(A.Sp.P.N2-R. 12 215 D.F.A.) INTRODUCERE

Autospeciala de stins incendii cu praf si azot este o masina de categorie grea ,destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri,in vederea interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii in obiectivele economico-sociale.

Se recomanda cu precadere in domeniile petrochimic, energetic, chimic, transporturi, electronic, etc. Autospeciala foloseste pentru interventii la stingerea incendiilor numai pulberi stingatoare si poate lucra atat independent, ca si in cooperare cu alte masini. Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi, fie pe linii de furtun tip C. terminate cu tevi de refulare,care se pot racorda:patru la tevile de protectie si patru la gurile evacuare plasate pe rezervoarele de pulbere. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functinarea motrului, autospeciala poate lucra si din mers. Fiind realizata pe autosasiul Roman 12.215 D.F.A. ,autospeciala de stins incendii cu praf si azot are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o cantitate de substante stingatoare si accesorii, recum si 5+1 servanti. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta, cat si din apropierea focului. In situatii deosebite, cand se lucreaza cu tunul in apropierea focarului, protectia servantilor este asigurata de compartimentul personalului, care este executat din tabla de otel si are izolatie termica. Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice, din cabina, care maresc operativitatea autospecialei. Toate comenzile care dau de la distanta (din cabina ), se pot executa si manual.

1. CARACTERISTICI TEHNICO-TACTICE ALE AUTOSPECIALEI

1.1 DIMENSIUNI:

Lungime - 8.860 mm Latime - 2.500 mm Inaltime maxima (descarcat) - 3.220 mm Garda la sol - 300 mm Ampatament - 3.665+1.270 mm Ecartament fata - 1.912 mm Ecartament spate 1.667 mm Unghi de atac - 30 Unghi de degajare - 19

1.2 MASA AUTOSPECIALEI:

Masa totala complet echipata (inclusive servanti) 20.025 kg: Pe puntea-fata - 5.410 kg Pe puntea-spate 14.615 kg

Masa proprie (fara agenti stingatori, accesorii si servanti) 13.200 kg:

Pe partea-fata 5.200 kg Pe partea-spate 8.600 kg

Pulbere stingatoare (Florex sau pulvagen) 4 x 1.250=5000 kg Accesorii 800 kg Servanti 400 kg

1.3 CAPACITATI:

Rezervor pentru pulbere stingatoare 140 l Butelie pentru azot: (16+1)x40=680 l Rezervor combustibil - 220 l

1.4 CARACTERISTICI FUNCTIONALE ALE INSTALTIEI SPECIALE:

Debitul pe tevile tunului 2 x 7,7=15,4 kg/sec Debitul pe tevile de autoprotectie 4 x 5,1=20,4 kg/sec Debitul pe tevile manuale de refulare 4 x 4,8=19,2 kg/sec Debitul total de praf 55 kg/sec Presiunea de lucru a instalatiei speciale 10 daN/cm Presiunea azotului pentru comanda reductoarelor si pentru purjare 10-12 daN/cm Presiunea azotului in butelii 130-150 daN/cm Presiunea azotului sau aerului pentru comenzile electropneumatice 5-10 daN/cm Bataia tunului cu praf in plan orizontal 50 m Bataia tevilor de autoprotectie 35 m Bataia tevilor manuale de refulare 25 m Rotirea tunului pe plan vertical:-10 - +80

Rotirea tunului in plan orizntal:-360 Timpul de presurizare a rezervoarelor 60 sec

1.5 CARACTERISTICI DE EXPLOATARE:

Puterea maxima a motorului: 215 CP(a 2200 rot/min) Puterea cuplului maxim al motorului: 76 daN m la 1400 rot/min Viteza maxima de deplasare: 80 km/h Viteza medie economica: 40 km/h Raza minima de viraj:9,25m Consum mediu de carburant (motorina):

La 100 km vara 40 l La 100 km iarna 44 l La ora de functionare pe loc 6 l

Presiune in pneuri:

Fata: 7daN/cm Spate: 6,5 daN/cm

Presiunea minima a aerului din instalati de franare: 6 daN/cm 2. CONSTRUCTIA AUTOSPECIALEI

Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale:

2.1 Autosasiul R. 12215 DFA modificat avand semnificatia 205-0023 2.2 Compartimentul personalului 2.3 Compartimentul instalatiilor 2.4 Instalatiile speciale

2.1 Autosasiul acestei masini deriva direct din autosasiul autocamionului Roman 12.215 DFA, care a suferit

urmatoarele modificari: - cabina originala (tip MAN) s-a inlocuit cu o cabina speciala; - s-a echipat cu o priza de putere de tip N 70/ 1C; i=0,55, pentru antrenarea pompei de ulei, care

asigura actionarea tubului si a suportilor basculanti; - sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat in loc de patru; - arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite.

Sasiul propriu-zis de la A.Sp.P.N2 R.12.215 DFA constituie elemental de rezistenta pe care se fixeaza majoritatea agregatelor, mecanismelor si sistemelor autovehiculului.

Se compune din lonjeroane profil U si traverse asamblate prin nituire. Motorul: - tip D 2156 HMN8 Dieselin 4 timpi, racit cu antigel; - numarul cilindrilor: 6 in linie, inclinati la 40; - cilindreea: 10,34 l; - raport de compresie: 17:1; - puterea maxima: 158 kw (215 CP) la 2200 rot/min; - momentul maxim: 76 daN/m la 1400 rot/min; - presiunea de injectie: 175daN/m; - consum de carburanti la 100 km (litri); - vara: 40 l

- iarna: 44 l - consum de carburanti la ora de functionare: 5 l; - ordinea de aprindere (cilindrul 1 pe partea volanului): 1-5-3-6-2-4; - jocul la supapa, motorul rece: - supapa de admisie: 0,2 mm; - supapa de evacuare: 0,25 mm - reglaj temperature termostat si jaluzele; - temperature de lucru: 80 - 90; - ungerea sub presiune; - filtrarea uleiului filtru de ulei in serie (filtru centrifugal); - presiunea uleiului: - mers in gol: 0,45 1,4 atm; - turatie nominala: 3 4 atm; - filtru de aer - cu baie de ulei; - pompa de injectie in linie, cu flansa; - filtru de combustibil: brut si fin; Ambreiajul monodisc uscat, cu comanda hidraulica tip GF 380 KR. Cutia de viteze: tip AK 6-80 cu sase trepte de mers inainte si una de mers inapoi. Priza de putere tip N 70/ 1C, I=0,55. Puntea din fata tip VA 0524 portanta 5500 daN cu reductoare laterale (antrenata permanent). Puntile din spate tip HD 0835 portanta 2x800 daN cu reductoare laterale si cu diferentiale blocabile. Cutia intermediara tip G 450 cu diferential interaxial blocabil si redactor. Suspensia: - in fata: doua arcuri cu foi semieliptice si tampoane de cauciuc cu actiune progresiva si armotizoare

