1

TEMA PROIECTULUI

UTILIZAREA GULERELOR

LA ORNAMENTAREA PRODUSELOR DE IMBRACAMINTE

CUPRINS

Argument3

Cap I. Creatia si alegerea modelului.5

Cap II. Materiale de baza si auxiliare

a.Materiale de baza..6

b.Materiale auxiliare.7

Cap III. Procesul de productie in confectii8

a.Etape si operatii.8

b.Prelucrarea gulerului...10

c.Fisa tehnica a utilajului14

d.Fisa tehnica a detaliului..15

Bibliografie16

Anexe

Argument

De-a lungul timpului, moda a evoluat si in functie de gusturi si preferinte, s-a schimbat.

Imbracamintea este strict necesara pentru protejarea impotriva intemperiilor sau folosit ca mijloc de podoaba si imfrumusetare a corpului omenesc .

In anii mai indepartati, omul a folosit diferite mijloace de acoperire si protejarea corpului; aceste mijloace au fost determinate de zona geografica in care traim si de intemperiile ce au actionat asupra noastra .

Evolutia imbracamintei s-a desfasurat ca urmare a obtinerii unor materiale noi cu aspect placut, rezistente la solicitarile mecanice si eficiente la prelucrare si purtare .

Colectia de modele din industria de confectionare, pentru a satisface cerintele populatiei, trebuie sa se tina seama de evolutia modei .

In industria producatoare de imbracaminte, o problema esentiala este diferentierea unor tipuri folosite pentru un numar mare de beneficiar, precum si obtinerea productiei de serie.

In industria de serie, pentru aceasta diferentiere un rol important ii revine creatorului de modele .

In industria de confectii, locul creatorului se afla la inceputul procesului de fabricatie .

Acesta trebuie insa sa cunoasca procesul de fabricatie al produsului, tehnologia aplicata, tipurile de utilaje folosite in procesul de productie, noile materii prime, astfel incat produsul creat sa poata fi realizat in bune conditii.

Moda este cea care dirijaza stilul, armonizarea materialelor, a culorilor si alegrerea pieselor componente ale imbracamintei fara insa a-i schimba functionalitatea si utilitatea.

Creatorii de moda sunt cei care sublineaza si accentueaza linia modei .

La crearea unui model trebuie sa se tina sema de moda, linie si armonie de culori, iar materialul si croiala sa corespunda functiei. In afara de preferintele consumatorilor si de functionalitatea produsului respectiv, la crearea unui model trebuie sa se tina seama atat de posibilitatile de realizare pe scara industriala, cat si de eficienta si economicitate de asemenea, se va urmari ca modelul sa corespunda cu cele mai noi tendinte ale modei, folosirea materialelor noi, iar realizarea schitei si a tiparelor modelului respectiv sa asigure o valoare estetica .

Revistele de moda, cataloagele de produse, cartile de creatie vestimentara si chiar studiile despre istoria vestimentatiei pot oferi exemple pentru modul in care au fost rezolvate diverse cerinte ale temei .

Creatorul nu se rezuma numai la cunoasterea sau copierea unui numar mare de realizari din domeniul respectiv, ci reia tema data si ii da solutie noua la nivelul realizarilor existente .

Creatia in domeniul imbracamintei are un caracter aplicativ, acesta constituind o simbioza intre tehnica si destinatia pe care o are produsul respectiv, care influenteaza modelul lor .

Un accesoriu sau un ornament, pot schimba aspectul produsului, infrumusetandu-l. Un detaliu potrivit ales pentru un produs de imbracaminte, confera acestuia valoare estetica superioara. Un astfel de detaliu, care ornamenteaza produsele de imbracaminte daca este bine realizat, este gulerul.

Cap. I

CREATIA SI ALEGEREA MODELULUI

Gulerele sunt detalii principale montate la partea superioara a imbracamintei si care, in functie de model, poate lipsi din componenta unor produse, produsul respectiv fiind finalizat la partea superioara intr-un decolteu.

Gulerele au diverse forme si se confectioneaza pe baza de tehnologii diferite. Se intalnesc gulere la imbracamintea exterioara, la lenjerie si la imbracamintea subtire.

La imbracamintea subtire gulerul este format din fata si din dos de guler, iar la unele produse se introduce si o insertie de panza simpla sau chimizata, cu rol de intaritura.

Ca forma, gulerul la imbracamintea subtire poate fi: guler bentita, guler inchis pe gat prevazut cu colt sau rotund si guler clasic sau sal.

Cap. II

MATERIALE DE BAZA SI AUXILIARE

La confectionarea oricarui produs de imbracaminte se folosesc diferite materiale, acestea indeplinind roluri diferitein cadrul produsului.

Materiale de baza

Rolul principal in componenta unui obiect vestimantar il indeplineste materialul de baza.

Ca urmare, materialul de baza se numeste materialul care indeplineste functia principala la produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.

Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, acestea fiind alese in functie de produs (Jachete, pardesie, rochii etc) si de destinatia pe care o are produsul confectionat in procesul purtarii (imbracaminte de seara, de lucru, etc).

