Aspecte privind şomajul ȋn România ȋn ultimul deceniu

Studenţi: Airinei Gabriela

Mihailov Adela-Mihaela

Moldovan Georgiana-Luminiţa

Universitatea „Ovidius” Constanţa

Facultatea de Ştiinţe Economice

Specializarea Economia Firmei

Rezumat

Obiectivul acestei lucrări este acela de a realiza o analiză statisticã a fenomenului şomajului în România, în perioada 2002-2012.

Pe parcursul lucrării am prezentat câteva repere teoretice privind şomajul, respectiv definirea acestuia şi cauzele. Am continuat cu analiza particularităţilor şomajului ȋn ultimul deceniu, prezentând elemente privind structura şomajului după vârstă, numărul şomerilori ȋn funcţie de sex şi evoluţia numărului de şomeri ȋn funcţie de nivelul studiilor.

Ȋn ultima parte am analizat cu ajutorul indicatorilor seriilor cronologice evoluƫia şomajului ȋn perioada 2002-2012, utilizând indicatorii medii şi interpretând apoi rezultatele.

Cuvinte cheie: economie, şomaj, dinamicã, indicatori, crizã.

The objective of this paper is to realize a statistical analysis of the unemployment phenomena in Romania, durin the 2002-2012 period.

During this paper I have presented some theoretical landmarks regarding unemployment, defining it and setting it’s causes. Continued with the analysis of the characteristics regarding the structure of unemployment by age, number of unemployed, gender and the evolution of the number of unemployed by studies level.

In the last part I have analyzed, with the help of chronologic series indicators, the evolution of unemployment during the 2002-2012, utilizing average indicators and interpretating the results.

Key words: economy, unemployment, dynamics, indicators, recession.

2

Introducere

Ṣomajul este astãzi unul din fenomele cele mai puṭin acceptate care afecteazã

economiile tuturor ṭãrilor. Ṣomajul a devenit o problemã odatã cu dezvoltarea industrialã,

începând cu a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea, în perioadele de recesiune, când

întreprinderile industriale îṣi micṣorau producṭia ṣi ca urmare eliberau un numãr important de

muncitori, care deveneau ṣomeri. Cel mai adesea, ṣomajul contemporan este abordat ṣi

analizat cu un dezechilibru al pieṭei muncii la nivel naṭional, ca un loc de întâlnire ṣi de

confruntare între cererea globalã ṣi oferta globalã de muncã.

Piaṭa muncii nu funcṭioneazã ca o piaṭã obiṣnuitã atât din cauza restricṭionãrilor

legislative (patronat, sindicate) ṣi a raportului de forṭe dintre aceṣtia. Piaṭa contemporanã a

muncii se poate afla fie în situaṭia de echilibru, adicã de subocupare sau supraocupare.

Ritmul de creṣtere economicã, în condiṭiile unei productivitãṭi a muncii ridicate, nu

mai este capabil sã creeze noi locuri de muncã, astfel încât sã asigure o ocupare deplinã.

Dezechilibre de amploare se manifestã pe segmentul de piaṭã al forṭei de muncã tinere, care

au drept cauzã lipsa nu numai de locuri de muncã, ci ṣi a unei pregãtiri profesionale, în

discordanṭã cu structura cererii pieṭei muncii.

3

1. Definirea ṣomajului

  Ṣomajul reprezintã fenomenul economic cauzat de crizele sau recesiunile economice,

care constă în aceea că o parte dintre salariați rămân  fără lucru, ca urmare a decalajului dintre

cererea și oferta de forță de muncă; situația aceluia care nu se poate angaja din cauza

imposibilității de a găsi un loc de muncă.

Ṣomajul este un dezechilibru al pieṭei muncii la nivelul ei naṭional-un excedent al

ofertei faṭã de cererea de muncã cu niveluri şi sensuri de evoluṭie diferite pe ṭãri ṣi perioade,

ce are în prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenṭa stãrii de

ocupare deplinã a forṭei de muncã. Ṣomajul este locul de întâlnire ṣi de confruntare al cererii

ṣi ofertei globale de muncã.