telescopice; - in spate: arcuri cu foi semieliptice oscilante si cu bara de reactiune. Sistemul de franare: - frana de serviciu cu 2 circuite, rotile din fata franate pneumohidraulic, cele din spate pneumatic; - frana de siguranta cu ac acumulator, actioneaza pe rotile din spate in mod mecanic. Eliberarea franei se face pneumatic.Presiunea de lucru: 6,2-7,35 si 5 atm. - frana de motor: clapeta pe canalul de evacuare actionata cu aer comprimat; - compressor monocilindric actionat cu 2 curele trapezoidale 12,5x13,00. Directia: - tip ZF Hidro 8065. Rotile: - pneuri:10,00 20,16 PR; - presiunea - fata 7,0 atm; - spate 6,5 atm; numarul rotilor: 10+1. Instalatia electrica: - tensiunea 24 V, cu alternator de 520 W; - bateria de acunulatoare 2x12V/110A; - demaror 4 CP. 2.2 Compartimentul personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat,care adaposteste

echipajul compus din 5+1 persoane, aparatura de comanda si control, cat si o parte a accesriilor p.s.i. din dotare. Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansamble pricipale:

scheletul, care consta intr-un sasiu auxiliar si o suprastructura formata din tevi patrate de otel ansamblate prin sudura;

invelisul exterior, executat din tabla de otel sudata pe scheletul metalic; podeaua,confectionata din tabla de otel de 1,5 mm grosime si acoperita cu un covor de cauciuc; invelisul interior, realizat din placi fibrolemnoase, melaminate, fixate de schelet; stratul termoizolant,din polistiren expandat, are grosime de 50 mm si este introdus intre cele doua

invelisuri ale compartimentului; geamurile securizate de 16 mm grosime, situate atat in fata cat si in partile laterale ale caroseriei

cabinei; la sofer si la comandat exista cate un geam culisant, care permite scoaterea capului pentru manevrarea masinii si usureaza comunicarea cu exteriorul;

patru usi,cate doua pe fiecare parte; pentru usurarea accesului in compartiment , sub usi sunt prevazute cate doua scari, iar in interiorul compartimentului, langa usi, se afla cate un maner de prindere;

capota motorului, realizata in constructie demontabila, asigura accesul la motor in trei variante (in functie de natura si de volumul lucrarilor de executat):

a). accesul la joja de ulei si busonul vasului de expansiune se asigura prin clapa de pe capota:

b). accesul la cureaua ventilatorului,pompa de injectie,injectoare, filtru de ulei s.a. se realizeaza prin rabatarea partii superioare a capotei; c). accesul general la motor se asigura prin demontarea completa a capotei;

Demontarea motorului de pe sasiu este posibila numai prin indepartarea compartimentului personalului cu ajutorul unei macarale.Pentru aceasta pe partea superioara a compartimentului sunt prevazute doua urechi;

trei suporti pentru fixarea compartimentului personalului pe autosasiu, care evita transformarea deformatiile sasiului la caroserie (cand se trece peste denivelari).Din cei trei suporti de prindere, unul este rotativ, din otel aflat in fata radiatorului, iar doi sunt elastici, din cauciuc, intercalati intre lonjeroanele autosasiului, lonjeroanele sasiului auxiliar si compatrimentului personalului, in partea din spate;

masca radiatorului, in constructie canelara fixa; usa de acces la cele doua baterii de acumulatoare, amplasata in partea stanga sub cea de-a doua usa de

acces al servantilor in compartiment; stergatorul de parbriz, care consta dintr-un motor central si doua stergatoare cu paralelogram; doua oglinzi retrovizoare, fixate pe cate un suport rabatabil, in colturile din fata ale compartimentului

personalului; prin dispunerea lor, oglinzile permit soferului sa vada toata zona din spatele masinii, conform prescriptiilor internationale;

doua scaune confortabile pentru sofer is comandantul masinii si patru scaune rabatabile pentru servanti; scaunele au posibilitatea de reglare in lungime si inaltime si de inclinare a spatarului, pentru asigurarea unei pozitii cat mai commode fata de comenzi;

Scaunele rabatabile sunt montate pe peretele din spate al compartimentului personaluilui; place bordului, care se compune din trei parti:

a) partea stanga in care sunt amplasate aparatele de control si comenzile pentru conducerea autospecialei;

b) placa mijlocie, care cuprinde o parte a instalatiei electrice si manometrele instalatiei hidrostatice;

c) partea dreapta, echipata cu aparatele si comenzile instalatiei de lucru cu pulberi; sistemul de incalzire si ventilatie, care ese constituit din doua ventilatoare si un radiator de incalzire

(instalatie originala) si o trapa pe acoperis, rabatabila in patru directii; cutia pentru accesorii p.s.i, amplasata langa peretele di spate al compartimentului personalului; doaua parasolare in dreptul parbrizului unul pentru sofer si unul pentru commandant; ornamentele, care constau din profile decorative din aluminiu, montate pe peretele din fata si pe peretii

laterali, cat si dintr-o inscriptie decorativa si o emblema, aplicate pe peretele din fata; placile de acces, confectionate din tabla striata de aluminiu care asigura circulatia pe acoperisul

compartimentului.

2.3 Compartimentul instalatiilor este am plasat in continuarea compartimentului personaluluisi frmeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar. Acest compartiment se compune din urmatoarele subansamble principale:

sasiul auxiliar, care se sprijina pe autosasiu pe trei puncte, pentru a evita solicitarea mecanica asupra structurii, in cazul deformarii autosasiului pe drum accidentat;

scheletul, executat din teava patrata de otel si ansamblat impreuna cu sasiul auxiliar, prin sudura; invelisul, confectionat din tabla de otel; patru usi duble normale, dispuse simetric, cate doua pe fiecare parte, prin care se abat suportii

basculanti; patru usi duble, scurte, dispuse simetric, cate doua pe fiecare parte, pentru acces in compartimentul

instalatiilor; doua capace mari deasupra rezervoarelor unu si trei, prin care se pot scoate rezervoarele pentru praf; patru capace mici, situate pe acoperis, care asigura accesul la gurile de vizitare si umplere a

rezervoarelor pentru praf; doua scari si doua cai de acces pe acoperis; scarile sunt executate din teava de otel si amplasate pe

peretele din spate al caroseriei; placile de acces sunt din tabla striata de aluminiu; balustrade din teava de otel pe partile laterale si in spate; doua compartimenete pentru accesorii, dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate sub nivelul

sasiului; podeaua, executata din tabla de otel si acoperita cu un covor de cauciuc, care inchide complet parte

inferioara a compartimentului; ornamentele, realizate din profile decoarative de aluminiu.

