Deprinderi complexe : deprinderi pentru viaa n societateAdolescena este o etap complex, dificil , plin de contradicii , n cursul creia individul i desvrete socializarea. El trebuie s asimileze cunotine i deprinderi legate de stpnirea i dezvoltarea propriei lumi interioare dar si privind relaiile cu cei din jur: persoane de aceai vrst sau mai mari, de acelai sex sau diferit,prieteni, colegi, prini sau rude, oameni cu diferite poziii sociale i roluri diverse.

Asumarea propriei identitiFormatorul trebuie s transmit informaii despre caracteristicile adolescenei, autocunoatere i s dezvolte abiliti n delimitarea EU CEILALI. Personalitatea omului este alctuit din tot ceea ce se ntiprete n mintea omului i este evideniat prin comportamentul lui n diferite situaii pe parcursul ntregii viei; Experiena pe care o acumulm de-a lungul vieii determin o permanent dezvoltare adaptiv, dar rmnem constani n trsturile de fond: suntem mereu altfel, dar totdeauna noi nine; Ceea ce suntem fiecare dintre noi, ceea ce putem fi i ce am dori s devenim sunt componentele luptei pentru devenire, ntre ele trebuind s existe echilibru i armonie; Cunoaterea de sine i educaia trebuie s stea la baza modelrii propriei personaliti; ScopPregtirea adolescenilor pentru asumarea i exercitarea corect a statutului de adult independent n rolurile sociale fundamentale.ObiectiveContientizarea de ctre adolescent a faptului c oamenii sunt, n elementele lor eseniale, toi la fel: se nasc, cresc i se dezvolt psihosocial, mbtrnesc i mor;Fixarea elementelor caracteristice dezvoltrii n adolescen, implicit a diferenelor determinate de identitatea de sex;Abilitarea adolescenilor cu informaii i metode de autoevaluare;Dezvoltarea interesului pentru cunoaterea de sine;Stimularea relaionrii sociale, cunoaterea limitelor individuale n relaia EU CEILALI.Cunoaterea caracteristicilor creterii i dezvoltrii bio-psiho-sociale la pubertate i adolescen;

Recomandri pentru formatoriVerificarea materialului de suport al leciei naintea ntlnirilor, luarea msurilor legate de spaiu, participani astfel nct s se evite surprizele neplcute;Activitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice alternnd secvenele de pregtire prin metode afirmative, interogative i active.Metode afirmative:Prezentarea unui material, de ctre formator sau de specialitii invitai de acesta, sub forma unor mici expuneri;Exerciii utilizndu-se tehnica creion hrtie, tabla, flip chartul etc;Metode interogative:Verificarea cursantului privind gradul de nvare i de fixare a unor informaii;

Metode participativeDiscuii de grup, joc de rol, brainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de grup.Evaluarea iniial va permite comparaia informaiei de baz, deinut iniial de participani, cu informaia similar obinut dup un timp i va demonstra influena pe care au avut-o activitile derulate i dac lecia i-a atins scopul propus. Resurse necesareUn spaiu adecvat numrului de cursani i tipului de activitate; Materiale informative de tipul planelor, pliantelor, mici cri de popularizare n domeniul sntii comportamentului sexual; Flip chart, tabl, creioane colorate; fie, chestionare, foi de evaluare, etc; dosare i eventual albume foto; diferite obiecte de recuzit pentru jocul de rol; reportofon, casete audio.

Activitatea 1Aa sunt EU Cunoaterea de ctre adolesceni i tineri a prilor pozitive i negative ale personalitii lor joac un rol important n gsirea unor modaliti de depire a aspectelor negative i a unor modaliti de dezvoltare a ceea ce au mai bun. Exist foarte multe elemente ale personalitii n formare de care ei nu sunt contieni, elemente pe care le ignor sau le minimalizeaz precum i elemente de care sunt mndri.Autocunoaterea sau autoaprecierea reprezint cunoaterea calitilor i defectelor proprii, a capacitilor, aptitudinilor i atitudinilor, a trsturilor de personalitate precum i a gradului lor de dezvoltare. Ea se realizeaz prin comparaie cu ceilali oameni i evideniaz particularitile individuale n cadrul unor grupuri.

