Stiri 22 iunie 2020, partea a doua Cultura de porumb: provocări dificile, soluții simple! agrointeligenta.ro - 18 iunie 2020 Obținerea unei recolte mulțumitoare are nevoie de mai multe condiții îndeplinite. Când un parametru nu este la nivel optim, tot procesul se dereglează și fermerii fie pierd cultura, fie intervim cu produse care să o salveze. Este cazul culturii de porumb înființate de Tudorel Tufan, din Teleorman. Semănate la început de aprilie, cele 78 de hectare de porumb au beneficiat de umiditate, iar răsărirea a fost uniformă. Până aici, toate bune și frumoase. Doar că vremea nu poate fi controlată, iar planurile fermierului din comuna Traian au fost date peste cap de temperaturile scăzute. https://youtu.be/J9iNE3hvbYs A urmat o dezvoltare lentă și de un telefon către specialiștii Agro-Est Muntenia. Soluția a venit repede: Plyaminol. Acest biostimulator a restartat porumbul. Când totul părea că merge bine, fermierul a constatat striații pe lungimea frunzelor, semn clar de deficiență de zinc. Un alt telefon la Agro-Est Muntenia și o altă recomandare: Kingfol Zinc.Caracteristici KINGFOL ZN– ARE ÎN COMPOZIȚIE 70% ZINC– PRODUSUL ESTE PRELUAT DE PLANTĂ PE DOUĂ CĂI– ZINCUL STIMULEAZĂ CREȘTEREA RĂDĂCINII, SINTEZA PROTEINELOR ȘI A HORMONILOR DE CREȘTERE– ZINCUL INTERVINE DIRECT ÎN METABOLISMUL CARBOHIDRAȚILOR“La o săptămână după aplicare, aceste semne au dispărut”, a mărturisit Tufan, care-și freca mâinile de bucurie, fără să știe că urma să aibă parte de un nou duș rece, de data aceasta cu grindină. Salvarea a venit de la un cocktail marca Agro-Est Muntenia: biostimulatorii Plyaminol + Groplan și azotul cu eliberare lentă Evergreen.Caracteristici EVERGREEN– CONȚINE 18% AZOT CU ELIBERARE LENTĂ, 6% FOSFOR, 6% POTASIU– ÎMBUNĂTĂȚEȘTE CREȘTEREA ȘI COLOREAZĂ FRUNZELE– CREȘTE REZISTENȚA FRUNZELOR LA ATACUL DĂUNĂTORILOR ȘI LA INFECȚIILE PRODUSE DE BOLI– ASIGURĂ NECESARUL DE AZOT PENTRU O PERIOADĂ LUNGĂ– DOZĂ RECOMANDATĂ LA PORUMB: 3-5 LITRI / HA ÎN 200 LITRI DE APĂRolul acestei rețete este de a oferi plantelor toate micro și macroelementelor necesare pentru o recoltă bogată. După aplicarea acestor produse de la Agro-Est Muntenia, Tudorel Tufan are gânduri mari. Vrea să obțină în jur de 12 tone la hectar anul acesta. Are de ce să fie optimist. Cultura arată bine, iar la anul va aplica din nou produsele Agro-Est Muntenia. Portofoliul complet poate fi găsit pe site-ul oficial al companiei, www.agroest.ro. Oile de la patru stâni au fost evacuate de teama inundațiilor! Ramona Dascălu - 22 iunie 2020 Alertă pe Prut! Râul a depășit astăzi, luni – 22 iunie, cu 40 de centimetri cota de inundație la intrarea în țară, în Oroftiana, județul Botoșani. De teamă să nu fie luate de ape au fost evacuate 1300 de oi de la patru stâni aflate în lunca râului. Pe lângă ovine, au mai fost evacuate și 13  bovine, cinci cai și 25 de persoane. Potrivit datelor furnizate de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani, în această dimineață, la ora 05:00, râul Prut măsura la Oroftiana (intrarea în țară) 510 cm, cu 40 cm peste cota de inundație. ISU Botoșani a anunțat că s-a dispus ca măsură preventivă evacuarea a patru stâni aflate lunca râului Prut, pe raza satului Baranca, comuna Hudești. „S-a dispus ca măsură preventivă evacuarea a patru stâni aflate în lunca râului Prut, pe raza satului Baranca, comuna Hudești. În total au fost evacuate 1.300 oi, cinci cabaline, 13 bovine și 25 persoane. Misiunea a fost executată de către personalul din cadrul ISU Botoșani și personalul din cadrul Comitetului Local pentru Situații de Urgență Hudești”, a arătat Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul ISU Botoșani, potrivit Monitorul de Botoșani. Tehnologiile care fac diferența într-un an dificil: CIAT Bayer – Cereale, LUNI, 22 iunie, ora 10:00 agrointeligenta.ro - 21 iunie Centrul de Inovaţie Agro Tehnologică Bayer CEREALE 2020! Tehnologiile unui an dificil pentru cultura de cereale păioase! Evenimentul este transmis în premieră luni, 22 iunie, de la ora 10:00, fiind un prilej unic a afla analiza specialiștilor Bayer în privința tehnologiilor agricole care dau randament maxim la acest moment!”Este locul în care noi testăm capabilitățile noastre în producerea de sămânță, în agricultura de precizie și, de asemenea, în protecția plantelor. Anul acesta, culturi de cereale au trecut printr-un test dificil. Ce vrem să facem împreună cu dumneavoastră este să facem o radiografie a tehnologiilor care pot să facă diferența într-un an atât de dificil. Fiți alături de noi la CIAT Bayer 2020!” –  Gabor Raviczki, Director Marketing Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova. https://youtu.be/xKslYYYmcYk Transmisia CIAT Bayer Cereale 2020 va fi disponibilă luni, 22 iunie, de la ora 10:00, pe www.agrointel.ro și pe pagina de Facebook Agrointeligența!Sancțiuni pentru samsari: Amendă de 2.000 de lei și eutanasierea animalelor! agrointeligenta.ro - 21 iunie 2020 Sancțiuni pentru samsari! Comerciații ilegali sunt unul dintre vectorii care au conduc la răspândirea bolilor periculoase pentru sănătatea animalelor, iar în cazul pestei porcine africane, comerțul ilegal a făcut ca virusul să circule în toată țara. Din acest motiv, pentru samsarii de porci se aplică sancțiuni drastice, a spus președintele ANSVSA, Robert Chioveanu.”În urma misiunilor de audit, Comisia a concluzionat foarte clar că trebuie implementat un plan de control şi combatere a bolii, că trebuie să avem o legislaţie de biosecuritate foarte strictă pentru a reuşi să scăpăm de PPA, va trebui să avem un control al circulaţiei porcilor, mai ales între gospodăriile populaţiei, dar şi un recensământ şi un control pe tot ceea ce înseamnă mişcarea animalelor pe teritoriul României. Acesta va fi făcut de ANSVSA împreună cu MAI. Ştiţi foarte bine că noi am declanşat deja aceste controale, încă din luna decembrie, când am verificat în trafic mişcarea animalelor şi am prins tot felul de persoane care mergeau şi comercializau porci fără documente. Luau porcii dintr-o parte şi mergeau în alta pentru a-i vinde. Din păcate mai avem astfel de cazuri, fără să deţină documente, fără să respecte condiţii minime de biosecuritate, iar oamenii merg şi cumpără purcei din locuri necunoscute, fără ca aceştia să fie identificaţi, fără certificat sanitar-veterinar eliberat de un medic de liberă practică împuternicit„, a spus Robert Chioveanu într-un interviu acordat Agerpres.Șeful ANSVSA a vorbit și despre ce sancțiuni riscă toți samsarii: ”Legislaţia spune foarte clar, cei care sunt prinşi că deţin porci într-un mijloc de transport, fără un certificat sanitar-veterinar de sănătate eliberat de un medic veterinar, acel animal este eutanasiat, iar proprietarul primeşte o sancţiune pe persoană fizică. Amenda minimă este undeva la 2.000 de lei„.”Din iulie 2017, de când s-a semnalat prezenţa virusului în România şi până în prezent, au fost diagnosticate aproximativ 3.000 de focare, au fost despăgubiţi 15.000 de proprietari şi s-au plătit peste 110 milioane de euro din cauza acestui virus. Trebuie să fim cu toţii responsabili. Trebuie să creştem porcul pe teritoriul României cu respectarea unor reguli minime de biosecuritate”, a mai spus Chioveanu.Zero toleranta pentru samsari! Sanctiuni drastice anuntate de seful ANSVSA In iun. 21, 2020 Samsarii reprezintă unul dintre factorii cheie care au dus la răspândirea atât de vastă a bolilor periculoase pentru sănătatea animalelor, în special a pestei porcine africane. Din acest motiv, șeful Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Robert Chioveanu, a anunțat pentru Agerpres că pentru samsarii de porci se aplică sancțiuni drastice.

”În urma misiunilor de audit, Comisia a concluzionat foarte clar că trebuie implementat un plan de control şi combatere a bolii, că trebuie să avem o legislaţie de biosecuritate foarte strictă pentru a reuşi să scăpăm de PPA, va trebui să avem un control al circulaţiei porcilor, mai ales între gospodăriile populaţiei, dar şi un recensământ şi un control pe tot ceea ce înseamnă mişcarea animalelor pe teritoriul României. Acesta va fi făcut de ANSVSA împreună cu MAI. Ştiţi foarte bine că noi am declanşat deja aceste controale, încă din luna decembrie, când am verificat în trafic mişcarea animalelor şi am prins tot felul de persoane care mergeau şi comercializau porci fără documente. Luau porcii dintr-o parte şi mergeau în alta pentru a-i vinde. Din păcate mai avem astfel de cazuri, fără să deţină documente, fără să respecte condiţii minime de biosecuritate, iar oamenii merg şi cumpără purcei din locuri necunoscute, fără ca aceştia să fie identificaţi, fără certificat sanitar-veterinar eliberat de un medic de liberă practică împuternicit”, a declarat Robert Chioveanu într-un interviu acordat Agerpres.

Chioveanu a vorbit și despre sancțiunile pe care le riscă toți samsarii: ”Legislaţia spune foarte clar, cei care sunt prinşi că deţin porci într-un mijloc de transport, fără un certificat sanitar-veterinar de sănătate eliberat de un medic veterinar, acel animal este eutanasiat, iar proprietarul primeşte o sancţiune pe persoană fizică.” Potrivit șefului ANSVSA, amenda minimă pe care o riscă samsarii este undeva la 2.000 de lei.