Biroul Internaṭional al Muncii (organizaṭie din cadrul ONU) defineṣte ṣomerul ca

fiind persoana care îndeplineşte urmatoarele condiṭii: are o varstã de peste 15 ani, este apt de

muncã, nu are loc de muncã, este disponibil pentru o muncã salarialã sau nesalarialã.

În România, Legea 1/1992 republicatã cu modificãri în Legea 86/1992, precizeazã cã

sunt consideraṭi ṣomeri, persoanele apte de muncã, ce nu pot fi încadrate din lipsã de locuri

disponibile corespunzãtoare pregãtirii lor.

2. Cauzele şomajului

Apariṭia ṣi accentuarea ṣomajului au o multitudine de cauze obiective, dar ṣi

subiective. 

În condiṭiile unei productivitãṭi a muncii ridicate, ritmul de creştere economicã, nu

mai este capabil sã creeze noi locuri de muncã, astfel încât sã asigure o ocupare deplinã, pe

piaṭa muncii, decalajul între cererea de muncã şi oferta de muncã fiind în favoarea ultimei.

În România, criza economicã de lungã duratã a generat un ṣomaj de mari proporṭii cu

perspective reduse de reintegrare a forṭei de muncã pe termen scurt.

Modificãrile de structurã a ramurilor şi sectoarelor economice - sub impactul

diversificãrii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioadã

îndelungatã la reducerea cererii de muncã.

Progresul tehnic pe termen scurt, este generator de ṣomaj într-o proporṭie mai mare

sau mai micã, în funcṭie de capacitatea financiarã a ṭãrilor de a asimila noutãṭile cercetãrii

4

ṣtiinṭifice. Pe termen lung, genereazã noi nevoi care sunt acoperite prin produse rezultate din

activitãṭi noi, generatoare de locuri de muncã.

Criza economicã caracterizatã prin scãderi sau stagnãri ale activitãṭii economice,

sporeşte numãrul de ṣomeri, integrarea lor fiind la un nivel scãzut. Absorbirea unui numãr cât

mai mare de ṣomeri depinde de posibilitãṭile reale ale fiecãrei ṭãri de a stimula agenṭii

economici în creṣterea investiṭiilor de capital.

Modificãrile de structurã a ramurilor ṣi sectoarelor economice - sub impactul

diversificãrii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioadã

îndelungatã la reducerea cererii de muncã.

Imigrarea - emigrarea influenṭeaza asupra stãrii pieṭei muncii. Imigrarea unei pãrṭi

a populaṭiei active în vederea angajãrii în diferite ṭãri va spori oferta de forṭã de muncã în

cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scãdere a ofertei de muncã în zona de

origine.

Conjunctura economicã ṣi politicã internaṭionalã nefavorabilã - datoritã

oscilaṭiilor ritmului creṣterii economice, conflictele armate, promovãrii unor politici de

embargou influenṭeaza negativ asupra relaṭiilor economice vizând importul - exportul,

deteriorând activitãṭile economice în ṭãrile din zonã ṣi contribuind la creṣterea ṣomajului.

Existenṭa ṣomajului la un nivel ca o ratã naturalã, urmatã de o relativã stabilitate a ofertei de

muncã, ar genera condiṭii de echilibru între rata ṣomajului ṣi rata inflaṭiei.

3. Particularităţi ale şomajului ȋn ultimul deceniu

În România, în ultimul deceniu, cifra oficială a șomajului a depãșit rareori 7%, s-a

stabilizat la 7,2 %- 7,3% și proiecția este că va rămâne acolo.

Dacă anul 2002 începea în ianuarie cu un şomaj de 12,7%, cifra s-a redus

substanţial pe parcusul anului, realizandu-se o medie anualã de 10,2 %. În următorii ani,

tendinṭa de scãdere s-a menṭinut, iar anul 2007 s-a dovedit vârful pentru zona muncii din

România, perioadă în care şomajul a atins un minim record de 4,1%, cu un salariu minim de

peste trei ori mai mare faţă de cel de acum cinci, dar şi cu maximum de angajaţi cu contract

de muncă din ultimul deceniu, aproximativ 4,8 milioane.

