Colegiul Economic ,, Ion Ghica” , Bacău

Specializarea:Tehnician în turism

Domeniu: Turism şi alimentaţie

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENŢE PROFESIONALE NIVEL 4

Porfesor coordonator: Ciorbă Maria Elev: Păun Ioana- Mădălina

Sesiunea: iunie 2015

Modul: Oferta de produse şi servicii în cadrul agenţiei de turism

Tema:Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Braşov

2

CUPRINS

Argument..............................................................................................5

Capitolul 1 Localizare şi caracterizarea judeţului Braşov

1.1 Scurt Istoric....................................................................................71.2 Aşezare geografică.........................................................................81.3 Căi de acces...................................................................................9

Capitolul 2 Prezentarea potenţialului turistic al zonei

2.1 Patrimoniu turistic natural..........................................................92.1.1 Relief.......................................................................................92.1.2 Hidrografie..............................................................................102.1.3 Climă.......................................................................................112.1.4 Floră........................................................................................112.1.5 Faună.......................................................................................122.1.6 Rezervaţii naturale..................................................................12

2.2 Patrimoniu turistic antropic.......................................................132.2.1 Monumente de cult- istoric.....................................................132.2.2 Monumente de arhitectură......................................................162.2.3 Monumente eroice..................................................................162.2.4 Zone de agrement...................................................................172.2.5 Etnografie şi folclor................................................................182.2.6 Meşteşuguri tradiţionale.........................................................192.2.7 Portul popular.........................................................................192.2.8 Obiceiuri şi mituri din zonă....................................................20

Capitolul 3 Analiza bazei tehnico-materială si a ofertei de servicii3.1 Unităţi de cazare........................................................................213.2 Unităţi de alimentaţie................................................................. 213.3 Unităţi de tratament....................................................................22

Capitolul 4 Turismul în judeţul Braşov

3

4.1 Numărul de turişti.......................................................................234.2 Analiza SWOT..........................................................................244.3 Propuneri de valorificare........................................................... 254.4 Conceperea şi promovarea unui produs turistic........................ 26

Cocluzie...........................................................................................28

Bibliografie...................................................................................... 29

4

Argument

Turismul, ca ramură a sectorului terţiar şi, totodată, ca ramură de interferenţă,reprezintă o opţiune strategică importantă pentru dezvoltarea multor economii naţionale, datorită efectelor sale benefice în plan economic, social, cultural, precum şi,într-o anumită măsură, asupra mediului natural. Sunt numeroase ţările care au depus eforturi investiţionale şi organizatorice importante în dezvoltarea activităţii de turism,iar rezultatele pozitive s-au concretizat în creşterea numărului de turişti, a numărului de zile-turist şi a volumului încasărilor obţinute din turism.Urmare dinamicii deosebit de ridicate, înregistrată în ultimele două decenii, s-a ajuns la efecte importante ale turismului în plan economic, la scară mondială,respectiv la participarea acestuia cu cca. 12% la crearea produsului mondial brut şi cucca 8% la numărul locurilor de muncă, devenind, totodată, cel mai important component al comerţului internaţional. Deosebit este şi aşa-numitul „efect multiplicator al turismului”, respectiv faptul că turismul antrenează numeroase alte ramuri economice, a căror activitate depinde, în mare măsură, de fenomenul turistic(în special industria alimentară,industria materialelor de construcţii, a prelucrării lemnului etc.)La efectele economice ale turismului trebuie adăugate şi cele sociale, activităţile turistice răspunzând unei multitudini de nevoi, de la cele de odihnă şi recreare, de îngrijire a sănătăţii, până la cele de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere, de cultură şi instruire, de comunicare, etc. S-a ajuns, astfel, ca, din punct de vedere statistic, peste 50% din populaţia lumii să fie antrenată, anual, în circulaţia turistică.Dacă turismul permite ţărilor în curs de dezvoltare să-şi atragă investiţii străine,să-şi recupereze valuta investită, să creeze locuri de muncă şi să-şi îmbunătăţească infrastructura, tot turismul este cel care contribuie, pe de altă parte, sau la distrugerea mediului, la pierderea sau deteriorarea patrimoniului şi la destabilizarea unor culturi etc.Potenţialul turistic constituie o componentă esenţială a ofertei turistice şi ocondiţie indispensabilă a dezvoltării turismului.

Prin dimensiunile şi diversitatea elementelor sale, prin valoarea şi originalitatea acestora, el reprezintă motivaţia principală a circulaţiei turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităţilor de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem naţional şi categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activităţii turistice. Atracţia turistică este motivul fundamental şi imboldul iniţial al deplasării către o anumită destinaţie turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracţie a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitarea şi primirea călătorilor.

Scopul lucrării este de a prezenta potenţialul turistic al Judetului Braşov respectând următoarele criterii:

5

- concepte privind turismul

- istoria turismului

- tipuri şi forme ale turismului

- aspecte geografice ale Judeţului Braşov

- resurse turistice naturale in Judeţul Braşov

- resurse turistice antropice in Judeţul Braşov

Lucrarea cuprinde şi o parte aplicativă practică care constă în elaborarea unui sejur în zona analizată.

6

Capitolul 1 Localizare şi caracterizarea judeţului

1.1 Scurt istoric

Situat în zona de sud- est a Transilvaniei , pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, judeţul Braşov ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.

Aşezările dacice şi daco- romane a căror existenţă este atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov , Rupea, Zărneşti , Feldioara şi Teliu dovedesc ca şi după retragerea stăpânirii romane , a existat o continuitate a populaţiei autohtone care s-a menţinut şi în perioada de trecere de la feudalism până astăzi. Alte aşezări cum este localitatea Codlea, este atestată de numeroase vestigii.

Braşovul şi împrejurimile sale, care constituie zona depresională a Ţării Bârsei, aveau un rol important în evul mediu. Atestat documentar în anul 1235 sub numele Corona , mai apoi Barasu -1252, Braso-1288, este cel mai important oraş al Transilvaniei, al evului mediu a dominat viaţa economică a secolelor XIV-XVI. Braşovul se bucură de importante privilegii comerciale şi era centrul unde se adunau bogăţiile vremii.