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt tesaturile, tricoturile, blanurile, piele naturala sau sintetica si textilele netesute.

Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile, urzeala si batatura.

Ca urmare a modului de realizare, tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare.

Fiecare categorie de tesaturi poate fi utilizata pentru confectionarea unui produs, sau a unei grupe de produse specifice caracteristicilor functionale si sezonului in care se poarta .

Tricoturile sunt materiale textile care se produc prin buclarea succesiva sau simultana a unuia sau mai multor fire transformate in ochiuri si apoi inlantuirea lor intr-o anumita ordine.

Tricoturile se pot produce din fire de bumbac, lana, matase naturala, matase artificiala(vascoza,cupru si acetat) si din fire sintetice (relon, melana si terom).

b.Materiale auxiliare.

Materialele auxiliare sunt materialele utilizate la confectionarea imbracamintei care, in functie de produs si model, pot fi lipsi din componenta produsului.

Principalele materiale auxiliare sunt: captuselile, intariturile, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri.

Captuselile au rolul sa dubleze detaliile rodusului,marindu-le rzistent la purtarea, sifonabilitate si stabilitate a formei si a dimensiunilor.

Intariturile sunt materiale textile, auxiliare care dubleza detaliile imbracamintei.

Ata de cusut este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea imbracamintei sau pentru alte scopuri.

Furniturile si garniturile intregesc si ornamenteaza produsul de imbracaminte; principalele furnituri sunt: vatelina, nasturii, buretele, elasticul, fermoarele, capsele.

Cap. III

PROCESUL DE PRODUCTIE IN CONFECTII

Etape si operatii

Procesele tehnologice din intreprinderile de confectii sunt organizate pe sectii, ateliere si faze de productie .

In inteprinderile de confectii, executarea produselor de imbracaminte se desfasoara pe baza procesului de productie. Acesta cuprinde toate procesele tehnologice care se desfasoara in unitatea respectiva. Procesul de productie reprezinta asadar totalitatea activitatilor desfasurate in cadrul inteprinderii pe baza de procese tehnologice. Procesul de productie cuprinde mai multe etape, in fiecare dintre ele executandu-se operatii specifice si poate fi reprezentat schematic astfel:

1.INMAGAZINAREA SI RECEPTIA MATERIALELOR

-Receptia calitativa

-Receptia cantitativa

-Inmagazinarea materialelor

2.PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

-Decatarea si calcarea materialelor

-Controlul materialelor

-Sortarea materialelor

-Sablonarea

-Calculul loturilor

3.CROIREA MATERIALELOR

-Spanuirea materialelor

-Sectionarea spanului

-Decuparea detalilor

-Controlul si formarea pachetelor

4.CONFECTIONAREA SEMIFABRICATELOR

-Pregatirea semifabricatelor

-Prelucrarea detaliilor principale si secundare

-Asamblarea produsului

5.FINISAREA PRODUSELOR

-Curatarea de ate si scame

-Calcarea finala

-Controlul tehnic de calitate

6.INMAGAZINAREA PRODUSELOR FINITE

-Ambalarea si transportul

-Inmagazinarea produselor

Nerespectarea tuturor fazelor procesului tehnologic in cadrul unei intreprinderi de confectii atrage dupa sine aparitia unor defecte mai grave sau mai putin grave la produsele de imbracaminte.

Prelucrarea gulerului

Gulerul este un detaliu pe care il poseda mai toate sortimentele de confectii care imbraca partea superioara a corpului si de care depinde in foarte mare masura aspectul si calitatea produsului.

Se aplica in rascroitura gatului si, in majoritatea cazurilor, lungimea si latimea gulerului sunt raportate la aceasta dimensiune a corpului.

Gulerul poate fi aplicat la baza gatului sau pe un decolteu.

Daca un produs de imbracaminte nu are guler, rascroitura gatului va fi dublata cu o suvita de tesatura sau tricot croita pe diagonal.

Dimensiunile si forma gulerului sunt variate, in functie de produsul la care se aplica, de materialul din care se confectioneaza produsul si de moda. Se deosebesc gulere pentru imbracamintea subtire si pentru imbracamintea groasa, diferentiindu-se intre ele ca forma si tehnologii de prelucrare.

Gulerele pentru imbracamintea subtire ca si cele pentru lenjerie, au forma unui dreptunghi cu colturile drepte, rotunde, ascutite cu colturile departate pentru camasile barbatesti cand se poarta cravata cu nod mare. Fata si dosul de guler sunt croite din materialul de baza, iar la mijloc se aplica, de la caz la caz, o panza cu rol de intaritura, fie din acelasi material cu fata gulerului, fie dintr-o insertie speciala. La imbracamintea exterioara, la bluze si rochii pentru femei, camasi si bluze pentru barbati, gulerul se croieste cu stei(bentita).