”Din iulie 2017, de când s-a semnalat prezenţa virusului în România şi până în prezent, au fost diagnosticate aproximativ 3.000 de focare, au fost despăgubiţi 15.000 de proprietari şi s-au plătit peste 110 milioane de euro din cauza acestui virus. Trebuie să fim cu toţii responsabili. Trebuie să creştem porcul pe teritoriul României cu respectarea unor reguli minime de biosecuritate”, a mai subliniat Robert Chioveanu.

Pagube de peste 160 milioane din cauza secetei la Buzău In iun. 21, 2020  

Pierderile agricultorilor buzoieni sunt enorme, iar dovada o reprezintă cifrele prezentate vineri de Comisia pentru Situații de Urgență. Nu mai puțin de 70.000 de hectare cultivate cu grâu, orz, orzoaică, rapiță, triticale, ovăz, secară, mazăre, și lucernă au fost distruse de seceta din această primăvară. În total pierderile se ridică la peste 162 milioane de lei.

”Prefectul județului Buzău, Leonard Dimian, a condus vineri ședința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Ședința s-a desfășurat în sistem audio conferință, în cadrul acesteia fiind prezentat raportul de evaluare a pagubelor la culturile agricole din 54 de comune din județul Buzău, produse ca urmare a fenomenului de secetă pedologică. Cele mai mari pagube s-au înregistrat la culturile de grâu, urmate de cele la orz”, se arată în comunicatul emis de Prefectura Buzău

Cele mai mari pierderi s-au înregistrat la grâu, unde valoarea totală se ridică la 125 de milioane de lei. La rapiță și orz s-au , valoarea pagubelor este aproape egală aproximativ 15 milioane de lei.

”O sinteză a constatărilor făcute în teren de către specialiști va fi înaintată către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale astfel încât fermierii să fie despăgubiți în cel mai scurt timp”, promite prefectul Leonard Dimian.

Grupul Oncos, aflat în procedură de reorganizare după insolvenţă, a înregistrat o creştere de 40% a afacerilor în primul semestru şi îşi menţine planul de a ajunge la o reţea de 75 de magazine proprii în zona Transilvaniei în 2020 Roxana Rosu 22.06.2020,

Grupul Oncos din Cluj, aflat în procedură de reorganizare după insolvenţă, a înregistrat o creştere de 40% a cifrei de afaceri în primul semestru şi îşi menţine planul de a ajunge în acest an la o reţea de 75 de magazine proprii în zona Transilvaniei, de la 56 de unităţi în prezent.

Grupul, fondat în 1991, este format abator, fabrică de pâine, ferme de creştere a puilor, un depozit şi reţea proprie de magazine, producând anual peste 7 milioane de pui în fermele proprii.

Pe fondul pandemiei, compania şi-a ajutat activitatea din sectorul HoReCa, lansând noi linii de produse destinate vânzării directe, atât pe zona preparatelor din carne de pui cât şi pe panificaţie.

„Oncos Grup a avut una dintre cele mai spectaculoase evoluţii pe parcursul procedurii de insolvenţă, dovedind curaj şi determinare pentru depăşirea dificultăţilor, dar şi abilitatea de a gestiona obstacolele ridicate de criza economică pe care o traversăm. Sprijinul nostru pe parcursul procedurii s-a materializat într-o restructurare financiară şi operaţională care a pus noi baze în relaţia Oncos Grup cu partenerii”, a declarat Mariana Boiciuc, Senior Partner CITR.

Ce faceţi cu grâul: depozitare sau vânzare la recoltare?

Gheorghe Ghise, Paula CIUPAG  20 iunie 2020 -

Seceta a dijmuit serios recoltele verii 2020. Cine reuşeşte să obţină producţii, acum, în campanie, are posibilitatea să negocieze un preţ mai bun. Ce decizii au luat fermierii?

Fermierii membri ai Cooperativei Fermierul Nădlăcan din Nădlac, jud. Arad, au contractat producţiile la rapiţă şi floarea-soarelui înainte de semănat. Însă cu grâul nu s-au grăbit…

Rapiţa şi floarea plătesc datoriile

Precontractul pentru rapiţă s-a negociat la valoarea de 1,67 lei/kg, cu ridicare în august. La fel, pentru floarea-soarelui, Cooperativa a făcut contract futures, înainte de semănat, la 1,63 lei/kg, un preţ bun pentru această cultură în condiţiile de anul acesta. Contractele sunt făcute, în general, în lei, pentru că toate inputurile sunt achiziţionate tot în lei. De obicei, rapiţa şi floarea-soarelui sunt vândute imediat după recoltare şi apoi sunt achitate datoriile.

Cu totul alta este situaţia acum la grâu. "Ni s-a oferit în luna februarie să facem contract la grâu cu 0,6 lei/kg. Nu am făcut. Am înţeles că acum se oferă deja 0,78 lei/kg. Anul acesta cred că vom stoca tot grâul până în toamnă sau chiar până la iarnă. Anul trecut am făcut o greşeală: am vândut tot grâul la recoltare cu 55 bani/kg, gândindu-mă că este prost calitativ, recoltă slabă şi preţ mic. Am tras linie şi am ieşit pe minus, am avut pierderi. Am făcut o mare greşeală. Colegii care l-au ţinut până în primăvară l-au vândut cu 80 de bani. Anul acesta depozităm tot grâul. Este puţin şi sper că va mai creşte preţul", ne-a declarat Nagy Iuhasz, care administrează 400 de hectare la Nădlac, jud. Arad.

"Am făcut o mare greşeală cu grâul"

Nagy Iuhasz a vândut anul trecut (în toamnă) porumbul cu 0,54-0,58 lei/kg. A avut producţie mare şi un preţ bun, consideră fermierul. La fel, floarea-soarelui şi rapiţa le-a livrat imediat după recoltare cu 1,60 lei/kg, respectiv 1,42 lei/kg.

“VREM, DAR NU PUTEM STOCA TOŢI!“

Deşi mulţi fermieri se gândesc să stocheze producţia de grâu, din cauza preţurilor mici, nu toţi pot face asta. “Chiar dacă ar vrea să ţină grâul pe stoc, mare parte din agricultori au datorii la bănci, au de plătit inputurile şi arenda şi nu vor putea stoca pentru mult timp. Majoritatea oamenilor care îşi dau terenul în arendă vor bani, nu mai au animale şi nu le trebuie cerealele. Ultimul preţ vehiculat este de 0,80 lei/kg.

Am primit 162 de euro pe tona de grâu, la poarta fermei, de la traderi. Vorbesc de grâul pentru panificaţie. Pentru cel furajer oferta este de 158 euro/tonă. Vina este şi a noastră, pentru că nu suntem uniţi. Ar trebui să facem front comun şi să nu vindem până nu se stabilizează piaţa cerealelor! Dar nu se poate”, ne-a declarat Valentin Popa, fermier din judeţul Călăraşi.

 Aşadar, ce veţi face cu recolta de grâu? Click AICI şi votaţi!

Cine mai cultiva mac in Romania si ce sprijin cuplat se ofera pentru aceasta cultura August 21, 2015

Suprafetele cultivate cu mac, de anul trecut, nu au depasit 10 hectare, cei mai multi producatori ai acestei plante regasindu-se in comuna Rimetea, din judetul Alba. De asemenea, alti cultivatori de mac se mai pot gasi in judetele Covasna, Bistrita Nasaud si Neamt, conform datelor oferite de APIA, la solicitarea StiriAgricole.ro.

Din cauza autorizatiilor necesare pe care un fermier trebuie sa le aiba inainte de a planta mac, precum si din pricina sprijinului limitat oferit de autoritati, majoritatea cultivatorilor de mac din tara noastra au exploatatii de circa 30-40 de ari. Cu toate acestea, cultivarea macului se poate dovedi o afacere destul de profitabila, in conditiile in care se pot produce circa 1.000 de kilograme la un hectar, iar pretul unui kilogram de mac fiind de 20 de lei.

Cultivatorii de mac au primit anul trecut subventii pentru plante industriale si medicinale in valoare de 156,89 euro pe hectar, conform documentelor Ministerului Agriculturii.

Persoanele care au beneficiat anul trecut de subventii APIA pentru culturile de mac sunt:

· Spanu Dobrita, din localitatea Gura Ialomitei, judet Ialomita;

· Constantin Popescu, din localitatea Piscu Vechi, judetul Dolj;

· Istvan Fabian, din judetul Covasna;

· Zoltan Somogyi, din localitatea Nusfalau, judetul Salaj;

· Alexandru Nagy, din localitatea Micestii de Campie, din Bistrita-Nasaud;

· Susana Imre, din localitatea Rametea, judetul Alba;

· Maria Lukacs, din localitatea Turia, judetul Covasna;

· Constantin Panaghia, localitatea Oras Budesti, din Calarasi;

· Iuliu Kovacs, din localitatea Livada, judetul Satu-Mare;

· Ilona Veress, din localitatea Rametea, din judetul Alba.

Pentru cei care au de gand sa infiinteze o cultura de mac este bine de stiut ca cele mai bune plante premergatoare sunt cerealele de toamna, precum si leguminoasele pentru boabe. Densitatea de seminte germinabile la metru patrat este de 600 – 800, daca se va semana la o distanta de 50 cm intre randuri. Astfel, pentru un hectar veti avea nevoie de circa 2-3 kilograme de seminte.

In ceea ce priveste intretinerea culturii de mac, aceasta trebuie sa se bazeze in primul rand pe asigurarea necesarului de elemente nutritive. Sunt recomandate astfel urmatoarele doze: 80-90 kg/ha azot, substanta activa; 40-50 kg/ha fosfor, substanta activa; 40-45 kg/ha potasiu, substanta activa.

Pentru combaterea buruienilor, fermierii trebuie sa execute 2-3 lucrari de plivit, 2-3 lucrari de prasit, plus un plivit manual si 1-2 prasile mecanice. De asemenea, o combatere eficienta a bolilor si daunatorilor se poate realiza prin respectarea rotatiei culturilor.

In antichitate, macul era folosit preponderent pentru a realiza ulei din semintele sale. De asemenea, semintele de mac mai erau folosite si pentru diverse preparate culitare, in special pentru deserturi. Si in bucucataria romaneasca, mai exact in Ardeal, exista o prajitura denumita „coarda cu mac”.

Pe de alta parte, macul este cultivat si pentru productia de opiu, mai ales in tarile asiatice si in Orientul Mijlociu. Recent, ONU atragea atentia ca productia globala de opium, din care este fabricata heroina s-a dublat in ultimii doi ani, ajungand la 4.554 de tone in 2014, cel mai ridicat nivel de dupa 1930.