Exerciiul 1 Cine sunt? Ce sunt?Fiecare din noi ndeplinete n viaa de zi cu zi mai multe roluri: om, european, cretin, fiu/fiic; elev, prieten, coleg, frate / sor, etc.Vorbii despre voi identificnd ct mai multe roluri pe care le ndeplinii. Timp de lucru: 5 minute reflexie, 5 minute expunere individualExplicaii pentru formatorn dinamica articulrii identitare se disting trei niveluri de definire a eului. - un nivel supraordonat care trimite la identitatea speciei umane, la fiina uman i diferenele dintre aceasta i alte specii (eu sunt / noi suntem oameni);- un nivel intermediar al definirii propriei persoane ca membru al unui grup; este vorba de o identitate social bazat pe similitudinile din interiorul grupului i diferene fa de alte grupuri;- un nivel subordonat al definirii propriei persoane ca fiin singular, unic; identitatea este bazat acum pe comparaii interpersonale, pe diferenele dintre eu i cellalt n interiorul grupului de apartenen (eu i X suntem elevi n aceeai clas, dar spre deosebire de X care nu are frai, eu am 2 frai i tiu s cnt la ghitar).Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezint procesul de socializare? Pornind de la exerciiul 1, se discut prezentrile membrilor grupului, subliniindu-se asemsnrile i deosebirile identitare.Timp de lucru: 20 min.

Exerciiul 2 Cum m prezint ?ScopFacilitarea autocunoaterii de ctre subieci.Dezvoltarea capacitii de prezentare a propriei persoane.

Resurse necesare: Covor /mochet; Tabl / flipchart; Creioane i cret colorat; Coli de scris; Fie de autoevaluare; Scenariile pentru jocul de rol; Studii de caz.Procedura:Dup ce grupul s-a ntrunit, formatorul le prezint scopul activitilor care se vor derula; va trebui s-i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea i se va accentua caracterul informal, distractiv al lor.Participanii vor sta n cerc pe covor mpreun cu moderatorul grupului i vor face o scurt prezentare a lor; nume, vrst, autodescriere fizic, orice informaie pe care ei o consider important i cred c i reprezint.Recomandri pentru formatorPrezentarea va ncepe de la formator;Vor fi stimulai s spun ct mai multe lucruri despre ei;Nu se vor permite ironiile, ntreruperile etc.Exemplu pentru autoprezentare: M numesc sunt elev() mi place s muzica mea preferat este sunt nlat() / scund() cea mai mare calitate a mea este meseria pe care vreau s o practic mai trziu este am prieteni etc.Dup ce s-au prezentat toi participanii, sunt ntrebai dac i amintesc ce i caracterizeaz pe X, Y, Z ; apoi se scriu pe tabl elementele comune identificate la toi participanii sau lacea mai mare parte a lor precum i cele care i difereniaz. Exemplu pentru sistematizarea acestor informaii:ComuneSpecifice

Vrsta 16-17 ani (= adolesceni);Reedina: Centrul de Plasament;Profesia: eleviFete i bieiBlonzi / brunei / ateninali / scunziPasiuni

La sfrit se solicit participanilor s comenteze observaiile notate pe tabl i s sintetizeze cteva concluzii care s rspund la urmtoarele ntrebri:Ce anume ne caracterizeaz pe noi toi ?Ce anume ne difereniaz ?De ce natur sunt elementele care ne difereniaz ?Discuia de grup se termin cu jocul Baba oarba n care, grupul, mprit n dou, trebuie s acumuleze un punctaj din identificarea subiecilor. Fiecare membru al subgrupului va fi legat la ochi i va trebui s identifice din 3 ncercri un subiect al celuilalt grup. Va fi ajutat cu informaii legate de preocuprile acestuia i nu din trsturile fizice. Grupul ctigtor va hotr pedepse hazlii pentru nvini.Se pot propune mai multe jocuri, interactive, cu scopul de a stimula participarea i de a identifica reacii pozitive sau negative, n cazul unor situaii reale sau imaginare.La finalul activitii li se solicit participanilor s completeze fia de autoevaluare Aa sunt EU (v. anexa), n cazul n care timpul nu le permite aceste fie pot fi date spre completare ca tem de cas. Formatorul trebuie s insiste pentru completarea tuturor rubricilor. Este de ateptat ca subiecii s nu completeze toate spaiile sau ca informaia transmis s fie sumar. Fiele se vor pstra i se vor compara cu cele care vor fi administrate la sfritul acestui modul de pregtire.

