Stiri 20 iulie 2020, prima parte

MESAJ URGENT FERMIERI: ANUNȚAȚI PRIMĂRIA! NU PIERDEȚI BANII! Agroinfo 20 iulie 2020

COMUNICAT! Facem un apel la toți fermierii ale căror culturi înființate în primăvara 2020 sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30% să completeze și depună la Primărie, până pe 24 iulie a.c., înștiințarea  de daune cauzate de seceta pedologică și atmosferică severă, este mesajul urgent al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Condițiile meteorologice extreme, fără precedent în ultimii 50 de ani, au afectat, în diferite grade, o suprafață de cca 500.000 ha cu culturi agricole semănate în primăvara anului 2020. Din cauza lipsei precipitațiilor, plantele au îmbătrânit prematur în zonele calamitate, astfel încât, de pe suprafețe extinse, nu vor putea fi recoltate, vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporate în sol pentru a pregăti semănatul rapiței, în perioada optimă, acolo unde va ploua suficient. 

Condițiile de secetă pedologică severă din anumite zone fac necesare evaluarea și constatarea pagubelor la culturile agricole de primăvară mult mai devreme decât perioadă trecută inițial.

Conducerea U.A.T.-urilor este rugată să informeze fermierii cu suprafețe potențial calamitate de pe raza localităților administrate, să depună înștiințările de pagube, cât mai rapid cu putință.

În acest sens, facem un apel la toți fermierii ale căror culturi înființate în primăvara 2020 sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30% să completeze și depună la Primărie, până pe 24 iulie a.c., înștiințarea  de daune cauzate de seceta pedologică și atmosferică severă.

Subliniem pe această cale importanța mobilizării și coordonării tuturor fermierilor afectați astfel încât Comisia contituită să se deplaseze o singură dată pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. pentru ca

1

procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie finalizat până la 15 august.Procesele verbale de evaluare și constatare a pagubelor înregistrate la culturile agricole sunt necesare pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil.

În acest scop, Alianța a făcut demersuri către conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru devansarea termenului până la care trebuie efectuate aceste operațiuni, prin modificarea în regim de urgență a regulamentului anexat ordinului 97/2020, actualizat, pentru a permite evaluarea și constatarea daunelor în condițiile total precare din acest an, preluând termenele propuse de noi, urmare a analizării stării de vegetație a culturilor, se arată în comunicatul Alianței pentru Agricultură și Cooperare transmis pentru AGROINFO.

...........................................................................

Cursul de schimb 20.07.2020 1 EUR 4.8427

1 USD 4.2274

Vin ploile și scad temperaturile! Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni! Roxana Dobre Roxana Dobre - 19 iulie 2020

Vremea se răcește și apar ploile în majoritatea regiunilor, după cum arată prognoza meteo emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru intervalul 17-26 iulie. Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

BANAT

În 17 iulie va fi o răcire de aproximativ 6 grade, apoi maximele termice vor crește din nou, astfel încât, la sfârșitul intervalului de prognoză vremea va deveni călduroasă, iar media lor se va situa între 30 și 32 de grade. Media minimelor termice va crește de la 10…12 grade în primele zile, până la 16 grade în dimineața de 17 iulie. În ziua următoare va coborî spre 13 grade, iar în zilele care vor urma va fi tot mai ridicată, până spre 16…17 grade, în 26 iulie.

2

Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată între 17 și 20 iulie.

CRIŞANA

Din 18 iulie temperaturile vor fi în creștere, până spre 30 de grade în ultima zi. Media minimelor termice va urca de la 9…10 grade în primele zile ale intervalului, până spre 15…16 grade în dimineața de 17 iulie. În 18 iulie va coborî la 13 grade, iar din 19 iulie va crește ușor și treptat și va ajunge să atingă, la finalul intervalului, în jurul a 16 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată între 17 și 20 iulie.

TRANSILVANIA

Din 17 iulie minimele vor atinge 12…13 grade. În următoarele 2 zile se va răci cu până la 2…3 grade, apoi media maximelor va fi din nou în creștere, până la 28 de grade la finalul intervalului de prognoză, iar a minimelor nu va avea variații semnificative și se va situa în jurul a 13 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi în creștere după data de 17 iulie.

MARAMUREŞ

În 17 iulie minimele termice vor atinge o medie de 14 grade. În următoarea zi se va răci, apoi se va relua treptat procesul de încălzire, care se va resimți mai mult la valorile diurne, decât la cele nocturne.

Probabilitatea mai mare de averse va fi între 17 și 20 iulie.

MOLDOVA

În 17 și 18 iulie, vremea se va răci cu 4…5 grade, apoi maximele termice vor avea variații în general între 26 și 29 de grade. Media temperaturilor minime se va situa în jurul a 11 grade în primele trei zile, în următoarele două va crește cu până la 4…5 grade, apoi nu va mai avea variații bruște.

Probabilitatea mai mare de averse va fi între 17 și 20 iulie.

DOBROGEA

Din 17 iulie nu vor mai fi modificări semnificative, maximele se vor situa, în medie, între 27 și 29 de grade, iar media minimelor va fi între 18 și 20 de grade.

Condiții pentru averse vor fi trecător după data de 18 iulie.

3

MUNTENIA

În 18 iulie va fi o răcire de aproximativ 4 grade, apoi maximele termice vor crește din nou treptat, astfel încât, în ultimele zile din intervalul de prognoză vremea va redeveni călduroasă. Media minimelor termice va crește până la 17 grade în dimineața de 18 iulie, apoi nu se va mai modifica semnificaiv.

Probabilitatea mai ridicată de averse va fi la începutul intervalului, precum și între 17 și 20 iulie.

OLTENIA

În 17 și 18 iulie vremea se va răci cu 5…6 grade, apoi maximele termice vor avea variații în general între 27 și 32 de grade. Media temperaturilor minime se va situa în jurul a 13 grade în primele trei zile, în următoarele două va crește cu până la 3…4 grade, apoi nu va mai avea variații bruște.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare la începutul intervalului, precum și între 17 și 19 iulie.

APIA si SUBVENTII

Subvenții APIA 2020: Când încep controalele la fermele de bovine, ovine și caprine! Roxana Dobre Roxana Dobre - 19 iulie 2020

Data la care vor începe controalele la fermierii care au cerut subvenții pentru speciile bovine, ovine și caprine, a fosta anunțată de către directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, Vaida Bela. Șeful ANZ a precizat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că eșantionul de fermieri la control în zootehnie va fi extras în prima săptămână a lunii viitoare.

În jurul datei de 6 august ar urma să fie extras eșantionul de control privind subvențiile zootehnice, iar potrivit directorului general al Agenției pentru Zootehnie, Bela Vaida, funcționarii ANZ sunt pregătiți să demareze controalele în teren. ANZ realizează controalele în teren în baza unei delegări făcute de către APIA. Pentru anul 2019 au fost eșantionați 4.367 solicitanți de sprijin ANTZ/SCZ cu variații cuprinse între 24 și 250 de fermieri/județ.

”Oficial nu este un calendar, dar am vorbit cu colegii de la APIA și dânșii spun că undeva prin 6 august este eșantinonul de control extras și o să începem controalele pe teren, dacă va permite și starea de alertă sau cine știe

4

ce stare mai vine. Trebuie găsită o soluție să ne deplasăm la fața locului”, a arătat Bela Vaida.

În cazul în care fermierul, care a depus cerere unică de plată – declarația privind sectorul zootehnic, a fost selectat pentru controlul la fața locului nu permite efectuarea controlului de către reprezentanţii organismelor abilitate, se consideră că acesta nu a respectat angajamentul. În acest caz cererea fermierului va fi respinsă de la plată pentru anul în curs.

Iată ce sancțiuni pot suporta fermierii

Sancțiuni administrative

În cazurile de neîndeplinire a condiţiilor de acordare, pentru animalele cu neconformităţi se aplică sistemul se sancţiuni prevăzut de OMADR nr. 476 / 2016 privind sistemul de sancțiuni aplicabil schemelor de sprijin cuplat și ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, aferente cererilor unice de plată depuse la APIA.

Valoarea ajutorului tranzitoriu cuvenit pentru speciile ovine/caprine se reduce în baza unui procent (Pr) calculat prin raportarea numărului de animale cu neconformități la numărul de animale determinate, după cum urmează:

a) În cazul în care procentul (Pr) calculat este mai mic sau egal cu 3%, nu se aplică nicio reducere, iar ajutorul se calculează la numărul de animale determinat;

b) În cazul în care procentul (Pr) calculat este mai mare de 3%, ajutorul se reduce astfel:

– cu 5% dacă procentul (Pr) calculat este mai mic sau egal cu 10%;

– cu 10% dacă procentul (Pr) calculat este mai mare de 10%, dar mai mic sau egal cu 20%;

– cu 15% dacă procentul (Pr) calculat este mai mare de 20%, dar mai mic sau egal cu 30%;

– cu 20% dacă procentul (Pr) calculat este mai mare de 30%, dar mai mic sau egal cu 50%;

– cu excludere de la plată pentru anul în care se face solicitarea ajutorului național tranzitoriu, dacă procentul (Pr) calculat este mai mare de 50%.

5

În conformitate cu Art. 17, din OMADR nr. 476/2016, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, cuvenit pe fiecare categorie, se reduce în baza unui procent calculat ca raport între numărul animalelor declarate, în cazul cărora s-au constatat neconformităţi şi numărul animalelor determinate după cum urmează:

1. Dacă numărul de animale cu neconformităţi este de maximum 3, valoarea sprijinului cuplat cuvenit pe fiecare categorie se reduce cu un procent stabilit în conformitate cu alin. (1).

2. În cazul în care numărul de animale cu neconformităţi este mai mare de 3, valoarea sprijinului cuplat cuvenit pe fiecare categorie, pentru anul de cerere în cauză se reduce astfel:

a) cu un procentul, calculat ca raport între numărul animalelor cu neconformități și numărul animalelor determinate, dacă acesta nu depăşeşte 10%;

b) cu de două ori procentul, calculat ca raport între numărul animalelor cu neconformități și numărul animalelor determinate, dacă acesta este mai mare de 10%, dar de maximum 20%.

c) dacă procentul, calculat ca raport între numărul animalelor cu neconformități și numărul animalelor determinate, depăşeşte 20%, nu se acordă sprijinul cuplat la care ar fi avut dreptul beneficiarul în cadrul categoriei pentru anul de cerere în cauză.

d) dacă procentul, calculat ca raport între numărul animalelor cu neconformități și numărul animalelor determinate, depăşeşte 50%, nu se acordă sprijinul cuplat la care ar fi avut dreptul beneficiarul în cadrul categoriei pentru anul de cerere în cauză. În plus, beneficiarul este supus unei sancţiuni suplimentare în cuantum egal cu cel care corespunde numărului de animale cu neconformităţi.

ATENŢIE! Sancţiunea suplimentară (multianuală) se recuperează în totalitate în cei trei ani calendaristici care urmează anului calendaristic al constatării.

Excepţii de la aplicarea sancțiunilor administrative

1. nerespectarea angajamentelor asumate ca urmare a unui caz de forţă majoră / circumstanţă excepţională (în conformitate cu art.30 din OUG 3/2015) cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca fermierul să informeze în scris APIA în acest sens, în termen de 15 zile lucrătoare de la

6

data la care solicitantul /succesorul său în drepturi se afla în situația prevazută la art. 30 din OUG 3/2015 cu modificările și completările ulterioare (15 zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor).

2. nerespectarea perioadei de reținere ca urmare a unei circumstanţe naturale (în conformitate cu prevederile art. 32 din Reg. Delegat (UE) nr. 640/2014) cu modificările și completările ulterioare, cu condiţia ca fermierul să informeze în scris APIA în acest sens, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor. Circumstanţa naturală produsă după termenul limită de reținere nu influenţează acordarea ANTZ ovine/caprine și/sau SCZ, înştiinţarea circumstanţei nefiiobligatorie.

ATENŢIE !

1. În cazul în care fermierul depăşeşte termenul prevăzut la art. 31 din OUG 3/2014 cu modificările și completările ulterioare Înştiinţarea depusă la APIA nu se ia în considerare.

2. În cazul în care sunt respectate toate celelalte condiţii de acordare, inclusiv perioada de reținere până la data evenimentului de CN, animalele supuse circumstanţelor naturale NU sunt determinate la plată, dar nici nu sunt animale cu neconformități, fiind exceptate de la aplicarea sancțiunilor administrative.

3. Deoarece animalele cu circumstanţe naturale nu sunt animale determinate, în cazul în care spre exemplu un animal din 10 capete vaci de lapte este supus unui caz de Circumstanţă Naturală, schema de sprijin cuplat-categoria vaci de lapte va fi respinsă de la plată.

Oros, MADR: Depunerea cererilor de plata pentru PNA, posibila pana la 1 septembrie Agroromania.ro 16 Iul. 2020

7

Vesti bune pentru apicultori de la Ministerul Agriculturii! Depunerea cererilor de plata pentru Programul National Apicol este posibila pana la 1 septembrie. Termenul a fost prelungit!

"Avem o veste buna si pentru apicultori, pentru ca anul acesta conditiile nu au fost prielnice nici pentru apicultura, au afectat foarte mult apicultorii. Am demarat un proiect de Hotarare de Guvern prin care modificam HG 339/2020 privind aprobarea Programului National Apicol pentru perioada 2020 - 2022 in care acordam cate 50 de milioane de lei pe an acestui sector, tocmai pentru a-i ajuta sa aplice, sa fie cat mai multi beneficiari ai acestui program. Practic, am extins termenul de depunere de la 1 august 2020 la 1 septembrie 2020. Sigur, acest lucru l-am facut la multele solicitari venite din partea apicultorilor, astfel incat sa asiguram o continuitate a activitatii, absorbtia fondurilor respective, dar sa ajutam in acest an greu si acest sector", a spus Oros.

 La mijlocul lunii iunie, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACA), Ioan Fetea, declara ca productia de miere va fi compromisa in acest an, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, iar estimarile de la acea data aratau ca va fi mai mica cu circa 15-20% decat anul trecut, "care nu a fost un an apicol bun". El considera ca multi apicultori vor renunta la fondurile din Programul National Apicol, iar banii alocati in acest an prin program nu vor fi cheltuiti in totalitate.

 Potrivit Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul National Apicol pentru perioada 2020 - 2022 este de 150,63 milioane lei, din care suma de 75,31 milioane lei reprezinta contributia Uniunii Europene la programele apicole nationale.

Pentru anul 2020 a fost alocata suma de 50,21 milioane lei, pentru anul 2021 - 50,23 milioane lei, iar pentru anul 2022 - 50,18 milioane lei.

Alianta pentru Agricultura si Cooperare solicita incasarea despagubirilor pentru seceta in perioada 5-20 august 19 Iulie 2020

Alianta pentru Agricultura si Cooperare a avut, in lunile iunie si iulie, un intens schimb de opinii cu conducerea executivului Romaniei, cu scopul solutionarii unor probleme presante cu care agricultura si industria alimentara se confrunta in acest an deosebit de dificil.

Acesta a culminat cu intalnirea Aliantei cu prim-ministrul Romaniei, Ludovic Orban, ministrul finantelor, Florin Citu, si conducerea MADR (ministrul Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru si George Scarlat) ,

8

in data de la 2 iulie. Dialogul s-a purtat la Palatul Victoria si a avut ca subiect principal seceta dramatica ce a afectat agricultura Romanei in acest an, context in care premierul si-a exprimat preocuparea pentru dificultatile cu care se confrunta sectorul si a dat asigurari ca sumele destinate despagubirilor vor fi prevazute in bugetul MADR in urma rectificarii bugetare de dupa 1 august.

Reprezentantii fermierilor au subliniat ca Romania se afla in pragul unei crize economice puternice, inclusiv in agricultura, ceea ce poate avea consecinte dramatice in aprovizionarea populatiei. Avand in vedere ca aproximativ 90% dintre fermierii romani achita inputurile folosite in obtinerea produselor agroalimentare dupa valorificarea productiei, respectiv in perioada 15 iunie – 15 iulie, iar foarte multi nu vor avea ce recolta sau productia le va fi semnificativ diminuata, plata datoriilor catre furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanti, combustibili), precum si a altor obligatii precum leasing-uri, salarii, credite, etc. va fi extrem de problematica. Pentru a veni in sprijinul producatorilor agricoli in timp util, este nevoie de URGENTAREA PASILOR PROCEDURALI NECESARI PENTRU INCASAREA DESPAGUBIRILOR PENTRU SECETA PEDOLOGICA SEVERA IN PERIOADA 5-20 AUGUST 2020, de aceea MADR s-a angajat sa intensifice demersurile de a obtine de la Comisia Europeana un raspuns in timp util pentru a putea trece la plata efectiva a despagubirilor prin schema de ajutor de stat notificata.

Alianta a mai solicitat organizarea urgenta a unei intalniri cu reprezentantii Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Asociatia Romana a Bancilor si Banca Nationala cu scopul de a gasi o solutie cu privire la amanarea platii ratelor la creditele bancare si nebancare pentru o perioada de 12 luni.

In data de 9 iulie, reprezentantii Aliantei au discutat cu conducerea Ministerului Finantelor Publice, a Ministerului Agriculturii si a ANAF, urmare a intalnirii de la Palatul Victoria. Agenda propusa de Alianta a inclus puncte precum:

o masuri pentru introducerea de facilitati/amanarea pentru o perioada de 12 luni a platii ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la institutii de credit si institutii financiare nebancare;

o urgentarea pasilor procedurali necesari pentru incasarea despagubirilor pentru seceta pedologica severa;

o plata de urgenta a tuturor arieratelor; o compensarea directa creante – datorii;

9

o recunoasterea de catre ANAF a costurilor cu productia in curs, aferente culturilor agricole calamitate 2020;

o eliminarea practicilor prin care fermierilor li se considera nedeductibile cheltuielile cu stocurile de productie in curs de executie 2019-2020, conform art 25 si art 269 din Codul Fiscal;

o inregistrarea drept cheltuiala deductibila a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate, confirmate cu procesul verbal de constatare si evaluare a pagubelor;

o stoparea practicilor de impozitare in avans a unor sume / venituri din subventii inainte de a fi incasate.

MFP si ANAF au aratat ca sectorul agroalimentar ramane un domeniu strategic si au reiterat preocuparea pentru a fi alocate prioritar sumele solicitate de MADR la rectificarea bugetara de la inceputul lui august.