Anul 2009 s-a dovedit o adevărată lovitură pentru piaţa muncii din Europa, iar în

România, rata şomajului aproape s-a dublat, iar totul a funcţionat precum o avalanşă. Aproape

10% dintre angajaţi s-au trezit fără loc de muncă.

5

Structura şomajului după vârstă ȋn anul 2012 comparativ cu 2003

Fig.1. Structura ṣomajului dupã vârsta în 2003 Fig.2.Structura ṣomajului dupã vârsta în 2012

Dacã în anul 2003, 21,7% dintre ṣomerii înregistraṭi, beneficiari de drepturi bãnesti, aveau

sub 25 ani, în anul 2012 ponderea ajunsese la 27,53%. Pentru grupele de vârstã peste 40 ani

situaṭia s-a înrãutãƫit în 2003, semn al preferinṭei tot mai mari pentru angajarea tinerilor:

44,4% dintre ṣomeri aveau peste 40 ani, iar în 2012 ponderea acestora a scãzut la 35,22%.

Numărul şomerilor în funcţie de sex

Fig.3. Numãrul ṣomerilor în funcṭie de sex în anii 2002-2008-2012

Din grafic observăm o tendinţă de scădere a numărului şomerilor înregistraţi începând

cu anul 2002 până în anul 2008 şi o uşoara creştere din 2008 pânã în 2012. Aceste descreşteri

6

nu se datorează în principal creşterii numărului de locuri de muncă, ci mai degrabă faptului că

multora dintre şomeri le-a expirat perioada de plată.

Observăm, de asemenea, un nivel mai ridicat al şomajului în rândul populaţiei de sex

masculin, comparativ cu populaţia de sex feminin pentru perioada analizată.

Evoluṭia numãrului de ṣomeri în funcṭie de nivelul studiilor în anii 2002-2008-2012

Fig.4 Evoluṭia numãrului de ṣomeri în funcṭie de nivelul studiilor în anii 2002-2008-20012

Majoritatea ṣomerilor se încadreazã în categoria celor cu studii gimnaziale sau

profesionale unde numãrul acesta este unul ridicat urmaƫi de absolvenƫii studiilor superioare.

7

4. Dinamica şomajului ȋn perioada 2002-2012. Analiza cu ajutorul indicatorilor medii ai seriilor cronologice

Anul Nr. ṣomerilor înregistraṭi la sf.

anului

Rata ṣomajului înregistrat (%)

2002 760623 10,22003 658891 7,62004 557892 6,82005 522967 5,82006 460495 5,42007 367838 4,32008 386667 3,92009 572974 6,22010 626960 7,52011 493775 5,22012 661000 6Tabel 1. Evoluƫia şomajului în perioada 2002-2012

Indicatorii medii :

Nivelul mediu :

Seria cronologică prezentată este o serie de intervale pentru care nivelul mediu

se calculează aplicând formula mediei aritmetice:

= 69147,5

În medie numãrul anual al ṣomerilor a fost de 69147.5, cu un nivel maxim înregistrat

în anul anul 2002 de 760 623 ṣi un nivel minim înregistrat în anul 2008 de 386 667.

Modificarea medie absolută se calculează ca medie aritmetică

simplă a modificărilor cu bază în lanţ:1

11/

T

yT

ttt = -9962,3

Modificarea medie absolutã pentru perioada analizatã este de -9962.3 ceea ce

înseemnã cã numãrul ṣomerilor scade anual în medie cu 9962,3 persoane.

Indicele mediu se obţine ca o medie geometrică a indicilor cu

bază în lanţ.

8

T

tttIyTI

11/1

Indicele mediu este de 98.6%, este deci subunitar ceea ce ne confirmã cã faṭã de

anul de referinṭã 2002 fenomenul ṣomajului înregistreazã scãderi anuale.

Ritmul mediu )100(1IR = 98,6%-100% = -1,4%

Ritmul de modificare e negativ, scaderea medie anualã fiind de1,4% .