Exerciiul 3 Cu cine m asemn ?ncearc s identifici 5 grupuri distincte din care faci parte i gndete-te cum au influenat/cum influeneaz ele identitatea ta! Timp de lucru: 10 min.Explicaii pentru formatorSe discut la sfritul exerciiului despre grupurile din care fac parte tinerii, subliniindu-se c fiecare dintre ei face parte din acelai grup (ex. toi sunt elevi n aceeai clas), dar aparin i unor grupuri diferite (ex. X este prieten cu Y i Z, pe cnd A este prieten cu B, C i Z, etc.). Formarea personalitii este un proces cu dubl deschidere:socializarea (integrarea social, nvarea culturii ca transfer de la o generaie la alta, etc.); individualizarea (adaptarea cerinelor sociale la structura proprie, cultivarea elementelor individuale specifice, etc.).n acest context conceptul de identitate este foarte important: identitatea este noiunea fundamental pe care trebuie s o avem n vedere atunci cnd vorbim despre scopurile socializrii; ea rezult din interaciunea dimensiunilor social i individual ale fiinei umane i, ca i cultura, nu este dat odat pentru totdeauna ci se construiete i re-construiete permanent, fiind multidimensional.n cazul copiilor instituionalizai, formatorul va sublinia n discuii pe marginea exerciiilor diversitatea identitar a acestor copii, faptul c ei nu sunt deosebii de celelalte grupuri de aceeai vrst, beneficiaz de acelai tip de instrucie, aparin aceleiai culturi, aceleiai naiuni, etc. i trebuie, n consecin, s i valorifice la maximum potenialul individual pentru a se integra n viaa social i profesional fr complexe de apartenen la un anumit grup supus unor etichete discriminatorii.

Exerciiul 4 Cine sunt ei?Alege din exerciiul 2 dou grupuri din care ai afirmat c faci parte i enumer trei caracteristici ale lor. ntreb-i pe colegii prezeni (care s-au afirmat sau nu ca aparinnd acelorai grupuri) dac sunt de acord cu tine. Compar caracteristicile gsite de tine, cu cele gsite de ali colegi ce au afirmat c aparin unui aceluiai grup cu tine. Timp de lucru: 20 min.Exerciiul 5 Ce fel de persoan te consideri?Se va rspunde n scris, individual. Rspunsurile nu se vor discuta n grup. Fiecare membru al grupului va fi invitat s reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din chestionar.Timp de lucru: 15 min.Sunt :

mai curnd optimistmai curnd pesimistnu tiu

Sunt o persoan:

1.indiferent2.negativist3.susceptibil4.nu tiu

M consider:

1.generos2.individualist3.interesat4.nu tiu

M consider o fiin:1.foarte fericit2.mai curnd fericit3.mai curnd nefericit4.foarte nefericit5. nu tiu

Crezi n:

1.propriile fore2.destin3.noroc4.nu tiu

Exerciiul 6 Chestionar pentru a te autocunoate Care consideri c este:Cea mai mare fericire:..Cea mai mare nefericire:..Cea mai frumoas floare:.Cel mai mare defect la persoana iubit:Cea mai mare calitate la persoana iubit:..Cea mai frumoas vrst:Cel mai frumos oras :..Timp de lucru: 15 min.

Rspunsurile individuale se scriu de ctre formator pe tabl i se comenteaz cu ntregul grup pentru a se vedea spre ce se ndreapt preferinele grupului respectiv. Exerciiul 7 Povestete despre tine! Povestete colegilor o ntmplare din viaa ta n care i-ai pus n valoare una sau mai multe caliti personale; relateaz ntmplarea i amintete-i cum te-ai simit dup aceea. Ce au spus sau au fcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la ntmplare (i-au mulumit, i-au recunoscut meritele, etc.)?Timp de lucru: 3 min. pentru fiecare membru al grupului.Concluziile formatorului la temTimp de lucru: 5 min. Formatorul va pune n eviden ce cunotine i mai ales ce atitudini i comportamente au manifestat copiii / tinerii n cadrul activitilor subliniind aspectele pozitive i implicarea personal a fiecruia.