Ca urmare a argumentelor expuse de reprezentantii Aliantei, ANAF a intreprins masurile necesare pentru aplicarea unitara in teritoriu a procedurilor de control si a recunoasterii cheltuielilor de productie si a TVA aferent culturilor agricole afectate de seceta si care au proces verbal de constatare si evaluare a daunelor. ANAF a formulat catre MFP o solicitare pentru analiza juridica, fiscala si privind impactul bugetar pentru: compensarea datoriilor catre bugetul de stat cu sumele reprezenand creante bugetare cuvenite fermierilor din TVA si concedii medicale, precum si privind impozitarea veniturilor din subventii doar dupa incasarea acestora.

Alianta isi exprima speranta ca autoritatile vor gasi solutii eficiente pentru a salva sectorul agricol din Romania, greu incercat de provocarile multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea sa continue sa furnizeze bunul public cel mai pretios – securitatea alimentara a populatiei!

UNCSVUniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal

  

Seceta face ravagii și în culturile de primăvară. Fermierii cer evaluarea și constatarea pagubelor mult mai devreme decât perioada trecută inițial Mihaela Prevenda , Luni, 20 Iulie 2020 13:40Condițiile meteorologice extreme, fără precedent în ultimii 50 de ani, au afectat, în diferite grade, o suprafață de circa 500.000 ha cu culturi agricole semănate în primăvara anului 2020. Din cauza lipsei precipitațiilor, plantele au îmbătrânit prematur în zonele calamitate, astfel încât, de pe suprafețe extinse, nu vor putea fi recoltate, vor fi tocate pentru

10

zootehnie sau încorporate în sol pentru a pregăti semănatul rapiței, în perioada optimă, acolo unde va ploua suficient, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.    

Condițiile de secetă pedologică severă din anumite zone fac necesare evaluarea și constatarea pagubelor la culturile agricole de primăvară mult mai devreme decât perioada trecută inițial.

„Conducerea UAT-urilor este rugată să informeze fermierii cu suprafețe potențial calamitate de pe raza localităților administrate să depună înștiințările de pagube cât mai rapid cu putință. În acest sens, facem un apel la toți fermierii ale căror culturi înființate în primăvara 2020 sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30% să completeze și depună la Primărie, până pe 24 iulie a.c., înștiințarea  de daune cauzate de seceta pedologică și atmosferică severă. Subliniem pe această cale importanța mobilizării și coordonării tuturor fermierilor afectați astfel încât Comisia constituită să se deplaseze o singură dată pentru evaluarea și constatarea pagubelor pe raza UAT pentru ca procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerul Agriculturii să fie finalizat până la 15 august. Procesele-verbale de evaluare și constatare a pagubelor înregistrate la culturile agricole sunt necesare pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil”, se precizează într-un comunicat de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța a făcut demersuri la MADR pentru devansarea termenului până la care trebuie efectuate aceste operațiuni, prin modificarea în regim de urgență a regulamentului anexat Ordinului 97/2020, actualizat, pentru a permite evaluarea și constatarea daunelor în condițiile total precare din acest an, preluând termenele propuse de Alianță, ca urmare a analizării stării de vegetație a culturilor de primăvară.

FERMIERII VOR FI FORȚAȚI SĂ RENUNȚE LA SUBVENȚIILE AGRICOLE! Agroinfo 20 iulie 2020 -

OFICIAL. Noile strategii pregătite la nivel european aduc condiții multe și rigide pentru obținerea subvențiilor în agricultură. Mulți fermieri români vor fi forțați să renunțe la acești bani. Există riscul ca fermierii să nu fie interesați de accesarea banilor, a spus astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, la la Bruxelles, la prima reuniune în cadrul Consiliului AgriFish desfășurată în timpul președinției germane.

În opinia ministrului român al agriculturii, atingerea obiectivelor strategiei  „De la fermă la consumator” („F2F”),  F2F constituie o mare provocare și ar putea conduce la ineficiența acestei strategii deoarece:

11

➢ cerințele sunt foarte ambițioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea. Prin urmare, există riscul ca fermierii să nu fie interesați de accesarea măsurilor.➢ reducerea utilizării inputurilor chimice va conduce la reducerea productivității și, implicit, a veniturilor fermierilor, deci trebuie identificate soluții care să evite punerea în pericol a siguranței alimentare și falimentul fermelor europene, care ar duce la importul de produse care nu respectă standardele UE.

În discursul său, Adrian Oros a declarat că România consideră că prioritățile și măsurile sunt adecvate pentru a atinge obiectivele strategiei. Asigurarea unui sistem alimentar durabil reprezintă o oportunitate întrucât încurajează lanţurile de aprovizionare mai scurte, oferă posibilitatea consumatorilor de a alege diete mai sănătoase şi sustenabile. Realizarea obiectivelor strategiei nu trebuie să compromită în nici un fel securitatea și siguranţa alimentară.

”PAC are ca obiectiv și garantarea unui venit decent care va permite fermierilor să reziste la crize de orice natură. Dar fermierii europeni se confruntă deja cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respectă standardele UE, lipsa forței de muncă, diferențe de sprijin comunitar între statele membre, diferențe de capitalizare a fermelor etc. În acest sens trebuie continuată convergența externă a plăților directe.

Plățile către fermieri trebuie să acopere eforturile lor pentru: livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepanțelor de venit față de alte sectoare și mai ales pentru livrarea de produse la prețuri accesibile tuturor consumatorilor. Nu în ultimul rând, trebuie stimulată consolidarea cooperării dintre producătorii primari pentru a-și susține poziția în cadrul lanțului alimentar”, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Comisia a susținut în cadrul Consiliului AgriFish o prezentare cu privire la situația actuală a pieței agricole, ce a fost urmată de un schimb de opinii. În plus, președinția germană și-a prezentat programul de lucru în domeniul agriculturii și pescuitului pe durata mandatului său.

DOCUMENT MADR DEZVĂLUIE: SUMĂ URIAȘĂ DIN SUBVENȚIILE APIA ÎMPĂRȚITĂ LA O MÂNĂ DE FERMIERI! Agroinfo 20 iulie 2020

PUȚINI, DAR CU BANI MULȚI. O sumă uriașă din valoarea totală a subvențiilor APIA pe suprafață este concentrată în mâna unui număr foarte mic de fermieri, dezvăluie un document al Ministerului Agriculturii. Documentul care analizează ce se întâmplă în agricultura

12

românească în acest moment recunoaște că subvențiile agricole sunt distribuite neuniform.

Distribuirea neuniformă a sprijinului SAPS, schema de plată unică pe suprafață, 0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață, precizează documentul MADR, o analiză făcută acum pentru elaborarea Planului Național Strategic 2021-2027.

Documentul Ministerului Agriculturii subliniază, într-o analiză SWOT, punctele slabe pe care le are în acest moment agricultura din România:

Venituri mici în special în cazul fermelor zootehnice mixte (creşterea mai multor specii), precum şi în cazul exploatațiilor mixte de tip vegetal și animal, dar şi la nivelul exploatațiilor mixte vegetale/horticole- Număr foarte mare al exploatațiilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)- Dimensiune medie scăzută a exploatațiilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE- Dimensiunea economică a exploatațiilor scăzută (de 9,8 ori față de media UE)- Venituri mici ale fermierilor/lucrătorilor în agricultură comparativ cu celelalte sectoare, ceea ce conduce la abandonarea activităților agricole în favoarea altor tipuri de activități- O pondere ridicată a suprafeţelor agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor, în special în zona montană- Gradul de dotare tehnică scade proporțional cu scăderea dimensiunii exploatației- Dotare/utilizare redusă cu sisteme de avertizare timpurie/protecție împotriva efectelor climatice adverse- Reticența fermierilor de a se organiza în structuri asociative cu rol economic- Distribuirea neuniformă a sprijinului SAPS (0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață- O volatilitate mare a veniturilor (cauzată de secetă, inundații, boli).- Vulnerabilitatea crescută a fermierilor în gestionarea riscurilor- Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în rândul fermierilor și servicii de consiliere și consultanță precare.-Nivel scăzut de informare asupra posibilitatilor de dezvoltare.

Dacă lista punctelor slabe este lungă, în schimb cea a punctelor tari pe care le are agricultura noastră este mult mai scurtă.

13

- Suprafață agricolă semnificativă cu pondere crescută a terenurilor arabile- Valoare adăugată netă crescută în cazul exploatațiilor comerciale care utilizează peste jumătate din suprafaţa agricolă- Condiții agro-pedoclimatice deosebit de favorabile unor culturi de nișă în special în fermele mici.

AFIR si FINANTARI

DAJ Mureş nu poate organiza cursul pentru tinerii fermieri care accesează fonduri europene! Angelica Lefter Angelica Lefter - 19 iulie 2020

Tinerii din județul Mureș care vor să acceseze fonduri europene pentru instalarea a se instala ca fermieri vor putea cu greu să beneficieze de programul dedicat lor. Direcția Agricolă Județeană nu poate organiza la acest moment cursurile de calificare, nemaiavând acreditări valabile pentru organizarea acestui program de studiu care le asigură eligibiltatea tinerilor care nu au studii de specialitate.

Cu toate acestea, directorul adjunct al Direcției Agricole Mureș, Ileana Gușatu, spune că în accesarea acestui sprijin intervine o problemă: viitorii agricultori trebuie să facă, pe banii lor, un curs de trei luni, cu riscul de a nu se putea încadra în termenul final de depunere de dosare.

Mai mult, Direcției Agricole Mureș i-au expirat acreditările pentru aceste cursuri, în domeniile vegetal și animal, și nu se știe când se va întruni Comisia județeană pentru muncă pentru a le reînnoi, a mai declarat Ileana Gușatu pentru radiomureș.ro.

”În sesiunea aceasta avem un singur fermier, pe legume. Pentru tinerii fermieri, cetățeni români dinafara granițelor țării, problema este că au nevoie și de un curs. Nu știu când în vor putea face, ca să depună adeverința până la prima tranșă. Am avut de multe ori astfel de situații, nu au mai depus dosarul

14

pentru accesarea fondurilor europene, că nu se puteau încadra în perioada aceea. Și noi avem o problemă că ne-au expirat acele acreditări, ședința la Direcția Muncii se desfășoară o dată la trei luni. Cu Covidul acesta nu știu în ce condiții se vor strânge membrii care trebuie să ne aprobe această acreditare, și nu putem începe niciun curs”, a menționat directorul adjunct al Direcției Agricole Mureș, Ileana Gușatu. La Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Mureș au existat, pe sesiunea anterioară, 15 cereri, în valoare de 600.000 euro, pentru apicultură, ferme de bovine și ovine, respectiv legumicultură, cătină și producere de material săditor.

Directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Mureș, Daniela Lupei, a confirmat condițiile complexe pe care trebuie să le îndeplinească tinerii români care doresc să vină în țară pentru a intra în afaceri agricole. ”Ca element de noutate, vor beneficia de alocare distinct tinerii cetățeni români de cel puțin 18 ani împliniți și până la 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare și care îndeplinesc cel puțin una din următoarele condiții: au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii, un program de studio în domeniul agricol, au avut un loc de muncă în domeniul agricol, cel puțin trei luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare, respectiv au absolvit un curs în domeniul agricol”, a declarat directorul AFIR, Daniela Lupei.

Prin AFIR se acordă 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane pentru tinerii din afara ţării, care se instalează pentru prima dată ca şefi de exploataţie. Sesiunea se desfăşoară în intervalul 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, iar Cererile de finanţarea se realizează conform Ghidului solicitantului şi anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole.

Creditul EaSI finanteaza afacerile producatorilor agricoli si intreprinderilor individuale/familiale din mediul rural Credite agricultura 19 Iulie 2020

Sustinerea antreprenoriatului romanesc, in general, si finantarea companiilor mici si foarte mici continua sa fie o prioritate pentru Grupul Patria Bank. Sprijinul oferit de banca este cu atat mai important cu cat in aceasta perioada companiile au nevoie de finantarea afacerilor pentru a face fata provocarilor generate de contextul pandemiei.

15

Data fiind aceasta noua realitate economica, Patria Bank este deschisa, proactiva si pro-business oferind oportunitati de finantare micilor antreprenori astfel incat acestia sa continue activitatea, productia, sa angajeze oameni si sa genereze plus valoarea pentru economie. Unul dintre instrumentele prin care banca sustine micile afaceri din mediul urban si rural, indiferent de domeniul de activitate, este Programul pentru Ocuparea Fortei de Munca si Inovare Sociala (EaSI) si creditul cu aceIasi nume care ofera antreprenorilor posibilitatea de a accesa credite fara garantii sau avans, acestea fiind garantate de Uniunea Europeana. 

“Suntem partener traditional FEI, inca din 2015 cand am fost prima banca care a adus EaSI in Romania, si sustinatori infocati ai dezvoltarii spiritului antreprenorial local. In Patria ne place sa activam in mijlocul economiei reale si cautam solutii si oportunitati de finantare si sustinere a companiilor antreprenoriale romanesti, mici si medii, nucleul economiei locale. 

Pana in acest moment am finantat prin EaSI putin sub 60 de milioane de euro. Prin acest program ne simtim aproape nu doar de antreprenori, ci de toti oamenii din spatele acestor mici afaceri, astfel incat, la final de zi, realizezi ca nu ajuti doar o societate comerciala, ci esti responsabil de bunastarea a circa 20.000 de familii (considerand ca am finantat circa 3.500 de afaceri, iar 89% dintre ele au sub 5 angajati si 11% pana in 9 angajati).” a mentionat Codrut Nicolau, Director General Adjunct al Patria Bank.

Intrand in statistica finantarilor EaSI acordate de Patria Bank din 2015 si pana in prezent (iunie 2020) vedem intr-adevar impactul economic si social pe care programul il are: 89% din companii au sub 5 angajati, 35% din afacerile finantate sunt producatori agricoli din mediul rural, 31% au o forma de organizare diferita de SRL, respectiv sunt intreprinderi individuale si familiale, producatori agricoli individuali si persoane fizice autorizate, 84% au o cifra de afaceri de sub 100.000 de euro/an si peste 70% folosesc banii pentru capital de lucru si investitii. In infograficul atasat regasiti profilul detaliat al afacerilor finantate prin programul EaSI de la Patria Bank.

Patria EaSI - Cum arata afacerile care au primit finantare?

Creditul EaSI fara garantii poate fi solicitat de microintreprinderi romanesti (indiferent de forma de organizare sau domeniu de activitate) care au maxim

16

9 angajati si o cifra de afaceri de pana la 2 milioane de euro pe an. Creditul EaSI se acorda in lei si poate fi folosit pentru finantarea capitalului de lucru si a activitatilor curente, pentru investitii sau mixt. Garantia de la Uniunea Europeana acopera 80% din valoarea creditului.

Creditul EaSI poate fi solicitat si on-line, direct pe site-ul Patria Bank (https://www.patriabank.ro/afaceri-mici/credite/credite-fara-garantii/credit-easi-fara-garantii) sau telefonic la 0800 410 310 toti cei interesati fiind contactati in cel mai scurt timp de un reprezentant al bancii, procesul de acordare decurgand simplu si rapid.

  Pachetul de sprijin pentru vinicultura, aprobat. Iata ce include iulie 20, 2020

Comisia Europeana a decis sa aprobe un pachet de masuri exceptionale prin care sa sprijine sectorul vinicol, in contextul pandemiei de coronavirus, care a afectat serios acest sector.

Sectorul vinicol este unul dintre sectoarele agroalimentare care au avut cel mai mult de suferit din cauza schimbarii rapide a cererii si din cauza inchiderii restaurantelor si barurilor din UE, fara ca pierderile sa fie compensate de consumul la domiciliu.

17

Printre aceste noi masuri se numara autorizatia temporara ca operatorii sa-si organizeze propriile masuri de piata, majorarea contributiei Uniunii Europene la programele nationale de sprijinire a sectorului vinicol si introducerea unor plati in avans pentru distilarea si depozitarea de criza.

Masurile exceptionale includ:

Derogare temporara de la normele Uniunii Europene in materie de concurenta: Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comuna a pietelor (OCP) permite Comisiei sa adopte derogari temporare de la anumite norme ale UE in materie de concurenta in situatii de dezechilibre grave ale pietelor. Comisia a adoptat acum o astfel de derogare pentru sectorul vinicol, permitandu-le operatorilor sa se auto-organizeze si sa puna in aplicare masuri de piata fiecare la nivelul sau pentru a-si stabiliza sectoarele, cu respectarea functionarii pietei interne, pentru o perioada maxima de 6 luni. De exemplu, operatorii vor putea sa planifice actiuni de promovare comune, sa organizeze depozitarea de catre operatori privati si sa-si planifice in comun productia.

Majorarea contributiei Uniunii Europene: contributia Uniunii Europene la toate masurile din cadrul programelor nationale de sprijin va fi majorata cu 10 %, ajungand la 70 %. O masura exceptionala precedenta a majorat deja aceasta contributie de la 50 % la 60 %. Majorarile vor oferi sprijin financiar beneficiarilor.

Plati in avans pentru distilarea si depozitarea de criza: Comisia va permite statelor membre sa le ofere plati in avans operatorilor pentru operatiunile de distilare si depozitare de criza aflate in desfasurare. Aceste avansuri pot acoperi costurile in proportie de pana la 100 % si vor permite statelor membre sa isi utilizeze in intregime fondurile alocate programelor nationale de sprijin pentru acest an.

In plus, Comisia a lansat recent doua cereri de propuneri de programe de promovare care vizeaza sprijinirea sectoarelor care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei, inclusiv a sectorului vinicol.

ALTELE

Premierul Ludovic Orban: Vom plăti fermierii imediat ce primim acordul Comisiei Europene! agrointeligenta.ro - 18 iulie 2020 13:05

18

Plata despăgubirilor pentru fermierii afectați de secetă este condiționată de acordul Uniunii Europene pentru acest sprijin ce se poate considera ajutor de stat, a anunțat premierul Ludovic Orban astăzi, sâmbătă – 18 iulie, într-o vizită de lucru în Călărași.

”Aici nu putem da despăgubirile imediat, când vrem noi, pentru că mulți fermieri lucrează pământul sub diferite forme juridice, societăți comerciale și acordarea ajutorului îmbracă forma unui ajutor de stat și avem nevoie de aprobarea Comisiei Europene”, a spus Ludovic Orban.

