Reutilizare bunurilor confiscate din infractiuni - CRJ

$: Reutilizare bunurilor confiscate din infractiuni - CRJ$
Reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor confiscate din infracțiuni

Reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor confiscate din infracțiuni

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor

SEE 2009 – 2014.

• Reutilizarea bunurilor confiscate înseamnă transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate sau a sumelor provenite din infracţiuni pentru a fi folosite în interes public sau în scopuri sociale de către instituţii publice (autorităţi publice locale) sau organizaţii neguvernamentale.

• Reutilizarea socială este unica formă de valorificare care garantează cetățenilor vizibilitatea bunurilor confiscate, întrucât ceea ce provine din infracțiuni este înapoiat societății în mod explicit.

• Problema de bază este modul de valorificare a bunurilor confiscate –masoara eficacitatea sistemului judiciar.

Ce înseamnă reutilizare în scopuri sociale?

Asset recovery• Sesizarea infracţiunilor de corupţie şi criminalitate

organizată (Pre-investigation) – declarații de avere, rapoarte ale avertizorilor de integritate etc;

• Investigarea infracţiunilor de corupţie şi criminalitate organizată (Investigation);

• Judecarea infracţiunilor de corupţie şi criminalitate organizată;

• Punerea în executarea a hotararilor judecatoresti de confiscare sau acordare de despăgubiri civile; Pedepsele de condamnarea la închisoare sunt ineficace dacă infractorii sunt lăsați să îşi pună la adăpost profiturile dobândite ilegal.

• Reutlizarea în scopuri sociale a bunurilor confiscate. Cum valorificăm ce am confiscat?

Etapele procesului de recuperare a prejudiciilor in procesul penal

Etape cheie

• Confiscarea specială (art. 112 CP);bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală;bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi

folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;

bunurile folosite, imediat după săvârşirea faptei, pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obţinut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;

bunurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor;

bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia;

bunurile a căror deţinere este interzisă de legea penală.

Se poate confisca echivalentul în bani al bunurilor

Moduri de recuperare a prejudiciilor

• Confiscarea extinsă (art. 112 indice 1 CP);se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o

perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale pedeapsite cu închisoarea de 4 ani sau mai mare (infracțiuni de criminalitate organizată și economico-financiară).

• se ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul.

• prin bunuri se înţelege şi sumele de bani.


• Repararea pagubei/Despăgubiri civile (art. 19 CPP);• Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca

obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

• Confiscarea averii nejustificate (art. 18 din Legea nr. 115/1996);

• Dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părţi dintr-un bun nu este justificată, curtea de apel va hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părţi nejustificate, fie plata unei sume de bani, egală cu valoarea bunului, stabilită de instanţă pe bază de expertiză. În cazul obligării la plata contravalorii bunului, instanţa va stabili şi termenul de plată.


• Confiscarea contraventională (art. 5, alin. 3 și 24 din OG 2/2001);

• Sancţiunile contravenţionale complementare sunt: confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii; agentul constatator va descrie în procesul-verbal bunurile supuse confiscării şi va lua în privinţa lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute de lege, făcând menţiunile corespunzătoare în procesul-verbal. Agentul constatator are obligaţia să stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate şi, dacă acestea aparţin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menţiona, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă.


• Criminalitate are un caracter transnațional în UE și e nevoie de o coordonare între statele membre (Programul Stockholm 2009);

• Un studiu al Parlamentului European din 2012 recomandă o directivă europeană care să vizeze stabilirea unor proceduri coerente și transparente în statele membre de reutilizare a bunurilor confiscate în programe sociale sau de prevenire a criminalității (ex. proiecte de interes public pentru protecţia avertizorilor de integritate, pentru sprijinirea persoanelor dependente de droguri, victime ale traficului de ființe umane, pentru informarea tinerilor, pentru șomerii tineri) şi de implicare a societăţii civile în a face sugestii cu privire la care proiecte cu relevanță socială trebuie să fie finanţate din aceste fonduri.

