederii în justiþie. Acesteinstanþe vor fi alcãtuite din doi judecãtorispecializaþi ºi un membru al aceleiaºiinstanþe ca magistratul în cauzã (numitasesor). Va emite o opinie consultativãpreºedintele Consiliului Baroului (care vafi desemnat de Consiliul Baroului flamand,francez sau german). De asemenea, vorfi înfiinþate douã instanþe disciplinare deapel temporare (ambele având sediul laBruxelles).

Procedura disciplinarã va fi declanºatãde superiorul ierarhic, din oficiu sau întemeiul unei plângeri al oricãrei persoanesau la cererea Înaltului Consiliu deJustiþie. Ancheta trebuie finalizatã în treiluni. Dacã nu, magistratul vizat va puteatransmite cazul la instanþa disciplinarã,care îl va obliga pe superiorul ierarhic sã

finalizeze investigaþia. Superiorul rãmânecompetent sã aplice o sancþiunedisciplinarã uºoarã. Aceastã deciziepoate fi atacatã cu apel la instanþadisciplinarã. În cazul unei sancþiunidisciplinare severe, cazul va fi transferatcurþii disciplinare. Instanþa va aveaposibilitatea de a desemna un magistratcare va putea lua toate mãsurilenecesare, a audia martori, organizaconfruntãri etc. Dupã ce magistratul aterminat investigaþiile, ori în cazul în carecurtea nu desemneazã un astfel demagistrat, cazul va fi soluþionat de cãtrecurte. Soluþia pronunþatã va putea fiatacatã la Curtea disciplinarã de Apel.

H. ObservaþiiFãrã nicio îndoialã, toate consiliile,

comitetele ºi instituþiile menþionate au fostcreate cu cele mai bune intenþii, dinmoment ce au ca scop sã contribuie labuna, eficienta ºi transparenta desfã-ºurare a actului de justiþie în vedereaconsolidãrii încrederii publice. Dupã cazulDutroux, legislativul belgian a vrut sãcurãþenie faþã de trecut. Înaltul Consiliude Justiþie a fost stabilitã ca o punte întrecele trei puteri. Compunerea sa dinmagistraþi ºi non-magistraþi este unicã.

În lumina acestor schimbãri, ºi de-alungul anilor, au fost create ºi alte orga-nisme ce guverneazã sistemul judiciar:Institutul Belgian de Formare Judiciarã,Consiliul Consultativ al Magistraturii,Comisia pentru modernizarea sistemuluijudiciar, Consiliul General al partenerilorsistemului judiciar. Destul de recent,Senatul belgian a adoptat o propunere demodificare a prevederilor în materie de

93 De exemplu, în 2012 ºi 2013 a fost o crizãmajorã în parchetul din Antwerp ca urmare a cazuluiprivind cea mai mare fraudã cu diamante din Belgia.Au fost conduse mai multe anchete disciplinareîmpotriva procurorului ºi procurorului ºef dinAntwerp, care au declarat rãzboi deschis unulîmpotriva celuilalt.

94 De exemplu, în 2009 prima secþia a Curþii deApel din Gent a eliberat din funcþie un judecãtor de

la tribunalul de primã instanþã din Bruges deoarecenu a pronunþat nicio hotãrâre în termen ºi chiar aascuns dosare. Judecãtorul a formulat apel la CurteaSupremã. Spre surpriza tuturor, Curtea Supremã adesfiinþat soluþia Curþii de Apel ºi a decis doarreþinerea din salariu timp de 2 luni (Curtea de Casaþie,PMJAEV, 24.11.2009). Curtea Supremã a înlãturatîn mod evident soluþia Consiliului Naþional dedisciplinã, pe care a considerat-o ca fiind prea severã.


disciplinã judiciarã ºi au fost atribuitecompetenþe cãtre douã noi instanþedisciplinare. Toate acestea sunt structu-rate luând în considerare situaþia lingvis-ticã complexã din Belgia.

