8/3/2019 Atitudinea Fata de Moarte, Eutanasie Si Suicid Asistat Medical - o Perspectiva Romaneasca

http://slidepdf.com/reader/full/atitudinea-fata-de-moarte-eutanasie-si-suicid-asistat-medical-o-perspectiva 1/4

Beatrice Ioan *, Vasile Astarastoae ** * Sef de lucrari U.M.F. "Gr.T.Popa" Iasi, medic primar legist, Master in Bioetica; ioanbml@yahoo.com** Profesor universitar U.M.F. "Gr.T.Popa" Iasi, medic primar legist

Pretuirea vietii a reprezentat o chintesenta culturala a multor civilizatii. Miturile creatiei sunt modele de

intelepciune, indiferent de timpul si locul unde au aparut, dar aparitia vietii este in indisolubila legaturacu disparitia si reinoirea ei. Moartea se impune ca un element necesar pentru perpetuarea umanitatii.Perceptiile privind moartea sunt constructe culturale care se contureaza in cadrul unor momente socialesi istorice particulare. Analiza din perspectiva culturala a ritualurilor si simbolurilor asociate cu moarteasi procesul mortii sugereaza specificul fiecarei entitati antropo-etnice in parte. De aceea exista atitudinidiferentiate la popoare si culturi diferite.

Atitudinea fata de moarte, eutanasie si suicid asistat in Romania au fost influentate de trei factori:originile culturale (cultura daco-romana si traditia crestin-ortodoxa), opinia publicului larg(subconstientul colectiv) si normele din domeniu (codul de deontologie medicala si legislatia).

Cultura daco-romana

Romanii considerau ca dupa moarte sufletele (lares, manes) continua sa traiasca in Regatul Mortiiguvernat de Orcus, regat care comunica cu lumea celor vii printr-o groapa (mundus) astupata cu o piatra(lapis manalis) care era ridicata de trei ori pe an: la 25 august, 5 octombrie si 8 noiembrie pentru casufletele decedatilor sa-si poata vizita rudele. Cultul mortilor la romani consta din ritualuri funerarespecifice intre care amintim: ritualul de inmormantare, doliul si depunerea de alimente pe mormintelecelor decedati pentru ca mortii sa se hraneasca.

La romani eutanasia si suicidul erau tolerate. Astfel, Legea celor 12 Table (450 i.H.) permitea ucidereacopiilor cu dizabilitati imediat dupa nastere, iar filozofii antici vorbeau despre Ars (bene) moriendi siLiberum mortis arbitrum. Lucius ?nn?us Seneca (4 i.H. ? 65 d.H.) sustinea ca suicidul este permis dacabatranetea afecteaza puterea de judecata si calitatea vietii (Despre scurtimea vietii).

Plinius cel Batran (23-79 d.H.) afirma ca "medicina are dreptul de a curma viata pacientului pentru apune capat suferintelor sale" (Istoria naturalis) iar imparatul Publius ?lius Hadrianus (76-138 d.H.) acerut medicului sau sa-l ucida pentru a-i curma suferintele.

Cultura geto-dacica se caracterizeaza prin credinta in nemurire in spirit dar si in trup. Conform acesteicredinte, dupa moarte oamenii se stramutau vii la Zalmoxis, in compania caruia vietuiau vesnic, ceea ce justifica vitejia soldatilor daci si dispretul fata de moarte. In cultura geto-dacica intalnim auto-sacrificiuluman pentru a transmite direct mesaje lui Zalmoxis. Herodot aminteste de prac-ticarea sacrificiuluisotiei odata cu moartea sotului. Ca ritual funerar dacii practicau incineratia, inhumarea fiind rara sifolosita mai cu seama de aristocrati.Pe aceste trunchiuri culturale s-a mulat traditia crestina in varianta ortodoxa.