Din îndepartate vremuri , dar mai ales la începutul secolului al XVI- lea, datorită poziţiei sale geografice privilegiată, ce îl situa înaintea Sibiului, Bistriţei, Clujului, Sighişoarei şi a altor oraşe din Transilvania, Braşovul ajunsese un important centru meşteşugăresc şi comercial care avea intense relaţii economice cu Ţara Românească şi Moldova, înca din timpul domnitorilor Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Ca bastioane ale apărării cetăţii Braşovului au fost ridicate la sfârşitul secolului al XV-lea Turnul Negru şi Turnul Alb.

În centrul istoric al Braşovului, se află Casa Sfatului ce datează din anul 1420 care aparţinea breslei cojocarilor, care împreună cu piaţa veche este cea mai cunoscută efigie a Braşovului. În imediata apropiere a acestora se înalţa impunătoarea Biserică Neagră , cea mai mare clădire în stil gotic din sud- estul european. Biserica Neagră este cunoscută pentru valoroasa colecţie de covoare orientale din secolul XVI- XVII şi cu cea mai mare orgă din sud- estul Europei, cu 4.000 de tuburi. Partea cea mai veche a oraşului este Scheii Braşovului, dominată de siluieta zveltă a Bisericii Sfântul Nicolae, adevarata catedrală a ortodixismului, ctitorie a mai multor voeivozi din Valahia şi Moldova. Tot aici, cu peste cinci secole în urmă a luat fiinţă Prima Şcoală Românească şi în secolul al XVI-lea, diaconul Coresi îşi tipăreşte primele cărţi în limba română. Nota arhitecturii medievale se regăseşte frecvent şi în celelalte localităţi din judeţ pentru că, expuşi la dese atacuri străine locuitorii acestor meleaguri au

7

înălţat, în secolele XIV – XV,cetăţi ale căror ruine domină şi azi înălţimile din Râşnov, Rupea şi Feldioara.

Majoritatea satelor locuite odinioară de saşi păstrează şi azi biserici fortificate, lăcaşuri de rugă şi adăpost, încăperi de locuit, şcoală, meşteşuguri şi cămări ăn care comunitatea păstra în siguranţă proviziile. Nota arhitecturii medievale se găseşte şi în celelate localităţi din judeţ.

1.2 Aşezare geografică

Situat in partea centală a ţării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic şi deţinând 2,3% din suprafaţa ţării ( 5352km2) , judeţul Braşov se învecinează cu opt judţte. La est se învecinează cu judeţul Covasna, în sud- est cu judeţul Buzău, în sud cu judeţele Prahova, Damboviţa şi Argeş, la vest cu judeţul Sibiu, iar in nord cu judeţele Mureş şi Harghita.

Municipiul Braşov este situat la 25L 30L longitudine estică şi 45L 45L latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600m.

8

1.3 Căi de acces

În judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt drumuri naţionale.

A.Drumuri naţionale

DN1- Oradea- Cluj- Napoca- Turda- Alba Iulia- Sebeş- Sibiu- Făgăraş- Braşov- Bucureşti

DN1A- Braşov- Săcele- Pasul Bratocea- Vălenii de Munte- Ploieşti- Buftea- Bucureşti DN1J- Şercaia- Comăna de Sus- Hoghiz DN10-Braşov- Hărman- Pasul Buzău- Buzău DN11- Braşov- Hărman- Pasul Oituz- Oneşti – Bacău DN73- Braşov- Bran- Câmpulung- Piteşti DN73A- Predeal- Pârâul Rece- Râşnov- Şinca- Şercaia

B. Căi feroviare

Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov, fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din aceasta pornesc saşe ramificaţii:

Tronsonul Braşov- Predeal- Bucureşti Tronsonul Braşov- Sfântu Gheorghe- Gheorgheni Tronsonul Braşov- Rupea- Sighişoara- Teiuş Tronsonul Braşov- Făgăraş- Sibiu- Vinţu de Jos Tronsonul Braşov- Hărman- Întorsura Buzăului

Capitolul 2 Prezentarea potenţialului turistic al zonei2.1 Potenţialul turistic natural

2.1.1 RELIEF

Judeţul Braşov este aşezat într-o zonă de invidiat, la poalele Muntelui Tâmpa , aflat la distanţe apropiate de trei trepte de relief:

Lanţul munţilor înalţi care trec de 1750 m altitudine: Munţii Făgăraş, Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Postăvaru, Munţii Piatra Mare şi Munţii Ciucaş.

9

Lanţul munţilor scunzi, între 800 ţi 1750 m altitudine: cuprins de munţii Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Braşovului, Codlei şi Persani.

Lanţul depresiunilor şi dealurilor, situat între 450 şi 700 m.

Munţii Ciucaş – sunt situaţi în sudul Carpaţilor Orientali , la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen şi Târlung. Altitudinea maximă este de 1954 m în vârful Ciucaş.

Munţii Făgăraş- masivul muntos este situat în partea central- estică a Carpaţilor Meridionali.Constituit din întregime din şisturi cristaline, altitudinea maximă este de 2544 m în vârful Moldoveanu. Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi cei mai înalţi munţi din Carpaţii Româneşti ( au 6 vârfuri cu peste 2500 m). Munţii Făgăraş sunt traversaţi de cea mai înaltă sosea a României ,Transfăgărăşanul.

Munţii Piatra Craiului- masivul muntos este situat în partea de est a Carpaţilor Meridionali. Este alcătuit din calcare, cu altitudinea maximă de 2238 m Piscul Baciului. Prezintă numeroase forme carstice ( peşteri, chei, doline) şi o mare suprafaţă de grohotişuri pe latura de est.

Munţii Bucegi- masivul Bucegi se află in extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, desfăşurându-se între Valea Prahovei la est şi Culoarul Branului la vest. Altitudinea maximă este de 2505 m în vârful Omu.

Tâmpa- este un munte care aparţine de masivul Postăvaru, şi înconjurat aproape in totalitate de municipiul Braşov. Altitudinea maximă este de 960 m, la aproape 400 m deasupra oraşului.

Culoarul Rucăr- Bran- reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii Craiului la vest şi masivul Leaota la est.

Depresiunea Braşovului –este de origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea a unui compartiment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură.

2.1.2 HIDROGRAFIE

Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de aproximativ 210 km. Tabloul apelor de suprafaţă este completat de lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului ( Urlea şi Podragu) şi lacuri artificiale.