Joc autodescoperire: Palariile De-a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite palarii precum rolurile pe care le vom interpreta. Dandu-ne seama ce palarie ar trebui sa purtam si totodata de rolul pe care ceilalti cred ca il jucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai bine in peisaj.Aceasta activitate le da frau liber participantilor in a alege o palarie care sa reprezinte starea de spirit zilnica a fiecaruia. Fiecare participant va trebui sa creeze o palarie pentru o alta persoana din grup, pentru a-i arata cum este perceputa.Impartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr-un grup si costientizarea fiecarui individ asupra modului in care este privit de examinator (grup).Participani : Membri ai unui grup care deja se cunosc bine n numr par.Resurse necesare : Ziare sau hartie creponat; Panglica ; Markere colorateFiecarei persoane i este stabilit un alt membru din grup, caruia va trebui sa i confectioneze o palarie din hartie. Fiecare participant va confectiona o palarie pentru sine si alta pentru corespondentul sau in joc. Palariile trebuie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o palarie semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata (ex. o palarie colorata in bleu-culoarea cerului, ar fi pentru o persoana calda cu toti cei din jurul sau sau o palarie de bucatar pentru o persoana care "aduna toate lucrurile mici si le transforma intr-un lucru mare"). Incurajati participantii sa fie creativi.Cand palariile au fost confectionate, initiati o ceremonie in care fiecare are ocazia sa isi prezinte propria palarie si sa explice palaria pe care a confectionat-o pentru corespondentul sau. Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare intr-un grup cu participanti care se cunosc bine intre ei.1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine? 2. Cum te-ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi? 3. Cate palarii diferite porti in viata ta cotidiana? 4. Ai palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schimbi? Daca da, care sunt si de ce vrei sa le schimbi?

Jocuri de autoapreciere Pentru tine, dar de la cine?Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand acestea iti sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr-un joc in care trebuie sa ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti.Invatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de imbunatatire a imaginii de sine.Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea beneficia auzind comentarii pozitive despre ei/ele si, in acelasi timp, pentru cei care trebuie sa exerseze deprinderea de a face comentarii pozitive despre altii.Intre 4 si 15 participantiResurse necesare : Cate un plic per persoana; Hartie ; Pixuri sau creioane

Procedura Dati fiecarei persoane cate un plic, pix sau creion si mai multe bucati de hartie. Cereti fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el/ea. In momentul in care ai primit plicul celui/celei de langa tine, scrii pe o bucata de hartie un atribut pe care il admiri la acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup. Cand plicurile s-au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. Acesta deschide plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca numele celui care l-a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic trebuie sa ghiceasca cine i-a adresat comentariul/complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. Scopul este ca la sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate comentariile citite. Cand jocul s-a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca sa-si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest joc.1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine?2.Ti se intampla deseori ca ceilalti sa-ti faca complimente? Cum te influenteaza acest lucru?3.Vei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu?4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti?5.Crezi tot ce a fost spus (scris) despre tine? De ce da sau de ce nu?Dupa ce toata lumea a scris atributele si le-a introdus in plicuri, redistribuiti plicurile printre participantii la joc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da.Este o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces.

Oglinda Cand ne privim intr-o oglinda, s-ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi, greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este bine. Putem efectiv sa nu ne vedem partile bune asa cum le vad ceilalti. Aceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. Suntem prea duri cu noi insine? Acordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu propria persoana, incep sa-si vada si partile bune. Poate ca se vor simti mai bine in legatura cu ei insisi.Explorarea modului in care membrii grupului se percep pe sine si compararea acestei perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti membrii din grup. Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti membrii ai grupului si recunoasterea originilor acesteia.Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. Este recomandabil ca membrii grupului sa se cunoasca intre ei.Se poate lucra individual precum si intr-un grup Resurse necesare: Coli albe de hartie, Rigla, Markere colorate, Pixuri, creioane