Steiul si gulerul propriu-zis se pot construi un singur detaliu sau se croiesc separat si apoi se unesc. Prelucrarea gulerului pentru imbracaminte

subtire sau lenjerie cuprinde urmatoarele operatii:

-trasarea conturului de guler cu ajutorul sablonului numai daca de la croire se constata o asimetrie a semifabricatului ; de regula, gulerul se croieste prin stantare si este deci foarte exact;

-termocolarea insertiilor

-asezarea detaliilor pe placuta masinii in urmatoarea ordine:insertia,fata de guler si executarea pe limiile exterioare a unui tighel de incheiere la 6 mm de marginea detaliului;

-rihtuirea colturilor de guler ;

-intoarcerea gulerului pe fata cu ajutorul unui dispozitiv special;

-presarea gulerului;

-fixarea cu un tighel a tuturor straturilor de material la 1-5 mm de marginea gulerului operatie ce nu este obligtorie, ci in functie de model;

-fixarea gulerului pe linia de delimitare a steiului.

La camasile pentru barbati, gulerul are o insertie prelucrata anterior la o presa speciala de termocolat care lipseste prin puncture pe capetele gulerului de insertie un al doilea stat de intaritura. Aceasta insertie da un aspect placut detaliului si determina pastrarea formei pe o perioada lunga de timp, si anume pana la deteroraria materialului de baza.

La imbacamintea subtire se utilizeaza si gulerul sport, care este croit impreuna cu reverul, formand un singur detaliu. El are forme si dimensiuni diferite, in functie de moda. Acest gen de guler se aplica la camasi, si bluze sport, la rochii de casa si de strada, la pijamale. Dosul de guler este complet de dosul rever. Prelucrarea lui are loc concomitent cu aplicarea lui in rascroitura gatului, astfel:

-se uneste dosul de guler cu dosul de rever prin cusaturi de incheiere ale caror rezerve se pot descalca;

-se uneste dosul de guler cu corsajul;

-se aplica fata de guler si inertia peste dosul de guler si se executa o cusatura de incheiere pe laturile exterioare;

-se rihtituiesc rezervele de material de la ultima cusatura, se intoarce pe fata si se preseaza;

-se fixeaza prin tighel laturile exterioare ale gulerului.

Gulerul pentru imbracamintea semigroasa si groasa.

Are o tehnologie speciala de prelucrare, in care se pune accent atat pe aspectul sau exterior, cat si al pastrarii formei in timpul purtarii. Forma lui ramane aceeasi, fiind putin influentata de moda. In prelucrarea clasica a gulerului de sacou intervin urmatoarele operatii:

-aplicarea intariturii peste dosul de guler

-presarea si formarea dosului de guler;

-rihtuirea dupa sablon a dosului de guler;

-rihtuirea dupa sablon a fetei de guler;

-fixarea fetei de guler peste dosul de guler cu o cusatura zigzag, astfel incat cele trei laturi exterioare ale fetei de guler sa se intoarca 1 cm peste dosul de guler.

Tehnologiile moderne au inlocuit dosul de guler din strofa de baza cu un postav special netesut. Fata de guler croita cu lungimea sa pe firul de batatura va fi formata din gulerul propriu-zis si stei. Cronologic, operatiile se executa astfel:

-unirea fetei de guler cu steiul printr-o cusatura de incheiere, descalcarea rezervelor si fixarea lor pe fata prin doua tighele paralele;

-termocolarea panzei chimizate pe capetele fetei de guler;

-sustinerea dosului de guler cu siret pe linia ce separa gulerul propriu-zis de stei;

-rihtuirea fetei de guler folosindu-se sablonul ;

-aplicarea fetei de guler peste dosul de guler intocmai ca la metoda clasica;

-inseilarea gulerului cu o cusatura in lant cu un fir;

-presarea gulerului la o presa speciala.

Fisa tehnica a detaliului

Denumirea detaliului:

Gulerul

Destinatia:

Bluza pentru femei

Schita detaliului

Cusaturi realizate:

-cusatura tighel;

-cusatura de surfilare;

-cusatura termochimica.

Materiale folosite:

-material de baza: tesatura;

-materiale auxiliare: ata de cusut,

intaritura

Ustensile si utilaje:

-ac, foarfeca, creta, centimetru de croitorie;

-masina simpla de cusut;

-masina de cusut triplock;

-masina de calcat.

Faze de lucru:

-pregatirea fetei si dosului de guler;

-aplicarea intariturii pe dosul de guler;

-presarea si formarea dosului de guler;

-fixarea fetei de guler peste dosul de guler;

-calcarea finala;

-control tehnic de calitate.

Bibliografie:

1.Gheorghe Ciontea- Utilajul si tehnologia meseriei- Confectioner

imbracaminte din tesaturi si tricoturi,

Manual pentru clasele IX-X, licee industriale cu profil

de industrie usoara si anii I-II scoli profesionale;

Ed.Didactica si pedagogica, Bucuresti 1997

2.Gheorghe Ciontea- Tehnologia confectiilor textile si calcule in

confectii, Manual pentru licee industrial cu profil de

industrie usoara, clasa a XII-a si scoli profesionale

3.Romita Tiglea Lupascu- Manual pentru cultura de specialitate- Textile-

pielarie, Ed. Oscar Print, Bucuresti 2006.

4.V. Salvanu, M. Simion- Notiuni de creatie- Manual pentru licee

industriale cu profil de Industrie usoara,

Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981

5.Internet