Cascada Tamina- este amplasată la altitudinea de 1100 m fiind compusă dintr-o succesiune de 5 cascade, cea mai mare parte dintre ele are o înălţime de 100 m.

10

Cascada Urlătoare- situată în Munţii Bucegi este una dintre cele mai spectaculoase din România, atât pentru debit, cât şi pentru înălţime (15 metri).

2.1.3 CLIMĂ

Clima judeşului Braşov este temperat- continentală, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperat oceanică şi cea temperat continentală: mai umedă şi mai răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai ridicată ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie anuală a aerului este de 7,6 L C, temperatura maximă absolută fiind de 37L C înregistrată în luna august. Precipitaţiile atmosferice au valori între 600- 700 mm/an.

2.1.4 FLORĂ

Se găsesc peste 1100 specii de plante, identificate prin programul de inventariere, cartare şi monotorizarea biodiversităţii. Aceasta înseamnă că peste 30% din flora României se regăseşte în această zonă. Studiile efectuate în vara anului 2000 au dus la îmbogăţirea inventarului floristic prin descoperirea de noi specii. Un număr de 150 de specii sunt incluse în ,, Lista roşie a plantelor superioare din România”. Din speciile rare menţionăm feriga întâlnită numai în Munţii Bucegi.

11

La 400- 1.000 m altitudine se întalnesc păduri de foioase( stejar, gorun, carpen, fag, etc.), la 1.000-1.300 m păduri de amestesc( fag, răşinoase), la 1.300-1.800 m păduri de conifere, peste 1.800 m pajişti, arbuşti în etajul subalpin şi la peste 2.200 m etajul alpin. Multe specii rare şi endemice se păstrează specii originale (zambila sălbatică, colilia, pătlagina argintie, migdalul pitic, vişinelul, etc.). Culmile înalte ale Pietrii Craiului adăpostesc numeroase specii carpatice ( garofiţa Pietrii Craiului, macul de munte, crucea voinicului, etc.).

2.1.5 FAUNĂ

Fauna este foarte variată, graţie multitudinii biotopurilor întâlnite. Dacă în mlaştinile eutrofe ale Ţării Bârsei se întâlnesc numeroase specii. Apele de munte şi de şes sunt populate de specii diferite de peşti ( păstrăv, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umiditate , ca şi în păduri, abundă specii de amfibrieni, reptile, păsări( barza albă, barza neagră, cocoşul de munte, postârnichi) şi mamifere( capra neagră, ursul, mistreţul, râsul).

2.1.6 REZERVAŢII NATURALE

Judeţul Braşov deţine 26 arii protejate, un număr impresionant de monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite.Există două parcuri nationale in Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului.Rezervaţia din Munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti. Tot în Bucegi se găsesc monumente ale naturii : Babele şi Sfinxul.

Poiana cu narcise din Poiana Vadului ( botanică şi peisagistică) – Păduri de stejar, dumbrăvită printre poieni mari, caracterizate printr-o neobişnuită abundenţa, în luma mai a narciselor. Prezenţa lor este exprimată prin existenţa unor condiţii de viaţă favorabilă.

Parcul naţional Paitra Craiului- Masivul Piatra Craiului a devenit rezervaţie naturală în 28 martie 1938 şi Parc Naţional în anul 1990. Fauna este deosebit de variată, în special nevertebrate cât si specii de vertebrate; 40% din speciile de mamifere de pe teritoriul României se găsesc pe teritoriul acestui parc. Flora este diversă, datorită condiţiilor optime de dezvoltare oferite de Parcul Naţional Piatra Craiului. Există 1170 de specii de plante, iar cele mai cunoscute sunt: garofiţa Piatra Craiului, macul galben, floarea de colţ, floarea Reginei, precum şi numeroase specii de orhidee.

Parcul Naţional Bucegi- situat in Munţii Bucegi, a fost propusă pentru protejare în anul 1936, dar iniţiativa s-a concretizat in 1990. Acest parc protejează frumuseţile naturii, specii de plante şi animale( capra neagră, râsul, cocoşul de munte).

12

2.2 Patrimoniu turistic antropic

2.2.1 Monumente de cult- istoric

Biserica Neagră- cea mai mare construcţie în stil gotic din România. Numele de Biserica Neagră l-a primit biserica parohială evanghelică luterană din Braşov, după marele incendiu al oraşului din anul 1689. Fumul şi flăcările au înnegrit zidurile, însă nuau putut distruge măreţia edificiului. Biserica Neagră, cu o lungime de 89 m, este cel mai

mare edificiu religios între Viena şi Istanbul. Din cele două turnuri proiectate iniţial la faţada vestică a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o înălţime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a distrus în deosebi acoperişul şi interiorul clădirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani răstimp în care a fost ridicat acoperişul înalt de 20 m în forma care se păstreză şi astăzi. Ca urmare a renovării bisericii în secolul al XVIII-lea,interiorul şi-a pierdut parţial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre - una dintre cele mai mari din sud-estul Europei - este renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumuseţe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între anii 1836-1839 de către constructorul de orgi din Berlin.

Biserica Sf. Bartolomeu- cel mai vechi monument istoric al Braşovuluidatând din 1223 şi construit în stil arhitectonic roman.

13

Biserica Sf. Nicolae- este situată în partea cea mai veche a oraşului, Scheii Braşovului, şi datează din secolele XVI-XVIII. Actuala clădire a fost construită pe locul unei bisericuţe din lemn. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu, iar în curtea bisericii se află Muzeul Primei Şcoli Româneşti.Clădirea muzeului este monument istoric şi datează din secolul al XV-lea. Muzeul include: Sala de clasă Anton Pann, Tiparniţa diaconului Coresi, sala Cartea-factor de unitate

naţională şi Cartea şi cărturarii braşoveni.

Vechea cetate a Braşovului-este o construcţie fortificată construită din lemn şi piatră, iar în prezent transformată în restaurant.

Turnul Alb-- este situat pe Dealul Straja, la 59m depărtare de zidurile cetăţii Braşov. A fost construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu metereze şi creneluri, iar în interior cu galerii. Era destinat breslelor de cositori şi arămari. Incendiul din 1689 îl afectează dar este restaurat în 1723. O nouă iniţiativă de resturare are loc în 1902 şi ultima în 2003.