Cu toate acestea, pot fi realizate patruremarci scurte ºi generale. În primul rând,nu poate fi negat faptul cã astãzi existã omultitudine de organisme cu diferitecompetenþe, care câteodatã se suprapunsau se contrazic, competenþe care duc laun surplus de recomandãri. Un autor asubliniat spre exemplu faptul cã ConsiliulGeneral al partenerilor sistemului judiciareste un organism consultativ pentruComisia pentru modernizarea sistemuluijudiciar, care la rândul sãu este un altorganism consultativ pentru ministrulJustiþiei, dar numai dupã recomandareaÎnaltului Consiliu de Justiþie.95 Toateacestea pot fi cam mult bine.96

Este adevãrat cã Înaltul Consiliu deJustiþie a pus capãt aºa-numitei„desemnãri politice”, pentru care a militatcel de-al doilea autor al acestei lucrãri înperioada de membru al Senatului belgiandin 1977 pânã în 1981.97 Totuºi, aceastanu a însemnat cã la acel moment nu eraucandidaþi buni pentru a deveni magistraþi,ci cã uneori candidaþi foarte buni nu auavut ºanse din cauza lipsei sprijinuluipolitic. Cea mai evidentã criticã constã înfaptul cã în acest nou sistem, nimeni nupoate fi tras la rãspundere. Înainte, oricineputea interpela ministrul Justiþiei înParlament în cazul unei numiri ori a uneipromovãri improprii. Astãzi, acest lucrunu mai este posibil.

Comitetul reunit consultativ ºi deinvestigare al Înaltului Consiliu de Justiþieefectueazã anchete speciale în modul deoperare al judiciarului, aºa-numitul auditde instanþã. Totuºi, aceste anchete sunt

rare, fiind de obicei iniþiate ca urmare aunei anume probleme sau disfuncþio-nalitãþi, foarte limitatã în scop, ºi efectuatãad hoc, de exemplu, în afara unei bazelegale generale. Asemãnãtor Olandei,Belgia are un sistem de vizitare pentruuniversitãþile sale de cinci ani, care func-þioneazã bine. Un sistem de audit generalºi permanent ar putea fi dezvoltat ºi pentrusistemul judiciar. Echipele de audit pot ficompuse dintr-un magistrat, un avocat ºiun fost litigant. Aceasta poate fi combinatãcu instalarea unui manager general,permanent ºi non-politic pentru sistemuljudiciar, care sã funcþioneze pe lângãministrul Justiþiei ºi care sã raportezedirect Parlamentului rezultatele investi-gaþiilor sale.

În sfârºit, toate instituþiile ce guver-neazã activitatea judiciarã privesc (sau artrebui sã priveascã) cel mai importantpilon al: independenþa justiþiei. WinstonChurchill a spus: „principiul independenþeicomplete a sistemului judiciar faþã deexecutiv constituie fundamentul pentrumulte lucruri din viaþa noastrã de peinsulã”.98 De peste 30 de ani, AsociaþiaInternaþionalã pentru independenþajustiþiei ºi pacea mondialã99 a fost activãîn promovarea independenþei justiþiei.Proiectele sale pot ºi ar trebui sã fie ocontinuã sursã de inspiraþie pentru toateorganismele ce guverneazã activitateasistemului judiciar.100

Jurisprudenþã naþionalãConseil d’État, Dieter Geernaert v.

Belgische Staat, 4 February 2013, 222.363,w w w . r a a d v s t - c o n s e t a t . b e / ? p a g e =caselaw_results&lang=fr, last accessed on 5May 2013

Cour de Cassation, PMJAEV, 24November 2009, D090001N, http://jure.juridat.just.fgov.be/?lang=fr&jur=1, lastaccessed on 14 May 2013

95 A se vedea LAMON (2007), 2.96 În total, toate aceste organisme au mai mult

de 120 de membri.97 A se vedea intervenþia sa parlamentarã din

19 ianuarie 1978 (DE CORTE et al. (1995), 89-105).98 Citat în NAYAR (1974), 123.

99 http://www.jiwp.org/, accesat ultima datã la21 mai 2013.

100 http://www.jiwp.org/#!our-projects/c15zd,accesat ultima datã la 21 mai 2013: StandardeleNew Delhi (1982), Declaraþia de la Montreal (1983),ºi the Mont Scopus Standards (2007-2012) (a sevedea SHETREET & FORSYTH (2011)).


BibliografieAERTS, Bart & BOONE, Ruth (2010), ‘Hoge

Raad voor de Justitie na 10 jaar. 95 procentobjectieve benoemingen is het hoogsthaalbare’, Juristenkrant, vol. 207, 8

ALLEMEERSCH, Benoît et al. (2011), ‘JudicialIndependence in Belgium’, in SEIBERT-FOHR,Anja (ed.), Judicial Independence inTransition. Strengthening the Rule of Law inthe OSCE Region, Heidelberg, Springer,307-356

DE BRUYN, Donatienne (1999), ‘Le Conseilsupérieur de la Justice’, Journal des tribunaux,vol. 5929, 401 et seq.

