Aspecte privind tratatrea pieilor in vederea cresterii rezistentei la mucegaiuri

Introducere

Multe doamne si domnisoare cunosc situatia neplacuta cand incaltamintea, cureaua sau geanta preferata confectionata din

piele naturala isi pierde calitatile din cauza mucegailuiui. Mucegaiurile sunt dusmanii cei mai de temut ai hainelor

accesoriilor noastre din piele, acestea putand deteriora produsele mai sus mentionate atunci cand acestea sunt tinute in conditii

improprii, intr-un mediu umed sau chiar in timpul procesului de fabricatie. Cele mai raspandite microorganisme care pot deteriora pielea sunt fungii din genul Aspergilius, mucegaiuri daunatoare si pentru sanatatea omului. Lupta impotriva fungilor este necesara si pentru pastrarea patrimoniului deoaerce multe carti, pergamente

si alte obiecte din vechime au fost confectionate din piele animala si pot fi deterioaate de mucegaiuri.

Pielea animala

Pielea animala a fost folosita din cele mai vechi timpuri pentru imbracaminte, incaltaminte, scuturi, curele si diverse obiecte

artistice, de uz caznic sau de cult.In secolul 19 tehnologiile de prelucrare a pielilor au cunoscut o evolutie pectaculoasa folosindu-se pentru prima data butoaiele

actionate electric, tehnologiile rapide de tabacire vegetala (Durio 1892), tabacirea minerala cu crom intr-o singura baie (Denis

1893). Cea mai des folosita in procesul de fabricatie a obiectelor din piele este pielea de vaca dar sunt utilizate si piei provenite de la alte specii domestice sau salbatice, cum ar fi pielea de

caprioara, de crocodil sau de sarpe, piei folosite pentru obiecte extravagante, de lux.

Tipuri de mucegai intalnite pe piei

Aspergilius niger Aspergilius flavus Trichoderma viridae

Penicillium glaucum Penicillium cyclopium Paecilomyces varioti

Tipuri de mucegai intalnite pe piei

Scopulariopsis brevicaulis Penicillium chrysogenum

Biocide

Pana acum 10 ani s-au utilizat drept fungicide derivati clorurati ai fenolului sub forma de sare de sodiu. Deoaerce sunt cancerigeni acestia sunt interzisi de legislatia inetrnationala actuala, fiind acceptate fungicidele mai putin nocive care au structura chimica de heterocicli: benzotiazol, tiazol, imidazol, 2-n-octyl-4-izotiazolin-3-ona. Aceste fungicide prezinta unele inconveniente si anume:•au solubilitate micain apa, de aceea necesita flote mari la aplicare•nu se leaga de grupele reactive ale pielii si se spala in etapele tehnologice ulterioare.Biocidele benzotiazolice noi, sintetizate sunt derivati de 2-aminobenzotiazoli-6-substituiti cu metil, metoxi, cloro, nitro, modificaet chimic prin sulfonare, procedeu prin care se leaga de molecula o singura gruoa sulfonica care le confera unele avantaje:Prezinta o solubilitate marita in apa, datorita grupei sulfonice din molecula; se leaga de substrat prin reactia dintre grupa NH3+ a pielii cu grupa -HSO3- pe care o poseda, in mod similar cu materialele auxiliare cu incarcare anionica: tanati sintetici, uleiuri si coloranti; marimea masei moleculare este intre 244 – 275, dimensiune considerata optima pentru a patrunde in spatiile intermoleculare ale macromoleculei cromate de colagen.Produsele comerciale antifungice sunt in general un amestec de doua sau mai multe produse chimice, pentru a actiona asupra unei game mai mari de fungi, care sunt inglobate intr-un agent tensioactiv pentru dispersarea in flota de prelucrare a pielii.

Metode de testare

1 Epuizarea biocidului din flotele de prelucrare a pieilor

Gradul de epuizare se calculeaza dupa formula: GE30 % = 100 - ai/a f30x100

2 Gradul de spalare a biocidelor din piele

Procentul de biocid nelegat (GW%) se calculeaza dupa formula: GW% = ai/aw(100)

3 Testarea activitatii antifugale pe probe de piei de bovine

• Metoda de testare: standardul american: ASTM D 4576 – 01 (Reapproved 2006), Standard Test Method for Mold Growth Resistance of Blue Stock (Leather)

• Metoda STAS 1269

Metoda STAS 1269

Incercarea pieilor la actiunea mucegaiurilor se face prin doua metode:•Metoda A – Pentru aprecierea susceptibilitatii pielii la actiunea mucegaiurilor

•Metoda B – Pentru aprecierea rezistentei pielii in conditii de contaminare simulata

Standarde conexe

• STAS 10757-87 – Protectia impotriva biodeteriorarii

• STAS 8393/1-77 – Incercari

Aparatura si materiale

• Aparatura

– Termohigrostat reglabil pentru temperatura 30 ± 2 °C si umiditatea relativa a aerului 95 ± 5%

– Etuva termoreglabila pentru sterilizare

– Autoclava

– Cutii petri cu diametrul de 100 mm

– Stereomicroscop cu putere de marire de 10 X

– Anse micologice

– Pulverizator

• Materiale

– Culturi de mucegaiuri

– Medii de cultura

• a) Mediu de cartof (Potato agar)

• b) Mediu de malt

• c) Mediu Czapek-Dox

Mod de lucru

• Se prepara inoculul

• Se toarna mediul de incercare in placile Petri si dupa racire si uscare se se aseaza cate o epruveta pe suprafata aestuia

• Se inoculeaza prin pulverizare

• Dupa 7, 14 si 28 de zile se examineaza vizual cu ochiul liber si la microscop