Turnul Negru- Turnul Negru este aşezat pe o stâncă şi a fost construit ca şi Turnul Alb, in1494 pe Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei rânduri de guri pentru atac şi un sistem de legatură cu cetatea Braşovului. Incendiul din 23 iulie1559 provocat de un trăznet i-a

atras denumirea actuală. În 1696 afost din nou lovit de trăznet. O nouă restaurare a fost făcută în 1900, ultima fiind făcută în 2003.

Poarta Ecaterina- este una dintre cele mai vechi, dar cu siguranţă cea mai frumoasă poartă, care şi-a păstrat aspectul original până astăzi. Clădirea pătrată cu patru turnuleţe, ca semnal jurisdicţiei, era prevăzută cu un pod mobil cu lanţuri pentru asigurarea trecerii peste sanţul cu apă, iar în interior erau galerii de lemn amplasate pe mai multerânduri, pentru apărători.

14

Casa Sfatului- prima menţiune documentară a clădirii datează din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin îmbinarea stilurilor gotic cu renascentist şi baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ şi judecătoresc al oraşului. În prezent, adăposteşte Muzeul de Istorie al Judeţului Braşov.

Muzeul Judeţean de Istorie- înfiinţat în clădirea vechiului Sfat, datând din secolul al XV-lea, pe baza colecţiilor Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei şi a colecţiilor Muzeului ASTRA,muzeul conservă şi

valorifică bogate colecţii de arheologie, descoperiri din castrele de la Râşnov şi de pe valea Oltului; istorie:unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor meşteşugăreşti; documente; bibliotecă (15.000 volume).

Muzeul de Artă- înfiinţat iniţial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la începutul secolului al XX-lea şi valorifică expoziţional artă românească: pictură pe lemn, portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman,Sava Henţia, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; artă decorativă universală.

Castelul Bran- vechea cetate de scaun a Ţării Româneşti - este situat pe drumul ce leagă municipiul Braşov de Câmpulung. Poartă numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioară Valahia de Transilvania, drum situat în interiorul unei trecători de o parte şi de alte de Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Edificiul a fost construit în 1382 de către locuitorii Braşovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă şi străjuit de dealuri,numite „măguri” .În secolul al IV-lea castelul făcea parte dintru-un complex de cetăţi de hotar. Castelul Bran a fost întotdeauna

inclus în ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei Dracula obişnuia adesea să vină aici. În anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu, iar peste patru ani s-a deschis şi un sector etnografic în aer liber menit să ilustreze viaţa şi ocupaţiile brănenilor cu particularităţile geografice ale regiunii.

Cetatea Râşnov-este situată pe drumul de veche tradiţie Braşov-Rucăr-Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Ţara Românească şi construită pe un deal stâncos. Este amintită pentru prima dată în documentele anului 1355. În secolele următoare este refăcută şi consolidată în mai multe rânduri. Cetatea de la Râşnov adăposteşte o valoroasă unitate muzeală ce oferă vizitatorului o sugestivă cronică a aşezărilor dacice, romane şi româneşti din zonă, a Râşnovului medieval şi modern

15

Cetatea Făgăraş- datează din secolul al XIV-lea, era considerată de Mihai Viteazu„cetatea domniei noastre”. Aici se află Muzeul Ţării Făgăraşului, care valorifică bogatele colecţii de arheologie, istorie, etnografie şi artă populară, p recum şi de artă plastică contemporană.

2.2.2 Monumente de arhitectură

Biblioteca Judeţeană-Monument de arhitectură modernă construit în stil neoromânesc la începutul veacului XX. Fosta clădire a Camerei de Industrie şi Comerţ din Braşov este sediul Bibliotecii judeţene, instituţie care are în fondurile sale valori

patrimoniale naţionale şi universale.

Clădire în stil neoromânesc- Edificiu realizat în anul 1910 de arhitectul G. Ducsoiu, în stil neoromânesc, menit a servi drept internat elevilor Liceului Andrei Saguna.

2.2.3 Monumente eroice

Monument Eroi în Primul Război Mondial -Complex funerar şi monument al eroilor, ostaşi ai armatei române căzuţi pentru apărarea gării Bartolomeu, în toamna anului 1916. Dezvelit în anul 1921, în cadrul unei ceremonii la care

16

a cântat "Corul Banatului"dirijat de Ion Vidu.

2.2.4 Zone de agrement

Braşov - este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România. Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief. Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ținea aproape în fiecare an în centrul orașului. Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare. Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu.

Poiana Braşov – este o staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent, aflată în partea central sud- estică a României, într-un luminiş înconjurat de păduri de conifere, la poalele Masivului Postăvaru. Clima montană tonifiată, cu o temperatură medie anuală de 5L C , precipitaţiile depăşesc 900 mm/an, iar stratul de zăpadă durează circa 120 de zile pe an. Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un important centru turistic internaţional. Ea dispune de 12 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate(o pârtie olimpică, trei pârtii pentru coborâre şi slalom uriaş, o pârtie pentru slalom special, două trambuline) terenuri de sport ( pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, săli de gimnastică medicală, discoteci, baruri şi restaurante etc. Se poate ajunge foarte uşor în Poiana Braşov fiind foarte aproape de Municipiul Braşov, 13 km, şi la doar 12 km de Râşnov. Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a locației datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane.

Predeal- este o staţiune a sporturilor de iarnă şi sunt principala atracţie a acestei minunate staţiuni montane. Aerul curat şi peisajele încântătoare, constituie motivul perfect pentru a evada din cotidian într-una din cele mai cunoscute staţiuni climaterice din ţară,staţiunea Predeal. Iarna, Predealul este un adevărat centru de practicare a schiului. Dotată cu 7 pârtii de diferite dificultăţi, pârtii pentru săniuş, telescaun, teleschi staşiunea este considerată un rai al schiorilor. La 2 km de staţiune există şi un centru (Valea Râşnoavei) unde se poate practica schi-fond şi biatlon, fiind totodată şi un loc de desfăşurare a unor competiţii naţionale de acest gen. În iarna anului 2013, Predealul va deveni unul dintre oraşele unde se vor ţine competiţii ale Festivalului Olimpic European pentru tineret, eveniment organizat în premieră de România. În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, oferind posibilitatea de a schia pe 5 pârtii, datorită telescaunului și teleschiurilor de care dispune.

