COLEGIUL TEHNIC ION CREANG TRGU NEAMT

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL II

Calificarea profesional: Osptar (chelner), vnztor n uniti de alimentaie public

ndrumtor proiect:

Prof. Niculescu Eugenia

Candidat:

Dsclia Mihaela-Loredana

2011

CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE CU FUNCIUNI

DE CAZARE

Cuprins

Argument3

I. Criterii de clasificare a principalelor structuri de primire turistice cu functiuni de cazare5

1.1. Tipologia unitilor de cazare n funcie de serviciile oferite i modalitile de prestare5

1.2. Tipologia unitilor de cazare n funcie de amplasarea n teritoriu6

1.3. Tipologia unitilor de cazare n funcie de nivelul de confort6

1.4.Tipologia unitilor de cazare n funcie de regimul de funcionare 7

1.5. Tipologia unitilor de cazare n funcie de capacitatea de cazare 7

II. Caracterizarea principalelor structuri de primire turistice cu funciuni de cazare8

2.1.Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare permanente8

2.2. Uniti de cazare cu funcionare sezonier9

2.3.Caracteristicile functional-comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare10

2.4.Spatiile hoteliere12

Bibliografie15

Anexe 16

Argument Mi-am ales lucrarea de atestat cu tema ,,Clasificarea structurilor de primire cu functiuni de cazare deoarece fiecare dintre noi va apela cel putin odata la aceeste servicii, si-ar trebui sa stim ce servicii ne ofer fiecare unitate de cazare.Bucurestiul a fost cunoscut in Europa si alte colturi ale lumii pentru hanurile, si apoi hotelurile, care au gazduit de-a lungul timpului personalitati ale vremii, oameni de cultura, negustori. Asftel, de la inceputul secolului al XVII-lea dateaza cele mai importante hanuri din Bucuresti Hanul Serban Voda ctitorie a domnitorului Serban Cantacuzino, a carui constructie au inceput inainte de 1861, fiind considerat cel mai frumos han din Bucuresti. In 1823 acesta avea 45 de incaperi, peste 25 de magazii, 17 bucatarii si 4 Sali mari la etaj in care functionau mai multe pravalii, ateliere, o moara cu cai. A fost daramat in 1882, pe locul sau aflandu-se astazi sediul Bancii Nationale. Alte hanuri de renume din acea perioada erau:

Hanul Sfantul Gheorghe care in 1698 avea cam 200 de incaperi, pravalii, pivnite si odai; a ars in anul 1847;

Hanul Sfantul Ioan, construit de calugarii de la manastirea Sfantul Ioan cel Mare;

Hanul Gabroveni, situate in spatele Curtii Domnesti, fiind unul dintre cele mai inseminate hanuri ale orasului in perioada 1825-1850, devenind dupa 100 de ani Hotelul Gabroveni Universal;

Hanul lui Manuc 1808, construit de Emanuel Marzaiu Bei, cunoscut in epoca sub numele de Manuc, vandut si transformat ulterior in Hotelul Dacia;Statisticile vremii ne informeaza ca in anul 1819 erau 77 de hanuri in Bucuresti, in 1838, 145, iar in 1859 mai existau doar 7 hanuri mari ( Manuc, Constantin Voda, Papazoglu, Golescu, Gabroveni, Zamfir, Filipescu) si 28 de hanuri mai mici.

Primul hotel din Bucuresti este considerat Hotel dEurope, construit de catre un vienez, Brener, si considerat drept un hotel bine modelat si inzestrat cu cele necesare de catre fostul consul britanic in Tarile Romane.Unele dintre hotelurile construite in secolul al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea sunt renumite si astazi:

Hotel Luvru, construit in 1882, in prezent Hotelul Capital;

Hotel Regal, construit in 1867, mai tarziu, Hotel Stanescu, iar dupa 1951 Hotel Negoiu;

Casa Capsa (Hotel, Restaurant, Cofetarie, Cafenea) cunoscuta drept citadela scriitorilor si artistilor sau al doilea parlament al tarii;

Hotelul Majestic construit la sfarsitul secolului al XIX-lea pe locul fostelor grajduri domnesti ale Palatului lui Caragea Voda, functioneaza in present ca un hotel de 4 stele;

Hotel Athene Palace, 1912-1914, prima constructie din bucuresti unde s-a folosit beton armat, a gazduit regi, printi, presedinti de stat, diplomati, spioni, personalitati ale stiintei si culturii. In prezent functioneaza sub marca Hilton International, fiind un hotel de 5 stele;

Hotel Lido, construit in 1930, atragea protipendada datorita bazinului cu valuri. In prezent este renovat si reamenajat, functionand ca un hotel de 4 stele.