O tanara de 27 de ani detine cea mai mare cultura de kale din Romania. Cum se cultiva „regina verdeturilor” si ce profituri poate aduce Septembrie 6, 2015

Alina Stancu, o tanara in varsta de 27 ani, si-a luat inima-n dinti si a infiintat in 2014, cea mai mare cultura de kale din Romania, pe o suprafata de 5.000 de mp, chiar daca nu beneficia de o piata de desfacere prea mare. Mai mult decat atat, dorinta de a dezvolta o afacere de succes in domenul agriculturii a facut-o pe Alina sa acceseze si fonduri europene neramburabile in valoare de 12.000 de euro.

Primii pasi in domeniul agriculturii au fost facuti de Alina Stancu in 2011, atunci cand a luat cateva hectare in arenda de la bunicul ei, in comuna Garbovi, judetul Ialomita. Cultiva legume obisnuite. Pana in anul 2013, atunci cand nu a mai fost multumita de productie si a simtit ca e nevoie de o schimbare.

„Povestea a inceput foarte frumos, la un curs sustinut de Peter Barta, actualul meu partener de business. Ii povesteam ca imi doresc sa cultiv si altceva, nu doar legume obisnuite. Atunci, el mi-a zis de ce nu cultivi kale? Mi-a povestit de proprietatile miraculoase ale acestei plante si intr-adevar mi-a dat de gandit. M-am interesat apoi pe diverse site-uri si asa am luat hotararea sa o cultivam. Sigur ca toata lumea s-a uitat mirata la mine si m-a intrebat de ce vreau sa cultiv o „iarba verde” avand in vedere ca nu e cunoscuta si ceruta pe piata din Romania. Peter mi-a spus sa incercam. Ceea ce am si facut. In ziua de Craciun, in 2013 am pus primele rasaduri, vreo 10”, povesteste, pentru StiriAgricole.ro, Alina Stancu, co-fondatorul fermei „Kale Romania”.

Daca la inceput a infiintat cultura de kale pe o suprafata de 5.000 de mp, din cauza cererii reduse, Alina Stancu a luat decizia pentru anul 2015 sa o micsoreze la o suprafata de 2.000 de mp. „In prezent avem kale pe o suprafata de 2.000 de mp, insa din acest an va pot spune ca cererea s-a marit si ca intentionam sa revenim la suprafata pe care am avut-o initial”, spune Alina Stancu.

In urma cu patru ani, Alina Stancu a reusit sa acceseze si fonduri europene nerambursabile, in valoare de 12.000 de euro, prin Submasura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Investitia viza initial o cultura de pepeni, insa tanara a hotarat ca va avea mult mai succes cu o cultura de kale.

„In 2011 am accesat fondurile europene. Va spun sincer ca nu mai aveam nici speranta ca se va aproba proiectul, asta deoarece trecuse deja un an de la depunerea documentelor. Banii au fost folositi pentru achizitionarea terenului”, declara Alina Stancu.

Varza kale se planteaza pe randuri, la o distanta de circa 20 cm intre plante si de 50 cm intre randuri, fiind indicat sa fie cultivata la inceputul primaverii, atunci cand temperaturile nu depasesc 23-24 de grade Celsius.

„Primavara este cea mai buna perioada de infiintare a unei astfel de culturi. Are nevoie de aproximativ 3 luni pentru a se dezvolta. Se poate cultiva in sistem protejat, cat si in camp. Cultura de kale este pretentioasa, in sensul ca in fiecare zi trebuie ingrijita, pana cand ajunge la consumator”, spune Alina Stancu.

„Infiintarea unei culturi de kale, te costa sub 10 mii de euro, desigur terenul nu este inclus” potrivit declaratiilor sale. „Dureaza ceva timp pana cand iti amortizezi investitia, ca aproape in orice afacere la inceput. Pentru 2015, estimam vanzari de peste 15 mii de euro.”, mai spune Alina Stancu.

E mandra sa spuna ca acum kalele ei se pot gasi in numeroase restaurante si lanturi de magazine cu care colaboreaza si ca multe dintre persoanele publice din Romania au incercat si au fost incantate de acest produs.

„Pentru persoanele fizice care vor sa achizitioneze direct de la noi, le recomand sa acceseze pagina noastra Kale Romania si sa completeze formularul de comanda”, adauga tanara fermiera, Alina Stancu.

Cel mai bun sol pentru varza Kale este cel bogat, bine drenat, cu un pH intre 5.5 si 6.8. Se recomanda plantarea legumei intr-o zona umbroasa, insa inainte de aceasta operatiune este bine sa fie asternut si un strat de compost pe sol.

Pentru a-si dezvolta afacerea, Alina Stancu s-a decis sa aplice din nou pentru un program prin fonduri europene, care o vor ajuta sa construiasca o sera, precum si sa achiztioneze utilaje specifice unei linii de procesare si ambalare pentru sucuri si salate. „Avem multe in plan, insa toate necesita rabdare. Totul este sa nu renunti, sa stii incotro te indrepti si sa faci tot ce iti sta in putinta pentru a reusi”, mai spune Alina Stancu.

Avand in vedere ca un kilogram de kale se vinde cu preturi cuprinse intre  15 – 50  de lei, iar un hectar poate oferi o productie medie de 6 – 10 tone, venitul pe care il poate obtine un fermier la aceasta cultura poate ajunge la 20.000 de euro pe hectar.

Cultura de kale, chiar daca nu are probleme cu bolile, este predispusa la multi daunatori. In general, varza kale poate fi atacata de daunatorii specifici ai verzei precum afidele, omide, larve sau fluturele alb al verzei.

„Trebuie irigata in fiecare zi, are nevoie de foarte multa apa. Trebuie sa te uiti si la planta. Impotriva daunatorilor, daca este cauzul, o stropim cu o serie de substante naturale, pe baza de ardei iute de exemplu”, explica Alina Stancu.

Varza kale sau cum mai este ea denumita – „regina verdeturilor” – face parte din familia verzei si este cunoscuta inca din antichitate datorita proprietatilor sale miraculoase: continutului mare de vitamine, minerale si antioxidanti ajuta la vindecarea unor afectiuni precum cancerul de colon, de prostata si nu numai; protejeaza impotriva tumorilor, sclerozei si incetineste procesul de imbatranire a creierului.

Studiile au aratat ca leguma kale creste imunitatea organismului, diminueaza nivelul de colesterol si de zahar din sange, trateaza bolile cardiovasculare si ajuta in curele de slabire. Daca va intrebati ce puteti pregati din kale, e simplu. Aproape orice. De la salate si sucuri delicioase simple sau combinate cu alte ingrediente pana la paste, pizza sau chiar placinta.

Se pot obtine productii de top pe timp de seceta?! Fara apa si fara azot?! Agrostandard | 22 June, 2020 | Intr-un an asa de dificil cum este 2020, din cauza secetei, putini sunt fermierii care indraznesc sa se gandeasca la productii de top!

Cel mai probabil, majoritatea se asteapta undeva la o productie de 2-2,5 tone de grau la hectar. Exista, insa, si exceptii de la regula, semn ca acolo unde se aplica tehnologie, rezultatele nu intarzie sa apara. Si daca nu credeti, nu aveti decat sa va convingeti singuri la fata locului! In urma cu doi ani, scriam despre un tanar fermier din localitatea Luciu din judetul Ialomita, care reusea sa obtina la graul de samanta o productie de circa 11,7 tone.

Cam mult, neverosomil poate, au spus unii, dar pe deplin adevarat. Anii ce au urmat s-a mers pe acelasi trend, iar tehnologia Rofert implementată de Dragoș Bădița a confirmat chiar si in conditiile cele mai dificile, cum se intampla in acest an. Pe scurt, intr-un scenariu optimist, vorbim, de productii de peste 10 tone/ha la toate cele trei soiuri de grau de samanta cultivate in toamna.

„Majoritatea fermierilor considera ca lipsa apei a calamitat culturile. Nu este apa, ci gerul si vantul care au deshidratat si au ofilit plantele, iar ulterior au uscat si pamantul”, spune Dragos Badita.

Fara azot si fara apa?

Fermierul ialomitean sustine ca, in principiu, nu apa este elementul determinant la realizarea productiei. Atunci ce conteaza cel mai mult la obtinerea unor productii bune?!

Pe primul loc este nutritia, macro si microelemente aplicate in fazele fenologice ale fiecarei culturi, urmeaza apoi lucrarile solului, hibridul sau soiul, protectia plantelor, cultura premergatoare si clima.

„Daca ai apa de rasarire, te poti descurca apoi cu nutritia”, adauga Badita. La Luciu de exemplu, precipitatiile au fost foarte mici: 12 litri/mp in februarie si 7 litri/mp pe 10 mai. Ulterior, au mai fost circa 50 litri intre 10 si 20 mai…

Suficient, spune Dragos Badita, pentru a obtine o productia mai mult decat buna! Si o sa vedem la recoltat daca a avut drepatate sau nu!

Evolutia culturii!

14.03.2020

  Incepand cu 15.03.2020, a inceput perioada de frig (-8 grade Celsius cateva zile, resimtite – 13 grade Celsius, apoi – 5 grade Celsius si – 3 grade Celsius) si vanturi pana in data de 24.04.2020.

20.03.2020prima aplicare Rofert , doza ridicata de apa, presiune ridicata in pompa instalatiei, lancile cat mai aporpe de de covorul vegetal uscat

Nicolae Istudor, ASE: Criza a aratat cat de periculos este sa depinzi de importuri Sursa: FoodBiz Agrostandard | 22 June, 2020

Criza actuala a aratat adevarata fata a economiei romanesti si, mai ales, vulnerabilitatile unor sectoare precum turismul si industria ospitalitatii, este de parere Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucuresti. In acelasi timp, multe tipuri de servicii, precum si de IMM-uri vor avea nevoie de sprijin financiar pentru a-si putea continua businessul in urmatorii ani, altfel se vor inchide. “Cred ca este nevoie de o viziune de ansamblu care sa urmareasca salvarea si sustinerea antreprenorilor romani, inclusiv a fermierilor nostri, intrucat criza a aratat, printre altele, cat de periculos este sa depinzi de bunurile din import pentru a satisface nevoile de baza ale populatiei tarii noastre”, sustine intr-un interviu acordat FoodBiz Nicolae Istudor, rectorul ASE Bucuresti.

Cum credeti ca va arata “noul normal” in societate si economie la iesirea din starea de urgenta si alerta?

Incepem sa traim deja “noul normal” din societate si economie care, pentru binele nostru, nu ar trebui sa difere prea mult fata de ”normalul anterior crizei”. Sper ca revenirea economiei la nivelul indicatorilor macroeconomici de la finalul anului 2019 (cand stateam destul de bine) sa se realizeze in doi sau trei ani, asa cum s-a intamplat la precedenta criza din 2007-2008. Starea de alerta a dat mai multa libertate cetatenilor de a decide singuri, fara constrangeri din exterior, cat de dispusi sunt sa aiba grija de propria sanatate, dar si de cea a celor din jur si a natiunii, in ansamblul ei.