ProceduraDati fiecarui membru al grupului cate o coala alba in care sa deseneze chenarul unei oglinzi, lasand cel putin 2,5 cm spatiu pe margine.Fiecare trebuie sa-si treaca numele ca titlu si sa scrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep.Cand fiecare si-a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati-le intr-un teanc. Acordati suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul alb din jurul oglinzii comentarii pozitive pentru fiecare dintre colegi.Aceste comentarii trebuie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. Incurajati grupul sa fie pozitiv.Dupa ce toti si-au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le-au creeat, si acordati timp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala1.Este vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputi de ceilalti?2.Sunteti surprins de modul in care va percep ceilalti?3.De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati?4.Cum va apreciati stima de sine?Daca grupul este prea mare, impartiti-l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sa se scrie in spatiul alb de pe marginea oglinzilor.Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati-le Dvs. conturul oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior.In functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti jucatorilor sa scrie orice, nu numai lucruri pozitive, dar Nu evidentiati acest fapt. Aceasta creste increderea celor cu o stima de sine scazuta in cele scrise.Activitatea 2Identitatea sexualAdolescenii i tinerii preiau n comportament elementele care i caracterizeaz din punct de vedere al identitii sexuale, fiind puternic influenai de modelele culturale, ateptrile familiale, prerea grupului de prieteni, influena mass media, mod.Factorii care influeneaz modelarea lor sexual nu se afl neaprat n echilibru i pot determina uneori un comportament sexual deviant, fie prin cenzurare excesiv, fie printr-o exacerbare a comportamentului sexual.ScopulContientizarea de ctre adolesceni i tineri c viaa sexual este condiionat de toate aspectele vieii omului i c nu poate fi abordat corect dect n contextul relaiilor sociale i al maturizrii socio-afective a fiecrui individ.Durata :30-40 de minute.Participanti :8-10 cursani.Resurse: Tabl i cret; Hrtie, creioane; Pliante despre educaia sexual; Plane anatomice;Procedura Se mparte grupul n dou subgrupe respectiv de biei i de fete. I se solicit fiecreia dintre grupe s completeze un minichestionar:BieiiFetele

Fetele sunt Bieii sunt Bieii sunt Fetele sunt

La sfrit are loc o discuie general n care s se evidenieze diferenele de percepie i s se dezvolte un dialog n care tinerii de sexe diferite s nvee c diferenele sexuale nu sunt doar biologice ci i psihologice, emoionale i individuale. Rolul acestui exerciiu este de a diminua stressul i nelinitea care are uneori loc n relaiile sexuale ale tinerilor. Ei confund adesea dragostea cu sexul sau atracia fizic, ignornd universul individual, calitile, prietenia pe care o pot gsi la o persoan de sex opus.

Exerciii Cum m raportez la sexul opus; ce tiu despre prietenie i dragoste?Loc de desfurare: centru de plasament i cinematograf; formatorul va alege un film despre prietenie sau un film de dragoste , n funcie de vrsta patrticipanilor.

Probleme abordate: Cum comunic cu o persoan de sex opus de aceeai vrst / mai n vrst?Ce sentimente (admiraie prietenie, respect lista va fi completat de membrii grupului) dezvolt fa de aceast persoan?Cum mi exprim aceste sentimente? Cum m comport?

Exerciiul 1 Timp de lucru: 3 min. / persoanPovestii (fiecare membru al grupului) o ntmplare n care cineva v-a oferit o dovad de prietenie. mpreun cu formatorul, pe baza povestirilor, analizai: Ce caliti trebuie s aib un prieten adevrat?Ce defecte ale unei persoane v mpiedic s-i devenii prieten?Exerciiul 2Acest exercciiu reia tema prieteniei i are rolul de a identifica:Ce caliti trebuie s aib un prieten / o prieten (enumerai minimum 5)?Ce defecte s nu aib prietenul / prietena (enumerai minimum 5)?

Chestionar (a se rspunde n scris, individual)Timp de lucru: 30 min.Crezi n dragostea la prima vedere?danunu tiuPersoana iubit ar trebui s fie:frumoasinteligentsentimentalsenzualsensibilnu tiuChestionarul se lucreaz individual, apoi cu ajutorul formatorului, se listeaz pe tabl scorul calitilor / defectelor n ordinea descresctoare a frecvenei apariiei lor n completarea individual a chestionarului. Se comenteaz de ctre ntregul grup tipul de rspunsuri furnizate i caracteristicile cele mai apreciate n relaia de prietenie cu sexul opus.