Premierul a precizat că sumele pentru plata fermierilor vor fi alocate la rectificarea bugetară, dar vor rămâne în stand-by până vine răspunsul de la Bruxelles. ”Noi la rectificare vom acorda sumele necesare, peste 1,2 miliarde de lei pentru a putea plățile și imediat ce vom primi acordul Comisiei Europene, vom face plățile către toți fermierii care au fost afectați de secetă”, a declarat Orban.

La nivelul MADR a fost pusă în dezbatere procedura de despăgubire ce este anunțată să se facă prin APIA, cu plăți preconizate să demareze de la începutul lunii august. Ministrul Agriculturii a precizat și sumele propuse pentru despăgubirea fermierilor și care se calculează în funcție de procentul de calamitare, cu cuantumurile de referință după cum urmează:

grâu – 925 de lei/ha;

secară – 925 de lei/ha;

triticale – 805 lei;

orz – 912 lei/ha;

19

orzoaică – 951;

ovăz – 772 lei/ha;

rapiță – 1.002 lei/ha.

Ce spune Ludovic Orban despre fermierii care au rate la bănci sau IFN! agrointeligenta.ro - 18 iulie 2020

Fermierii care au rate la bănci sau la instituții financiare nebancarea (IFN) nu știu dacă va exista un sprijin de la Guvern menit să îi ajute să treacă peste această perioadă dificilă. Aflat într-o vizită de lucru în Călărași, premierul Ludovic Orban a anunțat că a luat la cunoștință această problemă din sectorul agricol.

”Am reținut că există o reticență mare (a băncilor – n.r.) în acordarea creditelor în cadrul programului IMM invest și că o parte dintre fermieri nu beneficiat de suspendarea plății ratelor, atât a ratelor legate de bănci, cât și către instituții financiare nebancare”, a declarat Orban.

Vă reamintim că Legea anti-secetă care prevederea amîncarea ratelor pentru fermierii afectați de secetă a fost declarată neconstituțională, la fel ca și Legea de aprobare a ordonanței privind suspendarea creditelor pe o perioadă de până la 18 luni.

Lecțiile primite de ministrul Oros de la fermierii Dimitrie și Călin Muscă! Daniel Befu Daniel Befu - 18 iulie 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a avut ocazia ieri, vineri – 17 iulie, să afle direct de la unii dintre cei mai dinamici fermieri ai României care sunt problemele concrete cu care aceștia se confruntă, dar și soluțiile ce se pot aplica în chestiuni naționale precum: combaterea pestei porcine africane, acapararea terenurilor pentru prospecțiuni în afacerea gazelor de șist sau vânarea mistreților. La Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI) Curtici, atât tatăl, Dimitrie Muscă, cât și fiul Călin au fost extrem de

20

deschiși cu șeful de la MADR, ca niște oameni de bună-credință ce sunt și care speră că păsurile și dificultățile cu care se luptă orice fermier vor fi ascultate și rezolvate prin reglementări emise în viitorul apropiat din birourile de la București.

Cu o oră înainte de vizita anunțată în ultima clipă a ministrului agriculturii la Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI) Curtici, Dimitrie Muscă, purtând o cămașă de un alb impecabil și tradiționalii blugi ce-i dau alura unui fermier american, mergea încet, dar cu pas apăsat prin curtea sediului, căutând cu privirea pe vreunul din băieții de la atelierul auto, ca să-i pornească compresorul de aer. ”Am pantofii plini de praf, că vin din câmp și vreau să pornesc compresorul să îmi sufle un pic de aer peste ei. Nu se cade să fiu gazdă cu pantofii prăfuiți”, vorbește îngândurat, mai mult ca pentru sine, fermierul, care a aflat de vizita guvernamentală în ultimul moment.

Însă pentru Muscă a avea un ministru în vizită e ceva firesc: ”Indiferent de culoarea politică, au fost majoritatea miniștrilor. Cam toți au fost aici, începând din anii 90 încoace. Vin pentru că vor ei să vadă cu ochii lor. S-a scris și s-au spus multe despre CAI Curtici și probabil că vor să se convingă că este adevărat, că nu sunt fabulații și povești. Iar ușa noastră a fost deschisă mereu pentru oricine, indiferent cine este și dacă rezonez cu el sau nu. Din contradicție se naște progresul. Este normal să vină oricine e la frâiele ministerului”.

Ministrul a sosit flancat de oficiali locali din Arad, al căror lider informal era Gheorghe Falcă, fost primar, actual europarlamentar, care a jucat rol de organizator al agendei ministrului în popasul său prin zonă. Vizita a început cu o prezentare generală a business-ului, în biroul lui Dimitrie Muscă, dar și cu aluzii despre culoarea canarului galben al fermierului, despre care unii dintre oficialii prezenți au sugerat că ar fi fost pus intenționat, pentru a fi în consonanță cu culoarea politică a vizitatorilor. Cel care a tranșat subiectul a fost ministrul Adrian Oros, care i-a lămurit pe cârcotași că ”niciodată canarii nu au altă culoare decât galbenă”.

Grajduri noi pentru 400 de capete bovine. În total, exploatația va avea 2.000 de vaci

21

Ministrul Oros a fost dus apoi într-un tur rapid al CAI Curtici, din cauza agendei încărcate a ministrului. Așa se face că ferma cu 1.600 capete de vaci, precum și grajdurile noi care vor găzdui alte 400 capete, maternitatea și locul de depozitare al silozului, au fost văzute din mersul mașinii de teren a lui Dimitrie Muscă, mașina înaintând când iute, când cetinel, în funcție de punctele de interes din spațiile din cadrul fermei pe care fermierul i le arăta lui Adrian Oros.

La fel de frugală a fost și vizita din secția de mecanizare. Apoi cei doi au pornit-o la galop cu bolidul 4×4 pe un drum de pământ din cadrul fermei și după 30 de secunde și Dimitrie Muscă și ministrul Oroș au dispărut într-o perdea de fum pentru câteva minute, presa înaintând pe bâjbâite, într-un decor de furtună sahariană. Am vrut să spăl parbrizul de praful depus, însă ștergătoarele l-au transformat în lacrimi de noroi. Fermierul și ministrul au reapărut la orizont doar atunci când drumul de pământ a ieșit în șoseaua asfaltată. Următoarele opriri au fost în tihnă, ministrul făcând un tur al fabricii de lactate a fermierului și al laboratorului de analize al CAI Curtici, unde ministrul s-a simțit în largul său, purtând un dialog tehnic aplicat, cu termeni necunoscuți neaveniților, cu fiecare dintre specialiștii care deserveau instrumentarul din super laboratorul CAI Curtici. ”Este un laborator uzinal care face tot ceea ce este necesar, atât analize fizico-chimice cât și bacteriologice și analize toxicologice atât pentu producția din lapte, cât și pentru carne, în așa fel încât domnul Muscă să nu aibă nici un gând atunci când livrează produsele și să fie cât mai puțin căutat de către autorități. Acesta este scopul acestor laboratoare uzinale”, a declarat la ieșirea din laborator, ministrul.

Mistreții care împrăștie pesta porcină, vechea problemă ”de actualitate” a lui Dimitrie Muscă

Dimitrie Muscă a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO temele abordate cu ministrul în cadru privat, unele dintre acestea fiind frământări care-l macină pe fermier de ani buni. ”Unul din ofuri este pesta porcină africană. Aș putea să fiu fericit și să spun: «Bine domne, este carne de porc puțină așa că e cere și preț bun, deci îmi convine». Însă nu e așa, pentru că

22

facem cheltuieli foarte multe pentru a ne proteja și pentru a ține o fermă indemnă. Iar ministrul finanțelor spune că nu sunt bani să se dea pentru pagubele produse de pesta porcină africană. Însă dacă socotim câți bani se cheltuie pentru a se aduce carne de porc din afara țării și dacă socotim câți bani se dau pentru despăgubiri, nu era mai simplu să omorâm mistreții? Sigur că mistreții și vânatul sunt la ministrul Mediului, deci acolo este vina că nici până la data asta nu s-a făcut nimic. Chiar își bate joc de noi agricultorii. Dacă eu am ca societate toate mijloacele să mă apăr și să mă păzesc, fermierii mici, cu 5-10 hectare de pământ, ce pot face când vin mistreții într-o noapte și le distrug cultura de porumb sau pe cea de grâu? Nu se vrea pur și simplu. Adică s-a ajuns la stadiul când omului bani nu-i dai ca să-l despăgubești, dar nu vrei să împuști mistreții. N-am înțeles cde ce. Numai pentru că sunt câțiva nebuni care-s fanatici și sunt vânători? Pentru asta nu cred că se pretează treaba aceasta, să ținem atâta vânat, pentru că oricum mistreții le mor. Însă vânătorii n-au înțeles un lucru, că mai bine îi împușcă, că măcar se aleg cu ceva, pentru că altfel mistreții oricum le mor, de pestă, dar fac și pagube pe ogoare la oameni și la crescătorii de porci. Văd că decidenții stabilesc cât să fie cota de vânat, dar la nici o consultare publică pe tema vânătorii nu este chemat și deținătorul pământului, care știe câte animale sunt pe acolo. Nimeni, niciodată, nicăieri. E normal? Și acum s-a scos un ordin 1401, al ministerului mediului și al apelor, în care la fel, nu am fost consultați”, e cătrănit Dimitrie Muscă.

Problema gazelor de șist

Alte teme de dialog abordate de Dimitrie Muscă au fost interzicerea explorării gazelor de șist în vestul țării, invazia de rozătoare și despăgubirea confraților săi afectați de seceta dramatică din sudul țării: ”Sper ca domnul Oros să ne ajute să găsim o soluție la ce ne-a făcut-o Ponta, care a dat drumul la explorarea gazelor de șist. Desigur, companiile nu spun că ele caută gaze de șist și nici că ar fi. Domnul Oros să spună în Guvern că le cerem ferm: «opriți explorarea și exploatarea gazelor de șist». Pentru că recent Pamfora, care e o divizie de prospecțiuni a MOL Ungaria, a venit și a cumpărat deja pământ aici la noi în zonă, de la oameni. Au dat 15.000 euro/ha, printr-o firmă de avocați din Arad, în contextul în care în zonă terenul e 7.000 euro/ha. Ministrul trebuie să ne ajute cu o soluție și la invazia de șoareci. Este un mare atac în zona de vest. Pe fond de secetă s-a dezvoltat atacul șoarecilor. Sunt câmpurile pline de șoareci, fiindcă n-au fost ploi pînă acum recent. Acum nu putem da drumul la otrăvitul șoarecilor, fiindcă e riscul să omorâm căprioarele Ce să facem? Facem agricultură și invazia de rozătoare este o mare problemă. Autoritățile trebuie să înțeleagă și să ne ajute să ieșim din impas. De asemenea trebuie ca Guvernul să dea banii fermierilor care au fost afectați de seceta cumplită din sud, mai ales

23

celor care au fost afectați în totalitate, pentru că mulți dintre aceia care au făcut investiții într-o cultură și nu le-a reușit cultura, nu mai au bani să-și reia ciclul de producție. Dacă nu primesc ajutor de la stat, se poate ajunge din nou la această anomalie, ce constă în nelucrarea pământului”, se revoltă directorul CAI Curtici.

Soluția propusă de tânărul Muscă pentru eradicarea peste porcine africane

Călin Muscă, prezent și el în calitate de fermier, pe parcursul întregii vizite a ministrului Oros, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, că în cadru privat va propune ministrului o soluție pentru diminuarea răspândirii pestei porcine africane. ”Problema este că s-a preluat directiva europeană pe pestă, fără să se țină cont de specificul țării noastre, mai exact de faptul că ai atâtea exploatații neprofesionale, Gospodării ale Populației care plimbă animalele fără nici un control sanitar. Aici este problema medicilor concesionari. Efectiv în momentul acesta nu există o evidență clară a animalelor din GP-uri și există un trafic 100% necontrolat pe partea asta, ceea ce din punctul meu de vedere este și principalul vector, pentru că mistrețul împrăștie pesta foarte mult, dar cel mai mult o împrăștie traficul necontrolat al animalelor vii. Soluția cea mai simplă ar fi să fie controale. În fiecare sat avem șefi de post. Pot să iasă de câteva ori pe săptămână la oprit mașini, iar tot ce înseamnă animale neindentificate surprinse în trafic, trebuie distruse. Dar trebuie distruse pe cheltuiala samsarilor la modul real, pentru că de exemplu sunt situații în care se întâmplă să se găsească un transport de animale neidentificat, se cere uciderea animalelor și incinerarea cadabrelor, însă firma de prestări servicii pentru incinerare zice: «Până nu îmi primesc banii eu nu îi ard». Suntem într-o situație în care teoretic este reglementată, dar practic nu se întâmplă. Nu ai nici o pârghie concretă asupra traficului de porci, fiindcă nu există un mecanism stabilit. Nu vorbim de micul gospodar. Aici eu mă refer la persoanele care fac trafic de animale. La samsari. Samsarul este cel care plătește costurile acestea și așa și este ordinul, doar că la acest moment autoritățile nu au cum să-l oblige să plătească”, a explicat Călin Muscă.

Marile ferme să asigure în zona lor purceii pentru autoconsum

24

Acesta a completat că cealaltă problemă este că micul producător ori se înregistrează și are animalele identificate și luate în evidența medicului concesionar ori și el trebuie să suporte consecințe. ”Micul producător, dacă vorbim de gospodăria care crește până în 5 porci pentru autoconsum, este partea cea mai ușor de gestionat, în variantele în care oricum deja partea de reproducție este interzisă în GP-uri și acest mic producător ar ține o disciplină corectă, iar medicul concesionar s-ar ocupa de o evidență corectă a animalelor. Eu propun ca autoritățile să legifereze ca pe un areal de 10-15 km în jurul fiecărei ferme comerciale, acea fermă să furnizeze purcelușii pentru gospodăriile unde se cresc animale. Sunt sigur că orice fermă este dispusă să dea purceii la prețul pieței, ca să nu-i strângem de buzunar foarte tare pe micii gospodari și în felul acesta fiecare fermă comercială va ști că pe acea raza de 10-15 km, oamenii nu cresc porci cu origine incertă. Aceasta e soluția pe care eu o propun. O variantă controlată la modul real ar fi un pas mare în reezolvarea acestei situații, păentru că nu poți poți să interzici creșterea porcului în gospodărie pentru autoconsum și nici nu propune nimeni chestia asta. Nici măcar noi nu cerem asta. Doar că noi cerem să fim protejați de riscul acesta de a fi blocați în activitate. O altă pârghie pe care o propun e să se facă o transpunere a directivei în legislația națională, în așa fel încât focarele de pestă din GP-uri să nu afecteze fermele comerciale, care discută de cu totul și cu totul alt nivel de biosecuritate. Adică dacă se descoperă un focar la o anumită distanță de noi, să nu fim și noi băgați în aceeași oală cu GP-ul”, a explicat Călin Muscă.

Atât în diversele etape ale vizitei, cât și la final, Ministrul Oros s-a declarat încântat de ce a găsit la CAI Curtici. ”Am văzut un exemplu de bune practici, un mare fermier care integrează, care nu se rezumă la lucrurile cele mai facile, adică să facă doar producție primară și să vândă foarte ușor, ci integrează. Face zootehnie de înaltă valoare, are valoare genetică mare la animalele pe care eu le-am văzut aici atât la porc cât și la vaca de lapte și la vaca de carne. Pentru ce am văzut azi aici, îi dau nota 9.50, că nota 10.00 nu am dat-o nimănui și nici mie nu mi-am dat-o niciodată. Iar pe partea de fermă de bovine, din ce am vizitat eu și nu am pretenția că știu tot, fiindcă nu am apucat să vizitez toate fermele țării, este o fermă foarte bună, atât pe vaca de lapte cât și pe vaca de carne. Din ce am văzut, după cum se prezintă animalele, după furajele și tehnologiile pe care le-am văzut, dar și din cifrele de productivitate, că până la urmă și cifrele contează, consider că ferma domnului Muscă e în Top 3 la nivel național, deși n-aș putea să vă spun exact unde, în cadrul acestui Top 3”, a dat verdictul final Oroș.

Adrian Oros la CAI Curtici! De ce a renunțat Dimitrie Muscă la pășune și crește vacile în stabulație liberă! Roxana Dobre Roxana Dobre

25

Dimitrie Muscă, fermierul care administrează Combinatul Agroindustrial Curtici din județul Arad, a primit astăzi, vineri, 17 iulie vizita ministrului agriculturii Adrian Oros. Agricultorul arădean i-a arătat șefului de la agricultură atât ferma vegetală, culturile din teren, cât mai ales partea de zootehnie, în speță vacile din rasele de carne și lapte pe care le are în exploatație.

Dimitrie Muscă le-a precizat celor prezenți în ferma sa că animalele din rasă pură nu sunt ținute pe pășune, ci în stabulație liberă, în fermă. Acesta a argumentat că producțiile bune la porumb și grâu din vestul țării l-au făcut să renunțe la pășune unde vacile pot mânca doar 3 luni pe an. ”Am vizitat ferma noastră de vaci. Avem 1.600 de capete, rasă de carne, ceea ce vedeți vaca albă (rasa este Charolaise n.r). La vaca de lapte avem rasa Holstein Friză. Animalele sunt ținute în stabulație liberă. Toată lumea a întrebat de ce nu suntem cu ele pe pășune. Nu suntem în zona noastră pe pășune pentru că aici unde facem 8 tone de grâu și 12 tone de porumb nu merită să faci iarbă, pășune pentru vaci și să ai pășune primăvara 2 luni și toamna o lună. Este cel mai bine, având mecanizarea completă și toate utilitățile noi, să le furajăm aici. Aceasta este o vacă ce se întreține foarte ușor”, a explicat cunoscutul fermier.

Aceasta a completat că în ferma sa deține și mai mulți tauri care au un spor de producție zilnic de 1,750 de kilograme și sunt sacrificați la maxim 800 de kilograme. ”Pe tauri am făcut experimente, 1,750 kilograme spor mediu zilnic, de la fătare și până la tăiere. Taurii îi tăiem la 750-800 de kilograme. Românii sunt învățați cu carnea de vită normală din rasa de carne față de ce se livra până acum, sau în alte magazine, doar vaca reformă care era carnea bătrână și de altă calitate.