Tranzitia de la regimul de izolare la cel de relaxare este un examen de maturitate personala in fata societatii. Diversitatea noastra se reflecta si in modul de raportare la ceea ce ni se intampla. Oamenii aleg selectiv informatiile la care au acces si cad prada numeroaselor fake-news, care deruteaza opinia publica. In aceste conditii, spiritul de fronda intra in contradictie cu spiritul civic.

Personal contez pe faptul ca mass-media si exemplele publice pozitive vor influenta comportamentul populatiei in directia diminuarii crizei sanitare si nu a extinderii acesteia.

Vor exista schimbari fundamentale in Romania din cauza acestei crize?Cred ca la iesirea din starea acuta a crizei populatia va fi mai prudenta in comportamentul ei din punct de vedere financiar, decat era inaintea pandemiei. Spectrul somajului tehnic si incertitudinea locului de munca constituie deja o realitate, pentru care multi se pregatesc facand economii. Probabil, la nivel social, aceasta va fi principala modificare care va avea loc in comportamentul nostru de consumatori.

Schimbari de comportament vom intalni si din punct de vedere al griji oamenilor fata de sanatatea lor si a celor dragi, cu respectarea mai stricta a regulilor de igiena pe care le-am invatat in aceste aproape trei luni de criza. La fel de adevarat este ca noi, oamenii, uitam foarte repede de ce ni se intampla, bine sau rau, considerand, pe buna dreptate, ca viata merge inainte, nu se opreste in loc.

Poate Romania sa isi asigure hrana in situatie de pandemie?

Cu siguranta ca DA, Romania isi poate asigura securitatea si siguranta alimentara si in caz de pandemie sau in situatia aparitiei unui alt factor major de risc. Am calculat la un moment dat ca, daca ar fi cultivat cu grau terenul nelucrat (de aproape doua milioane de hectare, cat aparea la ultimul recensamant agricol) am putea hrani (cu paine) aproximativ 80 de milioane de oameni. Principalul argument este potentialul de care dispune tara noastra, principalul factor de productie fiind terenul fertil, Romania detinand peste 14 miloane hectare de teren agricol, cu conditii prielnice pentru dezvoltarea sectorului vegetal si zootehnic.

De asemenea, Romania detine importante capacitati de procesare a produselor agricole (neutilizate la un grad optim), inclusiv pentru depozitarea acestora, in aproape toate judetele tarii, regasite sub forma de silozuri, depozite refrigerate, magazii care ofera conditiile necesare mentinerii integritatii produselor. Principala problema nu este legata de posibilitatea de a asigura hrana, ci este determinata de puterea de cumparare a populatiei care este intr-un trend normal de reducere determinat, pe de parte, de efectele financiare negative ale pandemiei, iar, pe de alta parte, de seceta prelungita care nu s-a mai intalnit de ani buni in tara noastra.

Care sunt sectoarele cele mai vulnerabile la acest moment?

Daca ne referim la sectorul cel mai vulnerabil la acest moment, ca urmare a actualei crize sanitare, economice si sociale generate de raspandirea noului coronavirus Covid 19, turismul si industria ospitalitatii devin unele dintre cele mai afectate activitati la nivel mondial. Desi turismul detine o mica pondere in cadrul PIB, in tara noastra circa 2,8%, acesta are efect multiplicator prin faptul ca antreneaza consumul si in cadrul altor activitati economice si genereaza un numar ridicat de locuri de munca.

Trebuie spus, totusi, ca turismul si industria opspitalitatii au o capacitate de revenire rapida din punct de vedere financiar, luand in calcul si acumularile realizate in acest sector in perioadele anterioare aparitiei crizei sanitare.

Exista multe tipuri de servicii, precum si de IMM-uri care vor avea nevoie de sprijin financiar pentru a-si putea continua businessul in urmatorii ani, altfel se vor inchide. Cred ca este nevoie de o viziune de ansamblu care sa urmareasca salvarea si sustinerea antreprenorilor romani, inclusiv a fermierilor nostrii, intrucat criza a aratat, printre altele, cat de periculos este sa depinzi de bunurile din import pentru a satisface nevoile de baza ale populatiei tarii noastre.

Cu siguranta ca exista si oportunitati in aceasta perioada de criza pe care o traversam, respectiv in cea de postcriza, pe care antreprenorii versati le vor identifica si le vor utiliza cu rezultate financiare maxime.

Demisie la vârful Ameropa Grains Constanța AGRIBUSINESS Profit.ro scris astăzi, 19:22 Constantin Vasile a demisionat din postul de CEO al companiei Ameropa Grains Constanța, fiind înlocuit de Mihai Panait. Acesta din urmă rămâne, prin cumul de funcții, și la conducerea Chimpex Constanța. Mihai Panait activează în cadrul grupului Ameropa Holding din anul 2012, fiind Director General al Chimpex Constanța, din acea dată. Ameropa Grains este unul dintre cei mai mari integratori agri-business și exportatori de cereale și semințe oleaginoase, precum și unul dintre cei mai mari distribuitori de îngrășăminte, semințe și substanțe chimice de protecție a plantelor pentru agricultura din România. Ameropa Grains S.A. România este parte a Grupului de companii Ameropa Elveția. Aceasta din urmă deține în România, atât Combinatul de Îngrășăminte Azomureș, cât și Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanța. Ameropa este prezentă în 30 de țări și are o expunere globală în piețele tradiționale pe cinci continente 

Tatiana Cimpoeşu, vicepreşedinte, Agricola: „Depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi”  Andra Stroe  22 iunie ,

„Sfatul meu pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional este să fie în primul rând autentică şi pentru asta să îşi dezvolte permanent capacitatea de a se analiza cu sinceritate şi bunăvoinţă. Din această perspectivă să facă acele alegeri personale şi profesionale din care să izvorască entuziasmul de a spori frumuseţea vieţii şi de a descoperi cu bucurie, în fiecare etapă, sensul vieţii ei şi a celor din jur.”

Printre cele mai recente realizări ale Tatianei Cimpoeşu se numără finalizarea rebranduirii întregului portofoliu al brandului Agricola într-o imagine nouă, precum şi lansarea unor produse noi. Ca obiectiv pentru anul în curs, ea menţionează finalizarea unui proiect important de modernizare adresat consumatorilor de carne de pui. „Continuăm inovaţia şi diferenţierea şi încercăm să ne inspirăm din tot ceea ce aşteaptă oamenii pentru a fi mai puţin singuri şi pentru a-şi îmbunătăţi starea de fericire. Am convingerea că hrana are un rol important în acest sens.” În opinia sa, când vine vorba de echilibrul între viaţa personală şi profesională, cariera este mai degrabă „chemarea de a face cu entuziasm şi inspiraţie un lucru deosebit într-un anume domeniu profesional; viaţa personală înseamnă timpul dedicat familiei, prietenilor,

hobby-urilor, pasiunilor, acelor preocupări personale care ne definesc în esenţă ca oameni”. De altfel, adaugă ea, cele două planuri se completează reciproc. „Şi este adevărat că o viaţă personală fericită duce la relaxare şi la abordarea problemelor de serviciu cu o minte liberă, cu o stare proactivă şi concentrată spre rezolvarea lor. Nu se pune nicidecum problema de a alege o ipostază sau alta şi nici nu cred în expresia «echilibru fragil». Cred că s-a scris prea mult despre «work-life balance»; lucrurile sunt mult mai simple, depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi.”

Profilul Tatianei Cimpoeşu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

INDUSTRIE ALIMENTARAExpur, producătorul mărcii de ulei Bunica, a avut o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei în 2019, plus 20%. Businessul Expur, prezent pe piaţa din România din anul 1997, este deţinut de grupul francez Avril Agrobusiness Florentina Niţu 22.06.2020, Expur, una dintre cele mai mari companii producătoare de ulei şi biodisel din România, filiala locală a grupului francez Avril, a avut o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei în 2019, în creştere cu 20% faţă de anul precedent, potrivit reprezentanţilor companiei.

În gama producătorului de ulei vegetal se află mărcile de ulei Zagora (ulei de măsline), Untdelemn de la Bunica (liderul pieţei locale de ulei de floarea-soarelui), Olpo, Marisol şi Ulcom, iar anul trecut a înregistrat un profit de 23,7 milioane de lei din vânzarea lor, cel mai bun rezultat din ultimii opt ani.

Antreprenori locali. Familia Mureşan din Gherla a ajuns la afaceri de 40,6 mil. lei, plus 16%, cu producătorul de mezeluri Mariflor. Compania are 160 de angajaţi Laurentiu Cotu 18.06.2020,

Producătorul de mezeluri Mariflor Prodcom din Gherla, judeţul Cluj, controlat de familia Mureşan, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de peste 40,6 mil. lei (8,6 mil. euro), mai mult cu 16% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a realizat anul trecut un profit net de 1,3 mil. lei (peste 275.000 de euro), în creştere cu 13,5% faţă de anul precedent, având un număr mediu de 160 de angajaţi, conform datelor publice. Compania Mariflor Prodcom deţine o reţea de 23 de magazine în judeţul Cluj, cele mai multe unităţi fiind deschise în municipiul Cluj-Napoca, potrivit site-ului companiei.

Bere à la Cluj – producţie de bere artizanală (Cluj-Napoca)Fondator: Ferencz Vigh; Investiţii: 200.000 de euroCifră de afaceri în 2019: 120.000 de euroPrezenţă: HoReCa

Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Cristina Zeamă, fondatoare, Fresh Veg: Pregătim un proiect de 1,5 milioane de euro pe fonduri europene pentru o seră automatizată de 5.000 metri pătraţi şi un depozit nou 22.06.2020, Alex Ciutacu Fresh Veg livrează legume către patru lanţuri de supermarketuri din România şi intră în producţia bio, cu care vrea să ajungă şi la export.

Producătorul Fresh Veg pregăteşte un proiect pe fonduri europene în valoare de 1,5 mil. euro prin care vizează construcţia unei sere automatizate de 5.000 mp şi un nou depozit, a explicat Cristina Zeamă, fondatoare, Fresh Veg, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Dorinţa noastră cea mai mare pe 3-5 ani este să accesăm fonduri europene. Avem un proiect pentru o seră automatizată de 5.000 mp şi un depozit nou de aproape 1.000 mp, iar acolo investiţia se ridică la 1,5 mil. euro. (...) Problema noastră este că finalizarea şi implementarea unui proiect durează destul de mult timp, iar eu am avut dorinţa de dezvoltare mai rapidă şi am preferat să încep anumite lucruri până vin fondurile. Proiectul acesta de 5.000 mp este un proiect de anul trecut, dar pe care nu am reuşit încă să îl finalizăm“, a declarat Cristina Zeamă, fondatoarea producătorului Fresh Veg, cu afaceri de circa 1,2 milioane euro în 2019.