2.4 Instalatiile speciale: a. instalatiile de stins cu praf si azot; b. instalatiile de comanda electropneumatica si pneumatica; c. instalatia hidrostatica; d. instalatia de purjare; e. instalatia electrica.

a. Instalatia de stins cu praf si azot: este formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan. Aceste posibilitati de functionare sunt asigurate prin conectarea gurilor de evacuat pulbere de la colectorul comun de praf, pentru toate cele patru rezervoare de pulbere. Din punct de vedere constructiv, un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot, de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot, de joasa presiune. Ambele circuite sunt deschise. Circuitul de inalta presiune este realizat din mai multe elemente, prezentate in continuare, in ordinea de montare si functionare:

patru butelii de 40 l fiecare,prevazute cu robinete cu ventil si incarcate cu azot la presiunea de cel putin 130 daN/cm2.Cele patru butelii sunt fixate intr-un suport basculant actionat hidraulic ;

patru furtunuri de inalta presiune, terminate cu holendere corespunzatoare pentru racordare; patru supape de sens unic pentru azot (cate una pentru fiecare butelie); un collector, pentru azotul de inalta presiune care se scurge din butelii; camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot; un manometru (de la 0-250 daN/cm) cu care se verifica presiunea azotului in circuitul de inalta

presiune; o conducta metalica pentru legatura intre circuitl de inalta presiune si manometru.

Partile componente ale circuitului de joasa presiune sunt urmatoarele: camera de joasa presiune a reductorului de mare debit pentru azot.La aceasta camera este racordata

supapa de siguranta a reductorului.Fiind un redactor diferential, cu membrana, presiunea din aceasta camera este egala cu presiunea gazului de comanda pentru deschiderea reductorului.Presiunea optima de lucru a instalatiei este de 8-10 daN/cm;

o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile in interiorul rezervorului care serveste pentru transportul azotului intre redactor si rezervor la o presiune de maximum 12 daN/cm;

cinci dispersoare de azot dispuse simetric la partea inferioara rezervorului.Aceste dispersoare indeplinesc si rorlul de supape de sens unic, numai pentru praf, datorita fibrelor din pasla, care nu permit trecerea profilului spre redactor;

un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (circa 1250 kg Florex) si care este prevazuta la partea inferioara cu un filtru pentru praf, avand elemental din pasla;

un manometru de joasa presiune (0-25 daN/cm) si conducta de legatura intre manometru si filtrul pentru praf;

o supapa de siguranta pentru rezervor, fixate direct pe filtru care intra in functiune cand presiunea din rezervor ajunge la 12 daN/cm;

un robinet cu cep manual, pentru decomprimarea rezervorului, montat pe corpul filtrului pentru praf, care serveste la scoaterea de sub presiunea rezervorului;

o conducta de alimentare a tevii de refulare (pistolului) pentru praf, care se alimenteaza din interiorul rezervorului printr-o palnie(priza de praf), iar la exteriorul rezervorului se termina cu un record fix tip C.Imediat langa rezervor, langa exterior, curgerea prfului fluidizat prin aceasta conducta este controlata de un robinet sferic, manual;

o conducta de alimentare cu praf a colectorului format din doua elemente.Oteava sifon din otel care se termina in interiorul rezervorului cu o palnie ce constituie panza de praf.Aceasta teava strabate peretele rezervorului, de care este sudata, si se termina cu un record fix tip B.

Inaintea racordului fix se gaseste un robinet cu clapeta care asigura deschiderea sau inchiderea circuitului de praf pe aceasta conducta, prin actionare electropneumatica sau manuala. A doilea element este format din furtun de refulare tip B prevezut cu racorduri de refulare tip B.

colectorul de praf constituit dintr-o conducta metalica infundata la un capat, la care se racordeaza prin sudura, patru segmente de conducta terminate la capatul liber cu racorduri fixe tip B.La celalalt capat, colectorul are o bifurcatie: una din ramuri alimentand cu praf tunul, iar cealalta, conductele si tevile de autoprotectie;

tunul pentru praf,prevazut cu doua tevi de refulare a pulberii (figura 5).

Figura 5.

Actionarea tunului se poate face hidraulic, de la distanta si manual, cu ajutorul unui cadru de manevrare. Legaturile intre collector sit un se face printr-un segment de furtun de refulare de tip B, prevazut cu racorduri

de refulare de tip B. Trecerea prafului din colector spre tun este contrlata de un robinet cu clapeta actionat electropneumatic.In caz

de nevoie, robinetul poate fi actionat si manual; conducta pentru autoprotectie, executata din teava de otel se ramifica, pe sub cabina in patru iesiri

prevazute cu racorduri fixe tip C , la care se pot racorda linii de furtun, tip C terminate cu tevi de refulare manuale pentru praf.

Legatura intre colector si conducta de autoprotectie se asigura printr-un segment de furtun tip B, prevazut la capete cu racorduri de refulare tip B. Refularea prafului prin conductele de autoprotectie se opreste sau se reia, ori de cate ori este necesar, cu ajutorul unui robinet cu clapa actionat electropneumatic. La nevoie, acest robinet poate fi actionat si manual.

b. Insatalatia de comanda electropneumatica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta (tip fluture) si darea unor comenzi la distanta (din cabina), in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot. Inchiderea si deschiderea robinetelor telecomanadate (6 bucati,cate unul pentru fiecare priza de praf care alimenteaza cu pulbere stingatoare colectorul; unul pe coloana de alimentare a a tunului si unul pe coloana de alimentare a tevilor de autoprotectiei) se realizeaza cu ajutorul unor cilindri pneumatici (cate unul la fiecare robinet) care folosesc drept agent de lucru aer sau azot la presiunea de 5-10 daN/cm.

Figura 6.

Tabloul de comanda am plasat pe placa bordului (in compartimentul personalului) serveste pentru controlul si comanda instalatiei de lucru cu pulberi (figura 6).