26

De aici trebuie mâncat. Aceea (reforma n.r) este făcută să dea 30 de litri de lapte zilnic și aceasta (rasa specializată pe carne n.r) este făcută să facă 1,750 de kilograme spor zilnic de îngrășare”, a mai punctat Muscă.

Adrian Oros: Toți fermierii mari ar trebui să ia exemplul lui Dimitrie Muscă

Ministrul Agriculturii Adrian Oros s-a declarat încântat de ceea ce a văzut în fermele lui Dimitrie Muscă și a subliniat că ”asta ar trebui să facă orice mare fermier în România”.

”Avem un exemplu de mare fermier care face ceea ce trebuie, în sensul că integrează producția, nu se rezumă la doar avea producții primare ci domnul Muscă face și producție vegetală de calitate, face performanță, am văzut culturile domniei sale. Face și zootehnie de mare calitate, atât la vaca de carne, cât și la cea de lapte. Abatorizează, are propriile magazine de desfacere. Crește și porci, cam 50.000 de capete. Deci face ce ar trebui să facă orice mare fermier în România. Adică integrează, creaază valoarea adăugată, locuri de muncă. Am înțeles că undeva peste 500 de angajați are domnul Muscă. Și este unul dintre exemplele de bune practici a ceea ce se întâmplă în ultimii ani în agricultura românească. De aceea am dorit să vin neapărat să vedem ce face domnia sa aici”, a declarat Adrian Oros.

Vizita premierului Ludovic Orban la stațiile de pompare Sultana şi Făurei, judeţul Călăraşi Sâmbătă, 18 Iulie

  https://youtu.be/qH9wLSzlfMY

Declaraţii de  presă susținute de premierul Ludovic Orban, la finalul vizitei la stațiile de pompare Sultana şi Făurei, judeţul Călăraşi 

Ludovic Orban: Sărut mâna! Buna ziua! Suntem într-o deplasare în județul Călărași, am fost invitat de domnul primar Drăgulin, de autoritățile locale,

27

împreună cu domnul ministru, cu domnul secretar de stat, cu domnul director general ANIF, domnul vicepreședinte Motreanu.Practic, am vizitat două stații de pompare a apei, care deservesc canale principale de irigație. Este vorba de stația de pompare de la Sultana și stația de pompare Făurei.

Aceste stații de pompare nu mai funcționează de foarte mult timp. Stația aceasta, de la Făurei, nu mai funcționează din 1993, iar stația de pompare de la Sultana nu mai funcționează din 2005. Imediat ce am avut semnalele legate de secetă Ministerul Agriculturii și ANIF au intervenit pentru a încerca repunerea în funcțiune, cât mai rapid posibil, a acestor stații. Trebuie să precizez că stația de la Făurei poate asigura irigarea a aproximativ 50.000 de hectare, iar stația de la Sultana poate asigura irigarea a peste 20.000 de hectare.

Din cauza faptului că nu erau viabile reţelele principale care sunt alimentate de aceste două stații, de exemplu, fermierii nu au putut accesa fonduri europene pentru viabilizarea canalelor secundare aflate în administrarea asociațiilor de udători și, de asemenea, resurse financiare pentru a-și putea finanța propriile instalații de irigații necesare pentru irigarea parcelelor. Țineți cont, repet, că aceste utilaje nu au mai funcționat din 1993 și din 2005. Sunt utilaje diferite, la această stație sunt niște sisteme de pompare rusești și la cealaltă stație sunt sisteme de pompare Simens. Sistemele de pompare de la stația asta au fost instalate în 1974, deci, a fost un efort extrem de mare din partea Ministerului Agriculturii, ANIF (Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare), SNIF, şi a fost extrem de importantă prezența, voluntariatul și imboldul fermierilor, cărora le mulțumesc pentru implicare, atât implicarea de până acum, cât și pentru implicarea viitoare. Cred că putem face un parteneriat,astfel încât să fim pregătiți în anii care vin să facem față secetei și altor situații cu care ne putem confrunta.

Nu în ultimul rând, să știți că am fost special să vizitez stația de transformare, care este casată, ca să înțelegeți, și, de asemenea, pentru care a trebuit să facem eforturi foarte mari, deoarece furnizorul de energie este privat și nu răspunde, să spun, la dispozițiile Guvernului; a trebuit să intervenim și le mulțumesc celor de la ENEL că, până la urmă, au înțeles necesitatea absolută a punerii în funcțiune a acestei stații de transformare şi sunt convins că vom colabora atât cu ei, cât și cu alte firme de distribuție de energie electrică pentru a putea asigura alimentarea cu energie a tuturor stațiilor de pompare care sunt necesare pentru a pregăti eventuale alte situații cu care se pot confrunta fermierii. Nu în ultimul rând, trebuie să știți că ne-am propus obiective ambiţioase în programul de relansare economică,

28

pregătim proiecte importante, de la Canalul Siret-Bărăgan până la toate proiectele de viabilizare a canalelor principale și, nu în ultimul rând, de susținere a fermierilor, a asociațiilor de udători, pentru a putea obține resurse financiare pentru a-şi viabiliza, să spun, canalele secundare care deservesc solele și pentru a putea achiziționa utilajele necesare pentru a putea asigura irigarea pe suprafețele pe care le lucrează.

Vor fi bani europeni, vom fi pregătiţi să-i absorbim cât mai repede, bani europeni atât pentru irigații, cât și pentru desecări, pentru combaterea eroziunii solului. Sperăm să putem obține finanțări, de asemenea, și pe combaterea deșertificării, pentru că ne confruntăm cu un pericol de deșertificare, în special în zone din sudul României, și va trebui să luăm toate măsurile care se impun. Evident, mi s-a pus întrebarea referitoare la plata despăgubirilor pentru secetă. Aici nu putem să dăm despăgubirile imediat, când vrem noi, pentru că foarte mulţi fermieri lucrează pământul sub diferite forme juridice, societăţi comerciale, şi acordarea ajutorului îmbracă forma unui ajutor de stat şi avem nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

Noi, la rectificare, vom aloca sumele necesare, peste 1,2 miliarde, pentru a putea face plățile și, imediat ce vom primi acordul Comisiei Europene, vom face plățile către toți fermierii care au fost afectați de secetă. De asemenea, am mai discutat alte detalii legate de problemele cu care se confruntă fermierii, ca urmare a distrugerii literalmente a recoltelor de către secetă, despre relația cu sistemul financiar-bancar. Am reținut că există o reticență mare în acordarea de credite în cadrul programului IMM Invest și, de asemenea, că o parte dintre fermieri nu au beneficiat de suspendarea plății ratelor, atât ratelor legate de bănci, cât şi către instituții financiare nebancare. Dacă aveți întrebări, vă stăm la dispoziție.

Reporter: Dacă-mi permiteţi, domnule premier, aş vrea să ne vorbiţi un pic şi despre situaţia epidemiologică din România la momentul de față, având în vedere...Ludovic Orban: Am rugămintea ... o voi aborda când mă întorc în Bucureşti; voi fi prezent în câteva locuri fierbinți și atunci voi da declarații. Ieri am avut videoconferință cu prefecții, cu toate instituțiile implicate în bătălia contra epidemiei. Am stabilit foarte clar o mobilizare a tuturor angajaților acestor instituții, atât pentru asigurarea respectării regulilor, cât și pentru pregătirea pentru a face față oricărei situații care poate fi generată de creșterea numărului de infectări. Ne facem datoria, suntem de dimineață până în noapte în slujba cetățeanului și ne luptăm cu toate forțele pentru a opri răspândirea virusului și pentru a readuce într-un termen cât mai scurt

29

posibil lucrurile la normal. Sigur că avem nevoie de cooperarea și de sprijinul fiecărui cetățean.

Reporter: Pentru a înțelege impactul repornirii  acestor staţii de pompare, câte hectare de sau culturi vor fi salvate în urma acestor decizii?  Ludovic Orban: De salvat, nu mai pot fi salvate recoltele, pentru că ele au fost distruse de secetă.

Reporter: Cele care sunt deja distruse, nu, dar anul viitor (...).Ludovic Orban: Capacitatea lor teoretică de irigare, v-am spus, stația aceasta de la Făurei irigă aproximativ 50.000 de hectare și stația de la Sultana, prima în care am fost, asigură irigarea a peste 20.000 - 21.000 de hectare. Acum nu înseamnă că sută la sută toate aceste hectare vor fi irigate. Aici este necesar, odată cu repornirea stațiilor de pompare care dau drumul la apă pe canalele principale și, implicit, se vor duce şi pe canalele secundare, aici trebuie să funcţioneze şi canalele secundare, care sunt aflate în administrarea asociaţiilor de udători şi fermierii trebuie să aibă instalaţii de udat. ......

ANAR: Autoritatile locale sa curete apele de deseuri Agroromania.ro 17 Iul. 2020

Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR) anunta ca autoritatile locale trebuie sa curete apele de deseuri. Anuntul lor e facut drept avertisment, avand in vedere prognoza meteorologilor pentru perioada urmatoare.

"Specialistii Apelor Romane iau permanent masuri de intretinere a cursurilor de apa, conform programului de gospodarire a apelor. Din cauza precipitatiilor abundente prognozate, ANAR avertizeaza autoritatile locale

30

ca exista riscul ca depozitele de deseuri ramase pe malurile apelor sa blocheze sectiunile de scurgere a apelor si sa provoace inundatii cu impact local major. De aceea, autoritatile locale sunt atentionate sa verifice si sa indeparteze cu maxima urgenta, acolo unde exista, depozite de deseuri si materiale lemnoase pe malurile si in cursurile de apa. De asemenea, trebuie sa verifice modul in care sunt intretinute santurile si rigolele pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale. Totodata, populatia este avertizata sa nu mai arunce deseuri in apa si pe malurile apelor, sa-si curete santurile si rigolele proprii pentru a asigura scurgerea apei", precizeaza sursa citata.

 Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) a emis, vineri, avertizari Cod portocaliu de inundatii, valabile pana luni, pe rauri din 17 judete, precum si doua Coduri galben de viituri ce vizeaza 23 de cursuri de apa.

 Bazinele hidrografice afectate de avertizarile hidrologice emise vineri sunt: Viseu, Iza, Tur, Somes, Mures, Crisuri, Bega Veche, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus si Prut.

 Avertizarile au fost transmise unitatilor bazinale din subordinea ANAR, respectiv Administratiilor Bazinale de Apa (Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Siret, Prut-Barlad), care, la randul lor, au trimis informari Sistemelor de Gospodarire a Apelor (aflate in subordinea Administratiilor Bazinale de Apa), precum si Inspectoratelor Judetene pentru Situatii de Urgenta (IJSU) si autoritatilor locale.

România, a patra cea mai mare inflație anuală din UE, în luna iunie InCont.ro, 17 iulie 2020

Rata anuală a inflaţiei în UE a urcat până la 0,8% în iunie, de la 0,6% în luna precedentă, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Polonia, Cehia, Ungaria şi România, arată datele publicate de Eurostat.

Comparativ cu situaţia din luna mai, rata anuală a inflaţiei în luna iunie a scăzut în şapte state membre şi a crescut în 20 de state membre. În România, rata anuală a inflaţiei a crescut până la 2,2% în luna iunie, de la 1,8% în luna mai.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate, luna trecută, în Polonia (3,8%), Cehia (3,4%), Ungaria (2,9%) şi România (2,2%).

31

La polul opus sunt unele state membre UE unde rata anuală a inflaţiei este negativă: Cipru (minus 2,2%), Grecia (minus 1,9%) şi Estonia (minus 1,6%).

În zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări (0,60 puncte procentuale), urmate de servicii (0,55 puncte procentuale) şi produse industriale (0,05 puncte procentuale). În schimb, scăderea preţurilor la energie a şters 0,93 puncte procentuale din avansul inflaţiei, în luna iunie.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai. Preţurile de consum în luna iunie 2020, comparativ cu mai, au urcat cu 0,08%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,55%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,2%.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Legea nr. 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, Parlamentul României Va intra în vigoare la 18.07.2020

Legea nr. 129/2020 pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, Parlamentul României Va intra în vigoare la 18.07.2020

Decizia nr. 594/2020 asupra respingerii obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind acordarea de măşti pentru protecţia cetăţenilor români de virusul COVID-19, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 628 din 17.07.2020. A intrat în vigoare la 17.07.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 887/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/66 în ceea ce priveşte controalele după importare pentru plantele destinate plantării, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 19.07.2020

32

Regulamentul de punere în aplicare nr. 892/2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active beta-ciflutrin, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia EuropeanăVa intra în vigoare la 20.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1024/2020 privind deschiderea şi modul de gestionare al contingentelor tarifare ale Uniunii pentru anumite produse originare din Republica Socialistă Vietnam, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 18.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1031/2020/ privind autorizarea acidului benzoic ca aditiv pentru hrana porcilor pentru îngrăşat (titularul autorizaţiei: DSM Nutritional Products Ltd reprezentat de DSM Nutritional Products Sp. Z o.o) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 227 din 16.07.2020. Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1032/2020 privind autorizarea preparatului de Bacillus subtilis DSM 28343 ca aditiv furajer destinat viţeilor pentru creştere şi porcilor pentru îngrăşat (titularul autorizaţiei Lactosan GmbH & Co. KG) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 227 din 16.07.2020. Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1033/2020 privind reînnoirea autorizaţiei pentru L-arginină produsă de Corynebacterium glutamicum ATCC 13870 şi a autorizaţiei pentru L-arginină produsă de Corynebacterium glutamicum KCCM 80182 ca aditivi furajeri pentru toate speciile de animale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1139/2007 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 227 din 16.07.2020. Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1034/2020 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanază produsă de Aspergillus oryzae (DSM 26372) ca aditiv furajer pentru găinile ouătoare (titularul autorizaţiei: DSM Nutritional Products Ltd, reprezentat de DSM Nutritional Products Sp. Z o.o) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 227 din 16.07.2020. Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul nr. 1045/2020 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de ton roşu în Oceanul Atlantic, la est de meridianul de 45° V, şi în Marea Mediterană pentru navele care arborează pavilionul Greciei, Comisia

33

Europeană Publicat în JO L nr. 230 din 17.07.2020. Va intra în vigoare la 18.07.2020

Regulamentul nr. 1046/2020 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de ton roşu în anumite arhipelaguri pentru navele de pescuit artizanal care arborează pavilionul Greciei, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 230 din 17.07.2020. Va intra în vigoare la 18.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1030/2020 de stabilire a specificaţiilor tehnice ale cerinţelor în materie de date pentru subiectul "Utilizarea TIC şi comerţul electronic" pentru anul de referinţă 2021, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European şi al Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 227 din 16.07.2020. Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul delegat nr. 1044/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte valorile potenţialului de încălzire globală şi orientările privind inventarierea, precum şi sistemul de inventariere al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 666/2014 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 230 din 17.07.2020. Va intra în vigoare la 06.08.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 2020/1053 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 4987] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 230 din 17.07.2020. A intrat în vigoare la 17.07.2020

Regulamentul (UE) 1040/2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1628 în ceea ce priveşte dispoziţiile sale tranzitorii pentru a aborda impactul crizei provocate de COVID-19 (Text cu relevanţă pentru SEE), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 231 din 17.07.2020. A intrat în vigoare la 17.07.2020

Regulamentul nr. 1042/2020 de stabilire a unor măsuri temporare privind termenele pentru etapele de colectare, verificare şi examinare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/788 privind iniţiativa cetăţenească europeană având în vedere epidemia de COVID-19, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 231 din 17.07.2020. Va intra în vigoare la 18.07.2020

Regulamentul nr. 1043/2020 privind efectuarea de studii clinice şi furnizarea de medicamente de uz uman care conţin organisme modificate

34

genetic sau care constau în organisme modificate genetic şi care sunt destinate tratării sau prevenirii bolii provocate de coronavirus (COVID-19) (Text cu relevanţă pentru SEE), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 231 din 17.07.2020. Va intra în vigoare la 18.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 887/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/66 în ceea ce priveşte controalele după importare pentru plantele destinate plantării, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 19.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 892/2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active beta-ciflutrin, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 20.07.2020

………………….

INTERNE

Ce recolta de grau se estimeaza ca va obtine Romania in 2020? Datele interne, mai pesimiste decat cele international iulie 20, 2020

Directiile Agricole Judetene estimeaza ca productia de grau a Romaniei, inainte de recoltare se va situa in jurul a 5,4 milioane de tone insa, Departamentul de Agricultura al Statelor Unite (USDA), estimeaza o recolta de 7,42 de milioane de euro.

Pana la jumatatea acestei luni, graul a fost deja recoltat pe o suprafata de 952.187 hectare, adica 43,36% din suprafata insamantata in acest an in

35

Romania, de 2.196.040 hectare. Pana acum, productia obtinuta a fost de 2.757.123 tone.

Despagubirile pentru fermierii afectati de seceta, acordate pana la finele lunii august

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat ca 1,168 milioane hectare cu culturi infiintate in toamna anului trecut au fost afectate de seceta in acest an, 80% din aceasta suprafata fiind cultivata cu grau. In urma analizelor efectuate in teren vor fi despagubiti 34.647 de fermieri, acestia urmand sa primeasca platile cuvenite la finele lunii august.

Valoarea despagubirilor acordate fermierilor afectati de seceta se ridica la 1,088 miliarde de lei, iar fondurile vor fi asigurate de MADR prin rectificare bugetara.

„Cuantumurile pe hectar le-am mai comunicat: pentru grau 925 lei, graul reprezinta aproape 80% din suprafata insamantata, pentru secara tot 925 de lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaica – 951 lei, ovaz – 772 lei si rapita – 1.002 lei. Acestea sunt sumele pe care prin APIA toti fermierii le vor primi”, a mentionat atunci seful MADR.

CE a cerut Romaniei sa revizuiasca cifrele, dupa ce fostul ministru Daea anunta productii record

Anul trecut, in luna iulie, Comisia Europeana solicita Romaniei sa revizuiasca estimarile privind recolta de porumb obtinuta in 2018, de peste 18,66 milioane de tone, pe motiv ca „increderea si siguranta datelor statistice sunt vitale pentru a asigura transparenta pietei”. Cu toate acestea, Petre Daea, fostul sef de la Agricultura, a transmis ca nu va revizui nicio cifra, motivand ca „cifrele reale obtinute in Romania si nu trebuie pus la indoiala ceea ce au facut agricultorii romani”.