DE CORTE, Rogier et al. (1995), Stormeterecht, Deurne, Kluwer, 89-105

DELPÉRÉE, Francis (2002), ‘Octopus,genèse et réalisations’, in X., Une justice encrise: premières réponses, Brussel, Bruylant,89-104

DUPRÉ, Isabelle (1998-1999), ‘De HogeRaad voor de Justitie. Het nieuwe huis vanvertrouwen?’, Rechtskundig Weekblad, vol.42, 1507 et seq.

KLOECK, Kristine (2001), ‘De Hoge Raadvoor de Justitie. Motor voor een humane encommunicatieve justitie?’, in DUPONT, Lieven& HUTSEBAUT, Frank (eds.), Herstelrecht tussentoekomst en verleden. Liber Amicorum TonyPeters, Leuven, Universitaire Pers Leuven,357-381

LAENENS, Jean & STORME, Marcel (eds.,2000), In de ban van Octopus, Antwerpen,Kluwer

LAENENS, Jean et al. (2012), Handboekgerechtelijk recht, 3e editie, Antwerpen,Intersentia, 176

LAMON, Hugo (2007), ‘Nieuweadviescultuur bij justitie’, Juristenkrant, vol.143, 2

LAMON, Hugo (2013), ‘Strafblad hinderpaalvoor benoeming tot rechter’, Juristenkrant,vol. 266, 8

LONDERS, Ghislain (2007), ‘De tucht en dedeontologie van de magistraat’, in LUST,Sabien & LUYPAERS Peter (eds.), Tucht endeontologie. (In)effectiviteit van het tuchtrechtter handhaving van de waardigheid van hetambt, Brugge, die Keure, 327-355

MATRAY, Christine (2002), ‘Le Conseilsupérieur de la Justice: de quelquesperplexités’, in X., Une justice en crise:premières réponses, Brussel, Bruylant,153-190

MATRAY, Christine (2009), ‘Dewerkzaamheden van de Hoge Raad voor deJustitie’, in X., Naar een positieve deontologie,Brussel, Bruylant, 35-62

NAYAR, Kuldip (1974), Suppression ofJudges, New Delhi, Indian Book Co.

RAES, Stefaan & LAENENS, Jean (2000),Justitie hervormd, Antwerpen, Maklu

SHETREET, Shimon & FORSYTH, Christopher(eds., 2011), The Culture of JudicialIndependence. Conceptual Foundations andPractical Challenges, Martinus Nijhoff

STORME, Marcel (ed., 2005), De HogeRaad voor de Justitie na vier jaar gewogen,Brugge, die Keure

TAELMAN, Piet (2013), ‘La formation dujuriste en Belgique’, in X., Les professionsjuridiques. Journées Cambodge-Vietnam –Tome LXI / 2011. Association Henri Capitant,Brussel, Bruylant, 405-423

VAN BOSSUYT, Hans (2006), ‘Brengt deoprichting van een nieuwe Commissie en eennieuwe Raad de oplossing op de weg naareen moderne justitie?’, RechtspraakAntwerpen Brussel Gent, vol. 15, 1180 et seq.

VAN DEN BROECK, Edith (2009), ‘HetInstituut voor gerechtelijke opleiding: op wegnaar een integraal ontwikkelings- enopleidingsbeleid voor de magistraten enpersoneelsleden van de rechterlijke orde’,Orde van de Dag, vol. 46, 81 et seq.

VAN HAEGENBORGH, Geert (2008), ‘HetInstituut voor gerechtelijke opleiding: eeneerste kennismaking’, Ius & Actores, vol. 2,95 et seq.

VERDUSSEN, Marc (ed., 1999), Le Conseilsupérieur de la justice, Brussel, Bruylant

Traducere ºi adaptare realizate deCarla Anghelescu,

judecãtor, Judecãtoria Sectorului 1Bucureºti

ATITUDINI Experienþa reformei judiciare instituþionale în ... · 5/14/2013 · organizarea...

Documents

Transcript of ATITUDINI Experienþa reformei judiciare instituþionale în ... · 5/14/2013 · organizarea...