Acesta este compus din manometrul pentru controlul presiunilor, un redactor tip oxigen (reduce presiunea de la 150 atm la 12 atm) distribuitoare de ulei pentru actionarea tunului si suportilor basculanti, intrerupatoeare electrice pentru comanda de la distanta a robinetelor tip fluture si robineti pentru comanda reductoarelor. Comenzile sunt selectate manual cu ajutorul unor intrerupatoare electrice basculante cu trei pozitii fiecare (inchis, neutru, deschis) a caror destinatie este inscriptionata pe placa bordului, langa butoane. Prin aceste intrerupatoare se realizeaza sau se intrerupe alimentarea cu energie electrica a circuitelor in care sunt incluse electroventile (cate doua pentru fiecare robinet cu D.P.H.). Intrucat elementul de actiune al electroventilului este un electromagnet,la inchiderea circuitului electric miezul electromagnetic se deplaseaza axial, antrenanad si ventilul care asigura accesul gazului de lucru spre circuitul pneumatic, pe la un capat sau pe la celalalt al acestuia, dupa cum s-a comanadat (inchiderea sau deschiderea robinetului cu D.P.H.). La fiecare schimbare de sens a miscarii pistonului in cilindru pneumatic, gazul din spatele pistonului este evacuat in atmosfera, printr-un orificiu din corpul electroventilului.Acest piston actioneaza asupra axului pe care este fixate clapeta robinetului, prin intermediul unui mecanism cremaliera-roata dintata. Pentru ca instalatia de comanda electropneumatica sa functioneze, este necesar ca agentul de lucru (gaz la presiunea de 5-10 daN/cm), sa aiba asigurat accesul de la sursa la blocurile de electroventile. Alimentarea electriventilelor se poate face fie cu azot,de la butelia de comanda, printr-un redactor tip oxygen, fie cu aer, preluat dintr-un rezervor al instalatiei de franare a masinii, iar comanda acestor circuite se realizeaza prin manevrarea corespunzatoare (conform inscriptionarilor) a doua robinete cu trei cai,situate in partea drepata a tabloului de bord.

Butelia de comanda este identica cu buteliile de lucru si are locasul de fixare in suportul basculant in partea dreapta-fata. Controlul presiunii in butelie se face cu manometrul de inalta presiune (0-250 daN/cm), de la reductorul de presiune tip oxigen.Presiunea se verifica cu manometrul de joasa presiune (0-25 daN/cm) de la acelasi redactor.Reductorul trebuie astfel reglat incat presiunea azotului care trece in instalatia de comanada san u depaseasca 10 daN/cm. Prin sistemul electropneumatic se cupleaza si pompa de ulei din instalatia hidraulica.In acest caz, se foloseste ca agent de lucru numai aer comprimat din instalatia de franare a masinii. Comenzile pneumatice servesc pentru deschiderea celor patru reductoare pricipale, de mare debit, iar agentul de lucru folosit este azotul, la presiunea de 10-12 daN/cm,preluat din butelia de comanda prin reductorul de tip oxygen.Azotul ajunge sub membrana reductoarelor principale prin patru conducte de joasa presiune. Trecerea azotului de comanda spre reductoare este controlata prin patru robinete cu doua cai, care sunt plasate in partea dreapta a bordului. Actionarea acestor robinete este manuala.Inchiderea reductoarelor se face punand in legatura cu atmosfera camerele cu azot de sub membrane, prin intermediul acelorasi robinete. Astfel, azotul de sub membrane iese in atmosfera printr-un orficiu din corpul robinetelor cu cep. c. Instalatia hidraulica are rolul de a asigura actionarea de la distanta a tunului pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii pentru azot.

Principalele parti componente ale acestei instalatii sunt:

o pompa de ulei tip PS-4, antrenata direct de la priza de putere tip N 70/ 1C, i=0,55; un rezervor pentru ulei, cu filtru incorporat pe conducta de retur; un distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune si regulator de debit (drosel); un cilindru de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului; motor hidraulic pentru rotirea in plan orizontal al tunului;

doua distribuitoare hidraulice, cu ajutorul carora se comanda ridicarea sau coborarea suportilor

basculanti; patru cilindri hidraulice de forta, pentru actinarea suportilor basculanti; conducte rigide (metalice) si flexibile de inalta presiune, care fac legatura intre agregatele instalatiei; un manometru 0-25 daN/cm, fixat in placa mijlocie a bordului.

d. Instalatia de purjare (curatire) a conductelor din circuitele de refulare a pulberii stingatoare asigura evacuarea prafului ramas pe caile de refulare ale instalatiei de stins cu praf si azot, dupa incetarea lucrului. Purjarea instalatiei de stigere face parte dinoperatiunil de repunere in stare de interventie a autospecialei. De regula,curatirea instalatiei se face cu azot la presiunea de 10-12 daN/cm. Instalatia asigura executarea acestei operatiuni si cu aer comprimat din instalatia de franare, la o presiune de 5-6 daN/cm. In principiu, instalatia de purjare se compune din urmatoarele elemente:

o butelie de 40 l incarcata cu azot (butelia de comanda); un redactor de presiune de tip oxigen cu doua manometre (cel care se foloseste si la instalatia de comanda

electropneumatica si pneumatica); patru supape de sens unic, montate imediat dupa cele patru robinete cu D.P.H. de la prizele de praf, care

impiedica patrunderea pulberii in instalatia de purjare; doua robinete cu trei cai, plasate in partea dreapta a tabloului de comanda, cu care se controleaza alimentatia

instalatiei fie cu azot, fie cu aer comprimat; conducte metalice si flexibile, care fac legatura intre subansamblele instalatiei.

e. Instalatia electrica a autovehiculului cuprinde, pe langa instalatia autosasiului, care ramane nemodificata, urmatoarele elemente specifice: instalatia specifica de avertizare acustica (ADA 2); doua girofaruri, plasate pe compartimentul personalului; opt plafoniere suplimentare in compatimentele personalului si instalatiilor; un proiector p.s.i., montat in partea dreapta-fata a compartimentului personalului; semnalizatoare luminoase pentru deschiderea usilor.