Prin urmare, în perioada 2002-2012, numărul şomerilor a scăzut anual, înregistrandu-

se un ritm mediu de scădere de -1,4%. Numărul şomerilor a scăzut constant între anii 2002 şi

2012, urmat de creşteri pentru perioada următoare.

Fig.5. Media anualã a ratei şomajului in ultimii 10ani

Media anualã a ratei şomajului atinge un punct minim de creştere în anul 2008 de

3.9%, urmatã de o mare creştere, în 2010 fiind de 7.5%.

Perioada 2002-2008, caracterizată printr-o reducere semnificativă a şomajului, este

perioada în care economia românească a cunoscut o creştere economică remarcabilă,

susţinută de un volum important al investiţiilor autohtone şi străine. Totodată accesul mai

uşor al forţei de muncă pe pieţele economiilor vest-europene, a determinat un flux masiv al

muncitorilor români spre vestul Europei, ceea ce a contribuit, de asemenea la reducerea

şomajului în România. În cursul acestei perioade rata şomajului s-a redus an de an, de la

10,2% în 2002 la 4,3% în 2007, scãzând uşor, la 3,9% la sfârşitul anului 2008.

9

Începând cu sfârşitul anului 2008, tendinţa ascendentă a şomajului s-a reluat, pe

fondul puternicei contracţii economice suferite de România în cursul anului 2009. În acest an,

rata şomajului a crescut de la 4,9% în ianuarie la 7,8% în decembrie, tendinţa ascendentă

menţinându-se şi la începutul anului 2010 ( 8,1% în ianuarie, 8,3% în februarie ).

La începutul anului 2011, rata ṣomajului era de 6,7% scãzând uşor pânã la finele

anului la 5,1.

La începutul lui 2012, rata şomajului a crescut simƫitor în Romania şi deşi panã în

prezent au fost înregistrate atât diminuãri, cât ṣi creṣteri, - cea mai mare valoare înregistratã

rãmâne în luna mai de 7,7 % urmatã de luna aprilie cu 7,4% şi lunile ianuarie şi martie cu

7,2%.

10

Concluzii

Natura şomajului în Romania s-a schimbat, componenta structuralã devenind

preponderentã, iar resorbƫia acesteia este mult mai dificilã şi necesitã programe şi mãsuri

active din partea puterii publice, pentru a asigura atât racordarea economiei romaneşti la cea

europeanã, cât şi transformãrile sociale necesare creãrii unui mediu de afaceri sãnatos şi

modern.

În prima parte a deceniului se poate constata scãderea ratei şomajului, urmatã de o

uşoarã creştere în anul 2009 faƫã de anul 2008 cu 2,3% .

Calculând indicatorul absolut al numãrului şomerilor observãm o tendinƫã de scãdere a

numãrului de şomeri înregistraƫi în anul 2002, iar din 2003 pânã în 2007 se înregistreazã

uşoare creşteri, iar din 2008 pânã în 2012 descreşteri. Pe parcursul perioadei 2004-2006

observãm cã piaƫa forƫei de muncã este predominant ocupatã de persoane de sex masculin.

11

Bibliografie

1.Angelescu,C.,Ciucur,D.,Dinu,M.,Gavrila,I.,Ghiṭã,P.T.,Popescu,C.,„Economie”, Ediṭia a ṣaptea, Ed.Economica, 2008

2.Connel,Mc.,Brue,S.,„Economics–principles,problemsandpolicies”,Ed.McGraw–Hill,NewYork,1996

3.Dornbusch,R.,Fischer,S.,Startz,R.,„Macroeconomie”,Ed.Economica, Bucuresti, 2007

4.Lipsey,R.,Chrystal,A.,„Principiile economiei”,Ed.Economica, Bucuresti, 2002

5.Stan,M.-D.,„Excluziunea pe piaṭa muncii”, in Calitatea vieƫii, XV, nr.3-4/2004

6.Stiglitz,J.,Walsh,C.,„Economie”, Ed.Economica, Bucuresti,2005

7. www.insse.ro

8. www.anofm.ro

9.www.ziare.com

12