Astm bronsic 2.php

Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.

Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

1

www.formaremedicala.ro

Curs: Introducere in Astm

Lectia 2: Fiziologia aparatului respirator

Aceasta lectie se va concentra asupra functiei normale a sistemului respirator

pentru a va permite ulterior sa intelegeti alterarile functionale pulmonare din

astm.

Sef lucrari Dr. Dragos Bumbacea – autor

Dr. Daciana Toma – referent

SUMAR

In aceasta lectie vom aborda urmatoarele subiecte:

1. Etapele respiratiei, cu descrierea etapei pulmonare a procesului -ventilatia pulmonara

si schimbul de gaze.

2. Reglarea nervoasa a miscarilor ventilatorii si a fluxului de aer prin caile aeriene.

3. Volume si capacitati pulmonare.

Etapele respiratiei

Se descriu trei etape ale respiratiei:

Etapa pulmonara sau respiratia pulmonara care cuprinde:

Ventilaţia pulmonara

Perfuzia pulmonara si difuziunea alveolo-capilara (schimbul de gaze)

Etapa sanguina sau functia respiratorie a sangelui realizeaza transportul

oxigenului spre tesuturi si al dioxidului de carbon spre plamani.

Etapa tisulara sau respiratia tisulara reprezinta asigurarea unui aport continuu de

oxigen pentru ca celulele sa poata realiza oxidarea substratelor necesara activitatii lor.



2


Ventilatia pulmonara

Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediul ambiant

si alveolele pulmonare, antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre

alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.

Ventilatia se realizeaza prin miscarile cutiei toracice sub influenta muschilor

respiratori, plamanii avand doar un rol pasiv.

Variatiile ciclice ale volumului toracopulmonar induc diferente de presiune intre

aerul atmosferic si cel intrapulmonar.

Se produc doua miscari de sens opus: inspiratorie si expiratorie.

Inspiratia

In timpul miscarii inspiratorii are loc

cresterea volumului cutiei toracice in

trei dimensiuni si o crestere secundara a

volumului pulmonar (expansiunea

pulmonara).

Expansiunea plamanilor in cursul

inspiratiei determina scaderea presiunii

aerului intrapulmonar, cu aparitia unui

gradient de presiune (aprox 2-3 mmHg)

fata de aerul atmosferic, cu patrunderea

aerului in plamani.



3


Expiratia

La sfarsitul inspirului, prin relaxarea

musculaturii inspiratorii (diafragm si

muschi intercostali) are loc reculul

fibrelor elastice din peretii alveolari

cu eliminarea aerului din plamani.

Expirul de repaus reprezinta un

proces pasiv.

Musculatura implicata in miscarile ventilatorii

Muschii respiratori implicati in miscarile

cutiei toracice sunt:

Inspiratori

Diafragmul si intercostalii externi in

inspiratia de repaus

In efort se mai adauga scalenul,

sternocleidomastoidianul, pectoralii,

trapezul si dorsalii

Expiratori

Expirul este un act pasiv in respiratia

de repaus. Devine activ in expirul

fortat – proces in care contribuie muschii respiratori accesori- abdominali,

intercostalii interni, patratul lombelor, tringhiularul sternului.



4


Schimbul de gaze - hematoza pulmonara

Oxigenarea sangelui din capilarele pulmonare

poarta numele de hematoza pulmonara.

In repaus sangele arterial transporta sub

forma de HbO2 97,5% din cantitatea totala de

O2.

Datorita fierului bivalent pe care il contine,

hemoglobina se combina foarte rapid cu O2,

fiecare din cei 4 atomi de fier ai gruparilor

hem putand fixa o molecula de oxigen.

Schimbul de gaze - gradienti de concentratie

Clic pe cuvintele subliniate.

La nivel pulmonar schimburile gazelor se realizeaza prin difuziune

determinata de diferente de presiune partiala ale O2 si ale CO2

intre cele doua medii separate de membrana alveolo-capilara:

aerul alveolar si sangele din capilarele pulmonare.

In aerul alveolar presiunea O2 este mult mai mare (100 mmHg)

decat in sangele venos capilar (40 mmHg), deci

O2 va trece din aerul alveolar in sange pana se echilibreaza cu O2

din aerul alveolar.