SCULE SI ACCESORII

Inventarul de accesorii din dotarea A.Sp.P.N2 R. 12.215 D.F.A.:

1. Cordita de salvare buc.2 2. Cazma cu coada buc.1 3. Toporas p.s.i. cu toc buc.4 4. Bobina cu cablu proiector buc.1 5. Lampa cu acumulatori buc.4 6. Stingator cu praf si CO2 tip P6 buc.10 7. Stingator cu CO2 tip G6 buc.8 8. Masa contra fumului, completa (C.I.C.) buc.6 9. Aparat izolant buc.2 10. Costum azbest complet buc.4 11. Proiector p.s.i. buc.1 12. Girofar (lampa avertizoare) buc.2 13. Teava (pistol) pentru praf buc.8 14. Trapied proiector p.s.i. buc.1 15. Sita pentru cernut praful buc.1 16. Manometru cu furtun pentru control butelii buc.1 17. Cheie speciala pentru capacele de golire a rezervoarelor buc.1 18. Sistem de avertizare acustica buc.1 19. Butelii pentru 40 l azot buc.17 20. Cheie de racordat ABC buc.2 21. Furtun de refulare tip C m 300 22. Racord refulare buc.30 NOTA:

Pozitiile 11,12,18 si 19 fac parte din starea de fixatie a masinii; De regula, producatorul livreaza autospeciala echipata numai cu accesoriile de la punctul 11 pana la 17

inclusiv; Celelalte accesorii se asigura de catre beneficiary, producandu-se fie de la producatorii directi, fie de la

Autointreprinderea Mecanica Bucuresti prin intelegere contractuala.

Inventarul de scule si accesorii ale autosasiului R. 12.215 D.F.A. care se livreaza odata cu autospeciala: 1. Trusa sanitara completa buc.1 2. Curea trapezoidala (12,5x1475 si 12,5x1300) buc.2 3. Set de lampi electrice (becuri) buc.10 4. Triunghi reflectorizant buc.2 5. Cala de stationare buc.2 6. Manometru pentru pneuri buc.1 7. Pompa de ungere buc.1 8. Lacat 45 buc.2 9. Lampa portativa auto buc.1 10. Centura de siguranta buc.2 11. Bricheta electrica buc.1 12. Trusa de scule (C.I.C. din pasaport) buc.1 13. Trusa de leviere (C.I.C. din pasaport) buc.1 14. Furtun pentru umflat pneuri buc.1 15. Tub aerisire buc.1 16. Cric buc.1 17. Placa de sprijin cric buc.1 18. Suport pentru eticheta la chei buc.1 19. Inel portchei buc.1 20. Ungator autofiletat buc.2 21. Siguranta fuzibila buc.1 22. Butelie (spray) buc.1

23. Levier pentru actionarea manuala a robinetelor cu clapeta (tip fluture) buc.6

24. Trusa pentru pulverizare buc.1 25. Oglinda retrovizare buc.2 26. Suport oglinda cu suruburi de fixare buc.2 27. Brat stergator parbriz buc.3 28. Lame stergator parbriz buc.3 29. Far ceata buc.2 30. Far mers inapoi buc.1

NOTA: Pozitiile 24-30 intra in starea de fixatie a masinii; Inventarele de complet din trusele de scule si leviere ( pozitiile 12 si 13) sunt redate in pasaportul masinii.

3. FUNCTIONAREA SI MANUIREA AUTOSPECIALEI

3.1 FUNCTIUONAREA INSTALATIEI DE STINS CU PRAF SI AZOT comporta trei faze distincte: - presurizarea rezervoarelor; - refularea pulberii stingatare; - incetarea lucrului.

Constructia masinii permite sa se lucreze cu un singur modul sau cu mai multe (2,3 sau 4) deodata. Presurizarea rezervoarelor.Pentru presurizarea (punerea sub presiune) unui rezervor incarcat cu praf se

executa, in ordine, urmatoarele operatiuni: se trece de la alimentarea cu aer comprimat a instalatiei de comanda electropneumatica la alimentarea

cu azot din butelia de comanda, prin manevrarea corespunzatoare a doua robinete cu trei cai, situate in partea dreapta a cabinei, concomitant cu asigurarea ca toate robinetele instalatiilor speciale sunt inchise;

se deschid robinetele cu ventil de la cele patru butelii de lucru (care asigura azotul pentru vehicularea pulberii) si de la butelia de comanda, urmarindu-se functionarea manometrelor corespunzatoare la bord si apreciindu-se in acelasi timp, starea de incarcare cu azot a buteliilorsi etanseitatea circuitelor care intra sub presiune in aceasta faza;

se regleaza reductorul tip oxygen (daca este cazul);astfel ca dupa trecerea prin acesta, presiunea azotului sa se mentina la valoarea de 10-12 daN/cm;

se comanda deschiderea reductorului la care sunt racordate cele patru butelii de lucru ale caror robinete cu ventil sunt deschise (corespunzator rezervorului ce urmeaza a fi presurizat) prin manevrarea robinetului cu cep (cu doua cai) aferent, de la bordul autospecialei (cconform inscriptiei);

se controleaza cresterea presiunii in rezervorul cu praf si scaderea presiunii din butelii, urmarindu-se permanent indicatiile manometrului de la bord si oservandu-se eventualele neetanseitati in ansamblul instalatiei.

Nu se admite cresterea presiunii in rezervorul cu praf peste 10 daN/cm.Daca presiunea continua sa creasca peste aceasta valoare,se va comanda inchiderea reductorului principal (de mare debit) al rezervorului presurizat folosind acelasi rezervor de la bord cu care s-a comandat deschiderea.

Daca tot nu inceteaza cresterea presiunii in rezervor, atunci se inched robinetele cu ventil ale celor patru buteli de lucru.

Pentru aducerea presiunii din rezervor la valoarea normala se va deschide putin robinetul pentru decomprimare.

In aceasta situatie, autospeciala se poate mentine timp nelimitat, daca intreaga instalatie este perfect etansa. Starea aceasta, cand autospeciala are un rezervor sau mai multe rezervoare presurizate, constituie starea de

asteptare la locul interventiei, inainte de inceperea stigerii cu pulberi. Refularea pulberii stingatoare reprezinta cel mai important moment din functionarea tuturor instalatiilor

speciale de pe masina, deoarece in acest timp se conjuga performantele tehnice ale utilajului si pulberii cu iscusinta soferului si tactica de stingere, materializata in dispozitivul de lupta adoptat.

De remarcat ca , pe timpul interventiei, autospeciala poate lucra succesiv cu cate un modul, sau simultan cu 2,3 sau 4 module.Avantajul lucrului simultan cu mai multe module consta in faptul ca se mareste timpul de interventie neintrerupta, iar variatia presiunii de refulare a pulberii este mult mai mica.

Indiferent de felul cum este realizat dispozitivul de interventie, refularea pulberii poate fi oprita si refulata ori de cate ori este necesar.

In vederea refularii agentului stingator se deschid robinetele de tip fluture cu D.P.H. sau cele sferice, cu actionare manuala prin care se controleaza alimentarea dispozitivului de lucru, in functie de cerintele concrete care apar pe timpul interventiei.