Reutilizarea în scopuri sociale, preocupări la nivel european

• Interesul tot mai mare pentru gestionarea și valorificarea bunurilor confiscate a culminat cu adoptarea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului, din 3 aprilie 2014, privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană . Directiva a introdus pentru prima dată prevederi privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscate și a invitat statele membre „să aibă în vedere luarea de măsuri care să permită utilizarea bunurilor confiscate în interes public sau în scopuri sociale”. Aceasta mai menționează că, printre aceste măsuri, se poate regăsi aceea a alocării acestor bunuri pentru proiecte de aplicare a legii și de prevenire a infracțiunilor, precum și pentru alte proiecte de interes public și de utilitate socială.

Reutilizarea în scopuri sociale, preocupări la nivel european

• Două modele de reutilizare în statele membre

a. Reutilizarea directă în scopuri sociale a bunurilor confiscate (Italia, Belgia, Bulgaria);

b. Reutilizarea în scopuri sociale a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate, prin înființarea unor fonduri specializate (Franța, Spania, Luxemburg și Scoția);

Reutilizarea în scopuri sociale, exemple din statele membre

Italia- Agenție specializată de valorificare a bunurilor

confiscate: Agenzia nazionale per l'amministrazione e la destinazione dei beni sequestrati e confiscati alla criminalità organizzata (ANBSC); www.benisequestraticonfiscati.it

- Prima variantă de valorificare a bunurilor imobile (terenuri, clădiri) și mobile (autoturisme, drepturi asupra societăților comerciale) este transferul cu titlu gratuit către comunitățile locale, ONGuri, grupuri de persoane (ex. angajații societăților comerciale confiscate).

- Bune practici (protocoli di intesa): protocoale și parteneriate între toti factorii interesați pentru gestionarea imediată a bunurilor (parchete, instante, societate civilă); Libera


Spania- Agenție specializată de atribuire a bunurilor

confiscate: Delegation del Gobierno para el plan nacional sobre drogas (din cadrul Secretaria de estado de servicios sociales e igualdad, parte a Ministerio de sanidad, servicios sociales e igualdad);

- Legislatia se referă doar la valorificarea bunurilor confiscate din traficul de droguri; Toate bunurile sunt vândute iar sumele de bani sunt transferate către un fond special de unde un comitet alocă sume beneficiarilor pentru finantarea unor activitati de prevenire si combatere a traficului de droguri (poliție, garda civilă, ONGuri).


Franța- Agenție specializată de gestionare a bunurilor

confiscate: AGRASC - Agence de gestion et de recouvrement des avoirs saisis et confisqués. AGRASC vinde la licitație bunurile mobile și imobile provenite din traficul de dreoguri confiscate prin hotărâri judecătorești. Banii sunt transferați în contul unui comitet interministerial MILD - Mission Interministérielle de lute contre la drogue et la toxicomanie, care le rândul său le distribuie anual pe baza de proiect: 60% Ministrul de interne, 20% Ministerul de justiție, 10% Ministerul finanțelor, 10% proiecte sociale.


Scoția- Guvernul scoțian primeste de la guvernul central

(Londra) o parte din sumele obținute din vânzarea bunurilor confiscate din Scotia. Aceste sume sunt folosite prin intermediul unui program numit CashBack Programme. Acest program acordă granturi ONGurilor pentru a derula programe de dezvoltare a tinerilor.


Piața bunurilor confiscate (sechestru)- valoarea măsurilor asiguratorii dispuse de către

procurori în anul 2012 a fost de 1,869,681,989 lei (430,026,857 euro), iar în anul 2011 acestea au fost în valoare de 1,024,979,707 lei (238,367,373 de euro), în creștere cu 175,8% față de anul 2010 și cu 352,1% față de 2009, valoarea măsurilor asiguratorii instituite de procurori crescând, în perioada 2007-2012, în medie cu 180% . Aceste sume reprezintă însă o parte din valoarea prejudiciilor reţinute prin rechizitorii: 3,227,646,119 (742,358,607 euro) în 2011 şi 3,426,362,917 (788,063,471 euro) în 2012

Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?