“Autoritatile din Romania au raportat si raporteaza productiile agricole pe baza documentelor inscrise in procedura Institutului National de Statistica din cadrul cercetarilor statistice cuprinse in Programul Statistic National Anual, documente insusite prin semnatura de cei care le transmit. Astfel, exista doua dari de seama statistice respectiv AGR2A – ‘Suprafata productiva de primavara’ si AGR2B – ‘Suprafata recoltata si productia obtinuta, utilizarea ingrasamintelor, amendamentelor si pesticidelor’, datele transmise fiind asumate atat de exploatatiile agricole cu personalitate juridica, de primarii – pentru exploatatiile agricole individuale (inclusiv persoane fizice autorizate, Intreprinderi individuale, Intreprinderi familiale), cat si de Directiile Agricole”, motivau in 2019 reprezentantii MADR.

36

Pentru acest an, se estimeaza ca recolta de grau inregistrata de tara noastra va fi cu 10% mai mica decat media ultimilor 5 ani, in conditiile toamnei ploioase care a afectat insamantarile si a primaverii secetoase, care a care a redus cu mult randamentele la hectar.   

Cosumăm foarte multă mâncare produsă de alții. De ce? 17 iulie 2020, 14:19 Cosmin Pam Matei

Deficitul comercial cu produse alimentare s-a dublat în ultimii cinci ani de zile, ajungând la 4,3 miliarde de euro, în decembrie 2019.

Chiar dacă acest deficit este parțial diminuat de excedentul comerțului extern cu cereale (2,2 miliarde de euro), balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: (i) existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și (ii) necesitatea asigurării securității alimentare (aceasta fiind de altfel și una din lecțiile crizei generate de pandemia COVID-19), conform unei analize făcută de un grup de lucru al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială.

Deficitul menționat are o contribuție importantă la evoluția nefavorabilă a balanței comerciale și a contului curent. De altfel, în ultimele evaluări ale Băncii Naționale a României, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, precum și structura și costulfinanțării deficitului de cont curent și a deficitului bugetar, se numără printre principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare din România.

Deși România deține un avantaj în domeniul agricol, fiind țara cu a șasea cea mai mare suprafață de terenuri agricole din UE și unul din cei mai importanți producători de cereale din UE, are o productivitate foarte scăzută, în bună parte pe seama problemelor structurale care s-au acumulat de decenii. Structura funciară și a producției apropie România de modelul Franței. Cu toate acestea, deși există potențial pentru o diversificare a produselor agricole cu valoare adăugată mare precum în Hexagon(vinuri, produse horticole sau animaliere), ponderea cerealelor în producția

37

totală este aproximativ dublă comparativ cu Franța (26,1 la sută față de 13,8 la sută).

Productivitatea foarte scăzută în comparație cu media europeană, respectiv 27 la sută (măsurată ca raport între valoarea adăugată brută și numărul de unități anuale de muncă), este explicată, printre altele, de o populație ocupată în agricultură foarte numeroasă, respectiv 1,6 milioane de oameni (18 la sută din întreaga populație europeană ocupată în agricultură provine din România), precum și de un grad de fragmentare al exploatațiilor foarte mare, 33 la sută din numărul total de exploatații la nivel european fiind din România, iar 91,8 la sută dintre acestea au o suprafață mai mică de 5 hectare.

Infrastructura rutieră deficitară în zona rurală împiedică o mai bună și eficientă conectare a lanțului producători-procesatori-consumatori. De asemenea, gradul foarte scăzut de acoperire a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare împiedică dezvoltarea de centre de depozitare sau procesare.

Lipsa cadastrării terenurilor agricole și fragmentarea exploatațiilor afectează în multe zone creșterea productivității prin limitarea investițiilor în infrastructura de irigații și/sau prin gestionarea incorectă sau la limită a tehnologiei agricole. Este o problemă care se răsfrânge direct și asupra capacității de a atrage finanțare – dată fiind imposibilitatea colateralizării împrumuturilor cu terenurile deținute de fermieri.

Lipsa unei pregătiri profesionale corespunzătoare a capitalului uman din sectorul agroalimentar se reflectă de asemenea în nivelul productivității. Conform Academiei Române, pregătirea profesională a lucrătorilor din agricultură este bazată în proporție de 96,4 la sută pe experiență practică, 3,13 la sută pe pregătire de bază, iar 0,47 la sută pe pregătire agricolă completă. Cadrul legislativ impredictibil contribuie de asemenea la inhibarea investițiilor în domeniu. Ca un rezultat al acestui mix de deficiențe structurale, prețurile cerute de fermele locale continuă să fie mai ridicate decât prețurile din regiune, în special în cazul cărnii de porc, al cartofilor, legumelor și merelor (afectate și de redirecționarea pe piața locală a unei părți din cantitatea de mere poloneze adresată inițial exportului către Rusia înaintea embargoului impus de Moscova).

Surplusul comercial al României pentru produsele agroalimentare provine în special dintr-o categorie de produse cu valoare adăugată mică și unde există numeroase stimulente pentru a asigura exportul unor ponderi importante din producția internă. Stimulentele echivalente lipsesc în cazul bunurilor cu valoare adăugată mare. Spre exemplu, în anul 2019, în cazul cerealelor (care

38

constituie o pondere semnificativă din exporturile agroalimentare ale României – aprox. 50 la sută în anul 2019), cantitatea exportată a reprezentat 47 la sută din producția internă de cereale pentru boabe, care a beneficiat de creșteri substanțiale în ultimii ani (cu excepția anului 2019). România este printre principalii producători de cereale și oleaginoase din UE (25 la sută din producția de porumb a UE, 34 la sută la floarea soarelui, 14 la sută la soia), iar aproximativ 50 la sută din producție a fost exportată (în anul 2019). Soluția este de a prelucra într-o proporție mai mare produsele agricole obținute, pentru ca valoarea adăugată produsă în România să se majoreze, iar deficitul comercial cu produse alimentare să se ajusteze.

Se înregistrează deficite în deschidere pe majoritatea grupelor ce compun industria agroalimentară. În cazul cărnii, legumelor și fructelor, deficitele au crescut de mai mult de 2,5 ori în intervalul 2013-2019. Preparatele pe bază de cereale și băuturile au înregistrat modificări mai reduse, dar totuși semnificative (creșteri de 1,7 ori pentru prima categorie și, respectiv, de 2,2 ori în cazul celei de-a doua). În structură, surplusuri persistente sunt în special în comerțul internațional cu cereale, unde s-a înregistrat o îmbunătățire a balanței de la aproximativ 1,6 miliarde de euro în anul 2013 la 2,2 miliarde de euro în anul 2019, seria înregistrând fluctuații în funcție de condițiile meteorologice. În cazul comerțului cu animale vii, s-a consemnat de asemenea un surplus, dar valorile sunt considerabil mai reduse (150 milioane de euro în anul 2013 crescând până la 253 milioane de euro în anul 2019). Un alt exemplu sugestiv, dar cu impact mai mic asupra balanței comerciale, îl reprezintă existența concomitentă a surplusului comercial pentru ciuperci (împreună cu alte produse asociate) și mazăre, și a unui deficit pentru conserve de legume (exclusiv tomate) și ciuperci (împreună cu alte produse asociate) conservate altcumva decât în oțet. În acest context, România exportă preponderent materii prime și produse cu valoare adăugată mică și importă produse cu valoare adăugată mare relativ la ceea ce se întâmplă în țările din regiune.

Firmele care exportă produse agroalimentare au o importanță relativ scăzută în economie. Companiile care realizează exporturi de bunuri agricole, respectiv companiile care realizează exporturi de bunuri din industria alimentară sunt reduse ca număr (aproximativ 1000 de firme în ambele categorii) și nu au o importanță ridicată în economie prin prisma numărului de salariați și a contribuției la valoarea adăugată brută (VAB) generată la nivelul sectorului companiilor nefinanciare. Astfel, firmele care exportă bunuri agricole angajează peste 133.000 de salariați (3 la sută) și generează 4 la sută din VAB, iar în cazul firmelor care exportă produse din industria alimentară, numărul de angajați este de circa 183.000 (4,5 la sută), iar contribuția la VAB de 5,3 la sută.

39

Cele mai multe firme implicate atât în exportul de bunuri alimentare, cât și agricole sunt cu capital privat majoritar autohton (aproximativ două treimi, în cazul ambelor categorii de firme; aproape restul de o treime reprezintă firme cu capital privat străin). Cu toate acestea, aportul la valoarea adăugată brută de la firmele cu capital privat străin este superior (acestea au și un număr mai mare de angajați), iar în cazul firmelor care exportă produse agricole, firmele de stat, deși în număr redus, contribuie la VAB într-o măsură importantă.

Din perspectiva poziției financiare a firmelor care exportă produse agroalimentare, indicatorii arată că au o sănătate financiară satisfăcătoare. Nivelul de profitabilitate al acestor companii este relativ ridicat, gradul de îndatorare este adecvat, iar indicatorii de lichiditate denotă o capacitate mulțumitoare de a face față unor presiuni privind lichiditatea. Structura pasivului acestor firme arată de asemenea că acestea sunt bine capitalizate, ponderea capitalurilor în total pasiv fiind superioară mediei la nivelul sectorului de companii financiare. Principala sursă de finanțare pentru aceste firme o reprezintă datoriile comerciale (18 la sută, respectiv 23 la sută din total pasiv), iar creditele interne de la bănci și IFN sunt în proporție de 11 la sută în ambele cazuri (la decembrie 2018).

În portofoliul bancar, creditele acordate acestor companii sunt în procent redus, însă calitatea este superioară mediei la nivelul portofoliului de companii nefinanciare. Astfel, din portofoliul de clienți corporativi ai băncilor, 8,5 la sută reprezintă credite acordate firmelor care exportă bunuri agricole, iar 7,76 la sută reprezintă împrumuturi acordate firmelor care exportă bunuri din industria alimentară. Calitatea creditelor este bună, rata de neperformanță fiind relativ scăzută în ambele cazuri, de aproximativ 4 la sută (față de 7 la sută la nivelul sectorului de companii nefinanciare). Companiile care exportă bunuri agroalimentare, de regulă nu sunt și producătoare. Dintre firmele care exportă produse agricole, doar 28 realizează activități agricole, după codul CAEN al firmei, iar în cazul firmelor care exportă produse din industria alimentară, un procent de 37 la sută sunt înregistrate ca având activități din industria alimentară.

Război pe piața de retail. De ce nu ajunge în magazine marfa producătorilor români. Ministrul Agriculturii amenință! Marius Olaru 2020.07.15   

Război total pe piața de retail, acolo unde marii jucători sunt amenințați de ministrul Agriculturii pentru „abuzurile” comise față de producătorii români! Adrian Oros spune că are pregătite măsurile

40

pentru a corecta nedreptățile comise de unii retaileri, care au introdus taxe suplimentare ascunse.

În opinia politicianului liberal, retailerii duc o politică discriminatorie faţă de procesatorii şi producătorii români. De aceea, Ministerul Agriculturii are în vedere implementarea directivei europene privind practicile comerciale neloiale în legislaţia naţională.

„Am reluat discuţiile privind Programul Naţional Strategic şi la întâlnirea pe care am avut-o luni foarte mulţi dintre producătorii români şi cooperative, care au contracte cu marile lanţuri de retail, ne-au spus că în momentul în care a apărut Legea 28/2020 s-a permis retailerilor să perceapă iarăşi tot felul de taxe – reducere conform contract, discount de volum, reducere ulterioară raportată la cifra de afaceri, remiză lunară. Sigur că aceste taxe poartă denumiri diferite în funcţie de reţeaua respectivă. Au revenit cu aceste taxe, care sunt discriminatorii faţă de procesatorii şi producătorii români”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

Cum păcălesc cumpărătorii marii retaileri

Ministrul Oros a precizat că unii retaileri fac promoţii cu produse româneşti pentru că există o sensibilitate şi o anumită dorinţă a consumatorului român pentru astfel de produse, după care sunt comercializate alte tipuri produse.

„Vreau să le atrag atenţia public. Avem pregătit textul de ordonanţă prin care implementăm această directivă europeană privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderile în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. Este directiva 633/2019, pe care trebuie să o implementăm până în mai anul viitor. Avem textul de ordonanţă şi în curând o să-i dăm drumul. Am crezut că semnalele noastre şi ale producătorilor şi procesatorilor români au fost clar înţelese. Noi oricum o să dăm drumul la această ordonanţă ca să reparăm aceste abuzuri”, a amenințat Oros.

Întrebat care sunt mai exact aceste abuzuri făcute de retaileri, ministrul a răspuns: „Abuzurile sunt taxe suplimentare ascunse, în funcţie de retailer. Foarte mulţi producători, chiar cooperativele care au produse de calitate, au spus că, după apariţia acestei legi, au fost reintroduse taxe ascunse şi s-a prelungit iarăşi termenul de plată. Unii, nu toţi, comit asemenea abuzuri, de aceea folosesc acest prilej, pentru că ştiu cu siguranţă că ei se uită la noi şi vreau să îşi corecteze această manieră de a lucra cu producătorii şi cu procesatorii”.

41

Legea nr. 28/2020 care modifică o serie de prevederi ale Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a fost promulgată de către preşedintele României în data de 27 martie 2020. Noua reglementare este mai flexibilă în ceea ce priveşte regimul anterior şi permite trecerea de la o interdicţie absolută a taxelor şi serviciilor între retaileri şi furnizori la o permisiune condiţionată.

Peisaj de iarnă în plină vară! Grindina a distrus în numai câteva minute culturile dintr-o comună! Roxana Dobre Roxana Dobre - 17 iulie 2020

Foto: Pasescu Irine/Facebook

În numai câteva minute o comună întreagă a devenit ”peisaj” de iarnă. A plouat torenţial și a căzut și grindină, în comuna Balcani din judeţul Bacău. În doar o jumătate de oră, peisajul arăta ca în plină iarnă. Străzile și curţile au fost acoperite de un strat alb de gheaţă, iar grădinile oamenilor au fost distruse în totalitate.

În pomi aproape că nu a mai rămas nimic, iar cultură de porumb a fost pusă la pământ. Viorica Cioinegel, un localnic a cărui grădină a fost distrusă în totalitate spune că ploaia a început liniștită și nimic nu prevedea dezastrul pe care urma să îl facă în culturi.

„Totul e stricat. Vie, castraveții erau cât omul pe harac tot s-a dus. Varza e gata, ceapa a rămas în pământ, dar e zdrobită frunza, tot”, a arătat micul fermier.

Natura s-a dezlănțuit în comună Balcani din judeţul Bacău. La puțin timp după orele prânzului a început să plouă, însă nimeni nu se aștepta la dezastrul care a urmat. „Gheața acum se topește, a fost de un metru. Roșiile, ardeii erau făcuți. Ceapa a scăpat, pătrunjelul, porumbul era făcut în grădină”, a mai spus localnicul.

În doar câteva minute, grindina căzută a făcut prăpăd

42

Strada care străbate localitatea arăta ca în plină iarnă după ce grindina a căzut. Bătrânii locului spun că niciodată nu au mai văzut așa ceva. Gospodarii au privit neputincioși cum munca lor de peste an este distrusă. Nicio cultură nu a putut rezista în fața rafalelor de grindină. Județele Neamț și Bacău au fost sub un cod portocaliu de ploi și vijelii, iar cantitățile de apă au depășit 45 de litri pe metru pătrat.

Crenguţa Bărbosu, World Vision România: „În Franţa şi în Olanda este o legătură organică între fermieri şi liceele agricole. Absolvenţii de mâine vor prelua agricultura şi au nevoie de o bază practică“ Florentina Niţu 17.07.2020,

România are în prezent puţin peste 50 de licee cu profil agricol, deşi înainte de 1989 avea circa 300.

Rata absolvenţilor de licee agricole care îşi continuă drumul în direcţia aleasă iniţial, ajungând să lucreze în exploataţii agricole sau ca şefi de ferme era de numai 2,8% în 2016, iar rata celor care au absolvit şi o facultate de profil era de 0,4%, procente prea mici, deşi agricultura este un domeniu stra-tegic pentru România, consideră Crenguţa Bărbosu, senior program manager Departamentul Agricultură şi Dezvoltare Economică din cadrul fundaţiei World Vision România.

„În Franţa şi în Olanda e o legătură organică între fermieri şi liceele agrico-le, iar ele sunt sub egida Ministerului Agriculturii. Marea majoritate a fer-mierilor au absolvit licee agricole şi înţeleg nevoia de ajutor, nevoia de stagiu de practică în fermă şi că agricultura trebuie să continue. Observăm că şi fermierii români sunt deschişi, dar e o lipsă de procedură, de direcţie din partea Ministerului Agriculturii“, a spus Crenguţa Bărbosu în cadrul emisiunii ZF Live.

Agricultura după zece ani: fermierii sunt mai sofisticaţi, producţia de cereale s-a dublat, iar randamentul la hectar a crescut cu peste 50%. Sorin Ignat, Banca Tran sil vania: Trebuie să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării lanţurilor integrate în România Florentina Niţu 18.07.2020,

Anul 2018 a fost cel mai bun pentru agricultura românească, deoarece producţia de cereale a atins un maxim record de 31,5 milioane de tone, cu un randament de 6 t/ha

Cei mai mari cultivatori de cereale din România sunt Agricost, companie controlată de arabii de la Al Dahra, ce lucrează în arendă o suprafaţă de 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, Intercereal din Ialomiţa şi JD

43

Agro Cocora, din acelaşi judeţ. România este una dintre ţările cu cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa, circa 10 milioane de hectare fiind cultivate anual, din care jumătate cu cereale, însă are un randament slab al producţiei medii la hectar, cu toate că în ultimii zece ani fermierii locali s-au dezvoltat din punct de vedere tehnologic, iar producţia de cereale s-a dublat faţă de acum un deceniu şi productivitatea la hectar a crescut cu peste 50%.

„Agricultura arată acum mult mai bine decât arăta în urmă cu zece ani şi am dori să arate cu totul altfel peste încă zece ani. Experienţa, capitalizarea, volumul şi valoarea sau calitatea activelor agricole au crescut simţitor şi asta se vede în creşterile de producţii şi productivităţii. Era digitală urmează să crească şi să îşi aducă contribuţia în următorii ani, însă pentru a culege roadele acestor dezvoltări trebuie să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării lanţurilor integrate în România“, consideră Sorin Ignat, director agrobusiness în cadrul Băncii Transilvania.