Pulberea stigatoare poate fi evacuata prin una sau mai multe guri de refulare, indifferent de numarul modulelor cu care se lucreaza simultan, astfel:

pe cele doua tevi ale tunului; pe 1 4 iesiri de autoprotectie, la care exista si posibilitatea racordarii a 1 4 linii de furtun tip C

terminate cu tevi manuale (pistoale) de refulare; pe 1 4 tevi manuale racordate prin linii de furtun C la iesirile separate din fiecare

rezervor.Precizam ca numarul gurilor de refulare, controlate cu robinete sferice manuale, care permit luarea dispozitivului de lucru prin linii de furtun, este egal cu numarul rezervoarelor presurizate;

pe tun si tevile de autoprotectie; pe tun si tevile manuale, de la iesirile cu robinete sferice; pe iesirile de autoprotectie si la cele cu robinete sferice, actionate manual; pe toate iesirile deodata (tun plus autoprotectie si tevi manuale de refulare).La autospeciala de

lucru cu praf si azot se pot racorda maximum 8 tevi de refulare cu care se poate lucra simultan. Cantitatea de azot din cele 4 butelii de lucru pentru un recipient (21-24 m la presiunea atmosferica) asigura

evacuarea a intregii cantitati de pulbere din rezervor (1250 kg). Pulberea care ramane intr-un rezervor dupa functionare nu trebuie sa depaseasca 5 6% din incarcatura

initiata, respective 65 75 kg. Incetarea lucrului cu pulbere se face in urmatoarele situatii:

la ordin; din proprie initiativa cand:

- s-a stins incendiul; - s-au produs defectiuni la instalatia autospecialei sau dispozitivului de interventie; - s-a terminat incarcatura.

Incetarea lucrului prin intreruperea voita a functionarii instalatiei de refulare a pulberii cuprinde urmatoarele operatiuni:

inchiderea prizelor cu praf si a tuturor robinetelor care controleaza gurile de refulare folosite; inchiderea reductoarelor de la rezervoarele presurizate punandu-se in legatura cu atmosfera camerele

de sub membrane acestora, prin rotirea la 90 a robinetelor cu cep corespunzatoare de la bord; inchiderea manuala a robinetelor cu ventil de la toate buteliile de lucru; purjarea instalatiei de refulat praf; inchiderea robinetului cu ventil de la robinetul de comanda si a robinetelor prin care se alimenteaza

gurile de refulare; trecerea de la alimentarea cu azot a instalatiei de comanda electropneumatica la alimentarea cu aer

comprimat, din instalatia de franare a masinii, manevrand cele doua robinete cu trei cai aflate in partea dreapta a bordului.

Imediat dupa inapoiere de la incendiu in unitate , autospeciala se pune in stare de interventie. Aceasta activitate consta in:

- incarcarea rezervoarelor cu pulbere stingatoare, cernuta prin sita aflata in dotarea masinii ,pentru a se retine eventualele impuritati care ar putea bloca conductele de refulare a prafului prin conductele si armaturile acestora.

Daca pulberea reziduala din rezervor are bulgari sau este pietrificata, se va curate si evacua inainte de incarcare.

Dupa incarcare, capacele se vor inchide etans; - inlocuirea tuturor buteliilor folosite, cu butelii incarcate cu azot la presiunea de cel putin 130

daN/cm.Presiunea azotului in butelii se verifica cu un manometru pentru gaze, de 0 250 daN/cm, prevazut cu tub de cauciuc de inalta presiune pentru racordare la butelii (care se afla in interiorul masinii). Furtunurile de inalta presiune se desfac numai de la robinetul buteliilor, dessurubandu-se piulitele olandeze;

- curatirea cu praf a instalatiilor si compartimentelor (maturare, periere sau spalare); - verificarea functionarii tuturor robinetelor instalatiei si aducerea lor in pozitia de repus; - scuturarea de praf a tuturor furtunurilor folosite; - alte operatiuni commune tuturor autospecialelor p.s.i.

NOTA: Pentru refularea pulberii stingatoare se interzice folosirea furtunurilor tip C uzate (sparte), cu racorduri sau

garniture defecte, oricare s-au utilizat pentru lucrul cu apa, chiar si o singura data; De asemenea, nu se recomanda folosirea altor tipuri de furtun (A,B,D, etc) sau combinatii ale acestora cu

furtun tip C.

3.2 FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE COMANDA ELECTROPNEUMATICA SI PNEUMATICA. Aceasta instalatie asigura transmiterea comenzilor din compartimentul personalului la elementele ce

actioneaza asupra unor robineti sau aggregate din instalatia de stingere. Instalatia de comanda de pe A.Sp.P.N2 R.12215 DFA este capabila sa realizeze diverse combinati in

transmiterea comenzilor de lucru, potrivit cerintelor de la locul interventiei. In principiu, instalatia electropneumatica functioneaza astfel:

manual, se da comanda dorita actionandu-se un intrerupator de inchidere a unui circuit electric, in care este inclusa si infasurarea bobinei unui electroventil.Ca urmare, in acest moment, electromagnetul se deplaseaza axial, actionand asupra ventilului, care deschide calea de acces a fluidului de lucru (aer sau azot la presiunea de 5 10 daN/cm) spre cilindrul de lucru afferent.In functie de comanda data, pistonul din cilindru se va deplasa intr-o parte sau alta, inchizand sau deschizand robinetul de tip fluture;

pentru aducerea robinetului in pozitie initiala, se apasa pe celalalt capat al intrerupatorului.In acest caz, se introduce in circuitul electric alt electrventil, care deschide circuitul pneumatic de actionare inverse a robinetului.

Instalatia de comanda pneumatica functioneaza in exclusivitate cu azot la presiunea de 10 12 daN/cm si serveste numai pentru deschiderea celor patru reductoare principale.

Punerea ei in functiune se rezuma numai la rotirea manila cu 90, a unui robinet cu cep, pentru a permite intrarea azotului sub membrane reductorului.