Piața bunurilor confiscate (efectiv recuperate)- valoarea bunurilor efectiv confiscate în executarea

hotărârilor judecătoreşti definitive prin care s-a dispus confiscarea specială, a fost de 7,053,914 lei (1,622,400 euro) în 2010, 21,582,411 lei (4,963,955 euro) în 2011 şi 34,821,415 lei (8,008,925 euro) în 2012

- sumele confiscate în baza evaluării averilor nejustificate de către Agenţia Naţională de Integritate: 1.058.670 Euro and 129.517,80 USD (ambele sume confiscate în anul 2011 prin 3 hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile)


Valorificare bunurilor confiscate- Valorificarea bunurilor confiscate urmează aceeași

procedură aplicată pentru valorificarea tuturor bunurilor care au intrat în proprietatea privată a statului. Astfel, este greu de făcut diferența între bunurile confiscate din infracțiuni și confiscările contravenționale, statutul de moştenire legală / succesiunile vacante și bunurile abandonate.

- Valorificarea bunurilor este descentralizată, iar organismul responsabil cu valorificarea este Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin unitățile sale regionale și locale.


Valorificare bunurilor confiscate

- există cinci metode de valorificare: vânzarea bunurilor către publicul larg, transmiterea bunurilor către instituțiile de stat și către autoritățile locale, transmiterea bunurilor către alți beneficiari (culte, ONG-uri), distrugerea și restituirea.

- Toate bunurile, cu excepția mijloacelor de plată, a bunurilor imobile (terenuri, clădiri), a obiectelor din metale sau pietre prețioase și a altor bunuri cu statut special, pot face obiectul reutilizării în scopuri sociale



- Termenul de „reutilizare în scopuri sociale” nu este definit ca atare în legislație, aceasta referindu-se la „atribuirea cu titlu gratuit”.

- De procedura de „atribuire cu titlu gratuit” se ocupă unitățile regionale și locale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru bunurile în valoare de până la 10,000 lei, Ministerul Finanțelor Publice, pentru bunurile în valoare de peste 10,000 lei, și comisia interministerială din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), pentru mașini, ambulanțe și dotări aferente, ambarcațiuni și motoare atașabile acestora.



- Beneficiarii eligibili ai regimului de „atribuire cu titlu gratuit” sunt definiți strict de legislație: ministere, autorități publice centrale, autorități publice locale, persoane juridice care au în administrare case memoriale, instituții religioase / culte religioase, Societatea Națională de Cruce Roșie din România, organizații neguvernamentale acreditate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale ca prestatori de servicii sociale, creșe, grădinițe, orfelinate și alte centre de plasament pentru copii, cămine pentru persoane vârstnice, cantine sociale, azile, spitale, școli, biblioteci, persoane fizice cu dizabilități, persoane fizice care au suferit de pe urma calamităților naturale.



- Mașinile și celelalte vehicule sunt bunurile cele mai solicitate pentru transmitere cu titlu gratuit. Pe locul al doilea se află produsele generale (îmbrăcăminte, hrană etc.) care sunt transmise către creșe, grădinițe, orfelinate și alte centre de plasament pentru copii și organizații neguvernamentale. Pe locul al treilea, după cantitate și valoare a bunurilor, se află echipamentele de comunicare și IT, articolele de birou, produsele de folosință îndelungată, echipamentele de uz casnic, materialele pentru întreținere și reparații, care sunt atribuite cu titlu gratuit autorităților publice centrale și locale.