17

Râşnov-Istoria Râșnovului începe cu mai bine de 2000 de ani în urmǎ atunci când pe teritoriul localității trāiau dacii. Însă nu întotdeuna viața locuitorilor a fost ușoară în Râșnov, dat fiind că se afla pe drumul ce lega Țara Bârsei de Pasul Bran, pe unde adesea cetele turce și tătare năvăleau în așezare și distrugeau tot ce râșnovenii construiseră. Astfel s-a hotărât construirea Cetăţii Râşnov - simbol al Râșnovului și azi principala atracție turistică din oraș.Este astăzi capitala sporturilor de iarnă din România.Din anul 2005, Râşnovul a intrat în circuitul concursurilor intrnaţionale de biatlon prin organizarea Campionatului Balcanic de vară la biatlon şi a Cupei Europei la schi role. Datorită așezării sale geografice în zona muntoasă, Râșnovul are o îndelungată activitate în domeniul schiului, acest sport practicându-se atât la nivel de performanță cât și de agrement. Clubul Sportiv Școlar din oraș a asigurat an de an componenți la loturile naționale de schi fond, biatlon și sărituri, sportivii obținând numeroase medalii atât pe plan european cât și mondial în aceste sporturi. Pentru realizarea obiectivelor de performanță, sportivii beneficiază de o baza sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pista de schi role, trasee de schi fond și biatlon.

Bran- mai demult Bran Poartă este o localitate în județul Brașov, Transilvania, România, aflată la aproximativ 30 km de orașul Brașov. Este reședința comunei Bran. Ordinul teutonic a început construcția unui fort din lemn (Castelul Bran) la începutul secolului al XIII-lea. După ce acesta a fost distrus de mongoli în 1242, Sigismund al Ungariei a început în 1377 construcția unui castel din piatră, timp în care așezarea Bran a început să se dezvolte în apropiere. Aflat pe o culme abruptă, castelul proteja o cale strategică de trecere între Transilvania și Valahia. În 1498 Bran a căzut în jurisdicția Brașovului. În Bran se găsește Stella Maris, sau Capela Reginei, o copie a capelei de la Balcic, construită la Bran de prințesa Ileana a României pentru a adăposti vasul cu inima reginei Maria a României, vas ce a fost adus în România după ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, în 1940. Capela din Bran a fost renovată și resfințită în anul 2005.

2.2.5 Etnografie şi folclor

Este consacrat etnologiei regionale din sud-estulTransilvaniei, ilustrând prin patrimoniul sau valoros de peste 10.000 de piese, civilizaţia comunităţilor rurale din zona Bran, zona Rupea, zona Braşovului şi Ţara Bârsei. În pavilionul central din Braşov este organizată o amplă expoziţie permanentă care cuprinde,într-o tratare succintă, o problematică comună tuturor zonelor etnografice, anume meşteşugul, ţesutului şi aplicarea lui funcţională în organizarea interiorului şi a costumului popular. Prezentarea un pronunţat caracter documentar-pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticităţiicontextului rural:unelte, tehnologii, produse finite specifice.

18

2.2.6 Mesteşuguri tradiţionale

Arta lemnului- În galeria meşterilor populari, consacraţi în arta crestătorilor în lemn, la loc de cinste se înscrie numele creatorului Nicolae Purcărea, născut în 1923 în Şcheii Braşovului. Acesta s-a impus ca reprezentant de seamă al creaţiei plastice tărăneşti contemporane.Întreaga sa operă vorbeşte despre vitalitatea unei minunate tradiţii, străveche şi modernă în acelaşi timp.Stăpânind ca nimeni altul meşteşugul crestăturilor în lemn având un deosebit simţ estetic şi respectând canoanele populare ale simetriei, alternanţei şi ritmului, meşterul Nicoale Purcărea a reuşit să realizeze obiecte ce impresionează prin frumuseţea lor. Pornind de la cele mai simple motive şi ajungând la combinaţii complexe, de natură strict geometrică, urmând legile nescrise ale artei populare, Nicolae Purcărea reuşeşte să imprime obiectelor create ceva din frumuseţea sufletului său.

Cojocărit-În zona Braşovului, cojocăritul constituie un străvechi meşteşug artistic, prin

frumuseţea şi măiestria execuţiei, vorbeşte despre vitalitatea unei tradiţii păstrate de veacuri.

Dintre cei care au dus mai departe cu sfinţenie acest meşteşug se remarcă Dumitru Sofonea, descendent al unei familii cu tradiţii în cojocărit. Înzestrat fiind cu o deosebită iscusinţă şi vioiciune a spiritului, creaţiile sale se caracterizează prin originalitatea câmpilor ornamentali şi frumuseţea cusăturii. Utilizând instrumente simple, Dumitru Sofonea lucrează ,,cheptare înfundate”, ,,cheptăruţe”,cojoace fără guler, cojoace ,,ciobăneşti” şi piese mai noi, precum ,,cheptarele crepate” şi,,bondiţele”, toate sub acelaşi semn al unei estetici

desăvârşite. Suprafeţele decorate alternează ritmic cu cele albe reliefând valoarea estetică

a ornamentului şi a piesei în ansamblul ei.Creaţiile cojocarului Dumitru Sofonea, prin originalitatea lor, prin echilibrul şi armonia motivelor şi culorilor, au îmbogăţit patrimoniul artei noastre populare purtându-i numele peste timp.

Olărit- Vasele sunt decorate prin tehnica "jirăvirii",care consta în aplicarea şi întinderea culorilor cu ajutorul unei pensule speciale, numită "gaiţă". Ornamentarea se realizează şi cu ajutorul cornului.Forma finală este dată prin procedeul de smălţuire.Decorarea ulcioarelor este realizată prin aplicarea culorilor pe umerii vasuluisau sub forma unui brâu.

19

2.2.7 Portul popular

În complexul artei populare, portul ocupă un locaparte prin structura morfologică, ornamentaţie şi colorit.De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influenţe urbane pentru Ţara Bârsei, în timp ce fondul străvechi s-a păstrat şi perpetuat cu mai multă acurateţe în Ţara Făgăraşului ş isatele de pe Târnave.Semnele distinctive ale costumului şcheienilor şi săcelenilor denotă apropierea de mediul urban al Braşovului, o trăsătură particulară a acestora constituind-o fastuozitatea, sporită de strălucire şi bogăţia podoabelor.