8/3/2019 Atitudinea Fata de Moarte, Eutanasie Si Suicid Asistat Medical - o Perspectiva Romaneasca

http://slidepdf.com/reader/full/atitudinea-fata-de-moarte-eutanasie-si-suicid-asistat-medical-o-perspectiva 2/4

Traditia crestin-ortodoxa afirma dreptul inviolabil la viata ca fiind cel mai elementar drept al fiecareipersoane. Viata omului este darul lui Dumnezeu, de aceea omul nu are voie sa dispuna de viata sa dupabunul plac. A accepta eutanasia si suicidul ar insemna negarea credintei in Dumnezeu. De aici derivagrija permanenta aratata de Isus fata de bolnavi, vindecarea bolnavilor si invierea din morti a lui Lazar ca

argumente pertinente impotriva eutanasiei si suicidului. In credinta crestin-ortodoxa nici cele mai grelesuferinte nu indreptatesc distrugerea vietii, caci orice clipa a ei, chiar daca pare fara sens pentru viatapamanteana, pretuieste mult sub aspect moral pentru viata de dincolo, putand prilejui crestinului caintapentru pacatele sale. De aceea sinucigasii nu beneficiaza decat de un serviciu religios minim, ei nu pot fiinmormantati in cimitir, alaturi de ceilalti morti, iar determinarea la suicid si asistarea suiciduluiconstituie pacate capitale. Tot un pacat capital este si practicarea eutanasiei. Din perspectiva teologicamoartea ca pedeapsa pentru "pacatul originar" impune pregatirea crestinului pentru "marea trecere",iar sacrificiul lui Isus aduce viata vesnica (cu moartea pre moarte calcand).Elementele culturale si religioase au fundamentat o conceptie traditionala. Traditional, romanii percepmoartea ca separarea sufletului de corp si sfarsitul existentei fizice a individului, corpul fiind considerat"casa sufletului".

Opinia publicului larg din Romania este dificil de apreciat. Exista putine studii care reflecta perceptiaeutanasiei si suicidului asistat in Romania. In acest sens vom prezenta succint doua studii.

Intr-un studiu desfasurat la Sibiu s-a urmarit atitudinea studentilor la medicina fata de eutanasie si suicidasistat. Datele obtinute (prin chestionare) au aratat ca 71,24% dintre cei chestionati sunt categoricimpotriva eutanasiei, iar 19,61% accepta eutanasia in anumite conditii, cum ar fi: solicitarea expresa,pacient competent, informat (5,23%), la solicitarea familiei (3,27%) sau daca ar exista o legislatie in acestsens (3,92%).

La Iasi a fost efectuat un studiu de follow-up, utilizand 400 chestionare distribuite studentilor laMedicina. Acestia si-au exprimat exprimat opiniile cu privire la acceptabilitatea eutanasiei si a suiciduluiasistat in trei momente temporale: inainte de parcurgerea cursului de Bioetica (296 raspunsuri), lafinalizarea acestuia (340 raspunsuri) si in ultimul an de facultate (210 raspunsuri). Rezultatele studiuluiau indicat ca la inceputul studierii Bioeticii circa 1/3 dintre studenti erau de acord cu practicareaeutanasiei la cererea pacientului, iar o proportie importanta dintre acestia (10%) nu-si pusesera aceastaproblema. Dupa finalizarea cursului de Bioetica s-a constatat o scadere apreciabila a numarului destudenti care considera eutanasia acceptabila. La finalizarea cursurilor facultatii de Medicina s-aobservat o usoara crestere a celor care considera eutanasia acceptabila in cazuri exceptionale si ocrestere a numarului celor care o resping in totalitate.

Al treilea element care influenteaza atitudinea fata de moarte, eutanasie si suicid asistat il constituiereglementarile dentologice si legislative.

Codul de deontologie medicala are o sectiune speciala ? sectiunea D ? intitulata Atentarea la viata siintegritatea fizica a bolnavului in care eutanasiei si suicidului asistat li se dedica trei articole si anume:

8/3/2019 Atitudinea Fata de Moarte, Eutanasie Si Suicid Asistat Medical - o Perspectiva Romaneasca

http://slidepdf.com/reader/full/atitudinea-fata-de-moarte-eutanasie-si-suicid-asistat-medical-o-perspectiva 3/4

- Art. 120 ? Medicul trebuie sa incerce reducerea suferintei bolnavului incurabil, asigurand demnitateamuribundului.- Art. 121 ? Se interzice cu desavarsire eutanasia, adica utilizarea unor substante sau mijloace in scopulde a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea si prognosticul bolii, chiar daca a fost cerutinsistent de un bolnav perfect constient.