Cu planuri de investiţii de 200.000 de euro pentru 2020, compania vrea să capitalizeze trendul bio şi se pregăteşte să construiască patru solarii care ar trebui să genereze premisele şi pentru ieşirea la export.

„În momentul de faţă ne concentrăm pe producţia bio, începem construcţia pe patru solarii de câte 1.000 mp fiecare. O să începem undeva în luna august şi sperăm ca până la finalul lunii septembrie, cel târziu, să fie gata, astfel încât de anul viitor să putem rula câteva culturi pe terenul respectiv. (...) Producţia bio m-am gândit că ar putea fi vândută şi la export pentru că există o tendinţă mult mai mare de creştere pe produse bio decât e în România în momentul de faţă şi cred că produsele bio ne-ar deschide multe uşi şi ne-ar ajuta să vindem şi celelalte produse ale noastre“, a adăugat ea.

Cu două ferme situate în comuna Izvoarele din judeţul Giurgiu, respectiv în comuna Moţăţei din Dolj, Fresh Veg vine produsele către lanţuri de retail, iar Cristina Zeamă spune că este „un mit“ faptul că este foarte dificil să ajungi în supermarket-uri ca producător român de legume.

„De la începutul activităţii ne-am dorit să lucrăm cu marile lanţuri, iar acum avem 4 colaboratori. Cu unii lucrăm pe toată durata anului, iar cu unii doar sezonier pe anumite produse. Noi livrăm direct către platformele partenerilor noştri, iar de acolo se distribuie în toată ţara în reţele de supermarketuri. (...) Ştiu că există un mit că e greu să lucrezi cu supermarketurile, dar în cazul nostru s-a dovedit a fi doar un mit. Primul partener a fost Auchan, iar primele produse au fost verdeţuri, ridichi şi salată. Eu nu aveam experienţa necesară, dar am avut noroc de echipe foarte bine pregătite, care m-au învăţat cum ar trebui să arate produsul când ajunge în magazin“, a explicat fondatoarea Fresh Veg.

Cu 20 hectare de teren, Cristina Zeamă spune că vrea să dubleze suprafaţa acoperită, întrucât în prezent aceasta ajunge la 10.000 mp. Pentru anul 2020, Fresh Veg operează cu o creştere de 15%, în contextul în care planurile erau de 25%, înainte de criza actuală. Ţinta pentru anul 2020 este o cifră de afaceri de 1,5 milioane euro.

„Acum avem 20 hectare de teren, iar majoritatea dintre ele sunt terenuri în arendă, suprafaţa acoperită fiind de 10.000 mp. Dorinţa noastră este să dublăm suprafaţa acoperită. Ne ajută mult când cultivăm într-o astfel de suprafaţă pentru că suntem mult mai feriţi de vreme“, a spus ea.

Fresh Veg livrează către retaileri verdeţuri şi produse precum varză, pepeni, conopidă sau brocoli. Pentru anumite produse, fondatoarea vrea să extindă capacitatea de producţie pentru tot anul, iar pentru altele ea lucrează cu alţi parteneri pentru a asigura furnizarea pe parcursul întregului an.

„Verdeţurile le producem aproape tot timpul anului, avem varza, pepenii, conopidă şi brocoli pe care le producem doar sezonier, Încercăm să exitndem producţia de varză să o avem şi pe perioada verii. Sunt câteva produse pe care le achiziţionăm din alte părţi pe perioada iernii şi avem o maşină de ambalat care ne permită să le ambalăm la caserole. Anual vorbim de câteva milioane de legături de verdeaţă, 3-4.000 tone de pepene, 1.000 de tone de varză, dar diferă de la an la an“, a explicat Zeamă.

Una dintre oportunităţile producătorilor români este cooperativizarea, aceasta fiind considerată una dintre cele mai avantajoase forme fiscale din România, însă fondatoarea Fresh Veg spune că românii nu sunt încă pregătiţi să formeze cooperative ca afară şi că trebuie să se alinieze standardelor impuse de supermarketuri.

„Cred că oamenii trebuie să înţeleagă ce înseamnă o cooperativă cu adevărat şi care sunt avantajele unei cooperative. Dacă eşti un producător micuţ este foarte greu să lucrezi cu marile lanţuri de magazine. La mine a fost noroc, mi s-a acordat un vot de încredere şi am reuşit să îndeplinesc toate cerinţele lor. Producătorul român trebuie să înţeleagă că în momentul în care vrei să livrezi către un retailer trebuie să ai câteva lucruri puse la punct: în primul rând, producţia, pentru că trebuie să ştii exact perioada în care produci, să te aliniezi la un standard de calitate, să înţelegi că produsele tale vor fi verificate, că li se vor face analize de sol, de apă, analiza produsului, astfel încât să se vadă dacă există reziduri de pesticide. Ai nevoie de transport în anumite condiţii, de autorizaţii şi de standardizări“, a spus ea.

 Care sunt principalele probleme identificate de Fresh Veg

► Finanţarea bancară. Chiar dacă avem o cifră de afaceri destul de mare, faptul că nu avem garanţii reale ne-a pus destul de multe piedici, de aceea IMM Invest-ul s-a potrivit foarte bine.

Infrastructura rutieră şi transportul. Ar fi o altă problemă pentru că dacă am avea autostrăzi am putea livra şi în alte oraşe mai rapid decât în momentul de faţă. Refuzăm anumite comenzi din cauza aceasta, avem produse fresh şi trebuie să ajungă în timp util pe masa consumatorilor. Undeva la 15% business am ratat din acest motiv.

► Birocraţie şi fiscalitate ridicată. Este greu pentru un antreprenor la început de drum, dacă nu ai fonduri să plăteşti un consultant sau un avocat, sunt multe lucruri pe care nu ştii că trebuie să le respecţi tu ca administrator de societate. În plus, există câteva documente puse la dispoziţie, dar pe care un om fără experienţă în antreprenoriat nu le poate înţelege. Cred că trebuie să ajutăm generaţia nouă de antreprenori să fie mai mult susţinuţi, să primească consiliere, îndrumare, fără costuri.

Pain Plaisir a investit 160.000 de euro în relocarea brutăriei din Dorobanţi. Compania estimează afaceri de 2 mil. euro la finalul anului Cristina Bellu 22.06.2020, Pain Plaisir, businessul fondat în urmă cu şapte ani de două românce şi un britanic, anunţă finalizarea lucrărilor de relocare a brutăriei din Dorobanţi într-un nou spaţiu aflat în aceeaşi zonă din Capitală, în urma unei investiţii de 160.000 de euro realizată din fonduri proprii.

Concomitent cu operaţiunea de relocare, compania a continuat cu planul de investiţii şi dezvoltare rezultat în urma derulării unui proiect co-finanţat de BERD pentru planificare strategică şi poziţionare pe piaţă, implementând un rebranding complet precum şi un design nou pentru cele două magazine pe care le deţine.

„Avem încredere în piaţa locală, în consumatorii români şi în puterea comunităţilor unite, care s-a văzut şi acum în criza generată de pandemie. Companiile care au reuşit să fidelizeze clienţii şi chiar să dezvolte o comunitate în jurul afacerii lor vor trece cu bine, chiar dacă prin mari eforturi, de eventuala scădere economică care se preconizează”, transmite Irina Stăncescu, co-fondator Pain Plaisir.

Sub brandul Pain Plasir sunt deschise două brutării, ambele în zone centrale ale Capitalei, Dorobanţilor şi Kiseleff.

De la înfiinţare, compania a investit 570.000 de euro, principalele proiecte fiind deschiderea primei brutării şi extinderea acesteia, dezvoltarea unui nou spaţiu de producţie, deschiderea celui de-al doilea magazin şi relocarea acestuia, crearea identităţii şi a magazinului online, implementarea software-ului ERP pentru planificarea producţiei şi gestionarea afacerii, dar şi iniţierea unui proces de rebranding.

În 2019, afacerile companiei s-au ridicat la circa 1,7 mil. euro, iar pentru anul în curs oficialii Pain Plaisir estimează vânzări de aproape 2 mil. euro şi un număr de peste 60 de angajaţi.

Brandul 5 to go câștigă 3 noi premii  George Butunoiu  iun. 19, 2020 Campania #nudoarluni a brandului de cafea 5 to go încă face ecouri, la mai bine de un an de când a fost lansată! La începutul acestei luni, cea mai virală campanie a 5 to go a cucerit nu mai puțin de 3 premii în cadrul MIXX Awards Europe and IAB Europe Research Awards, competiția prin care se stabilesc anual cele mai bune campanii de digital advertising din Europa. Ca urmare a premiilor câștigate la nivel național în competiția IAB, în 2019, la categoriile Best Native Campaign, Best Brand Campaign și Best Social Media Campaign, 5 to go s-a calificat pentru etapa europeană.

Astfel, la cele 22 de premii pe care 5 to go le-a câștigat în decursul anilor, începând cu 2015, se mai adaugă acum trei, la MIXX Awards Europe: aurul la categoria Offline Digitalisation și două de bronz la categoriile Brand Advertising Campaign, respectiv Social Media.

„Suntem onorați și mândri să ne regăsim printre câștigătorii premiilor MIXX Awards Europe și să primim nu unul, nu două, ci trei premii, cu o campanie dragă nouă, care iată că încă mai are ceva de spus, chiar și după un an de când s-a viralizat. #nudoarluni este campania cu care am primit cele mai multe premii și sigur că ne dorim să setăm un trend și să surprindem publicul și de acum încolo cu cât mai multe campanii de top, virale. Felicitări și celorlalți câștigători, dar și tuturor participanților!”, a declarat Lucian Bădilă, co-fondator 5 to go

Continuarea articolului pe Restocracy.ro Articol de George Butunoiu

Un nou avertisment, acum de la peste 70 de personalități din cultură:Adoptarea proiectului anti-fumat va prejudicia actul cultural și artistic! Proiectul are aviz negativ de la toate comisiile și este refuzat inclusiv de Guvern SOCIAL Profit.ro scris astăzi, 07:00

Adoptarea noului proiect de lege anti-fumat, prin care se urmărește, între altele, interzicerea sponsorizărilor de către companiile producătoare de tutun, creează noi probleme lumii culturale, iar singurul rezultat al aprobării inițiativei legislative în forma actuală poate fi „doar prejudicierea actului cultural și artistic din România”, avertizează peste 70 de personalități din domeniul cultural.