Costumul bărbătesc din aceleaşi localităţi păstrează, în raport cu cel femeiesc, elementul tradiţional prin zeghea albă şi căciula păstrată mare, prin cioarecii din dimie albă, ca şi prin croiul cămăşii din pânză ţesută.Originalitatea portului de Bran se manifestă în 3 tipuri de costum femeiesc care păstrează simultan atât elemente ale celui mai vechi tip - fota roşie, învărgate pe verticală cu galben şi negru şi ie cu manecă răsucită, - specific zonelor pastorale cât şi forme mai noi ca fota cu pulpene, cămaşa cu pumni, precum şi costumul de influenţă musceleană.

2.2.8 Obiceiuri şi mituri din zonă

Statueta Zidarului- Pe latura de nord a Bisericii Negre se află o statuie enigmatică înfăţişând un tânăr zidar care se apleacă spre baza contrafortului pe care este amplasat. În afară de această statuie, pe contraforţii de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau şi alte statui:o femeie, un leu şi un războinic cruciat. Astăzi nu se mai păstrează în exteriorul Bisericii decât statuia tânărului zidar. Această statuie reprezintă omagiul adus de colegii săi pietrari tânărului care şi-a găsit sfârşitul în timpul lucrărilor de construcţie a Bisericii.

Strada Sforii- constituie cea mai îngusta uliţă din Cetatea Braşovului. Deşi uniisusţin că este o stradă veche şi că ar fi cea mai îngustă din Europa, totuşi, adevărul este că Strada Sforii a fost creată în sec. al XIX-lea ca un gang de acces pentru pompieri.

Lacul de sub Tâmpa- Bătrânii povestesc că sub Dealul Tâmpa se află o peşteră de mari dimensiuni în interiorul căreia s-ar afla un lac. Părerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel,unii susţin că ar fi un lac de apă sărată ,în timp ce alţii susţin că ar fi un lac de apă dulce

20

şi aducând c aargument faptul ca pe Tâmpa se aflau izvoare de apă dulce care între timp au secat.

Capitolul 3 Analiza bazei tehnico-materială şi a ofertei de servicii

Baza tehnico-materială- Valorificarea patrimoniului turistic al unei ţări, regiuni sau zone geografice etc. Implică în prealabil asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea, sejurul şi petrecerea agreabilă a timpului de către turişti. În esenţă, îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turiştilor spre acele destinaţii care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacţie într-un sejur. Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat,, interes turistic “ potenţialul său touristic .

3.1 Unităţi de cazare

UNITĂŢI DE CAZARE ANII

2009

2010 2011 2012 2013

HOTELURI 37 37 42 52 50

HOTELURI PENTRU TINERET - 4 3 4 4

HANURI ŞI MOTELURI 5 6 11 11 9

VILE RUSTICE 35 43 46 51 42

CABANE 20 20 13 17 13

PENSIUNI TURISTICE URBANE 46 82 107 135 137

PENSIUNI TURISTICE RURALE 78 104 155 193 200

21

PENSIUNI AGROTURISTICE 122 107 - - -

CAMPINGURI 2 2 2 2 2

Din datele din tabel se observă că numărul unităţilor de cazare este în continuă creştere. În cei 5 ani ai studiului, numărul hotelurilor cresc cu 13 unităţi, vilele rustice cresc cu 7 unităţi,numărul camping-urilor este constant, fiind doar 2 unităţi pe intreaga perioadă a studiului, iar taberele de elevi şi preşcolari se reduc de la 3 la o unitate.

3.2 Unităţi de alimentaţie

Acestea se referă la facilităţile de alimentaţie şi “catering” pentru servirea mesei turiştilor pe durata sejurului lor temporar la destinaţiile turistice. Tot aici sunt incluse şi facilităţile oferite de unităţile de alimentaţie , altele decât cele destinate stricto-senso hranei turiştilor: berării, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetării, patiserii etc.

Restaurante:Bella Vista, Salonul Romantic, Caprici, Casa Ana, Cerbul Carpatin, Complex Cetate Braşov, Crama Cetate Făgăraş, Ambient.

 Baruri: Arena 77, Victoria PUB, Saray, Dieta, Doly, Niagara, Casata.

Pizzerii: Hai Hui, 4 Amici, Napoli, Nicoli, Hot.

Cafenele: Star Café, Bravos Café, Café Ritmo, Lord Café, Café La Strada.

Cofetării: Saray, Dieta, Doly, Niagara, Casata, Cremola.

3.3 Unităţi de tratament

În formele sale incipiente turismul balneo-medical şi într-o măsură considerabilă turismul în staţiunile climaterice a constituit o formă a turismului de lux. În zilele noastre, practicarea turismului balnear izvorăşte din necesităţile reale de îngrijire a sănătăţii, cât şi ca rezultat al evoluării concepţiilor despre necesitatea tratamentelor şi curelor profilactice pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

Staţiunea Zizin -staţiune balneoclimaterică permanentă, Zizin este situată la poalele muntelui Ciucaş într-o regiune împădurită. Este cea mai cunoscută pentru izvoarele sale minerale cu efecte terapeutice.

Timişul de Sus- este o staţiune climaterică cu funcţionare permanentă. Climatul tonic-stimulent, aerul curat şi ionozarea puternică a atmosferei recomandă staţiunea pentru odihnă şi recreere dar,si pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii, a nevrozelor,a surmenajului fizic şi intelectual.