CO2 va urma un drum invers, trecand din sangele venos, unde se gaseate la o presiune

de 47 mmHg, in aerul alveolar, unde presiunea sa partiala este de 40 mmHg.



5


Schimbul de gaze - factori esentiali

Click pe butonul start animatie pentru a observa cum eritrocitul elibereaza CO2

si se incarca cu oxigen.

Schimbul de gaze intre sange si aerul alveolar se

realizeaza prin difuzie. O serie de factori contribuie

in acest proces:

a) suprafata mare de schimb. Astfel, datorita

existentei alveolelor pulmonare care au forma de

sac, se obtine o suprafata pulmonara de aproximativ

70-80 m2, la adult.

b) cale de difuzie foarte scurta. Peretele alveolar are

o grosime mica ceea ce permite trecerea rapida a

gazelor dintr-o parte in alta.

c) existenta gradientilor de concentratie pentru

oxigen si dioxid de carbon.

In astm nu este afectat schimbul gazos prin membrana alveolo-capilara spre

deosebire de BPOC unde prin distructia peretilor alveolari suprafata de schimb

gazos este mult diminuata afectand schimbul de gaze.

2. Reglarea nervoasa a ventilatiei si a fluxului de aer in

caile aeriene

Desi miscarile ventilatorii reprezinta un proces

involuntar, automat, o serie de muschi pot fi

controlati voluntar avand ca efect modificarea

ritmului natural al succesiunii inspirului si expirului.

Reglarea fluxului de aer in caile aeriene este un

proces automat in totalitate care nu poate fi

controlat voluntar fiind realizat de catre sistemul

nervos vegetativ.



6


Reglarea nervoasa a ventilatiei

Interactiunea intre controlul voluntar si involuntar al respiratiei este complexa,

implicand o serie de elemente:

Chemoreceptori ce sesizeaza modificari in

concentratiile de O2 si CO2 din sange si le trasmit

catre trunchiul cerebral.

Mecanoreceptori ce monitorizeaza activitatea de

la nivelul musculaturii respiratorii si cailor

aeriene (receptori de intindere, iritativi).

Maduva spinarii si neuronii motori care transmit

impulsuri catre musculatura respiratorie.

Trunchiul cerebral (bulb si punte) unde se gasesc

cei doi centri respiratori - inspirator si expirator

- ce realizeaza controlul automat al ventilatiei.

Centri nervosi superiori la nivelul carora se

realizeaza controlul voluntar al ventilatiei.

Controlul automat al ventilatiei

Centrii nervosi din trunchiul cerebral contin populatii neuronale care au rolul de a initia

impulsuri nervoase care genereaza ritmul ventilator.

Maduva spinarii si neuronii motori trimit impulsurile la nivelul musculaturii respiratorii

care prin contractie/relaxare intervin in derularea succesiunii automate intre inspir si

expir.

Ritmul si amplitudinea miscarilor ventilatorii sunt reglate prin mecanism de feed-back

de catre informatiile culese de receptorii aflati la nivelul diferitelor structuri (tesut

nervos, vase de sange, plamani).



7


Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Sistemul nervos vegetativ reprezinta parte a

sistemului nervos periferic cu rol in reglarea

automata, involuntara a functiei organelor

interne.

Cele doua componente ale sistemului nervos

vegetativ (simpatic si parasimpatic)

actioneaza in antagonism, sistemul nervos

vegetativ simpatic controland activitatea

organelor interne in conditii de stress (fuga

sau lupta) in timp ce sistemul nervos

parasimpatic restabileste echilibrul.

La nivel pulmonar sistemul nervos autonom

contribuie la reglarea bronhomotricitatii,

actionand asupra musculaturii netede din

peretele bronhiilor.

Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Contractie/relaxarea musculaturii netede din peretii bronhilor ajusteaza fluxul

aerian din caile aeriene.