Primul hotel de 5 stele din Romania a fost construit in Bucuresti in anul 1967 au inceput lucrarile iar in anul 1971 a fost inaugurarea, acest hotel a fost construit de catre un om de afaceri. Hotelul are peste 400 de camere toate cu mobilier de lux. Acum sunt construite mult mai multe astfel de hoteluri in Romania, cele mai luxoase hoteluri din lume sunt cele de 7 stele.

I. CRITERII DE CLASIFICARE A PRINCIPALELOR STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZARE1.1. Tipologia unitilor de cazare n funcie de serviciile oferite i modalitile de prestare

Prin structuri de primire turistice se intelege orice constructii si amenajari destinate prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice aferente.

Structurile de primire turistice cu functiuni de cazare se clasifica pe stele, si respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor. Diversitatea tipologic a formelor de cazare impune clasificarea acestora dup diferite criterii.

n funcie de serviciile oferite i modalitile de prestare, structurile de primire cu funciuni de cazare se pot clasifica astfel:

Unitaile hoteliere si asimilate acestora:

hotel

motel

vil

caban

pensiune Unitaile extrahoteliere si complementare:

sate de vacan

camere de inchiriat

campinguri

popasuri turistice

1.2. Tipologia unitilor de cazare n funcie de amplasarea n teritoriuAmplasate n staiuni:

De litorel

Montane

Balneare Amplasate n orae:

Centru

Periferie

Hoteluri/moteluri amplasate n lungul cilor rutiere

Hoteluri plutitoare (boteluri)

1.3. Tipologia unitilor de cazare n funcie de nivelul de confortStructuri de primire turistica cu functiuni de cazare, clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2 stele

2. hoteluri apartament de 5, 4, 3, 2 stele

3. moteluri de 3, 2, 1 stele

4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele

5. hosteluri de 3, 2, 1 stele

6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele

7. bungalouri de 3, 2, 1 stele

8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele

9. sate de vacanta de 3, 2 stele

10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele

11. spatii de campare organizate in gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele

12. popasuri tursitice de 2, 1 stele

13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele

14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 stele

15. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele

16. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele1.4. Tipologia unitilor de cazare n funcie de regimul de funcionare deschise permanent sezonier1.5. Tipologia unitilor de cazare n funcie de capacitatea de cazare cu capacitate mica, pana in 50 de camere

cu capacitate medie, 50-150 de camere

cu capacitate mare, 150-300 de camera cu capacitate foarte mare peste 300 camere

megahoteluri mega: acele hoteluri cu mai mult de 1000 de camere

Respectarea acestor criterii minime de clasificare este obligatorie pentru toate structurile de primire turistica din Romania, indiferent de forma de proprietate si exploatare.

II. CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCIUNI DE CAZARE

2.1. Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare permanente

Tipul unitii Caracteristici AmplasareaCapacitateDurata medie a sejuruluiSeg-mentul de clentiel

HOTEL

1-5 stele -unitatea reprezentativ a hotelriei ofer cea mai mare diversitate de spaii de cazare (apartamente, garsoniere, camere cu 1, 2, 3, 4, paturi individuale)

- dispune de: spaii de recepie, spaii de alimentaie in incinta(restaurant, bar), si o diversitate de spaii destinate prestari serviciilor specifice tipului de hotel:

a) Hotel de afaceri(centre de afaceri, spaii pentru conferinte, reuniuni, birouri de inchiriat, sli polivalente)

b) Hotel de vacant(spaii de agrement:terenuri de sport, piscine, sli de fitness, gimnasticaerobic, cluburi, sli de spectacol).

c) Hotel balnear(include bazproprie de tratamente si dotrii necesare persoanelor cu deficiente fizice)

d) Hotel pentru sportivi(terenuri i sli

de soprt)

e) Hotel tranziie -in zone de interes turistic, difereniate in funcie de tipul hotelului

-in orae

-in zone de mare munte sau alte zone cu potenial turistic bogat

-staiuni balneare

-in zone cu tradiii sportive

-in apropieria grilor aeroporturilor -mare, mij-locie,

mic.

-mare mij-locie mic.

-sunt preferate cele mici ci mijlocii

-mare,mij-locie, mic.