22

Capitolul 4 Turismul în judeţul Braşov

4.1 Numărul turiştilor sosiţi

Judeţul Braşov Total Români StrăiniFebruarie 2015 ( turişti) 77000 70700 6300Februarie 2014 ( turişti) 70798 64970 5828Februarie 2015 faţă de feruarie 2014(%) 108,8 108,8 108,1

În luna februarie 2015, sosirile turiştilor români au reprezentat 91,8% din numărul total de sosiri, la fel ca în luna februarie 2014.Numărul turiştilor străini a crescut cu 8,1% în februarie 2015 comparativ cu februarie 2014, în timp ce numărul turiştilor români a crescut (8,8%).Sosirile în hoteluri deţin în luna februarie 2015 o pondere de 66,2% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Braşov, sosirile în pensiuni turistice 13,4%, iar cele în pensiuni agroturistice 9,2 %.În luna februarie 2015 turiştii au preferat să se cazeze în structuri de primire turistică de 3 stele (54,3%), fiind urmate de: 4 stele (28,8%), 2 stele (9,7%), 5 stele (3,5%), 1 stea (2,7%), neclasificate pe stele (1,0%).Dintre turiştii străini care s‐au cazat în structurile de primire turistică din judeţul Braşov, 71,3% sunt din Europa, 14,7% sunt din Asia, 5,7% sunt din America de Nord şi 8,3% sunt din alte ţări.

Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune

Jud. Braşov%

2014 2015Feb. Mar. Apr. Mai. Iun

.Iul. Aug. Sept. Oct. Nov

.Dec. Ian. Feb.

23

22,2 13,1 15,4 17,2 18, 21,8 29,5 21,1 18,6 18,8 23,0 23,9 24,5

Durata medie a sejurului a fost în luna februarie 2015 de 2,2 zile (2,2 zile la turiştii români şi 2,3 zile la cei străini), mai mare decât cea înregistrată în luna februarie 2014 (2,1 zile). În Regiunea Centru, judeţul Braşov ocupă locul I, în luna februarie 2015, la sosiri cu o pondere de 54,6%, iar la înnoptări cu o pondere de respectiv 56,0%. La nivel naţional, judeţul Braşov ocupă locul II, după municipiul Bucureşti, la sosiri cu o pondere de 14,6%, iar la înnoptări cu o pondere 16,0%, în luna februarie 2015.

 

4.2 Analiza SWOT al judeţului Braşov

Puncte tari Puncte slabe-poziţie geografică avantajoasă;-potenţial uman ridicat;-varietatea resurselor naturale;-potenţial de forţă de muncă calificată;-valorificarea tradiţiilor existente;-legătura strânsă dintre activităţile industriale şi resursele de materii prime;-prezenţa unei reţele bine proporţionate din învăţământ,sănătate şi cultură;-potenţial turistic ridicat în zonele montane;-semnificaţia istorică a unor localităţi;-grad ridicat de urbanizare;-aşezare centrală prin care serealizează uşor conexiuni cu toate judeţeţării;- oraş medieval cu tradiţii în domeniul meşteşugurilor şi comerţului;-număr relativ mare de întreprinderi mici şi mijlocii, faţă de totalul naţional;-reţele de transport rutier şi feroviar bine dezvoltate;

-decalaje în privinţa accesibilităţii la principalele căi de comunicaţie;-repartiţia inegală a centrelor urbane şi influenţa lor diferenţiată asupraaşezărilor rurale;-absenţa unor parcuri tehnologice;-deficienţe în privinţa culturii manageriale;-existenţa unor zone izolate din punct devedere al reţelei feroviare;-reţea de distribuţie insuficientă a apeipotabile, mai ales în zonele rurale;

Oportunităţi Ameninţări-acceptarea politicilor de dezvoltare regională de către Guvernul României;-poziţia judeţului în raport cu programele

-instabilitatea legislativă;-apariţia şi manifestarea unor dezastre naturale;

24

naţionale de amenajare teritorială saucu proiectele transnaţionale, care vizează îndeosebi infrastructura;-un alt proiect de infrastructură este legat de construirea şoselei de centură a oraşuluiBraşov;-accelerarea procesului de privatizare a marilor întreprinderi industriale şidifuzia creşterii economice urbane în mediul rural;- extinderea procesului de privatizare amarilor întreprinderi industriale;- poziţia avantajoasă a judeţului în raport cuproiectele europene ce vizează infrastructura;

- emigrarea forţei de muncă din sectorulindustrial către alte sectoare economice;- grad ridicat de vulnerabilitate a reliefului;

 4.3 Propunere de valorificare În scopul unei valorificări superioare a potenţialului turistic al judeţului Braşov, este necesară luarea unor măsuri concrete: - Modernizarea şi diversificarea produsului turistic local cu accente pe elementele de specificitate; - Modernizarea infrastucturii turistice ( a căilor de comunicaţie, a reţelei detelecomunicaţii, a unitaţilor comerciale, sanitare, de prestări servicii, a echipamentelor tehico-edilitare, a mijloacelor de transport în comun ); - Amenajarea la standardele turistice europene pentru turismul montan, balnear, cultural;- -Dezvoltarea şi creşterea calitaţii activitaţii de marketing şi promovarea produsuluituristic; -Susţinerea investiţiilor în agrement turistic de către autoritaţile locale dar şi prinat ragerea investitorilor străini; - Dezvoltarea turismului de afaceri; - Atragerea de fonduri externe;- -Realizarea şi amortizarea standardelor din turism cu standardele U.E.; - Ridicarea caliţatii forţei de munca din turism la standardele pieţei internaţionale;

O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroşi turişti neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.Se constată nevoia orientării ghizilor şi către unalt segment de vârstă al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor.Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitorească şi sănătos, de o bogăţie cultural istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie bine pusă la punct.Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este

25

modalitatea de petrecere a timpului liber al turiştilor într-un un mod care să îi facă pe aceştia să cheltuiască mai mult.