Consiliul Concurenței a autorizat crearea unei companii în comun de către Al Dahra Agriculture EAU şi OCP Maroc, cu obiect de activitate comercializarea de îngrăşăminte chimice Financial Intelligence 20 iulie 2020,

Consiliul Concurenței a autorizat crearea unei companii în comun de către Al Dahra Agriculture LLC, Emiratele Arabe Unite, şi OCP S.A., Maroc.

OCP S.A. este compania mamă a Grupului OCP, specializat în activităţi legate de exploatarea, rafinarea, procesarea, producerea şi comercializarea de materii prime pe bază de fosfaţi (rocă fosfatică şi acid fosforic), precum şi a produselor derivate din fosfaţi (îngrăşăminte pe bază de fosfaţi şi fosfat de calciu). De asemenea, Grupul OCP produce şi comercializează îngrăşăminte complexe/mixte care conţin fosfaţi. Până acum Grupul OCP nu era prezent pe piața românească.

44

Grupul Al Dahra este prezent în România prin compania Agricost S.A., care are ca principală cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase etc.

Compania nou creată va fi o societate pe acţiuni, organizată şi funcţionând în conformitate cu legislaţia din România şi va avea ca obiect principal de activitate comercializarea de îngrăşăminte chimice.

În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa românească sau pe o parte substanțială a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal.

Agricultura… in planul proiectelor 19 iulie 2020 Realizator: Cătălin Lența

“Haideți să facem ceva !”- se tot spune de 30 de ani și în agricultura românească. Sunt, este drept, oameni plini de energie care încearca să organizeze activitatea fermierilor. Sunt prea puțini asemenea lideri, iar rezultatele sunt infime. 

O alianță nouă a agricultorilor își propune ca să îi reprezinte pe fermieri în tot spectrul legislativ. Complicat, dar nu fără sorți de izbândă.

https://youtu.be/9VEq2o3TyUA

Vremuri grele pentru crescatori! Exportul de animale vii, in scadere 20 iulie 2020

Sectorul agricol suferă din multe puncte de vedere în acest an, iar crescătorii de animale nu sunt nici ei feriți de greutăți. Potrivit datelor oferite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la solicitarea

45

Agerpres, exportul de animale vii a scăzut în acest an față de perioada similară a anului trecut.

Mai precis, datele MADR arată că anul acesta, România a exportat animale vii în valoare de 83,21 milioane de euro în primul trimestru, cu aproximativ 2,5% mai puțin față de primul trimestru din 2019. Cantitatea totală exportată a însumat 39.018 tone în primele trei luni ale anului, cu 6.125 tone muțin decât anul trecut.

Nici cifrele legate de import nu arată mai bine pentru țara noastră. Potrivit datelor oficiale, România a importat anul acesta animale vii în valoare de 43,83 milioane de euro, o creștere ușoară față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși valoarea a fost mai mare, însă, cantitatea importată a scăzut cu peste 3.000 de tone față de anul trecut, atingând 12.705 tone.

Vestea bună este că România continuă să înregistreze excedent la comerțul internațional cu animale vii, deși valoarea s-a mai redus față ce anul trecut, ajungând la 39,38 milioane de euro.

Atentie, fermieri! Depuneti URGENT instiintarile de daune cauzate de seceta la Primarii 20 iulie 2020

Mesaj important pentru fermierii români! Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere devansarea termenului de finalizare a procedurii de evaluare și constatare a pagubelor la culturile de primăvară, se arată într-un comunicat de presă remis AGRO TV.

”Condițiile meteorologice extreme, fără precedent în ultimii 50 de ani, au afectat,în diferite grade,o suprafață de cca 500.000 hacu culturi agricole semănate în primăvara anului 2020. Din cauza lipsei precipitațiilor,plantele au îmbătrânit prematur în zonele calamitate, astfel încât, de pe suprafețe extinse, nu vor putea fi recoltate, vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporate în sol pentru a pregăti semănatul rapiței, în perioada optimă, acolo unde va ploua suficient”, susțin reprezentanții Alianței.

46

În aceste condiții, este necesară evaluarea și constatarea pagubelor la culturile agricole de primăvară mult mai devreme decât perioadă trecută inițial, mai spun reprezentanții fermierilor.

”Conducerea U.A.T.-urilor este rugată să informeze fermierii cu suprafețe potențial calamitate de pe raza localităților administrate, să depună înștiințările de pagube, cât mai rapid cu putință”, se arată în comunicat.

În acest sens, Alianța pentru Agricultură și Cooperare face un apel la toți fermierii ale căror culturi înființate în primăvara 2020 sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30% să completeze și depună la Primărie, până pe 24 iulie a.c., înștiințarea de daune cauzate de seceta pedologică și atmosferică severă.

”Subliniem pe această cale importanța mobilizării și coordonării tuturor fermierilor afectați astfel încât Comisia contituită să se deplaseze o singură dată pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. pentru ca procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie finalizat până la 15 august”, spun reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Procesele verbale de evaluare și constatare a pagubelor înregistrate la culturile agricole sunt necesare pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil.

În acest scop,Alianța a făcut demersuri către conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru devansarea termenului până la care trebuie efectuate aceste operațiuni, prin modificarea în regim de urgență a regulamentului anexat ordinului 97/2020, actualizat, pentru a permite evaluarea și constatarea daunelor în condițiile total precare din acest an, preluând termenele propuse de noi, urmare a analizării stării de vegetație a culturilor.

Bucate din proximitate: proiect de succes care sustine fermierii locali. MAGAZIN ONLINE cu produse romanesti 20 iulie 2020

„Bucate din proximitate” este unul dintre proiectele de succes finanțat prin fonduri europene! Cu servicii oferite pe teritoriul GAL Podișul Mediașului, proiectul încurajează consumul local, susține fermierii și producătorii locali care livrează gratuit coșurile cu produse locale consumatorilor din zonă. Coșul poate cinține legume, fructe, produse lactate, apicole, paste făinoase, delicatese din carne, sucuri și siropuri sau altele.

47

Proiectul are dezvoltat și un site web, unde consumatorii din zonă își pot alege bucatele preferate pe care vor să le cumpere, afișând prețul pentru fiecare produs. Întrucât nu existau în regiunea de nord a județului Sibiu (12 comune și orașul Dumbrăveni) și în cele 2 comune din județul Mureș demersuri similare, inițiativa a fost binevenită, piața locală fiind practic singurul mod prin care consumatorii aveau oportunitatea să se aprovizioneze cu produse locale.

Proiectul este finanțat prin GAL Podișul Mediașului 2014-2020. Prin intermediul proiectului, în valoare totală de 59.835 EURO, o cooperativă agricolă nou-înființată face livrări de produse locale direct la domiciliul consumatorilor, în orașele Mediaș, Sibiu, Târnăveni, Sighișoara, printr-un sistem care presupune personalizarea coșului de produse în funcție de nevoile consumatorilor. Astfel, consumatorii din orasele vizate de proiect au acces la cele mai proaspete produse, pregătite de fermierii/producătorii locali din proximitate.

https://agro-tv.ro/bucate-din-proximitate-proiect-de-succes-care-sustine-fermierii-locali-magazin-online-cu-produse-romanesti/

„Obiectivul proiectului este promovarea lanțurilor alimentare scurte, dar și susținerea țăranilor și a unui stil de viață sănătos printr o alimentație locală, autohtonă, cu produse naturale, fără pesticide, fără chimicale”, a spus Anamaria Teglas, coordonator proiect.

Producătorii s-au organizat juridic într-o cooperativă, care își propune în intervalul imediat următor atât diversificarea gamei de produse livrate, cât și creșterea numărului de membri doritori să își comercializeze produsele și a numărului de consumatori care să beneficieze de cosurile livrate săptămânal.

Implementat de Fundatia Adept Trasilvania în parteneriat cu Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Transilvania Mea, proiectul facilitează cooperarea între fermieri din teritoriul GAL Podișul Mediașului pentru comercializarea produselor locale prin intermediul lanțurilor scurte alimentare, înființarea unei structuri asociative și promovarea lanțurilor

48

scurte alimentare. Pentru a consulta gama de produse puse la dispoziția consumatorilor și prețurile, puteți accesa pagina bucatedinproximitate.ro sau chiar pe pagina de Facebook Bucate din Proximitate.

Idee GENIALA! Utilaj mecanic de buruieni, alimentat cu energie solara. O alternativa la erbicide 20 iulie 2020

O idee genială a fost găsită de agricultorii germani pentru a înlocui erbicidele! A fost dezvoltat un robot de camp care poate înlocui produsele chimice utilizate în agricultură pentru combaterea buruienilor. Viteza de rulare este lentă sub 1 km / h, ceea ce face ca robotul de câmp să fie foarte sigur.

Utilajul mecanic, numit FarmDoid FD20, este un robot de câmp 100% autonom care se ocupă de puieții plantelor prin eliminarea buruienilor dintre rânduri, dar și dintre plante.  Robotul este controlat printr-o tehnologie GPS precisă și are o greutate mică.

Acesta acționează pe bază de baterii încărcate cu energie solară, ceea ce-l face un robot ecologic, fără să elimine dioxid de carbon (CO2) în timpul funcționării.

https://agro-tv.ro/video-idee-geniala-utilaj-mecanic-de-buruieni-alimentat-cu-energie-solara-o-alternativa-la-erbicide/

Robotul are trei roți, două roți din spate direcționate cu tracțiune și o roată în față. Mișcarea și direcția robotului sunt controlate de controlul vitezei roților din spate. Datorită celor două roți din spate direcționate, robotul își poate păstra direcția și pe pantele laterale.

El este controlat prin utilizarea a două antene GPS, una din față și una din spate. Pentru a obține cea mai mare precizie posibilă pe instalație, înclinarea

49

laterală și panta robotului sunt înregistrate de antenele GPS, find luate în considerare în procesul de control.

FarmDroid FD20 este curățat de un braț  special de curățare. Distanța până la recoltă poate fi setată după dorință, astfel încât toate buruienile să fie tăiate până la aproximativ 2 cm în jurul plantei. Securitatea FarmDroid este foarte ridicată și respectă legislația UE aplicabilă, iar robotul este certificat CE, scrie organic-agrar.de.

Acesta este dotat cu un fir de siguranță ce creează o zonă de siguranță în jurul părților laterale și în fața robotului. Firul de siguranță acționează, de asemenea, ca un întrerupător de oprire de urgență instalat pe robotul de câmp. Un comutator suplimentar de oprire de urgență pe partea din spate a FarmDroid FD20 asigură siguranța necesară la controlul manual al robotului de teren.

Startup-ul Agritech Center investește 40.000 de euro într-o piață online pentru agricultori și fermieri: Lidia Neagu in Business 20 July 2020

Startup-ul românesc Agritech Center investește 40.000 de euro pentru dezvoltarea unei piețe online dedicate producătorilor locali din domeniul agriculturii în relația cu alte companii care oferă servicii în acest domeniu, dar și cu distribuitori și comercianți interesați de produse românești.

Platforma Agritech Center va fi disponibilă din toamna acestui an.

„Ideea Agritech Center a pornit dintr-o nevoie acută a pieței locale de agricultură de a accesa mai ușor resursele necesare activității agricole. Platforma oferă, astfel, agricultorilor și fermierilor o soluție digitală prin care să găsească mai ușor materie primă, echipamente care să-i ajute în procesele de producție, procesare și stocare, servicii din lanțul logistic, dar și soluții financiare sau IT. Și, în același timp, reprezintă pentru ei o piață prin care să poată ajunge mai ușor la mari distribuitori și comercianți interesați de produse din agricultură locală”, a declarat Adrian Badea, fondator Agritech Center.

Marketplace-ul Agritech Center se adresează, practic, fermierilor, procesatorilor de materie primă, comercianților de cereale, distribuitorilor de inputuri pentru agricultură, producătorilor de echipamente și mașini pentru agricultură, furnizorilor de servicii logistice în domeniu, dar și băncilor și altor instituții de credit sau asigurare care vizează acest sector și chiar furnizorilor de soluții IT care digitalizează și automatizează diverse procese din lanțul de producție și distribuție.

50

Obiectivul Agritech Center este să scurteze și eficientizeze procesul de vânzare de produse din agricultura locală, oferind producătorilor acces direct la cumpărători interesați și posibilitatea de a-și pune pe piață produsele la un preț corect, prin organizarea de licitații pentru produsele lor.

În același timp, Agritech Center își propune să automatizeze organizarea lanțului logistic pentru agricultori și să asigure acces mai simplu și mai rapid la soluții de finanțare sau asigurare a culturilor.

Agritech Center este unul dintre cele 8 proiecte din programul de pre-accelerare Food & Agri Tech Challenge lansat la începutul acestui an de Impact Hub Bucharest și EFSE DF, care se va încheia în iulie odată cu prezentarea proiectelor în fața publicului, a juriului, a investitorilor și specialiștilor din domeniu.

Agritech Center este o piață online B2B integrată pentru toate ramurile agribusiness și agrifood, ce reunește cumpărătorii și vânzătorii de produse agricole, de inputuri, echipamente și servicii pentru agricultură. Platforma poate găzdui plăți online între cumpărător și vânzător, opțiuni de verificare a calității produselor și servicii logistice end-to-end.

Food & Agri Tech Challenge este o inițiativă Impact Hub Bucharest și EFSE DF de susținere a antreprenorilor care își doresc să aducă schimbări inovatoare prin tehnologie în industria alimentară și în agricultură. Cu o componentă de bootcamp și una de pre-accelerator de 6 luni, Food & Agri Tech Challenge a ajutat 8 startup-uri să înțeleagă oportunitățile oferite de cele două industrii și cum să accelereze procesul de creștere de la idee la prototip validat și intrare în piață. La finalul lunii iulie 2020 ei vor pitch-ui în cadrul unei întâlniri cu mentori și investitori.

MADR: Romania a exportat animale vii in valoare de 83,21 milioane de euro in primul trimestru iulie 20, 2020

In primul trimestru al anului 2020, Romania a exportat animale vii in valoare totala de 83,21 milioane de lei, in scadere cu 2,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, se

51

arata in balanta comerciala cu produse agroalimentare oferita de Ministerul Agriculturii.

Astfel, cantitatea exportata a fost de 39.018 tone in primele trei luni ale anului, cu 6.125 tone mai putin decat in acelasi interval de timp din 2019.

Pe de alta parte, valoarea importurilor de animale vii a totalizat 43,83 milioane de euro, in primul trimestru din acest an, in crestere usoara fata de perioada similara a anului trecut, cand s-a consemnat 43,018 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ in primul trimestru din acest an s-au importat peste 12.705 tone, iar in 2019, trimestrul I, aproape 16.107 tone.

Romania continua sa inregistreze excedent in comertul international (intra si extracomunitar) cu animale vii si in 2020, respectiv 39,38 milioane de euro in primul trimestru, insa acesta s-a redus fata de primul trimestru al anului trecut cu 7% (42,34 milioane de euro).

In perioada ianuarie-martie 2020, deficitul Romaniei in comertul international cu produse agroalimentare a scazut cu aproape 9% in primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similara din 2019, pana la 440,9 milioane de euro.

Pe relatia cu Uniunea Europeana, Romania a consemnat un deficit de 953,28 milioane de euro in primul trimestru din acest an, insa in comertul cu tarile extracomunitare a inregistrat un excedent de 512,37 milioane de euro.

Intalnire la sediul MADR pentru sustinerea agriculturii ecologice. Ce masuri vor fi implementate iulie 20, 2020

In data de 23 iunie 2020, subsecretarul de stat Avram Fitiu a condus intalnirea desfasurata la sediul MADR cu Organismele de Inspectie si Certificare (OIC) din agricultura ecologica.

La intalnire au participat directori si experti din cadrul directiilor tehnice de specialitate a MADR. Dezbaterea a urmarit analiza propunerilor inaintate Ministerului de catre organismele de control pentru facilitarea activitatii actorilor implicati in agricultura ecologica si continuarea procesului de certificare a operatorilor in sistemul de agricultura ecologica, in contextul pandemiei COVID 19.

Sugestiile transmise de organismele de control in agricultura ecologica vizeaza aspecte privind: efectuarea inspectiilor suplimentare prin sondaj in sezonul 2020, prelungirea termenului de realizare a acestora pana in trimestrul I al anului 2021, posibilitatea de prelungire a termenului de

52

depunere a documentelor justificative la APIA pana la data de 15 noiembrie 2020, precum si inregistrarea operatorilor in sistemul de agricultura ecologica la directiile agricole judetene.

In deschiderea discutiilor, subsecretarul de stat a afirmat: „Ne dorim sa schimbam paradigma de agricultura ecologica in Romania, sa putem gandi la fel ca in Europa vestica, in special in privinta produselor procesate. Imi doresc ca incepand de anul viitor, piata din sectorul public sa devina o tinta pentru acest Minister, iar in aceasta perioada realizam baza prin care aceasta piata va fi conturata”.

In acest context, subsecretarul de stat Fitiu a reliefat ca se urmareste modificarea legislatiei in vigoare pentru atingerea unor obiective precum: simplificarea activitatii operatorilor din sistem, un nivel crescut de responsabilitate conferit OIC-urilor, fapt ce implica ca sistemul de control sa devina mult mai riguros, posibilitatea de a concepe un sistem de control al OIC-urilor pe nivele de risc, in functie de numarul de operatori si istoricul OIC-ului la nivel european, atingerea unui nivel de control bazat pe un un nivel de risc diferentiat in functie de anumiti indicatori.

De asemenea, subsecretarul de stat a sustinut analiza oportunitatii privind modificarea actelor normative referitoare la accesul OIC la baza de date SNIA si APIA.

Referitor la solicitarea organismelor de control, ca inspectiile suplimentare prin sondaj din sezonul 2020 sa poata fi efectuate, ca masura exceptionala, si in primul trimestru al anului 2021, aceasta propunere a fost deja transmisa de catre alte organisme de control european si se afla in analiza la Comisia Europeana. Reprezentantii OIC-urilor au sustinut ca alte state europene au adoptat deja aceasta masura, iar in acest context subsecretarul de stat a subliniat ca, in urma furnizarii din partea OIC-uri a documentelor juridice care au stat la baza adoptarii unei astfel de decizii in alte State Membre, propunerea va fi analizata impreuna cu conducerea MADR.

