ATI Curs II

10
Trăieşte ca şi cum ai muri mâine. Învaţă ca şi cum ai trăi veşnic. Mahatma Gandhi

description

curs anestezie-terapie intensiva pentru elevii scolilor postliceale sanitare,asistenti medicali generalisti, an 3 ,curs 2, A.Vasilescu

Transcript of ATI Curs II

  • Triete ca i cum ai muri mine. nva ca i cum ai tri venic.

    Mahatma Gandhi

  • Clinica Terapiei Intensive

    Semne i simptome frecvent ntlnite

  • Semne clinice Dispneea

    Setea de aer

    Dispneea permanent n IC avansat, pneumotorax

    Dispneea de effort procese pleuropulmonare, IC

    Dispneea de decubit

    Dispneea paroxistic astm bronic i insuf. Ventriculului stng (astm cardiac i EPA)

    Dup ritm:

    Bradipneea BPOC, astm

    Tahipneea

    Dup timpul respiraiei

    Inspiratorie edem al glotei

    Expiratorie astm bronic, emfizem pulmonar

    Mixt pleurezii cu lichid mixt, pneumonia masiv

    Respiraia Cheyne-Stokes alternane de polipnee i apnee. n IC stng, ateroscleroza cerebral, uremii, tumori i accidente vasculare cerebrale

    Respiraia Kussmaul n 4 timp: inspir-pauza-expir-pauza. Micri profunde i zgomotoase. n coma diabetic.

    Respiraia Biot respiraie agonic.

  • Semne clinice

    Tensiunea arterial

    Hipotensiunea arterial esenial are uneori un caracter familial i se ntlnete frecvent la cei care fac mari eforturi intelectuale

    Hipotensiunea arterial simptomatic

    n insuficiena suprarenal, intoxicaia cu alcool sau nicotin, boli cronice caectizante, pericardita constrictiv, stenoza aortic sau mitral, tumori cerebrale.

    Hipotensiunea ortostatic

    Datorit insuficienei reflexelor vasoconstrictoare, rezultnd o ischemie cerebral trectoare

    Hipertensiunea arterial

    Esenial fr o cauz organic

    Secundar:

    Stadiul I depirea valorilor de 140-160/90-95 mm Hg

    Stadiul II semne de hipertrofie vascular (Hipertrofie ventricul stng, angipatie hipertensiv)

    Stadiul III apariia complicaiilor cardiace, coronariene, cerebrale i renale

    Cele mai multe HT au la baz creterea rezistenei periferice

  • Semne clinice Hipertensiuni arteriale simptomatice

    De cauz renal: hipertensiuni renovasculare; tromboze, embolii; HT din bolile parenchimului renal

    De cauza endocrina: feocromocitomul trat. Chirurgical; Hiperaldosteronism primar; Sindrom Cushing HT, obezitate, vergeturi, hirsutism i creterea eliminrii urinare a 17-cetosteroizilor; HT endocrine

    De cauza neurogena: in boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului

    De cauza cardiovasculara: coarctatia aortica, blocul complet, insuficienta aortica si

    ateroscleroza

    HTA esentiala:

    Cea mai frecventa; maxim de frecventa intre 40-50 ani

    Etiopatogenie: boala esential nervoasa. Modificari locale prin vasoconstrictie arteriala si cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare

    Simptome: 3 stadii:

    Stadiul prehipertensiv testul presor la rece

    Stadiul hipertensiune intermitenta

    Stadiul de hipertensiune permanenta

    Forma benigna: artere sinuase si rigide, puls bine batut;

    semne de fragilitate capilara; semne cerebrale;

    furnicaturi la nivelul extremitatilor; palpitatii, dureri

    precordiale, HVS;

    Forma maligna: evolutie rapida si mortalitate ridicata

  • Semne clinice

    Tulburri de ritm

    Bradicardia sinusal

    Fiziologic la vrstnici, atlei bine antrenai, n somn sau n cursul sarcinii

    Patologic n: HT intracraniana, icter, febra tifoida, mixedem, IM, intoxicatii cu plumb sau digitala.

    Tahicardia sinusal ritm cardiac ntre 100-160/min

    Apare la efort, emoii, n timpul digestiei, dup administrarea unor medicamente sau dup abuzul de excitante

    Obinuit n boli febrile, hipertiroidism, IC, anemii, hemoragii, stri de colaps

    Tahicardia paroxistic ritm cardiac rapid 150-220/min. Supraventricular sau ventricular

    TPSV forma cea mai frecventa, apare deseori pe un cord normal dar si in CI, cardita reumatica, stenoza mitral, tireotoxicoz

    Localizare ventricular de obicei dat de boli miocardice grave: IM, HTA sever, CI grav, intoxicaia digitalic.

    Debut brusc; palpitaii violente, greuri, vrsturi. Uneori ameeli, lipotimii, colaps. Dispare brusc, frecvent poliurie la sfritul crizei.

    Tratamentul se ncepe cu sedative (Fenobarbital, Hidroxizin, Diazepam) i manevre de stimulare vagal

  • Semne clinice

  • Semne clinice Tulburri de ritm

    Fibrilaia atrial

    Etiologie: stenoza mitrala, CI, hipertiroidism

    Deficit al pulsului - pulsatii radiale in minus fata de bataile cardiace

    Tratament: soc electric sau blocarea nodului AV cu Digitala injectabila

    (Digoxin, Lanatosid-C 0,4 mg).

  • Semne clinice

    Tulburri de ritm

    Fibrilaia ventricular contracii ventriculare, rapide i ineficiente

    Clinic: slbiciune extrem, ameeli, sincop, convulsii, incontinen, moarte subit.

    Etiologie: CI, IM, intoxicaia cu digital, Chinidin, anestezice, intervenii pe cord

    Tratament: ocuri electrice, masaj cardiac extern, combinat cu respiraie artificial. n absena defibrilatorului se administreaz, intracardiac sau iv, Adrenalin, Procainamid, Xilin, Propranolol (2-4 mg).

  • Semne clinice Comele

    Definiie: stare patologic caracterizat prin pierderea complet sau parial a cunotinei, motilitii i sensibilitii cu conservarea funciilor vegetative

    Clasificare:

    Coma carus, sau coma profunda

    Coma medie

    Obnubilarea

    DD:

    Sincopa

    Lipotimia

    Colapsul circulator