4.4 Conceperea şi promovarea unui produs turistic

Traseul: Bacău-Oneşti- Târgu Secuiesc-Sinaia-Predeal-BraşovRetur:Braşov-Predeal-Sinaia-Târgu Secuiesc-Oneşti-BacăuDurata: 4 zileTransport:Autocar Cazare: Hotel Residence Ambient *** (3 stele)Masa inclusă: Pensiune completăValabilitate: Pâna în iulie 2015Perioada: 13.07.2015– 16.07.2015Ziua 1. Ora 6:30 întâlnire in faţa agenţiei.Deplasarea pe rutaBacău-Oneşti-Târgu Secuiesc -Sinaia-Predeal-Braşov.Cazarea la Hotel Residence Ambient***.Prânzul îl vom servi în restaurantul hotelului.Apoi vom merge să vizităm Biserica Neagră şi Castelul Bran.Cina se va servi la ora 18:30 în restaurantul hotelului. Ziua 2. Micul dejun la ora 8:00.După micul dejun vom pleca sa vizităm Cetatea Râşnov şi Mănăstirea Predeal.Prânzul îl vom servi la ora 13:00 in restaurantul hotelului.Restul zilei program liber.Cina o vom servi in jurul orei 18:00..Ziua 3. Micul dejun îl vom servi la ora 8:00.Apoi vom urca până la Cascada Urlatoare.În jurul orei 13:00 ne vom întoarce la hotel pentru a servi prânzul.După aceea vom merge să vizităm Castelul Peleş şi vom urca cu telecabina până la Cota1400 unde vom vedea monumentele naturii-Babele şi Sfinxul.Cina va fi servită în restaurantul hotelului la ora 18:30.Ziua 4. După micul dejun facem o ultimă plimbare.Plecarea pe ruta Braşov-Bacău se va face la ora 11:00 din faţa hotelului.Sosirea in jurul orei 16:00 in faţa agenţiei. Sevicii incluse în preţ: Transport cu autocarul minim 2 **, 4 nopţi de cazare la Hotel Residence Ambient de 3 *** Braşov, masa inclusă, însoţitor de grup din partea agenţiei de turism. Nu sunt incluse în preţ intrarile la obiectivele turistice sau alte servicii decât cele menţionate.

26

SEJUR BRAŞOV

27

Ziua 1

Ora 6:30 întâlnire in faţa agenţiei.Deplasarea pe ruta:Bacău-Oneşti-Târgu Secuiesc-Sinaia-Predeal-Braşov.

Cazarea la Hotel Residence Ambient***. Prânzul il vom servi la restaurantul hotelului. Apoi vom merge să vizităm Biserica Neagră şi Catelul Bran.Cina se va servi la ora 18:30.

Ziua 2

Micul dejun la ora 8:00.După micul dejun vom pleca să vizităm Castelul Râşnov şi Mănăstirea Predeal.Prânzul se va servi la ora 13:00.Restul zilei program liber. Cina se va servi în jurul orei 18:00.

Ziua 3

Micul dejun îl vom servi la ora 8:00. Apoi vom urca până la Cascada Urlătoare.După aceea vom merge să vizităm Castelul Peleş şi vom urca cu telecabina la Cota 1400

Ziua 4

După micul dejun vom face o ultimă plimbare.Plecarea pe ruta Braşov– Bacău se va face la ora 11:00. Sosirea în jurul orei 16:00 în faţa agenţiei.

Concluzie

Rezultatele analizelor efectuate pe parcursul acestei lucrări asupra activităţilor şi fenomenului turistic în judeţul Braşov, cu accent pe perspectiva dezvoltării durabile, au reliefat cel puţin două categorii de aspecte - pe de o parte au confirmat poziţia şi imaginea pe care o are judeţul la nivel naţional în primul rând dar şi internaţional (adică una foarte bună, de zonă turistică deosebit de atractivă şi cu o infrastructură bine pusă la punct) iar pe de altă parte au reliefat o serie de aspecte mai puţin pozitive (unele dintre acestea general valabile la nivel naţional, altele cu caracter particular pentru arealul studiat). Important este însă că atunci când sunt cunoscute ele pot ajuta la identificarea cauzelor diverselor probleme şi pot ghida acţiunile viitoare în sensul dorit. Potenţialul turistic absolut remarcabil conturează un profil turistic al judeţului ce poate fi definit prin diversitate.

Varietatea şi densitatea obiectivelor turistice este atât de mare încât încercarea de a le clasifica sau grupa se dovedeşte un demers nu tocmai simplu.Ca arii majore de interes sau din punct de vedere al motivaţiei turiştilor pot fi grupate în:

- areale culturale – cu accent pe arhitectură, religie, istorie; principalele repere sunt cetăţile, bisericile fortificate şi castelele medievale, bisericile din lemn, reminescenţele cetăţilor dacice, muzeele; o dimensiune particulară din punct de vedere cultural este reprezentată de tradiţii şi meşteşuguri, în sensul menţinerii acestora;

-areale naturale – sunt legate de pitorescul peisajelor în ansamblul lor, respectiv cu accent deosebit pe zona montană, pe anumiţi factori curativi (apă, nămoluri terapeutice, aer) şi de mare perspectivă, rezervaţiile naturale;

28

Ziua 3

Micul dejun îl vom servi la ora 8:00. Apoi vom urca până la Cascada Urlătoare.După aceea vom merge să vizităm Castelul Peleş şi vom urca cu telecabina la Cota 1400

Ziua 4

După micul dejun vom face o ultimă plimbare.Plecarea pe ruta Braşov– Bacău se va face la ora 11:00. Sosirea în jurul orei 16:00 în faţa agenţiei.

Din acest motiv, tipurile şi formele de turism care se pot practica în judeţul Sibiu sunt numeroase şi se îmbină foarte mult, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv dar care presupune multă atenţie şi selectivitate în prezentarea şi promovarea produselor turistice.

În multitudinea de tipuri de turişti ce vizitează judeţul Braşov, se remarcă trei profile tipice, şi anume:

- străinii amatori de circuite culturale,

- saşii plecaţi din ţară care revin în vacanţe

- turiştii români amatori de relaxare şi evadare din cotidian.

În concluzie, judeţul Braşov este o destinaţie polivalentă din punct de vedere al posibilităţilor de stimulare a intereselor turiştilor şi de aceea categoriile de turişti atrase sunt eterogene. Pe de-o parte este un avantaj, datorită şanselor mari de a atrage cât mai mulţi turişti, pe de altă parte este un dezavantaj, întrucât această polivalenţă face dificilă o strategie de promovare coerentă a tuturor valenţelor turistice a judeţului.

Bibliografie

1.Bran Florin, Dinu Marian, Simion Tamara „ Ecoturism” , Bucureşti, Ed.Economică, 2000

2. Cosmescu Ioan „Turismul – fenomen complex contemporan” Ed.Economică, Bucureşti, 1998;

3.www.Braşov.ro

4.Turismul fenomen social economic şi cultural ”, Ed. OscarPrint, Bucureşti, 2000”

5.Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2007.

6.Economia turismului, Proiecte şi referate, Andreea Băltăreţu,Nicolae Neacşu, Monica Neacşu.

7.Dorina Negulici, Brașovul - Oraș cetate, Brașov, 2000.

29

 

30

31

32