Inchderea reductorului se realizeaza prin aducerea robinetului cu cep in pozitia initiala. Se mentineaza, ca atunci cand se lucreaza cu azot, toate operatiunile de mai sus sunt precedate de deschiderea

robinetului cu ventil al buteliei de comanda. Pe timpul lucrului, presiunea se urmareste la momentele reductorului tip oxigen si la cele situate in bordul

autospecialei. Instalatia hidrostatica se considera pusa in functiune in momentul cand s-a cuplat priza de utere tip N 70/ 1C,

care antreneaza pompa de ulei. Cuplarea se face pneumatic, prin actionarea unui intrerupator de la bord. Pentru miscarea tunului in plan vertical si orizontal, se actioneaza in sus sau in jos (trecand prin punctual mort)

doua manete de la distribuitorul amplasat in compartimentul personalului. Rabatarea suportilor basculanti se realizeaza prin deplasarea in plan vertical a doua manete de la fiecare

distribuitor situate in compartimentul instalatiilor. Alimentarea distribuitorului din partea dreapta se face apasand in jos asupra celei de-a treia manete

distribuitorului din stanga. Modul cum se actioneaza asupra manetelor este indicat pe fiecare distribuitor. In vederea coborarii suportilor basculanti se desfac furtunurile de inalta presiune de la robinetele buteliilor

pentru azot, apoi se deblocheaza, scotandu-se sigurantele si bolturile de fixare. Usile din dreptul suportilor basculanti se rabat la 180. In final, se manevreaza maneta corespunzatoare de la distribuitorul hidraulic afferent suportului pe care dorim

sa-l rabatem, in sensul indicat pentru coborare. Dupa coborarea suportului cu butelii, maneta se aduce in punctul mort.Pentru indicarea suportului basculant,

se actioneaza aceeasi maneta in sens invers. Dupa ridicare, se executa, in ordine, urmatoarele operatiuni: blocarea suportului, scoaterea la punctual mort a

manetei distribuitorului, decuplarea pompei de ulei si racordarea furtunurilor la buteliile de azot. Pe timpul lucrului, presiunea uleiului se mareste la manometrul (0 250 daN/cm) instalatiei hidraulice

amplasat la mijlocul panoului de comanda. 3.3 INSTALATIA DE PURJARE (curatire) se pune in functiune de fiecare data dupa incetarea definitiva a

lucrului cu pulbere. De regula, purjarea instalatiei de stingere se face cu azot la presiunea de 10 12 daN/cm. In acest caz, se executa urmatoarele operatiuni:

se dechide robinetul cu ventil al buteliei de comanda (sau ramane deschis dupa refularea puberii) si se observa presiunea, dup ace azotul a trecut prin reductorul tip oxigen;

se verifica daca toate robinetele de pe conductele de refulare a pulberii sunt inchise; cele deschise se vor inchide;

se deschide manual robinetul cu trei cai pentru purjare cu azot, aflat la bord, in partea dreapta (a se vedea inscriptionarile de la bord);

se asteapta circa un minut, pentru a se realiza o anumita presiune in colectorul de praf; se deschide fie robinetul de laimentare al tunului, fie cel de pe conducta centrala de autoprotectie si

se mentine deschis pana ce presiunea din colector a scazut la nivelul presiunii atmosferice si inceteaza evacuarea de pulbere pet un sau pe conducta centrala de autoprotectie;

ultimele doua operatiuni se repeat de mai multe ori pentru tun si tevile de autoprotectie, pana se scoate tot praful ramas pe conductele instalatiei (la gura tevilor se vor observa mici pete de praf).

Cand se foloseste aer in locul azotului, se trece robinetul cu trei cai pentru purjare in pozitia corespunzatoare lucrului cu aer din instalatia de franare. Dupa determinarea purjarii se inchide robinetul buteliei de comanda, iar robinetul cu trei cai se adduce in pozitia inchis. Dupa purjare se inched toate robinetele si se monteaza racordurile infundate tip C la cele patru tevi de autoprotectie.

Furtunurile de refulare se descarca manual de pulbere si se curate, la nevoie prin purjarea cu gaz (racordandu-se la tevile de autoprotectie). INSTALATIILE ELECTRICE specifice functioneaza dupa conectarea in circuitele electrice a consumatorilor necesari, folosindu-se intrerupatoarele sau butoanele de la bord, usi si proiectorul p.s.i. 4. REGULI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE

Reguli generale. Exploatarea din punct de vedere tehnicsi intretinerea autosasiului se face conform prescriptiilor din Instructiunile de exploatare si intretinere Roman 12215 DFA- lucrare editata de Intreprinderea de autocamioane Brasov si care face parte din documentele ce insotesc produsul de livrare.

Pentru autospecialele de stins incendii, regulile de asistenta tehnica si de reparare, precum si procesele tehnologice sunt stabilite in lucrarea Normative tehnice pentru exploatarea, repararea si casarea masinilor de prevenire is stingere a incendiilor editata de Comandamentul pompierilor in anul 1975.

Regulile de mai sus se vor adapta la specificul acestei masini echipata cu motor Diesel si prevazuta cu instalatii spaciale pentru stingerea incendiilor cu substante pulverulente.

Unele aspecte specifice ale exploatarii si intretinerii autospecialei de stins incendii cu praf si azot R. 12.215 DFA sunt redate in cartea tehica a produsului, intocmita de Intreprinderea automecanica Bucuresti.

Fiecare autospecial se livreaza impreuna cu cartea tehnica!

Reguli speciale: pentru refulare prafului pet un sau pe tevile de autoprotectie se vor deschide intai robinetele de

alimentare a tunului sau atevilor de autoprotectie si apoi robinetul prizei de praf (sau robinetele prizelor de praf, cand se lucreaza concomitant cu 2, 3 sau 4 module). Daca tevile manuale de refulare au robinet, sa va deschide intai robinetul tevii (pistonului) si apoi robinetul de alimentare a liniei de furtun aferente.

In principiu, robinetele se inched in ordine,incepand de la gurile de refulare si terminand cu gurile de praf. Respectand aceste reguli se reduce riscul de blocare a circuitelor de refulare prin trasarea prafului;

furtunurile de tip C din dotarea autospecialei nu se vor folosi in alte scopuri sau pentru trasportul lichidelor. Se interzice folosirea unor furtunuri de alt tip, umede la interior, cu uzura avansata, sparte sau cu defectiuni la racorduri si garniture;

intreaga cantitate de pulbere stingatoare se va cerne, cu ocazia introducerii in cele patru rezervoare, prin sita aflata in inventarul autospecialei;

avand in vedere ca pulberile stingatoare sunt hidroscopice, incarcarea masinii cu praf, se va face in spatii inchise atunci cand atmosfera are o umiditate excesiva (pet imp de ceata, ploaie, ninsoare);

in rezervoarele pentru praf nu se va introduce mai multa substanta decat incape in momentul incarcarii cand pulberea este afanata;

dupa incarcare se va asigura etansarea perfecta a rezervoarelor cu praf, spre a nu se permite patrunderea umiditatii din atmosfera;

inainte de incarcare, daca se constata, ca pulberea reziduala este pietrificata, chiar si partial, sau daca are tendinte de bulgaresire, acesta se va scoate din rezervor, pentru a nu impiedica asupra functionarii instalatiei de stingere;

pompa de ulei din instalatia de comanda se va pune in functiune numai atunci cand trebuie actionat tunul pentru praf sau suportii basculanti; in restul timpului va sta decuplata;

pentru a se evita corodarea prematra a dispozitivelor pneumatice de actionare a robinetelor cu clapeta, zinic, se va evacua condensul din buteliile cu aer comprimat ale masinii;

lunar, se va controla starea pulberii stingatoare din rezervoare; pet imp rece; in situatia ca autospeciala urmeaza sa fie folosita la interventile de stingere, este necesar

sa se asigure incalzirea compartimentului instalatiilor, folosindu-se aeroterma din dotare.