- Art. 122 ? Medicul nu va asista sau indemna la sinucidere sau autovatamare prin sfaturi, recomandari,imprumutarea de instrumente, oferirea de mijloace. Medicul va refuza orice explicatie sau ajutor inacest sens.Un articol deosebit de important, chiar daca nu cu referire speciala la eutanasie si suicid asistat esteacela in care se prevede ca pacientul nevindecabil va fi tratat cu aceeasi grija si atentie ca si cei care ausanse de vindecare (art. 26).

In legislatia romaneasca nu exista nici un text expres privind eutanasia sau suicidul asistat medical.

Codul Penal Roman reglementeaza doar omorul (art. 178) si anume: "uciderea unei persoane sepedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi".In aceste conditii, eutanasia si suicidul asistat ar putea fi interpretate ca fiind izvoare de circumstanteatenuante tinand cont de motivatia particulara (omor din mila) si de participarea victimei.

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii este incriminata de art. 182 care prevede:

(1) Fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau incercarea desinucidere a avut loc, se pedepseste cu inchisoare stricta de la 2 la 7 ani.

(2) Cand fapta prevazuta in alin (1) s-a savarsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era instare sa-si dea seama de fapta sa ori nu putea fi stapana pe actele sale, pedeapsa este inchisoarea strictade la 3 la 10 ani.Desi in Romania nu exista la momentul actual o reglementare legala a eutanasiei si suicidului asistatmedical, discutiile pe aceasta tema se poarta la diverse niveluri ale societatii romanesti, astfel caeutanasia si suicidul asistat sunt recunoscute ca dileme actuale in practica medicala din tara noastra.

Bibliografie

[1] Achimescu N., Istoria si filozofia religiei la popoarele antice, Ed. Tehnopress, Iasi, 2000[2] Astarastoae V., Stoica O., Impactul invatamantului bioetic asupra modului de perceptie a unornotiuni controversate: eutanasia, Revista Romana de Bioetica vol. 1, nr. 3, iulie-septembrie 2003,pp. 101-105[3] Cocora L., Ioan B., Astarastoae V., Bioetica starilor terminale, Ed. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu,2004[4] Eliade M., Istoria credintelor si ideilor religioase, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000[5] Morar S., Pro si (mai ales) contra eutanasiei. Opinii ale unor viitori profesionisti ai sanatatii, Revista

8/3/2019 Atitudinea Fata de Moarte, Eutanasie Si Suicid Asistat Medical - o Perspectiva Romaneasca

http://slidepdf.com/reader/full/atitudinea-fata-de-moarte-eutanasie-si-suicid-asistat-medical-o-perspectiva 4/4

Romana de Bioetica, vol. 3, nr. 1, ianuarie- martie 2005, pp. 99-107[6] *** Codul Penal Roman[7] *** Codul de Deontologie Medicala din Romania

Resurse Internet

www.crestinism-ortodox.ro/html/ 11/11b_bioetica_familia_si_morala_crestina.html

www.sacri.ro/files/texte/problemebio.htm

www.mct.ro/web/2/fp6/1/utile/default.htm

www.revistapolemica.ro/bioetica.html

www.catholica.ro/stiri/show.asp?type=social

www.patriarhia.ro/bioetica.htm

www.cartiortodoxe.ro/cartea-carte/

www.vmr.ro/pg9-804.htm

www.legmed.ro/links.php

www.amf-b.ro/activitatea_stiintifica/conferinta.php

www.laurentiudumitru.ro/eutanasia.php

www.emedic.ro/Congrese/401.htm

www.cmr.ro/ index.php?option=content&task=view&id=74