- Lista cu bunurile confiscate aflate în stoc la fiecare unitate locală a autorității fiscale din România poate fi consultată și la adresa:

www.mfinante.ro/valorificStocuris.html?pagina=domenii

- Atribuirile cu titlu gratuit reprezintă un 3,45% din totalul bunurilor care au intrat în proprietatea privată a statului


http://www.mfinante.ro/valorificStocuris.html?pagina=domenii

Cazul ANA

- Agenţia Națională Antidrog (ANA) menține înregistrări ale hotărârilor definitive ale instanțelor penale care prevăd confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor și precursorilor.

- Conform cifrelor ANA din 2012 și 2013 (ianuarie-septembrie), instanțele au hotărât confiscarea a peste 650.000 de euro și a altor bunuri, în cazuri penale legate de produse provenite din săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor și precursorilor. Toate bunurile care sunt recuperate în astfel de cazuri sunt capitalizate (vândute) de autoritatea fiscală, iar sumele sunt transferate într-un cont separat al bugetului de stat.


HG 215/2012Măsura 3.5.7 a Planului Naţional de Acţiune pentru

implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţiei 2012-2015: “Adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale pentru o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea resurselor obţinute în programe sociale de prevenire a criminalităţii”.

Strategia Națională Anticorupție și reutilizare

Obiectivul Inițiativei

Elaborarea în parteneriat între sectorul public şi societatea civilă a unei propuneri de politici publice care să crească rolul ONGurilor în domeniul re-utilizării în scopuri sociale a bunurilor/sumelor confiscate din infracţiuni;

Scenariul minimal: reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor mobile și imobile ca primă varianta de valorificare;

Scenariul maximal: reutilizarea în scopuri sociale inclusiv a sumelor de bani confiscate prin intermediul unui fond pentru proiecte

Inițiativa pentru reutilizare

Ce dorim să facem?

- să ajutăm organizaţiile neguvernamentale eligibile să depună cereri pentru atribuirea de bunuri cu titlu gratuit pentru a utiliza la miximum prevederile legale deja existente;

- să analizăm bunele practici dezvoltate la nivel local;- să informăm organizaţiile neguvernamentale despre

reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor provenite din infracţiuni;

- să propunem Guvernului îmbunătăţirea legislaţiei actuale şi să lărgim cadrul reutilizării, înclusiv pentru sumele confiscate, în acord cu cele mai bune practici europene.


Ce am făcut?

- Coaliția pentru reutilizare (15 ONG-uri din București și Iași);

- 8 cereri pentru atribuirea cu titlu gratuit (Motivation și Carusel) și alte 5 cereri în pregătire;

- Protocol de colaborare cu Ministerul Justiției pentru constituirea unui grup de lucru comun


Cum vă puteţi implica alături de noi?• Alăturati-vă Coaliției pentru reutilizare;• Depuneţi, cu ajutorul avocatului CRJ, a unei cereri

de atribuire cu titlu gratuit;• Participanţi la un seminar de informare privind

reutilizarea în scopuri sociale şi propunerile de modificări ale politicii publice actuale din domeniu (București, 19-21 noiembrie 2014)

• Semnaţi alături de CRJ o petiţie cu propunerile de modificări legislative convenite și reprezentanţii dvs. pot participa în grupul de lucru.

• Participaţi alături de noi la întânirile şi evenimentele pe care le vom organiza la Parlament şi la ministerele implicate; semnaţi alături de noi scrisori către Comisia Europenă, Parlamentului European, MCV – Secretariat Comisie Europeană.


Întrebări?

Radu NicolaeManager proiectCentrul de Resurse Juridicernicolae @ crj . ro0723668808

facebook.com/CRJrowww.crj.ro

Editor: Centrul de Resurse JuridiceData publicării: noiembrie 2014

Mulțumesc pentru atenție

https://www.facebook.com/crjro

http://www.crj.ro/

Reutilizare bunurilor confiscate din infractiuni - CRJ

Government & Nonprofit

Transcript of Reutilizare bunurilor confiscate din infractiuni - CRJ