Este un nou avertisment transmis după ce, în vara anului trecut, o analiză juridică indica faptul că noua lege propusă nu numai că ar conduce la scoaterea în ilegalitate a producătorilor și distribuitorilor de tutun, dar ar avea și victime colaterale, precum cultele religioase sau simplii fumători, care în baza acestui act pot fi amendați, de exemplu, pentru arderea tămâii, respectiv pentru fumarea sau oferirea unei țigări în public.

Ulterior, în toamnă, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) a solicitat Senatului, printr-o scrisoare oficială, respingerea acestei propuneri legislative, iar Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) a atenționat că hiper-reglementarea tutunului, aflată acum în stadiu de proiect, afectează substanțial activitatea comercială, dar înseamnă și locuri de muncă pierdute, țigări mai scumpe și mai mulți bani pentru contrabandiști, iar propunerea legislativă referitoare la noi restricții pentru piața tutunului va aduce pierderi cumulate de peste 1,1 miliarde de euro anual pentru bugetul de stat.

În Senat, proiectul a fost aprobat tacit, doar ca efect al depășirii termenului de adoptare, și este acum pe agenda Camerei Deputaților, cameră deciizională, în condițiile în care a primit aviz negativ de la toate comisiile unde a fost trimis spre analiză, respectiv Comisia pentru Cultură, Comisia Juridică și Comisia pentru Tehnologia Informațiilor, și are un punct de vedere negativ inclusiv de la Guvern. Practic, suprareglementarea comerțului cu produse din tutun a avut raport de respingere, dar... a fost adoptată tacit, decizia fiind pasată deputaților, deși un alt avertisment era că 350.000 de fumători care vor să renunțe la acest viciu sunt astfel condamnați tacit.

Acum, peste 70 de personalități din domeniul cultural lansează apelul

"Radicalismul dăunează grav artei și culturii - „Lăsați-ne să organizăm în continuare evenimente în România!”, prin care solicită Parlamentului respingerea propunerii legislative. Astfel, artiști, scriitori, muzicieni, critici, jurnaliști și manageri culturali au cerut Parlamentului să respingă inițiativa, proiectul primind anul trecut raport negativ comun de la trei comisii ale Senatului. Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, care urmează să dezbată proiectul în această săptămână, a primit aceeași solicitare, printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 70 de personalități publice. Constantin Chiriac, Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Tudor Giurgiu, Președintele TIFF, Gigi Căciuleanu, cel mai important coregraf român, George Banu, membru de onoare al Academiei Române și profesor de studii teatrale la Sorbona, teatrologul și profesorul universitar Ludmila Patlanjoglu, muzicienii Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Popovici, actorii Rodica Mandache, Marius Manole, publiciștii Sever Voinescu, Magdalena Popa Buluc, Cristina Bazavan, scriitorii Florin Iaru, Marius Chivu, realizatorii Cătălin Ștefănescu, Silvia Ghiață sunt doar câțiva dintre semnatarii apelului către parlamentari.

Contextul este unul în care, după mai multe luni în care teatrele și cinematografele au fost închise, iar zeci de evenimente anulate, proiectul, prin care se urmărește, între altele, interzicerea sponsorizărilor de către companiile producătoare de tutun, creează noi probleme lumii culturale. Lumea culturală face apel la rațiune! „Ne pronunțăm ferm împotriva unei asemenea restricții care va afecta major domeniul cultural și artistic și vă adresăm respectuos rugămintea să ne permiteți să organizăm în continuare festivaluri și evenimente culturale în România. Acestea au nevoie de susținere și promovare, mai ales în lipsa unei finanțări publice consecvente și consistente. Înlăturarea unui susținător financiar important precum industria tutunului va crea lipsuri și prejudicii pentru actele de cultură”, se arată în scrisoare.  

Documentul, semnat de peste 70 de personalități din domeniul cultural, relevă că sensul acestei restricții extreme este de neînțeles, cu atât mai mult cu cât sponsorizarea „cu scopul sau având ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun” este interzisă din anul 2004, prin Legea nr. 457.  

„Sponsorizările oricăror companii sunt binevenite și bineprimite de către instituțiile care organizează festivaluri, spectacole, expoziții, concerte, recitaluri și alte manifestări artistice, mai ales în condițiile în care nu sunt foarte multe acele organizații/ companii care își permit să aloce bugete considerabile, an de an, pentru a da continuitate unor evenimente de masă și pentru a face vizibilă România în ochii opiniei publice internaționale. De cele mai multe ori, contribuția acestor companii face diferența nu numai în ceea ce privește organizarea evenimentelor și festivalurilor de anvergură, dar și în susținerea unor evenimente în localități mici, în zone defavorizate sau care nu ar prezenta interes pentru alți potențiali sponsori ori finanțatori”, se mai arată în documentul menționat.  

În opinia semnatarilor, singurul rezultat ar aprobării inițiativei legislative în forma actuală poate fi „doar prejudicierea actului cultural și artistic din România”.

De mai bine de 20 de ani, companiile de tutun din România au susținut sau susțin Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Transilvania International Film Festival (TIFF), Festivalul International George Enescu, Festivalul SoNoRo, turnee de muzică clasică în orașele mici (Pianul călător, Duelul Viorilor, Orgile Transilvaniei), instituții teatrale (Teatrul Național București, Opera Română, Teatrul Masca), muzee (Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Țăranului Român), reviste de cultură (Luceafărul, Iocan), companii naționale (Gigi Căciuleanu Romania Dance Company), spectacole cu mari trupe de dans contemporan, piese de teatru, burse de spectacole, concerte, evenimente, centre culturale, publicații, proiecte editoriale, conferințe, programe educaționale, dar și organizații caritabile și programe sociale sau campanii  publice care nu s-ar mai putea derula dacă propunerea ar fi adoptată în forma actuală.

Producătorii şi comercianţii de miere, obligaţi să afişeze ţara de origine De Viorela Pitulice La iun. 19, 2020

Producătorii, procesatorii şi comercianţii de miere sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine, conform Legii pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 383/2013, promulgată recent de preşedintele Klaus Iohannis. 

Astfel, pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii trebuie să afişeze vizibil pe etichetă ţara sau ţările de origine, după caz, prevede legea. Totodată, este interzisă inscripţionarea pe etichetă a sintagmei “Produs Românesc” dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Apicultorii, individuali sau organizaţi în forme asociative, pot beneficia de sprijin financiar pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naţionale sau europene destinate acestui sector. Formele asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru organizarea de cursuri de formare profesională, organizări de conferinţe, schimburi de experienţe şi activităţi didactice, se mai arată în actul normativ.

Legea defineşte mierea ca fiind “substanţa naturală dulce produsă de albine “Apis mellifera” din nectarul plantelor sau din secreţiile secţiunilor vii ale plantelor sau din excreţiile, pe secţiunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hrănesc prin sucţiune din plante şi pe care albinele le colectează, le transformă, combinându-le cu substanţe proprii specifice, le depozitează, le deshidratează, le adună şi le lasă în faguri pentru a se macera şi a se maturiza”.

Legea prevede că producerea pentru comercializare a mătcilor ameliorate în rasă curată poate fi realizată doar de stupine de multiplicare şi de elită, autorizate în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.

Medicii veterinari oficiali de la nivelul Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt obligaţi să efectueze supravegherea şi controlul oficial al modului în care producătorii şi procesatorii realizează procesarea mierii şi să recolteze probe în vederea efectuării analizelor de laborator, în baza planului de control al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi în cazul reclamaţiilor cu privire la neîncadrarea în parametrii de siguranţă şi de calitate ai acestor produse. În vederea realizării acestor activităţi, ANSVSA va asigura condiţiile şi dotarea cu laboratoare specifice inclusiv la nivel regional sau pentru fiecare direcţie judeţeană.

Nerespectarea prevederilor legale se sancționează cu amenzi cuprinse între 100 şi 400 de lei, este vorba de  nedeţinerea documentelor, amplasarea necorespunzătoare a panourilor de identificare, precum și alte nerespectări similare ale legislaţiei.

Revino a lansat harta producătorilor locali de brânzeturi și vinuri Posted by: Oana Racheleanu in Business, EcoLIFESTYLE 21 June 2020

O parte dintre producătorii români de brânzeturi (producţie artizanală sau industrială) și vinuri se găsesc acum pe o hartă online, pentru a creiona o imagine a acestor pieţe.

În ultimii doi ani, tot mai mulţi producători locali au pus accentul pe producţia de brânzeturi de calitate, pe baza reţetelor internaţionale ori româneşti: producţie artizanală sau industrială de brânzeturi, proaspete sau maturate, din lapte de vacă, oaie, capră sau chiar de bivoliţă.

Pentru că brânza şi vinul sunt unul din cuplurile gastronomice cele mai apreciate, există acum o hartă comună a producătorilor.

„Am identificat până în prezent peste 70 de producători locali ce realizează brânzeturi ambalate şi etichetate, iar căutările continuă. Transilvania are cei mai mulţi jucători, fiind urmată de Bucovina şi apoi de celelalte regiuni”, spune Alina Iancu, fondatoarea Revino și CrameRomania.ro.

Ceea ce mănâncă animalele, geografia locului, vremea, programele de muls, metodele de producţie şi mulţi alţi factori influenţează brânza. Sezonul influenţează gustul. De asemenea, la fel ca la vin, în funcţie de terroir, profilul aromatic al brânzeturilor diferă foarte mult, explică cei de la Revino.

„În România se poate observa în ultimii ani o maturizare a producţiei de brânzeturi, focusul fiind pe creşterea calităţii produselor. În timpul călătoriilor întreprinse la cramele din România, am avut ocazia să degust diferite brânzeturi locale şi, în  acelaşi timp, să simt diversitatea şi calitatatea acestora. Fie că au călătorit în afara ţării, fie că s-au documentat local, producătorii de brânzeturi artizanale vin către consumatori cu produse premium ce merită descoperite”, adaugă Alina Iancu.

În procesul de identificare a producătorilor locali de brânzeturi au ieşit la iveală mulți artizani care au început producaţia în ultimul an. Unii sunt pe punctul de a-și finaliza gamele de produse, pe când alţii sunt încă în teste urmând ca românii să se poată bucura de produsele lor în acest an. Pe măsură ce vor fi descoperiţi noi brânzari, harta va fi completată.

„Brânza artizanală este făcută în loturi mici, manual, folosind cât mai puţină mecanizare. Unii producători s-au specializat în a realiza doar câteva sortimente, pe când alţii au pariat pe un număr mai mare de reţete şi produse”, continuă Alina Iancu.