Principalele operatii de intretinere a instalatiilor speciale sunt urmatoarele: verificarea functionarii tuturor dispozitivelor de functionare pneumatica (DPH), a robinetelor si priza

de putere;verificarea functionarii instalatiei de comanda hidraulica a tunului; verificarea conductelor prin simularea purjarii (verificarea se face zilnic chiar daca masina nu este in interventie);

verificarea fixarii rezervoarelor tunului, suportilor de sprijin si compartimentelor, conductelor, etc.;verificarea preziunii normale in buteliile cu azot;verificarea legaturilor flexibile pentru presiune (se face saptamanal sau dupa fiecare interventie);

curatirea rezervoarelor, uscarea si protejarea lor (dupa golire); verificarea inelelor de pe conductele de admisie azot din rezervoare; curatirea cu aer comprimat a filtrelor si a intregii instalatii de refulare pentru evitarea formarii dopurilor; verificarea functionarii corecte a aparatelor de masura si control, a robinetelor de la bord (se face dupa fiecare interventie);

se verifica lunar chiar daca masina nu a fost folosita, starea substantelor de stingere, gresarea boturilor de oscilare a compartimentelor, balmalelor si carligului de remorcare, nivelul de ulei hidraulic, functionarea reductoarelor de presiune si a supapelor de siguranta;

se verifica gresarea lagarelor de basculare a suportilor pentu butelii, a angrenajului melc roata melcata, a cilindrilor pneumatici si dispozitivelor DPH (prin demontare trimestriala);

schimbarea uleiului din instalatia de comanda hidraulica anual.

NOTA! O atentie deosebita se va acorda dispozitivelor de actionare pneumatica (DPH) a caror functionare este garantata, daca se greseaza periodic, iar aerul pentru actionare este lipsit de umidiatate si impuritati (purjarea apei din rezervoarele e are se va face saptamanal vara si zilnic iarna). 4.1 GARARE SI CONSERVARE

Autospecialele aflate in folosinta se pastreaza in garaje incalzite avand toate instalatiile si agregatele in stare normala de functionare. In aceasta situatie nu sunt necesare masuri speciale de conservare masina fiind gata permanent pentru interventie. Nu este indicat ca aceasta masina sa fie parcata afara, in special iarna. Daca nu exista garaje pentru toate mijloacele auto, atunci A.Sp.P.N2 R. 12.215 DFA va avea prioritate pentru pastrarea in spatial acoperit. In cazul conservarii de scurta sau lunga durata, se proceseaza conform prevederilor NERC p.s.i., normativul 1, punctual 6, anexele 7 si R, adaptandu-se corespunzator acest tip de masina. 5. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII PE TIMPUL OPERARII CU INSTALATIILE SPECIALE

Se interzice punerea in instructiune a instalatiilor speciale de catre personae care nu au atributii de serviciu in acest scop sin u sunt instruite pemtru lucrul cu aceasta masina.

Pentru prevenirea accidentelor, se recomanda ca autospeciala sa fie incadrata de cei mai buni soferi, carora sa li se asigure o stabilitate cat mai mare pe acest tip de masina. Buteliile pentru azot (17 bucati) si rezervoarele pentru praf (4 bucati) se vor verifica, din punct de vedere al rezistentei si etanseitatii, la termenul scadent inscris prin Aceasta operatie se va executa in unitati (ateliere) autorizate de Inspectia pentru cazare, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat (ISCIR) sa fabrice ori sa repare recipiente pentru pastrarea fluidelor sub presiune. Se interzice circulatia autovehiculului pe drumurile publice, cu rezervoarele de pulbere presurizate sau cu robinetelor deschise. De asemenea, se recomanda ca pe timpul operatiei de incarcare, servantii sa fie echipati cu masca avand filtru impotriva aerosolilor (cartus polivalent).Aceasta masura are in vedere faptul ca pulberile stingatoare (pulvagenul si florexul), in stare de suspensie, devin iritante pentru caile respiratorii si ochi (desi nu sunt substante toxice). Toate aparatele de masura si control defecte se vor inlocui cu altele noi sau reparate si verificate metrologic in atelierele de specialitate. Este interzisa punerea in functiune a instalatiei de stingere cand aparatura de control este incompleta sau are defectiuni. Pentru evitarea accidentarii personalului de exploatare, la intocmirea proiectului si pe timpul executiei acestei autospeciale s-au luat urmatoarele masuri:

in interiorul compartimentelor au fost evitate, pe cat posibil, piesele cu margini si varfuri ascutite, care ar putea provoca leziuni;

s-a asigurat caroseriei o rezistenta sporita si o izolatie termica corespunzatoare, care sa protejeze echipajul contra socurilor mecanice si radiatiilor calorice;

toate usile sunt prevazute cu semnalizatoare optice de alarma in caz de deschidere; pentru usurarea accesului in compartimente, la toate usile s-au prevazut usi si manere; pentru evitarea alunecarii de pe acoperis, s-au prevazut placi de acces din tabla striata de aluminiu si

balustrade. In exploatare se vor respecta normele de protectie muncii elaborate de Ministerul Transporturilor si

Telecomunicatiilor si prescriptiile Decretului nr. 322/1996. PRESCRIPTIILE PRINCIPALE

Durata intre reparatii conform NERC p.s.i./1975 pag.19-27 si anexa E. Documentele cu care se livreaza fiecare autospeciala:

instructiunile de exploatare si intretinere pentru autosasiul Roman 12.215 DFA si pentru motorul tip HMN Disel, in patru timpi;

instructiunile de exploatare si intretinere pentru ansamblele specifice a autospecialei de stins incendii cu praf si azot R. 12.215 DFA (cartea tehnica);

pasaportul autosasiului R. 12.215 DFA; certificatul de calitate si garantie; cartea tehnica a recipientelor pentru praf; buletinele de incercare a buteliilor.