Exerciiul 2Timp de lucru: 30 min.Forma de desfurare: joc de rol.Teme pe grupe: Grupul 1 Cum facem cunotin cu o fat / un biat? Grupul 2 Cum facem prezentrile ntre fete i biei?Grupul 3 Cum facem o invitaie (la film, n ora, etc.)?Grupul 4 (format din perechi) Cum ne mpcm dup o ceart, cum cerem scuze, cum iertm pe cineva ?Formatorul va oferi copiilor, nainte de nceperea exerciiului liste cu principalele formule specifice fiecrei situaii. A se prezenta / a prezenta pe cineva; a face cunotinl cunoti / o cunoti pel cunoti pe prietenul meu O cunoti pe prietena meaV cunoatei?i prezint pe (sora mea, prietenul meu, colegul meu)Permitei-mi s v prezint peSunt ncntat () s v / te cunosc. Bun ziua / Salut.mi pare bine (de cunotin).S m prezint: suntmi permit s m prezint singur. M numesc i sunt(elev n clasa, coala., prietenul lui etc)ntre prieteni sau tineri prezentrile se pot face numai cu prenumele, cu un gest al minii, fr formule explicite de prezentare.A invita, a face o invitaienainte de a face invitaia se ntreab persoana respectiv dac este liber (aceasta este deja o invitaie mascat):Eti liber () disear?Ce faci smbt?Ai un program pentru duminic?Atenie!ntrebarea Eti liber mine sear? poate ridica o problem: dac rspunsul este da va fi dificil s refuzi invitaia ce va urma. Dac rspunsul este nu va fi dificil s accepi invitaia ce i va fi adresat. Cum vom proceda?Dac nu cunoti bine persoana care te invit, poi rspunde vag: Ah, nu tiu nc ce voi face mine sear. Sau: oh, n principiu ies cu un prieten / o prieten, dar nu este nimic sigur. Acest tip de rspuns i va permite s te orientezi asupra acceptrii / refuzrii invitaiei ce va urma.Dac cunoti bine persoana, poi rspunde cinstit: Depinde. Vrei s-mi propui ceva? / S m invii undeva?Trebuie s stabilii o distincie clar ntre a invita i a propune: tradiional, cel ce invit este i cel care pltete. Este deci o diferen ntre: S mergem la un film / la o pizza (propunere, sugestie) i Te invit la un film / la o pizza. (invitaie)

Cum invitmTe invit laVrei s mergi cu mine?Vrei s dansm?Ce-ai zice de un film? A vrea s te invitA accepta o invitaieDa, cu plcere.E drgu din partea ta. Vin cu plcere.E simpatic. De ce nu? De acord.Dac spui tuEu tiucred c da.A refuza o invitaieE drgu din partea ta, darSunt dezolat (), darnu sunt liber () mine searnu potam de lucruRegret, darnu potnu-I posibilpoate alt datNu, nu m intereseaz. Nu-mi plac filmeleNu tiu dac sunt liber ()Poate, voi vedea(dac vrei s te mai gndeti asupra rspunsului ce-l vei da)A mulumi pentru o invitaieMulumesc (mult).Oh, mulumesc.Mii de mulumiri.Sunt ncntat ().E foarte drgu din partea taNu tiu cum s-i mulumescmi face mare plcereA rspunde la mulumiriN-ai pentru ce.Cu mult plcere.Plcerea e de partea mea.M bucur c ai acceptat Exerciiul 3 : film pe tem adecvat, la cinematografTimp de lucru: 2 ore.Not: formatorul poate fructifica experiena din exerciiul precedent stimulnd membrii grupului s invite la acest film pe cineva astfel nct pe ct posibil s ias n perechi cu o persoan pe care o simpatizeaz. La ntlnirea viitoare se vor rezerva 15 20 min. / grup pentru comentarea filmului vzut i concluziile care se pot desprinde la sfritul ntregii teme (nevoia de comunicare deschis, de cunoatere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la baza relaiilor dintre fete i biei, etc.). Este recomandabil ca organizarea ieirii, cumprarea biletelor, alegerea filmului dintr-o ofert de filme cu tematica respectiv ce ruleaz n localitate s fie fcute de ctre copii / tineri cu ajutorul formatorului. Se vor repartiza responsabiliti: cine se intereseaz de orarul filmelor i de costul biletelor, cine cumpr biletele; dac este cazul, cine se intereseaz de mijloacele de transport n comun care circul n acea zon, etc.