Subsecretarul de stat a asigurat ca exista in analiza la nivelul MADR un set de masuri de depasire a crizei post Covid, care a avut implicatii majore in sectorul economic si agricol.

In urma discutiilor, o parte din propunerile transmise de organismele de control au fost agreate, iar celelalte urmeaza a fi analizate la nivelul conducerii.  Astfel, s-a stabilit ca acest tip de intalniri sa se desfasoare periodic pentru cunoasterea problemelor cu care se confrunta domeniul si identificarea unor solutii optime de sprijinire a sectorului.

53

Clubul Fermierilor Romani, propunere de masuri pentru dezvoltarea infrastructurii de irigatii iulie 19, 2020

Clubul Fermierilor Romani atrage atentia cu privire la faptul ca suprafata de teren irigabila din tara noastra este una scazuta si propune autoritatilor lansarea, in regim de urgenta, a unor masuri pentru dezvoltarea infrastructurii de irigatii.

„Unele dintre problemele actuale cu care se confrunta Romania cand vine vorba de irigatii sunt reprezentate de: infrastructura de irigatii insuficienta raportata la suprafata de teren care ar trebui sa fie irigata, infrastructura de irigatii existenta este invechita, distrusa, nereabilitata si nemodernizata (probleme mari sunt la statiile de pompare ale ANIF care nu au fost reabilitate/modernizate; canalele de aductiune apa sunt colmatate), situatii in care structura reabilitata / modernizata de catre ANIF a cedat la momentul punerii in functiune, dar si imposibilitatea ANIF de a furniza apa in mod constant.

Pentru a veni in ajutorul agricultorilor, Clubul Fermierilor Romani propune o serie de solutii cu scopul de a gasi o rezolvare: Dispunerea urgenta de catre MADR / ANIF a efectuarii lucrarilor pentru restaurarea sistemelor de irigatii, decolmatarea canalelor prin solutii identificate in functie de specificul local (de ex.: decolmatare prin escavare a unei portiuni din canal, ca masura de moment) si includerea de catre ANIF in programul de dragare a tuturor zonelor din tara care se confrunta cu aceasta problema.

In Monitorul Oficial nr. 443/26.05.2020 s-a publicat Legea nr. 67/26.05.2020 pentru completarea art. 9 din Legea apelor, prin care apa folosita la irigatii este gratuita pe perioada starii de urgenta si inca 6 luni dupa incetarea starii de urgenta, iar taxele pentru eliberarea avizelor de gospodarire a apelor pentru investitiile in infrastructura de irigatii se elimina pe periaoda starii de urgenta si 6 luni dupa incetare, iar termenele de eliberare se injumatatesc.

54

Clubul Fermierilor Romani a fost foarte implicat si in prblema reprezentata de seceta. Ca urmare a sesizarilor primite de la fermierii din mai multe judete, am transmis adrese catre MADR si MAI prin care solicitam urgentarea formarii comisiilor si declansarea procedurilor de constatare a pagubelor in toate zonele afectate de seceta, avand in vedere ca fermierii au depus deja documentele de calamitate la primarii.”

Clubul Fermierilor Romani este o asociatie non-profit, non-guvernamentala, formata din fermieri performanti, care promoveaza interesele agricultorilor din intreaga tara.

FERMIERUL ION CONSTANTIN OLTEANU: MI-A BĂTUT FALIMENTUL LA UȘĂ! Marian Muşat, 20 iulie 2020

LA UN PAS DE DEZASTRU. Fermierul Ion Constantin Olteanu susţine că o săptămână dacă mai întârziau ploile, putea să declare falimentul și să pună lacătul pe o companie cu peste 12.000 de hectare.

La sfârşitul lunii iulie, fermierul Ion Constantin Olteanu a încheiat campania de seceriş şi a realizat pregătirea terenului pentru însămânţările de toamnă pe mai bine de 10.000 de hectare într-un an agricol extrem de secetos. 

„La grâu am obţinut în medie 5 t/ha, pe 5.000 ha cultivate. Să zicem Bogdaproste că am făcut producţia asta (în mod normal trebuia să fi fost 6-6,5 t/ha), în condiţiile acestui an destul de dificil pentru că până acum o lună de zile, până să înceapă ploile, am avut o treime din apa unui an întreg! Din 550 litri/mp au căzut până în 200 l. O săptămână dacă mai ţinea seceta, declaram falimentul! Ne-au salvat ploile în extremis”, susţine administratorul companiei AgroMad Crops (în foto) cu peste 12.000 ha, risipite în peste 50 localităţi, din Teleorman, Olt, Ilfov, Giurgiu şi Dâmboviţa.

Producătorul agricol susţine că era în postura de a întoarce culturile. Or, mai mare era dezastrul pentru că terenul nu este atât de spectaculos încât să se obţină recoltele de porumb şi floarea-soarelui ca în Bărăgan!

55

Din producţia de grâu, fermierul nu a reuşit să păstreze decât vreo 3.000 t. Restul l-a dat furnizorilor de inputuri. „Am avut contract futures pe 10.000 t pe care l-am onorat la un preţ prost, faţă de cât e acuma! Dar cine putea să prevadă? Este o anomalie pe piaţă: traderii dau bani cu 10 % mai puţin pe kg de grâu, faţă de intermediari! Când s-a mai întâmplat aşa ceva? „Samsarii” sunt comercianţi de cereale care au avut contractele semnate (cum am avut eu futures pe 10.000 t din 25.000); şi sunt obligaţi să le onoreze, oferind un preţ cu 10 % mai bun decât multinaţionalele!”, explică fermierul.   

În fermele AgroMad Crops, din 5.000 ha de grâu, vreo 500 (10% din suprafaţa cultivată) sunt declarate calamitate. „Folosesc, în general, soiuri româneşti. Mai mult de jumătate din suprafaţă am cultivat-o cu Glosa; a fost un an de excepţie pentru acest soi românesc, foarte stabil, cu indici ridicaţi de panificaţie. În an extrem de prost oferă 4-5 tone/ha, iar în sezoanele normale 5,5-6 tone/ha. Apoi, am mai avut Avenue (LG), un extratimpuriu; ca şi perioadă de recoltare, ar veni la două zile după orz. E un pic mai stabil şi mai rezistent la secetă. Am cultivat şi Exotic (KWS), un grâu cu adevărat fantastic: productivitate extraordinară, calitate foarte bună pentru panificaţie. Important este că îmi produc singur sămânţa, cumpăr bază sau prebază şi în fiecare dintre fermele mele amenajez loturi semincere”, precizează cultivatorul.  

Costuri de 4.000 lei/ha la grâu

La AgroMad Crops, costurile de producţie sunt foarte mari. „La grâu, pragul de rentabilitate începe de la 5 t/ha în sus. Fac agricultură de nouă ani, practic sunt la sfârşitul leasingurilor pentru care dau câte 2 milioane euro pe an. Dacă nu aveam aceste plăţi, situaţia nu era atât de dramatică! Cu tot, cu cheltuielile directe, indirecte, mă duc la 4.000 lei/ha. La mine, leasingurile sunt 250-300 euro/ha! E foarte grea povara; mai am un an şi jumătate şi scap!”, precizează cultivatorul din Conţeşti - Dâmboviţa.

Rapiţa, în media ultimilor ani! 

La rapiţă, Ion Olteanu Constantin a obţinut 3 t/ha (media ultimilor ani) pe 2.500 ha, producţia fiind deja vândută. „Nu putem păstra că avem de plătit furnizorii. Asta este drama agriculturii româneşti: nu există creditare pe termen mediu. Toţi te finanţează până la recoltă, fie că sunt furnizorii de inputuri, fie că sunt bănci; nimeni nu dă bani pe termen mediu! Or, o afacere se construieşte cu credite pe termen mediu sau lung!”, subliniază proprietarul AgroMad Crops. Cu două ploi, porumbul va da 10 t/ha!

56

Culturile de primăvară arată foarte bine acum! „Deocamdată sunt... iarbă! Întins pe 3.500 ha, porumbul e o „buruiană” foarte frumoasă la o talie de 2,5 - 3 metri. I-ar mai trebui o ploaie, în jur de 20 l/mp, urmată de alte două pentru a da o producţie de circa 10 t/ha! Dar, tot aşa de bine, dacă nu va ploua, se pot obţine şi 3 t/ha, chiar dacă lanurile sunt atât de frumoase. Ar fi prăpăd!”, susţine fermierul.  

Dacă la floare, pe 1.500 ha, a făcut două tratamente, cultura fiind curată şi sănătoasă, la porumb nu mai are ce-i face! S-a înălţat şi nu mai poate interveni pentru a combate Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis). Resemnat, aşteaptă ca dăunătorul să-i ciupească între 5 şi 20% din producţie!

„Nu ai soluţie că nu ai cu ce să tratezi! O maşină autopropulsată de tratamente la 3 m costă jumătate de milion de euro. Nu o fac europenii, ci americanii. Îşi permit s-o cumpere doar fermierii care cultivă 7-10 mii ha cu porumb; maşina îşi scoate banii în doi ani!”, explică Ion Olteanu Constantin. 

Imediat în urma flotei de combine au venit pe flux maşinile de pregătit terenul pentru viitoarele semănături. La această dată, sunt pregătite circa 10.000 ha, fie prin scarificare, fie prin dezmiriştire, scarificare sau arătură.  

“În fermele noastre, acolo unde condiţiile de teren au fost favorabile, am făcut o singură trecere cu Tiger-ul după care vom semăna rapiţa. Recomand celor care nu au timp să facă urgent o dezmiriştire uşoară (la 5 -7 cm) în scopul menţinerii apei, apoi lucrarea de subsoliat, scarificat. Nu recomand arătura pentru rapiţă. Plugul trebuie folosit doar pentru prăşitoare şi doar acolo unde este nevoie: unde sunt probleme cu soarecii, un grad mare de infestare cu buruieni sau monocultură de porumb! Anul acesta pentru prima dată vom încerca şi semănatul rapiţei direct în miriştea de grâu!”, a explicat dr. ing. Ion Olteanu Constantin.

Acum. că a trecut pericolul, fermele AgroMad Crops sunt pregătite pentru un nou sezon de producţie agricolă.

VESTE IMPORTANTĂ pentru CRESCĂTORII DE OVINE! Agroinfot: 20 iulie 2020 -

NOU! Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu (ICDM) a testat cu succes o nouă tehnologie de curățare a lânii de oaie prin procese tehnologice nepoluante, fără a se utiliza apă în stare lichidă şi substanțe chimice care să necesite ulterior neutralizare în bazine de decantare şi instalații de epurare complexe și

57

costisitoare, anunță ICDM Sibiu, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Tehnologia testată la ICDM Cristian are la bază următorul principiu: expansiunea vaporilor - proprietatea apei de a-și mări volumul de peste 1.000 de ori atunci când  prin fierbere și sub presiune trece în stare gazoasă rezultând aburi care pot depăși ca şi în cadrul testelor efectuate temperatura de 1500 C. Prin acest procedeu, dintr-un litru de apă se obțin peste 1.000 litri de abur, în funcție de temperatura la care este adus prin fierbere.

Aburul rezultat prin pulverizare, la o presiune de 8 - 10 atmosfere la contactul cu suprafața fibrei de lână dizolva unsoarea, uleiurile și particulele aderente depuse într-un amestec omogen împreună cu lanolina de pe fibrele de lână fiind apoi dislocate și îndepărtate printr-un sistem cu duze de aer la presiuni diferite până când fibrele de lână rămân curate.

În comparație cu tehnologia clasică, care folosește apă şi substanțe chimice, aceasta este mai eficientă, fiind practic similară cu scăderea greutății cu aproximativ cu 42% în cicluri de curățare de 30-40 minute, după curățarea cu abur sub presiune și aer.Proiectul face parte din strategia ICDM de cercetare în sectorul de creștere a ovinelor și poate veni în sprijinul fermierilor ca o alternativă la instalațiile de spălare clasice mari consumatoare de apă, cu folosire de substanțe chimice și cu mari dificultăți în respectarea condițiilor de protecție a mediului şi, implicit, obținerea avizelor de funcționare.

Această etapă de cercetare în domeniul valorificării lânii cu randament economic  pentru crescătorii de ovine se înscrie în strategia viitoarei Politici Agricole Comune și al cadrului general din Planul Național Strategic al României în exercițiul financiar 2021-2027, având ca obiective specifice managementul durabil al resurselor, conservarea biodiversității şi combaterea schimbărilor climatice.

În  următoarea etapă, în funcție şi de resursele financiare de care vom dispune, ne propunem proiectarea şi execuția unei instalații prototip pentru a

58

putea extinde şi îmbunătăți tehnologia testată, care se va putea regăsi în ferme zootehnice de diferite dimensiuni sau la nivel de asociații. Astfel, nu se va mai pune problema consumului mare de apă, a spațiului de montare extins, a prețului instalației, ori a altor dificultăți survenite pentru a respecta legislația în domeniul protecției mediului.

Crescătorii de ovine interesați pot lua legătura cu ing.Ionut Diaconeasa inginer-sef al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu. Adresa: Comuna Cristian, Strada XIII nr. 53, județul Sibiu, telefon 0269.579.408,  email: office@icdm.ro

INDUSTRIE ALIMENTARA

Cum a ajuns Babicul de Buzău cel mai apreciat salam din lume. „Combinaţia perfectă între gust, arome şi consistenţă“ 18 iulie 2020, 19:05 de Iulian Bunila

„Combinaţia perfectă între gust, arome şi consistenţă“ Babicul se produce în zona Buzăului Picantul Babic de Buzău este cel mai apreciat salam din lume, conform unui site croat cu specific culinar. Dacă nu l-aţi gustat încă, nu pierdeţi această şansă. Îl puteţi procura din carmangeriile situate de-a lungul rutei către ţinutul Vulcanilor Noroioşi.

Tasteatlas.com, un agregator de articole despre mâncare şi turism culinar, gândit ca o hartă a gastronomiei mondiale, a lansat recent ”Top 10 cele mai apreciate salamuri şi cârnaţi din lume”. Înaintea unor mezeluri din Croaţia, Germania, Turcia sau Spania apare Babicul de Buzău. Poziţia din clasament nu-i surprinde deloc pe buzoieni. Salamul picant este foarte căutat de turiştii care ajung în zona Vulcanilor Noroioşi. ”Se opresc de obicei când merg spre Vulcanii Noroioşi, mulţi vor babic, ghiudem, cârnaţii de Pleşcoi. Babicul este foarte căutat, pentru că i s-a dus vestea că este foarte gustos”, ne spune Mirela Băncilă, comerciant din Berca. Babicul produs în Buzău este prezentat de site-ul cu specific culinar ca fiind un salam tradiţional românesc, crud, uscat. Conţine de obicei un amestec de carne de porc şi de

59

vită, condimentat cu sare, boia de ardei dulce şi iute. Amestecul de carne este introdus în maţe subţiri de vită, care sunt apoi presate, afumate şi uscate în lunile reci de iarnă. Savoarea şi iuţimea babicului pot diferi de la un producător la altul, în funcţie de reţetele alese de fiecare. ”Ca şi compoziţie, este carne de porc şi vită şi are o perioadă de procesare foarte mare. Ca termen de valabilitate ajunge la 60 de zile. Gustul, intensitatea aromelor, consistenţa, toate variază în funcţie de proporţiile de carne şi condimente utilizate. Este un produs natural sută la sută”, ne explică Mihaela Marchidan, angajata unei carmangerii din Pleşcoi.

Andrei Marica este unul dintre producătorii de babic din zona Berca. Foloseşte o reţetă preluată de la bunicul lui, Nea` Ticu, renumit producător de cârnaţi de Pleşcoi, pastramă şi babic. ”Produsul scade undeva la 40 la sută după procesul de zvântare, are un gust un pic dulceag şi apoi iute datorită pastei de ardei. Este combinaţia perfectă între gust, arome şi consistenţă. Sunt mici secrete despre care se ştie doar în zona Buzăului”, declară Andrei Marica, producător de mezeluri tradiţionale.

Împreună cu celebrii cârnaţi de Pleşcoi, babicul este nelipsit din meniurile pensiunilor din judeţul Buzău. Se consumă ca aperitiv, dar şi în diverse preparate româneşti, cum ar fi omlete, pilafuri sau tocăniţe. ”Babicul este cât trebuie de picant şi poate fi servit ca aperitiv, înainte de masă. De exemplu, bărbaţii mănâncă babic şi beau ţuică, afinată. Cine mănâncă o dată, va fi cucerit de gustul babicului de Buzău”, spune Nicoleta Marin, proprietara pensiunii Cob Village, din Berca.

60

Acest tip de salam iute provine de la populaţii venite odinioară de la sud de Dunăre şi stabilite lângă Buzău. Pe lângă carmangeriile autorizate să producă babicul, în Buzău sunt câteva zeci de gospodari care îl prepară după reţete moştenite de la bătrânii familiei. ”La fum îl ţin o zi, o zi şi jumătate, apoi îl scot de la fum şi îl dau la aer. Azi îl scot, mâine îl ţin la aer în pod, unde îl ţin până la cinci săptămâni”, spune Ion Cristea, gospodar din comuna Smeeni. În clasamentul publicat de tasteatlas.com, pe locul şapte a fost plasat Salamul de Sibiu. Prezentat ca fiind preparat după o reţetă veche de peste 100 de ani, salamul de Sibiu este un cârnat de porc crud şi apoi afumat, produs în provincia românească Sibiu. Mai apar produse din Croaţia, Germania, Portugalia, Turcia, Bulgaria şi Spania. Pe locul doi este Kulen, un produs tradiţional croat, iar pe locul trei, Fuet, un cârnat uscat din regiunea catalană a Spaniei.

JTI ROMÂNIA Afaceri de peste 1,1 miliarde euro, din care 78% taxe S.B. Companii / 19 iulie

Cifra de afaceri înregistrată de JTI în 2019 pentru cele două entităţi cu care îşi desfăşoară activitatea în România, JTI Trading şi JTI Manufacturing, depăşeşte 5,4 miliarde lei (1,1 miliarde euro), în creştere cu 12,5% faţă de anul precedent.