-mijlocie, mic

-relativ redus-difer in funcie de tipul hotelului

-1-2,5zile

-6-10 zile

-18-21zile

-12-14zile

-7zile

-durata cantona-mentului

-cateva ore-1zi

-in funcie de tipul hotelu-lui

MOTEL

1-3stele-se dezvoltpe orizontal

-are forma de U.E , pieptene, pentru parcarea in sigurana a masinilor

-are spaii pentru recepie-la ieirea, intrri din|in orase

-de-a lungul arterelor intens circulate-mijlocie, mic-cateva ore, 1-2 zileautomobilisti aflai in week-end sau in tranzit

VILA

1-5 stele-arhitecturspecific

-dispune de spaii pentru bucatarie i sufragerie

-dispune de spaii de parcare

-include spaii de agrement-in toate zonele

-iniial a fost specificstaiunilor balneare-relativ redus-6-10 zile

-1-2 zile-turiti aflai in odihnsau tra-mente

Tipul unitati Caracteristici Amplasare Capacitate Durata medie a sejurului Segmentul de clientel

CABANA

1-5stele-arhitectur specific

-poate avea camere cu 2, 3, 4, paturi sau camere comune

-grupul sanitar este de regulcomun

-dispune de cantin, restaurant-in zone montane

-pe principalele trasee turistice-relativ redus-1-2 zile

-6-7 zile-amatori de drumeie, sporturi de iarn

-vacanieri

PENSIUNE TURISTICA

1-5stele-cldiri situate in gospodirile locatarilor sau in construcii independente avand arhitectura zonei

-pot dispune de amenajri in aer liber

-parcri, garaje

-ofera posibilitatea petrecerii vacantei intr-un cadru natural nepoluat precum si o alimlentaie natural-un potenial turistic ridicat-10 camere maximum

30 de paturi in mediu rural

-20 de camere in mediu urban-1-2 zile

-6-10 zile

-familii cu sau fara copii

-turisti care doresc alta experen turistic

-persoane cu venituri reduse

2.2. Uniti de cazare cu funcionare sezonierCAMPING

1-4stele-este un perametru ingrdit in cadru cruia se afl: -spaii pentru amplasarea cortului sau a rulotei

-grupuri sanitare, vestiare i duuri

-cantina, restaurant

-unitai comerciale i agrement

-spaii de parcare -in zone de munte, mare

-alte zone cu potenial turistic bogat-mare, mijlocie, mic-1-2 zile

-6-12 zile-persoane cu venituri relativ redus

-amatori de drumeie

POPAS TURISTIC 1-2stelePerimetru ingrdit in cadrul cruia sunt amplasate:

- casue de lemn, compuse dintr-o camer, un mic antreu sau teras, eventual un grup sanitar propriu

-grupuri sanitare, vestiare i duuri

-cantinrestaurant

-uniti comerciale i de agrement-in zonele de mare, munte

-alte zone cu potenial turistic bogat-mic, mijlocie-1-2 zile

-6-12 zile-persoane cu venituri relativ reduse

SATE DE VACANTA

2-3 stelePerimetru delimitat in cadrul cruia sunt amplasate:

- vile sa bungalouri

-grupuri sanitare vestiare si duuri

- cantin, restaurant

-uniti comerciale sau agrement

-spaii pentru recepie -in zone de mare, munte

-alte zone cu potenial turistic bogat-mare, mijlocie, mic-1-2 zile

-6-12 zile-predominant tineret

2.3. Caracteristicile functional-comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri, care:

pune la dispozitia turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator

asigura prestari de servicii specifice

dispune de receptie si spatii de alimentatie in circuita

Hotelurile compuse din garsoniere sau apartamente dotate astfel incat sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora sunt hoteluri-apartament.Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, in afara localitatilor, in imediata apropiere a arterelor intens circulate dotata si amenajata pentru:

asigurarea serviciilor de cazare in masa pentru turisti

parcarea in siguranta a mijloacelor de transportHotelurile pentru tineret sunt structuri de primire a turistilor, cu dotari simple, adaptate cerintelor tineretului care:

asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor regulamente de organizare interioara specifice

sunt amplasate, de regula, in centre urbane universitare, statiuni si in alte zone turistice frecventate de tineretHostelurile sunt structuri de primire turistica cu o capacitate minima de 3 camere sau apartamente dispuse pe un nivel sau mai multe, in spatii amenajate, de regula, in cladiri cu alta destinatie initiala decat cea de cazare turistica.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistica de capacitate relative redusa, functionand in cladiri independente cu arhitectura specifica, care:

asigura cazarea, alimentatia si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati in drumetii sau la odihna in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.In functie de amplasamentul lor, acestea pot fi:

cabane situate in locuri usor accesibile (sub 1000 m altitudine, cu acces auto pe drumurile publice);

cabane situate in zone greu accesibile ( zone montane de creasta, isolate, fara acces auto pe drumuri publice).Alaturi de aceste tipuri de cabane pot exista si cabane de vanatoare si de pescuit amplasate in zone bogate in fond cinegetic si de pescuit. Ele asigura conditii pentru cazare si servicii suplimentare specifice.