Revino.ro este un proiect ce promovează, alături de CrameRomania.ro, vinul românesc, turismul viticol local şi soiurile autohtone de struguri, prin organizarea de evenimente punctuale şi prin salonul de vinuri anual Revino Bucharest Wine Show, ajuns la a cincea ediție.

În toamna acestui an, între 21-22 noiembrie, va fi organizată o ediţie specială Revino Cheese & Wine Show, un salon de vinuri şi brânzeturi premium unde vizitatorii şi reprezentanţii HoReca se vor bucura de produsele locale, atât individual, cât şi în asociere şi vor putea interacţiona direct cu oamenii care le produc

Oprisor, Serve si Vinarte lanseaza Campania «Trei pentru vin, vinul pentru toti» Agrostandard | 22 June, 2020 | Trei crame renumite – Oprisor, Serve si Vinarte – concurente de peste 20 de ani pe piata vinului – se alatura in campania «Trei pentru vin, vinul pentru toti» si lanseaza platforma comuna treipentruvin.ro. Publicul va avea astfel acces la o selectie inedita de oferte comune cu vinuri promovate #impreuna de catre cei trei, in numele celor 12 valori care-i unesc, printre care prietenie, armonie si optimism. Cele trei crame transmit astfel ideea unitatii in diversitate, intr-o perioada marcata de temerile din societate privind o criza economica.

“Forta proiectului se bazeaza pe diversitatea portofoliului care devine astfel accesibil consumatorilor intr-o singura platforma, intr-o singura livrare comoda. Este si un exemplu de solidarizare, o garantare reciproca – ceva de care intreaga societate are nevoie – dar este si o forma de educare a publicului de vin cu ajutorul competentelor reunite ale celor trei crame”, sustin impreuna initiatorii campaniei «TreiPentruVin» – Mihaela Tyrel de Poix (Serve), Rodica Capatina (Vinarte) si Gabriel Roceanu (Oprisor).

Pe parcursul campaniei online, publicul este invitat sa urmareasca platforma comuna si retelele de socializare ale celor trei crame, de unde va putea afla mai multe despre nobila arta si stiinta a vinului, despre activitatile din vie si din crama, intr-o nota vesela.“Vrem sa aratam ca #impreuna se pot pune mai bine in valoare vinurile produse in Romania”, anunta cei trei producatori.

Lansarea publica a campaniei coincide cu Solstitiul de vara, moment simbol al infloririi vitei-de-vie, semnificativ pentru viticultori, Oprisor, Serve si Vinarte prezentand impreuna o selectie de 12 oferte de vinuri concepute in numele valorilor lor si produse in cele patru regiuni viticole pe care le reprezinta.

Cele trei crame care transmit mesajul prieteniei si unitatii in diversitate sunt reprezentative pentru prima generatie de investitii private straine in vinul romanesc de dupa 1990 si au in palmares numeroase premii nationale si internationale.

Despre Oprisor

Infiintata in 1994 sub numele de Carl Reh Trading, cu misiunea specifica de a selecta vinuri romanesti pentru piata internationala, compania devine Carl Reh Winery in 1998 (dupa ce se stabilise in 1997 pe actualele amplasamente viticole), de unde si-a luat ulterior numele actual.

Compania de comert cu vinuri devine astfel investitor in vie si producator, continuandu-si activitatea pe pietele internationale construite de actionarul german – Reh Kendermann. Sunt replantate cele 250 de hectare si este achizitionata crama, iar in 2001 compania se lanseaza si pe piata interna, cu gamele Val Duna si La Cetate.

Ca urmare a succesului acestora, in 2008, numele de Oprisor devine atat de cunoscut in randul consumatorilor avizati, incat e necesara extinderea portofoliului de vinuri care sa reprezinte caracterul specific al regiunii. Carl Reh Winery lanseaza marcile Maiastru, Caloian, Cabernet Sauvignon Crama Oprisor, Rusalca alba, Jiana Rose, Dragaica rosie, Cupola Sanctis, Passarowitz, Smerenie – nume devenite renume de atunci incoace – si devine astfel cunoscuta sub numele de Crama Oprisor, exponent al valorilor Olteniei profunde.

Despre SERVE

Sase randuri despre Romania din „World Atlas of Wine” de Hugh Johnson in 1993, apoi intalnirea fondatorului francez al cramei cu un enolog roman talentat – si dramul de nebunie nelipsit unui astfel de inceput – acestea sunt ingredientele povestii SERVE – prima crama straina privata din Romania. Eroii povestii sunt: contele Guy Tyrel de Poix (fondatorul din pacate disparut dintre noi azi, cel care a inspirat si “scris” coordonatele pe care se inscrie crama); enologul Aurel Rotarescu, care a “imblanzit” soiurile romanesti si a creat “vinuri elegante si feminine”, cum ii placea lui Guy sa le numeasca; si Mihaela Tyrel de Poix, sotia lui Guy si proprietarul companiei, inginer cu simt practic, care a construit SERVE alaturi de fondator si a pilotat compania si dupa disparitia acestuia.

Vinurile care au scris istoria cramei – si au modelat piata HoReCa – sunt Vinul Cavalerului, Millenium rosu si alb (1999 si, respectiv, 2001), si gama Cuvee, aparuta in 2001, cu lansarea “Charlotte” si completata de “Amaury”, “Alexandru”, “Sissi”, “Clemence”, “Guillaume” – dedicata urmatoarei generatii din familie.

Despre Vinarte

Istoria Vinarte incepe in 1998, cand mai multi oameni de afaceri romani, francezi si italieni – cu istorii de viata diferite, dar uniti de pasiunea pentru vinul bun – iau decizia sa construiasca impreuna o companie care sa aduca vinurile bune romanesti pe buzele cat mai multor consumatori. In urma unui studiu specializat sunt identificate trei zone cu terroir exceptional, care ofera sansa crearii unor vinuri remarcabile: Villa Zorilor – Dealu Mare (Buzau); Bolovanu – Samburesti (Olt) si Starmina (Mehedinti).

Toate viile sunt replantate cu soiuri nobile iar cramele sunt dotate cu instalatii moderne. Sunt adusi oenologi straini cu rezultate demonstrate, pentru a asigura baza de pornire a unui proiect ambitios. Iar rezultatele se arata cu repeziciune. Dupa patru ani, Vinarte lanseaza trei vinuri care schimba piata, creionand practic categoria selecta numita superpremium: Prince Matei, Prince Mircea si Soare. Cu aceeasi pasiune pentru vinul bun, povestea Vinarte se scrie in continuare. Ea poate fi citita in sticlele de Nedeea (amestecuri unice de soiuri romanesti), in Soare rose si alb (obtinute din struguri rosii) sau in game ca Domeniile Vinarte, Castel Starmina, Castel Bolovanu.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAINS: Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna aprilie 2020 meatmilk  22 iunie 2020

În luna aprilie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a scăzut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 25,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 16,9%, după cum informează INS în ultimul rapor tematic publicat. 

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a scăzut atât ca serie brută cu 8,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,7%. 

În perioada 1.I-30.IV.2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-30.IV.2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%, respectiv cu 4,6%.

Aprilie 2020 comparativ cu martie 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 25,1% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din:

comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-38,0%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-31,3%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-25,2%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-22,8%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-22,3%), comerţul cu ridicata nespecializat (-19,9%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-14,9%) și comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-11,4%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut cu 16,9%.

Aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 8,7% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-21,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-20,0%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-13,6%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-12,0%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-6,4%), comerţul cu ridicata nespecializat (-5,0%) și din comerţul cu ridicataal bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-3,9%).

Comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a crescut cu 31,6%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, în termeni nominali, a scăzut, pe ansamblu, cu 8,7%.

Perioada 1.I-30.IV.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.IV.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 8,0% datorită creșterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+39,6%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+15,0%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+10,0%), comerţului cu ridicata nespecializat (+9,7%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+6,1%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+1,1%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+0,2%).

Activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata au scăzut cu 12,4%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.IV.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 4,6%.

Târgul producătorilor locali a avut loc la Auchan Vitan  meatmilk  22 iunie 2020

Magazinul Auchan Vitan a găzduit în weekend-ul 19-21 iunie cea de-a treia ediție a târgului producătorilor locali.

Producători din zona Bucureștiului și împrejurimi, apreciați în weekend-urile trecute de către clienții și vizitatorii târgurilor din Auchan Militari, au adus și în magazinul Auchan Vitan produse locale, românești, precum mezeluri și preparate din carne după rețete proprii, legume și verdețuri românești nelipsite de gustul autohton, precum și bere artizanală românească.

Târgul a fost amenajat în incinta magazinului, în apropierea raionului Brutărie, iar partenerii care au propus vizitatorilor o mică parte din tradițiile și valorile locale și regionale, într-o atmosferă specifică au fost:

· Ferma Gruiu– Apărută din dorința de-a ne întoarce la tradiție și la gusturile autentice, Ferma Gruiu crește animalele în regim natural semi-deschis, hrănindu-le exclusiv cu iarbăși nutrețuri naturale, din culturile de pe terenurile proprii și fabrică produsele doar din carne și ingrediente naturale, fără nimic artificial adăugat. Aflată la 40 km de București, în județul Călarași, Ferma Gruiu s-a concentrat pe câteva rase renumite de animale: porc „Mangalița”, vita „Limousine”, oaie „Suffolk”.

· Meșteșugari de Gusturi– Produsele Meșteșugari de Gusturi se disting prin calitate, prospețime și tradiție, iar rețetele folosite pentru cele atestate tradițional sunt de pe vremea Bucureștiului de altă dată, de la începuturile meseriilor gustoase, când breslașii hanurilor se întreceau în preparate delicioase.

· Ferma Marin– Originară din Comuna Copăceni, Județul Ilfov, Ferma Marin cultivă legume și flori autohtone. Pornind de la legume de bază precum rosii, castraveți, ardei gras, ardei iute, vinete, dovlecei, salată, telină, gulii, praz, ceapă, până la verdețuri precum mărarul, pătrunjelul, leușteanul, principalele criterii sunt prospețimea și naturalețea produselor.

· MDM – Dymar-reușește să aducă pe mesele românilor mai multe sortimente de legume și verdețuri, precum: pătrunjel, mărar, leuștean, ceapă, ridichi, salată, gulii. Certificarea Global Gap reprezintă garanția faptului că produsele ating cel mai înalt nivel de calitate și siguranță alimentară.

· Fabrica Grivița– Prima fabrica de bere transparentă din România și singura cu zonă de producție deschisă publicului a fost lansată în 2019 și are o capacitate de producție ce depășește 20.000L pe lună. Fabrica Grivița propune un mod complet nou de a produce bere, acordând o atenție sporită calității și a experiențelor consumatorilor.