78% din cifra de afaceri, şi anume 4,2 miliarde lei reprezintă sume virate la stat: accize, TVA şi alte taxe, în creştere cu 27% faţă de 2018, se arată într-un comunicat al companiei.

Profitul celor două entităţi JTI în 2019 este de peste 543 milioane lei, în creştere faţă de 2018 cu 13,5%.

61

"2019 a fost un an bun pentru că nu s-au înregistrat schimbări neaşteptate ale cadrului de reglementare, iar calendarul de accizare a fost respectat, fiind ajustat doar pentru a răspunde cerinţelor exprese ale Directivei europene privind taxarea produselor din tutun.

Datorită acestui context legislativ şi fiscal predictibil şi stabil, dar şi eforturilor susţinute ale autorităţior de aplicare a legii, care au continuat să deruleze acţiuni de combatere a contrabandei, nivelul mediu al pieţei negre anul trecut a fost sub 14%. Vom fi şi în acest an alături de Vama Română şi Poliţia de Frontieră, prin programele de sprijin, precum şi prin campaniile publice anti-contrabandă. Sperăm ca la finele anului 2020 să putem raporta rezultate cel puţin la fel de bune. Pe durata pandemiei, nu am disponibilizat şi nu am trimis în şomaj tehnic niciun angajat dintre cei peste 1.200 oameni care lucrează în sediul central, în fabrică şi în birourile de vânzări din ţară. Am plătit taxele, salariile, ne-am protejat oamenii şi am continuat să muncim. În speranţa că politica fiscală şi cadrul de reglementare vor rămâne stabile şi predictibile, iar piaţa legală nu va fi disturbată, dorim să investim în continuare în România, să fim un angajator de top şi un partener de nădejde pentru autorităţi", a declarat Evgeny Nikolsky, General Manager JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Capra Noastră, producător din Iași specializat în producția de bere artizanală, subliniază care sunt principalele schimbări în ceea ce privește consumul și vânzarea din acest segment, în prima jumătate a anului. Compania afirmă că modificările majore au fost consemnate la nivel de producție și de vânzare, care au avut un ritm încetinit, iar extinderea pe noile piețe a fost oprită.

62

În prima jumătate a anului, care a cuprins și starea de urgență, valoarea medie a coșului de cumpărături s-a situat la 180 de lei. Totodată, mediul online a devenit vectorul principal pentru vânzarea și promovarea produselor, care înregistrează volume mai mari în perioada campaniilor promoționale, pentru toate sortimentele. Astfel, în această perioadă, Capra Noastră a cunoscut o creștere cu 10% a vânzărilor online, față de aceeași perioadă a anului trecut.

„În ciuda perioadei dificile pe care cu toții o traversăm, ne bucurăm să vedem că anul acesta s-a consolidat și mai mult tendința de a încuraja oamenii să cumpere local, pentru a veni în sprijinul economiei. De aceea, contează foarte mult ca o afacere locală să investească în fidelizarea consumatorilor și să aibă deschiderea de a găsi cele mai bune soluții pentru aceștia, deoarece comunitatea care se formează în jurul unei astfel de afaceri este esențială. În contextul actual, considerăm că este important ca fiecare antreprenor să își dea seama unde se plasează businessul său, care poate fi rolul său în societate și cum poate, prin activitatea pe care o desfășoară, să contribuie pozitiv la comunitatea din care face parte”, a declarat Ionel Păsărică, fondator Capra Noastră.

Capra Noastră a lansat și un produs nou – Capra Noastră Demo, un India Pale Lager făcut din patru tipuri de hamei, cu aromă de citrice și un post-gust amărui. Acest sortiment este produs în ediție limitată, de vară și se adresează consumatorilor care își doresc să testeze o varietate lejeră de bere, care se bea ușor și este foarte apropiată de preferințele românilor pentru bere.

De asemenea, producătorul pregătește un sortiment de bere triplă și unul de bere neagră, maturate în butoaie de vin, folosite o singură dată. Acestea urmează să fie transferate în sticle și să fie pregătite pentru punerea în vânzare.

În ultimii ani, piața de bere artizanală a cunoscut o creștere accelerată. De la câteva berării artizanale în 2015, acum sunt aproximativ 50 de microberarii în toată țara. Totodată, au cunoscut o dezvoltare bună și târgurile specializate de bere, în fiecare oraș mare din România, unde consumatorii pot încerca sortimente noi și pot descoperi produsele care sunt pe gustul lor.

În acest context, Capra Noastră plănuiește în următorii ani extinderea atât la nivel național, cât și internațional, pe piețe din Europa și Asia. Totodată, are în plan dezvoltarea portofoliului de produse cu noi sortimente de bere, cu arome adaptate pentru publicul autohton.

63

Compania lucrează și la dezvoltarea prezenței în mediul online pentru a facilita experiența de cumpărare și își propune să contribuie la educarea pieței, în așa fel încât consumatorii să înțeleagă berea bună, meșteșugită cu atenție și lucrată cu ingrediente de calitate.

„Românii ar trebui să cunoască și să înțeleagă cât de variată este berea craft și cât de diverse pot fi aromele. Procesul de fabricație este mai lung și uneori chiar mai minuțios în funcție de aromele dorite. Însă, esența rămâne aceeași: berea artizanală este făcută din ingrediente naturale, de calitate, fără conservanți artificiali. Din acest motiv, majoritatea berilor artizanale expiră în câteva luni din momentul punerii la vânzare, doar cea prin dublă fermentație poate fi consumată într-o perioadă de până la doi ani. Berea craft este pentru oamenii cărora le place diversitatea și au curiozitatea de a încerca și altceva într-o industrie care este de când lumea”, a explicat Ionel Păsărică, fondator Capra Noastră.

Capra Noastră a debutat în anul 2017 ca producător de bere artizanală, iar acum pune la dispoziția iubitorilor de bere artizanală diferite sortimente făcute din ingrediente naturale, de calitate, fără conservanți artificiali.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Burger King anunţă că vrea să se extindă în România şi să facă angajări

S.B. Companii / 19 iulie Burger King a deschis în timpul pandemiei un restaurant în Piaţa Universităţii din Capitală, operat de către AmRest, una dintre cele mai mari platforme europene de restaurante şi servicii alimentare, iar compania vrea să se extindă în România şi să facă angajări, informează news.ro.

Potrivit sursei citate, Alan Laughlin, preşedinte Burger King CE - AmRest, a declarat că înainte de pandemie, compania îşi propusese deschiderea a şase

64

noi restaurante, iar o parte dintre aceste proiecte sunt deja începute şi speră să le deschidă în această jumătate a anului.

"La începutul acestui an, înainte de pandemie, ne propusesem deschiderea a şase noi restaurante. Am luat în calcul la momentul respectiv şi expansiunea în alte oraşe mari din afara Bucureştiului. O parte dintre aceste proiecte sunt deja începute şi sperăm să le deschidem în această jumătate a anului. Nu avem o dată sigură, deoarece depindem şi de evoluţia lucrurilor la nivel naţional/internaţional, de factorii externi care nu ţin de noi. Însă, ne bucurăm pentru că am reuşit să deschidem un nou restaurnat chiar în plină pandemie, cel din Piaţa Universităţii. Ne ambiţionăm să facem posibilă deschiderea unui număr cât mai mare anul acesta. Ştim că nu va fi uşor, însă suntem de părere că este important să susţinem economia, iar odată cu deschiderea unor noi restaurante vom oferi şi posibilitatea unor noi locuri de muncă, atât de căutate în această perioadă", a declarat pentru News.ro Alan Laughlin, preşedinte Burger King CE - AmRest.

El vorbeşte şi despre deciziile luate în aceste luni în care pandemia a lovit puternic industria QSR/HoReCa, informează news.ro.

"La început, în starea de urgenţă, am fost nevoiţi să închidem toate restaurantele. Nu a fost un moment uşor, însă am ştiut că viteza timpului de reacţie este crucială. Ne-am reorganizat, am căutat soluţii iar apoi le-am şi implementat rapid. Astfel, am început să ne concentrăm pe zona de food delivery, take away şi, mai apoi, când lucrurile au devenit oarecum mai relaxate, am oferit şi serviciul de pick-up. În acest moment ne bucurăm de rezultate bune, ca urmare a mobilizării noastre rapide - în cele trei luni am reuşit să avem aproximativ 60.000 de comenzi înregistrate şi 15.000 de Whopper burgeri vânduţi. Sunt cifre care ne bucură şi vrem să ne menţinem pe un trend ascendent. Într-adevăr, nu ştim ce urmează şi nu putem prevedea, dar am învăţat în această perioadă cât de important este să nu îţi abandonezi niciodată clienţii. Oricâte obstacole ar fi de trecut, aceştia merită cele mai bune servicii şi totodată să se simtă în siguranţă", spune Alan Laughlin.

Compania a deschis lunile trecute un nou restaurant, în zona Piaţa Universităţii din Bucureşti, potrivit news.ro.

Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum. EY: Românii sunt mai atenţi la calitate, preferă produsele locale şi migrează spre cumpărăturile online InCont.ro, 20 iulie 2020 16:34

Criza COVID-19 a modificat preferinţele consumatorilor români, aceştia devenind mai atenţi la calitate şi preferând produsele locale şi

65

cele achiziţionate online, se arată în studiul EY România "Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19".

Sănătatea proprie şi a familiei, precum şi efectele crizei sanitare asupra situaţiei financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români, arată studiul citat.

Urmează preocupările privind accesul la necesităţile de bază (28%), relaţiile personale (30%), restricţionarea libertăţilor (32%) şi abilitatea de a-şi atinge potenţialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani).

Studiul EY, derulat în perioada mai - iunie 2020 şi dezvoltat exclusiv pe consumatorii din România, confirmă tendinţele identificate la nivel global, care semnalau apariţia a patru noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: "economiseşte şi fă stocuri", "redu drastic cheltuielile", "păstrează-ţi calmul şi cheltuie" şi "hibernează şi cheltuie".

De asemenea, evidenţiază faptul că în perioada de relaxare a măsurilor de restricţie şi în România vor fi observabile cinci scenarii de comportament.

Prima este revenirea la normal: cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puţin preocupaţi de pandemie, pentru care viaţa nu a fost niciodată afectată cu adevărat.

Urmează precauţia, dar extravaganţa, în rândul celor cu venit mediu spre mare. Sunt foarte concentraţi pe sănătate, dar relativ optimişti, în pofida unei credinţe puternice că o recesiune globală se apropie. Vor cheltui mai mult în domenii importante pentru ei.

Unii români rămân economi: au cheltuieli mai mici, dar şi tăieri substanţiale pentru anumite produse. Încearcă să se redreseze şi sunt dintre cei mai pesimişti în privinţa viitorului.

Alţii continuă să reducă cheltuielile: în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educaţie, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorarea uriaşă. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-şi pierde locul de muncă, fac reduceri mari de cheltuieli şi îşi schimbă opţiunile privind ce şi cum cumpără.

Unii români au resimţit o revenire în forţă: în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii şi produse. Viaţa lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimişti.

Calitatea a devenit principaul reper. Prețul, pe locul 2

66

Conform analizei EY, criteriile de achiziţie din timpul stării de urgenţă şi din perioada următoare s-au modificat. Calitatea a devenit reperul principal, cu cea mai mare creştere în importanţă în timpul pandemiei (66% dintre respondenţi), urmată de preţ. Volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime din respondenţi au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.

Pe un trend descendent se află criterii precum: brand, provenienţă, sustenabilitate, a căror importanţă a scăzut pentru aproximativ 20%, 11%, respectiv 17% dintre respondenţi.

O tendinţă majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesenţiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievaţi. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuţi. În funcţie de evoluţia economică, este de aşteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluţia economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri şi scăderi.

Scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesenţiale va afecta turismul, activităţile de sport, în aer liber, precum şi cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecinţă, companiile cu aceste produse şi servicii în portofoliu vor trebui să îşi regândească strategia de comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente şi să analizeze achiziţiile şi reducerea costurilor pe întregul lanţ de aprovizionare.

Peste 75% din consumatori au spus că vor migra către online

În ceea ce priveşte efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori au spus că vor migra către cumpărături online. Oricare ar fi opţiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piaţa de consum din România.

Pentru peste 50% dintre respondenţii chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la acelaşi nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.

În ceea ce priveşte produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenţi, cheltuielile au crescut (categoria Hibernează şi cheltuie), în timp ce pentru 64,81% dintre respondenţi, suma alocată lunar pentru alimente nu s-a modificat (caracteristică a categoriei Păstrează-ţi calmul şi cheltuie). Pentru 14,18%, cheltuielile cu produse esenţiale au scăzut - preponderent pentru cei din categoria de vârstă 31- 40 ani (Redu drastic cheltuielile).

67

Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71% dintre respondenţi, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (Hibernează şi cheltuie).

Achiziţiile de articole sportive şi articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenţi (Economiseşte şi fă stocuri).

Pentru aproape un sfert din respondenţi, economiile şi investiţiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.

Cea mai mare creştere în cheltuieli poate fi observată în cazul produselor de curăţenie şi îngrijire a casei pentru peste o treime din consumatori.

Activităţile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere

Activităţile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere - o reducere generală a cheltuielilor de 73,42%, o schimbare anticipată având în vedere restricţiile de circulaţie prezente pe parcursul lunilor martie, aprilie şi mai 2020.

Respondenţii au declarat că sunt interesaţi de comportamentul adoptat de companii în cadrul crizei COVID-19 (măsuri de siguranţă în magazine, dezinfecţia produselor comercializate etc.), cât şi în ceea ce priveşte strategia lor generală de business.

Consumatorii au fost atenţi la investiţiile şi donaţiile companiilor către infrastructura publică de sănătate şi totodată la grija şi protecţia oferită propriilor angajaţi. 80% dintre respondenţi consideră că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate, iar 84% poziţionează comportamentul companiilor pe aceeaşi poziţie cu produsele şi serviciile oferite.

Companiile de tehnologie se află pe primul loc în ceea ce priveşte încrederea consumatorilor în perioada de izolare, 85% din respondenţi considerând că au răspuns în mod eficient la situaţia actuală. Următorii clasaţi în topul încrederii sunt Uniunea Europeană, ONG-urile şi preşedintele. La polul opus se află Parlamentul şi autorităţile locale/regionale, în care au încredere un sfert, respectiv o treime dintre respondenţi.

Studiul "Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19", iniţiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum şi modul în care ne aşteptăm să arate o societate "post COVID-19", privită din perspectiva consumatorului. Astfel, dorim să contribuim la schiţarea unei imagini de ansamblu asupra

68

evoluţiei modalităţilor de tranzacţionare şi de consum, precum şi asupra preferinţelor consumatorului din România, raportate la un context complet nou: o pandemie.

Studiul a fost derulat de EY în perioada 13 mai - 2 iunie şi este bazat pe răspunsurile a 393 de participanţi, colectarea datelor fiind realizată online, prin intermediul unei platforme interne.

Cele 25 de întrebări din cadrul chestionarului vizează atât comportamentul abordat de către consumatori înainte de izbucnirea pandemiei, cât şi în timpul izolării sociale, precum şi întrebări legate de scenarii posibile în ceea priveşte comportamentul lor în viitorul apropiat - când măsurile de distanţare socială se vor relaxa treptat.

În urmă cu doar două săptămâni, în cadrul primei conferințe organizate în aer liber – HORA Re:Start, Daniel Mischie anunța iminenta lansare a Diviziei Delivery din cadrul City Grill Grup. De altfel, tot CEO-ul City Grill este cel care într-un recent interviu afirma despre abordarea adecvată din ospitalitate pe durata perioadei de alertă și nu numai:

“Este nevoie de #curaj să-ți păstrezi toți angajații, deși ai încasări zero, pentru că știi cât de greu este să construiești din nou o echipă și cât de importanți sunt oamenii în această industrie. Este nevoie de #curaj să-ți redefinești peste noapte business-ul pentru a putea avea în continuare o afacere.”

69

Iată că momentul lansării nu s-a lăsat așteptat și City Grill operează deja pe site-ul delivery.citygrill.ro, cu număr scurt dedicat – 021.9955 pentru comenzi și un slogan care transmite atât ideea de livrări în maximum o oră, cât și satisfacerea unor ‘mofturi’ culinare – Need 4 Food. Livrările se efectuează cu ajutorul flotei proprii formată din 25 de mașini, asigură acoperire pentru capitală și este unicul serviciu de delivery cu program de fidelizare – Out4Food.

City Grill Delivery este disponibil și prin intermediul aplicației dedicate, dar sunt prezenți și pe alte platforme de delivery ce se estimează că vor cumula 20% din comenzi. Vorbim de continuarea firească în noul context economico-social a unei povești începute în mai 2004, în București, din dorința de a crea un spațiu prietenos, în care atât românii, cât și colaboratorii lor străini să se simtă răsfățați. Bucătăria este un melanj de mâncăruri tradiționale și preparate de inspirație internațională; unite de atot-cuprinzătoarea bucătărie tradițional urbană cu o echipă de 60 de angajați (bucătari, livratori, operatori call-center).

Dacă în prima săptămână s-au cumulat 1.000 de produse comandate, se așteaptă ca acestea să urmeze un trend ascend către 10.000 pe saptamană și o estimă de 20-25% din cifra de afaceri a grupului. Momentan meniul online cuprinde 66 de preparate, unele deja consacrate, dar și câteva surprize. Valoarea medie a comenzilor s-a ridicat la 100 lei, iar cele mai vândute feluri au fost: ciorba de pui, mititeii și sarmalele cu mămăligă. În condițiile actuale și conform primelor rapoarte, 80% din comenzile efectuate au fost livrate către domiciliu, nu birouri. Pentru divizia Delivery s-a alocat o bucătărie centrală și ambalajele folosite alese sunt prietenoase cu mediul înconjurător.

Vă reamintim că la începutul acestui an, Grupul City Grill miza pe o creștere de 12% a cifrei de afaceri pe fondul extinderii cu noi restaurante, dar și al interesului crescut al oaspeților lor pentru preparate culinare din bucătăria tradițională românească. De asemenea, grupul City Grill este considerat cel mai mare angajator român din domeniul ospitalității. Prin lansarea unei divizii dedicate segmentului livrărilor, grupul demonstrează încă o dată că obstacolele, pot și depășite, nu neapărat cu ușurință, dar prin eforturi continue, un simț al realității dezvoltat și investiții semnificative.

... citeste si partea a doua ....

70