Refugiile turistice sunt structuri de primire turistica situate in zone izolate si greu accesibile din munti, la altitudini mari, avand o capacitate redusa, un grad minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Nu se clasifica.

Vilele sunt structuri de primire turistica de capacitate relative redusa, functionand in cladiri independente, situate in statiuni balneo-climaterice sau in alte zone de interes turistic. Asigura cazarea si prestarea unor servicii specifice.

Bungalourile sunt:

structuri de primire turistica de capacitate redusa, construite, de regula, din lemn sau din alte materiale similare si din zidarie in zonele cu umiditate ridicata (mare, munte)

amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta;

asigura cazarea turistilor, precum si celelalte servicii prestate de unitatea de baza;

functioneaza sezonier.Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistica, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maxim 30 locuri in mediul rural si pana la 20 de camere in mediul urban. Asigura conditii, cazarea turistilor si pregatirea si servirea mesei.

Campingurile asigura cazarea turistilor in corturi sau rulote; permit turistilor parcarea mijloacelor de transport, sa isi pregateasca masa sis a beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.

Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat intr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de prestatii turistice suplimentate ( agrement, sportive, culturale, etc.)

Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata din casute si/sau bungalouri amplasate intr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare si alimentatie, precum si posibilitati de cazare auto.2.4. Spatiile hoteliere Unitile de cazare sunt constituite, dotate si decorate pentru a rspunde unor cerinte de baz: satisfacia clientului.

Acestea sunt concepute i organizate, din punct de vedere al spaiilor lor, in dou pri distincte

spaiiile destinate clentelei - sunt locurile in care circul intreaga clientela a hotelului impreun cu personalul care ii desfoas activitatea in cadrul acestora;

spaiile rezervate proceselor de producie si administrative - sunt locurile in care circul in general numai lucrtori unitii.

Spaii rezervate clientelei

Aceasta categorie de spaii include:

spaii de folosint comun

spaii de cazare

spaii de alimentatie.

Spaii de folosinta comunSpaiile de folosi comun exterioare se grupeaza in doua categorii: Spaii cu functie primire-receptie

acces auto si pietonal;

alei pietonale si spaii verzi;

parcri;

spaii aflate la intrarea in hotel, scri, rampe destinate facilitarii accesului persoanelor cu deficiene fizice.

Spaii cu funcie de ambientare: grdini, parcri, elemente decorative (fantani, grdini, bnci).

Spaiile de folosin comun interioare includ:

Spaii cu funcii de primire-recepie:

intrarea in unitatea hoteliera;

holul hoteluluiSpaii cu funcii comerciale: birou de turism, birou, magazine, saloane de infrumuseare.

Spaii de cazare camer cu pat individual (single), limea patului find de minim 90 cm.

camer cu pat matrimonial, limea patului find de minim140 cm.

camer cu pat dublu, limea patului avand minim 160 cm.

camer cu trei paturi individuale camere cu patru paturi individuale

camere cu priciuri, reprezentand spaiul destinat unitii de ctre mai multe persoane

garsonier, reprezint spaiu compus din:

dormitor pentru dou persoane

salon

vestibul

grup sanitar propriu;

Dormitorul poate fi desprtit de salon si pintr-un glasvand sau alte soluii care permit o delimitare estetic.

apartament, reprezint spaiu compus din:

unul sau mai multe dormitoare

sufragerie

vestibul

grup sanitar propriu In hotelaria interioara se gasesc si alte spaii de cazare precum: suite;

camere alturate;

duplex.

Clasificarea structurilor de primire turistice reprezinta o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a calitaii serviciilor ce trebuie oferite. Scopul acesteia consta: informarea turitilor

protectia acestora.

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica in functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate. In scopul proteciei turitilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire turistice clasificate.

BibliografieCristian Dinca coordonatorManual pentru calificarea Ospatar (chelner) vanzator in UAP anul de completare, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007

Ioan CosmescuTurismul fenomen complex contemporan Ed. Economic, Bucureti, 1998

Nicolae LupuHotelul Economie si management,ed. a 3-a Editura All Beck, Bucureti, 2002

AnexeHotel

Hotel apartament

Csue de vacan

Sat de vacan Mamaia

Motel

Bungalouri

15