Producătorii care doresc să participe pe viitor la aceste evenimente organizate de Auchan sunt rugați să se înscrie prin e-mail la adresa contact@auchan.ro.

Recomandări de la Consiliul Concurenței, în condițiile redeschiderii centrelor comerciale  meatmilk  22 iunie 2020

Consiliul Concurenței recomandă firmelor care au spații închiriate în centrele comerciale să-și negocieze independent condițiile contractuale cu proprietarii/administratorii centrelor.

Coordonarea comportamentului pe piață sau a prețurilor poate fi sancţionată din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale și europene.

Cu toate acestea, firmele mici care au fost afectate de criza generată de pandemia de coronavirus pot apela la un mediator, la asociație sau la un alt terț pentru a le reprezenta interesele în relația cu proprietarii/administratorii centrelor comerciale, dar trebuie să respecte regulile de concurență.

”Companiile mici care au fost închise și care au înregistrat pierderi în această perioadă, pot fi reprezentate de un intermediar, astfel încât concurenții să nu facă schimb de informații sensibile, cum sunt prețurile, politica comercială etc.

În același timp, recomandăm firmelor să ne consulte cu privire la compatibilitatea inițiativelor lor cu legislația în domeniul concurenței” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Consiliului Concurenței face aceste precizări în contextul în care mai multe companii au anunțat că nu își vor redeschide magazinele din centrele comerciale care au continuat să solicite plata integrală a chiriei pentru ultimele luni, în condiţiile în care activitatea retailerilor a fost oprită.

Companiile pot contacta Autoritatea de Concurență la adresa presedinte@consiliulconcurenței.ro.

Afacerile Kaufland România au crescut anul trecut la aproape 12 miliarde lei. Retailerul vrea să deschidă aproape 30 de magazine noi până în 2024 RETAIL Andra Oprescu scris astăzi, Retailerul Kaufland România a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 11,87 miliarde lei (circa 2,27 miliarde euro), în creștere cu circa 9% față de anul precedent. Până în 2024, retailerul german vrea să ajungă la 160 de magazine în România, de la 132 în prezent. Kaufland a intrat pe piața din România din 2005 și este parte a grupului german Schwarz, care mai deține în România rețeaua de retail Lidl, și se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.300 de magazine în șapte țări. Anul trecut, Kaufland a generat valoarea adăugată directă în România de aproximativ 461,7 milioane de euro. Compania avea, la finele anului 2019, aproape12.500 de locuri de muncă cu normă întreagă, cu circa 120 angajați full time în plus față de 2018.

Profit LIVE TV - Să ajutăm business-ul. Kaufland își păstrează bugetul și volumul investițiilor pentru România. Apel către clienți privind termometrizarea Thomas Dincă scris astăzi, Kaufland, cel mai mare retailer din comerțul românesc, nu și-a modificat bugetul pe acest an pentru piața locală și își păstrează optimismul de creștere, deschizând încă 4 magazine din cele 13 planificate pentru România, dintre care 2 au fost inaugurate în perioada pandemică, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenție și siguranță. Valoarea investiției rămâne cea inițială, de 300 milioane euro, a anunțat la Profit TV Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs Kaufland România&Moldova. Kaufland este controlat de grupul german Schwarz, care deține și brandul Lidl. Începând cu finele lunii februarie, populația și-a stocat, în perioada stării de urgență, anumite alimente neperisabile, schimbându-și astfel stilul de consum. Pe acest fond au fost unele întreruperi de stoc pe anumite grupe de marfă, dar pentru perioade relativ reduse, în sensul în care, după 1-2 zile, articolele lipsă au fost readuse în magazine. Criteriul de consum al clienților a fost, în acea perioadă, unul de instinct, dar coșul de cumpărături pentru Paște a fost unul absolut normal, strict pentru familie în condițiile în care vizitele la prieteni și rude erau restricționate. Kaufland s-a adaptat spontan la noua situație, în condițiile în care piața de retail este oricum una dinamică, cu un ritm de lucru foarte rapid. După relaxarea prin trecerea de la starea de urgență la cea de alertă a fost înregistrată o creștere a cererii la materiile prime pentru grătar. "Este însă evident că asistăm și la o remodelare a profilului consumatorului, ca și la o ascensiune digitală, a nevoii de a comanda online. La Kaufland am reacționat rapid la întreaga situație din retail și am venit cu o serie de măsuri spontane pentru fiecare dintre categoriile desemnate ca fiind publicul nostru țintă - clienți, angajați, furnizori, autorități, chiar și comunitățile în care ne desfășurăm activitatea. La nivelul magazinelor ne-a preocupat siguranța angajaților și a clienților, pentru care am luat o serie de măsuri înainte chiar de a fi reglementate prin lege. De asemenea, ne-am concentrat pe susținerea comunității acolo unde era cea mai mare nevoie, am reacționat imediat la nevoile esențiale și actuale prin strategia noastră de CSR, automat modificată și reconfigurată pe ce înseamnă necesități de intervenție împotriva COVID. Am fost alături de furnizori prin diminuarea termenelor de plată către cei mici și mijlocii. Nu în ultimul rând, am avut o permanentă comunicare cu autoritățile pentru a putea răspunde prompt la orice modificare", spune directorul Valer Hancaș la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală. - Să ajutăm business-ul. Sergiu Manea, BCR: IMM Invest va accelera în iunie-iulie, mai sunt lucruri de lămurit. Statul trebuie să joace rolul de chemător la oaste El precizează că și la acest moment este măsurată temperatura clienților la intrarea în magazin, conform legii, într-un mod neintruziv. "Chiar facem un apel pe această cale și clienților de a înțelege că rolul nostru este de a respecta legea atât pentru siguranța noastră proprie, ca angajați, dar și mai mult pentru siguranța și sănătatea clienților", transmite reprezentantul Kaufland, explicând că nu se pune problema de "implantat cipuri" sau alte problemele vehiculate pe unele platforme. Pentru perioada următoare, el apreciază că trendul de premiumizare, în care se renunță la volume în schimbul creșterii calității produselor consumate, se va menține, ca și preferința pentru produse românești. Preferința pentru calitate depinde însă și de evoluția economiei, cu impact asupra veniturilor, ca și a pandemiei. În această perioadă, fluxul de consum este unul liniar comparativ cu luna iunie a anului trecut, singura fluctuație majoră fiind în luna martie, când cifrele au fost similare celor din perioada Crăciunului, și în luna aprilie, când cifra de afaceri a scăzut pe fondul volumelor mari de marfă achiziționate de clienți în luna precedentă.

Fundația Valvis sprijină cei 20.000 de locuitori ai Bazinului Dornelor oferind testarea gratuită pentru anticorpi SARS-CoV-2 de     Smile Media Vineri, 19 iunie 2020,

Jean Valvis donează aparatură de înaltă tehnologie spitalului din Vatra Dornei în scopul depistării anticorpilor SARS-CoV-2. Astfel, aportul Grupului Valvis Holding (AQUA Carpatica si Domeniile Sâmburești) ajunge la 300.000 de Euro pentru combaterea pandemiei.

Fundația VALVIS, prin Jean Valvis, creatorul mărcilor AQUA Carpatica, Domeniile Sâmburești, Dorna si LaDorna, donează spitalului din Vatra Dornei aparatura necesară pentru depistarea rapidă a anticorpilor SARS-CoV-2. Astfel, vor fi identificate toate persoanele din zonă care au imunitate la noul virus, indiferent dacă au avut simptome sau nu. Datele epidemiologice vor fi puse la dispoziția Direcției de Sănătate Publică si sunt absolut necesare pentru a determina ritmul măsurilor de relaxare si implicit întoarcerea la normalitate.

Împreună pentru sănătatea noastră, a tuturor!

Încă de la începutul acestei perioade de criză, Jean Valvis s-a implicat direct în lupta pentru combaterea acestei pandemii.

”A fost și este în continuare un moment critic al societății noastre în care trebuie să ne arătăm solidaritatea și compasiunea! Atât eu, cât și echipa mea am înțeles că ne aflăm într-o situație fără precedent și că trebuie să facem front comun cu autoritățile statului, cu specialiștii din domeniul sănătății și să trecem rapid la acțiune pentru că doar împreună putem să sprijinim eforturile medicilor si ale epidemiologilor care s-au confruntat cu multe lipsuri la debutul acestei pandemii.” – Jean Valvis

Ca om de afaceri, antreprenor, simplu cetățean, dar mai ales ca om, Jean Valvis a decis să sprijine activ, cu resursele sale, lupta contra acestei pandemii.

Astfel, într-o primă fază, primele acțiuni, cu un aport financiar de 200.000 Euro, au constat în dotarea cu echipament PCR, achiziționarea a 50.000 de măști de protecție, 50.000 de mănuși și 50.000 de botoși pentru personalul medical si asigurarea necesarului de apă pentru numeroase spitale din toata tara.

Acum, într-o a doua etapă, Jean Valvis a decis să achiziționeze și să doneze spitalului din Vatra Dornei un echipament super performant in valoare de 100.000 Euro pentru detectarea anticorpilor SARS-CoV-2 (modelul Cobas e411 disk de la compania de prestigiu Roche Diagnostic, cu o performanță de procesare de 70 de teste pe ora).

Vor fi testași toți locuitorii Bazinului Dornelor gratuit, în număr de aproximativ 20.000 de persoane. Va fi, desigur, la latitudinea fiecăruia dacă va efectua testarea.

Aparatul detectează prezenţa anticorpilor de tip imunoglobulină G (IgG, anticorp produs de sistemul imunitar în lupta cu noul virus) prin efectuarea testelor serologice. Acest proiect va arata dacă locuitorii au fost sau nu infectati cu noul tip de coronavirus, dezvoltând anticorpi. Testele serologice sunt esenţiale în înţelegerea epidemiologiei virale pentru a permite intocmirea unui tablou corect al epidemiologiei infecţiei cu noul coronavirus in Bazinul Dornelor.

Activitatea de testare este coordonată de Spitalul Municipal Vatra Dornei în colaborare cu Fundația VALVIS, Primăria Vatra Dornei, precum și primăriile localităților adiacente (întregul Bazin al Dornelor).

”Sănătatea celor din jur a fost mereu primordială pentru noi în toate acțiunile pe care le-am întreprins de-a lungul timpului. Considerăm că avem o responsabilitate morală față de comunitatea din care facem parte și nu ne uităm originile, mai ales în momentele dificile. Le suntem recunoscători Dornenilor pentru că sunt parte din succesul brandurilor născute în meleagurile binecuvântate din Ținutul Dornelor și datoria noastră este să sprijinim la rândul nostru comunitatea si finaciar precum si organizational. Doar împreună putem reuși si va asigur că nu uitam nicio clipă faptul că realizările noastre