Reglarea bronhomotricitatii este realizata prin intermediul sistemului nervos

vegetativ astfel:

- Sistemul nervos vegetativ simpatic realizeaza relaxarea musculaturii

netede din peretii bronhiilor

- Sistemul nervos vegetativ parasimpatic realizeaza contractia

musculaturii netede din peretii bronhiilor



8


SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC - SNVS

Mediatorii chimici (neurotransmitatorii) prin

intermediul carora actioneaza SNVS sunt:

- Adrenalina

- Noradrenalina

Acesti neurotransmitatori actioneaza la nivelul

celulei efectoare (ex: fibra musculara neteda)

asupra receptorilor specifici SNVS, receptorii

adrenergici.

Receptorii adrenergici se impart in:

Alfa

beta 1, beta 2 si beta 3

La nivel pulmonar mai raspanditi sunt receptorii beta 2 adrenergici: in muschiul neted,

mastocite, glandele bronsice, celulele epiteliale. (Receptorii beta 1 adrenergici sunt mai

frecventi la nivelul cordului, iar beta 3 in tesutul gras).

Stimularea receptorilor beta 2 prin eliberarea de adrenalina sau noradrenalina

produce relaxarea fibrelor musculare netede si dilatarea cailor aeriene.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC - SNVP

Actiunea SNVP la nivel pulmonar este mediata de catre nervul vag.

Mediatorul chimic al SNVP este reprezentat de

acetilcolina (ACH) care actioneaza asupra receptorilor

SNVP, receptorii colinergici.

Receptorii colinergici la nivelul plamanului sunt

muscarinici de tip:

M1 – situat la suprafata celulelor secretoare de

mucus – determina hipersecretie de mucus

M2 – situat presinaptic – determina inhibarea

eliberarii de ac etilcolina (indirect bronhodilatatie si scaderea secretiei de mucus)

M3 – situat la suprafata fibrlor musculare netede – determina bronhoconstrictie

Receptorii muscarinici sunt mai larg raspanditi in caile aeriene mari.

Stimularea receptorilor colinergici de catre acetilcolina determina contractia

fibrelor musculare netede si constrictia cailor aeriene.



9


3. Volumele si capacitatile pulmonare

In cursul miscarilor ventilatorii, patrund si ies

din plamani volume de aer a c aror marime

este in functie de talia persoanei de varsta, de

sex, de postura, etc. si a caror masurare poate

aduce informatii asupra integritatii aparatului

toraco-pulmonar.

Evaluarea volumelor se face prin spirometrie

cu ajutorul spirometrelor.

Volumele si capacitatile pulmonare



10


Concluzii

Respiratia reprezinta un proces complex alcatuit din trei faze (pulmonara, sanguina si

tisulara)

Faza pulmonara este reprezentata de ventilatia pulmonara si schimbul de gaze la nivel

pulmonar.

Schimbul de gaze se realizeaza la nivelul membranei alveolo-capilare ce ofera un

perete extrem de subtire (difuziune rapida) si o suprafata mare de schimb – prin

gradient de concentratie pentru O2 si CO2 intre cele doua medii (aerul alveolar si

sangele capilar).

Ventilatia pulmonara este reprezentata de totalitatea miscarilor respiratorii care asigura

transportul aerului in si din plamani, fiind reglata de catre centrul respirator din bulb

stimulat in principal de stimulii chimici (nivelul de O2 si CO2 din sange).

Bronhomotricitatea este reglata neuroumoral prin intermediul sistemului nervos

vegetativ:

simpatic – produce relaxarea bronsica prin adrenalina actionand pe receptorii

adrenergici de la nivelul fibrelor musculare netede;

parasimpatic – produce constrictia bronsica prin acetilcolina actionand pe receptorii

colinergici muscarinici de la nivelul musculaturii netede bronsice.

Referinte

1. HARRISON’s – „Principles and Practice of Internal Medicine”, 17th Edition (2008).

2. HAULICA – „Fiziologia Umana”, editia a II-a, Ed. Medicala”, 2002.

3. Clancy J, McVicar A. – “The respiratory System. Physiology and anatomy: a

homeostatic aproach" London, Edward Arnold.

4. Stevens A, Lowe J.- Respiratory system. Human histology, Barcelona, Mosby.

Astm bronsic 2.php

Documents

Transcript of Astm bronsic 2.php