Asistența Socială Și Educațională a Copiilor Cu Ces

8/19/2019 Asistența Socială Și Educațională a Copiilor Cu Ces

1/82

Ghid debune practi

în educarea copiilor

cu cerințe educative speciale

Școala Specială Pașc

Coordonatori

Cătălin CondreaGabriela Nedelcu


2/82

CUPRINS

ASISTEN A SOCIALĂ I EDUCA IONALĂ A COPIILOR CU CESȚ Ș Ț Ce oferă coala Specială Pa cani celor care-i deschis por ile? ………. …..Ș ș ț 3

Asisten a socială a copiilor cu cerin e educative speciale (CES) …………ț ț 5

Prora!ul de interare "colară a copiilor cu cerin#e educative speciale ….. $%

Ce ne oferă viitorul? &rientarea colară i profesionalăȘ ș

a copilului cu CES ………………………………………………… . …… $'

COALA I FAMILIAȘ Ș

A fi părintele unui copil cu nevoi speciale…............................................... $5

Copilul !eu este unicCe poate spune un părinte?

olul fa!iliei n educarea copilului ………………………………… . …. $*

+a!ilia e pri!a coală …………………………………………………...ș $,

coala i fa!ilia ………………………………………………… ..… …..Ș ș '%

i!pul lier - Cu! să fiu l/nă copilul !eu? ……………………………. '$

Antura0ul i tenta iile ……………………………………………………...ș ț '1

Să nu-i lăsă! să alunece pe o pantă re ită ………………………………ș '5

Efectele violen ei asupra copilului ………………………………………..ț '2

răsăturile de personalitate ale adolescentului ……………………….. …. 33

COPII UNICI PRIN FELUL LOR DE A FI

eficit de aten ie i hiperactivitate ……………………………………….ț ș 35

Ce face! cu at/ta enerie ………………………………………………… 34

Sindro!ul &6 …………………………………………………….. … 1$

espre Autis! ……………………………………………………………… 13

eco!andări pentru părin ii cu copii sindro! &6 ……………………ț 14

2


3/82

total elevi

defciență ușoară moderată

defciență severă asociată

copii integrați în șde masă

EXEMPLE PRACTICE UTILIZATE ÎN LUCRUL CU COPIII CU CES

7i!a0ul la copilul de $-' ani. C/teva sfaturi i infor!a ii ………………ș ț 5'

8nterven ia părin ilor n de9voltarea li!a0ului copilului …………….......ț ț 53

e9voltarea i!ainii:sti!ei de sine po9itive …………………………….. 55

Poe9ii folosite pentru pronun ia corectă a sunetelor ………………….. ….ț 5*

Poe9ii; povestiri folosite pentru for!area unor deprinderi ……………. … 54

Poe9ii pentru nvă area nu!era iei; a adunării i scăderii ………………...ț ț ș 52

espre /l/ială ………………………………………………………. …. *%


4/82

$3% elevi n nvă#ă!/ntul special ($%4 copii "i tineri cu deficien#ă !intalău"oară "i !oderată "i '3 cu deficien#e severe asociate@

13 de copii: elevi cu CES intera#i individual: n rupuri !ici n * unită#i"colare interatoare; 1 in !ediul uran "i ' din !ediu rural.

Statutul elevilor poate fi:

I!(er! $ăp(ă)*!al $a+ $e)e$(rial " atunci c/nd acesta provine din altelocalită i dec/t Pa cani; asiur/ndu-li-se ca9are; !asă; rechi9ite i haine nț ș șcentre special9ate din Pa cani.ș 7a final de săptă!/nă i n vacan ă ace tia seș ț șntorc n fa!iliile de provenien ă@ț

Ce!(r+l #e ,i " oferă copiilor transport de la do!iciliu la coală i !asa de pr/n9@ș ș E-(er! - c/nd eneficia9ă doar de servicii educa ionale i psihopedaoice.ț ș


5/82

Şcoala Specială Paşcani asigură programe educaionale şi derecuperare comple!ă pentru copiii cu deficienă mintală uşoară"moderată" severă şi asociate pentru clasele I # $III Ceoferi!

prora! instructiv-educativ "i recuperator individuali9at@

asisten#ă socială a copiilor "i a fa!iliilor de oriine@ servicii educa#ionale@

activită#i de petrecere a ti!pului lier "i loisir@

terapie "i consiliere psiholoică@

terapia tulurărilor de li!a0@ =inetoterapie@

servicii de spri0in pentru copiii afla#i n dificultate@

servicii de spri0in pentru elevii cu CES intera#i n "coala pulică@

terapii specifice (terapie loopedică; psiholoică; =inetoterapie) n rei! devoluntariat pentru copii din Pa"cani.

Prora!ul instructiv-educativ se desfă"oară n $3 clase din care * pentru ciclul 8 - 8i 4 pentru ciclul -888. Clasele pentru deficien ă !intală u oară i !oderată auș ț ș ș

ntre , i $1 elevi; pentru deficien e asociate ntre * i , elevi; iar pentru deficien ăș ț ș ț!intală severă sunt ntre 1 i , elevi. Acesta se reali9ea9ă după un plan de nvă ă!/ntș ț

i o prora!ă adaptată radului i tipului de deficien ă. i!inea a copiii participă laș ș ț ț prora!ul de for!are i de9voltare de co!peten e; iar după-a!ia9ă ur!ea9ă unș ț prora! de terapii specifice i recuperatorii.ș Cainetul de terapie i consiliere psiholoică oferă elevilor colii; dar i celorlal iș ș ș țcopii din ora ul Pa cani i 9onelor li!itrofe; servicii de psihodiano9ă; consiliere iș ș ș șorientare colară; terapie co!porta!entală; terapie socio-afectivă; consiliereș psiholoică a elevilor i fa!iliilor acestora.ș

Cainetele de erapia tulurărilor de li!a0 au o !are utilitate deoarecedeficien ele !intale se asocia9ă frecvent cu tulurările de li!a0. coala noastrăț Șoferă astfel de servicii n două cainete utilate corespun9ător.


6/82

rei săli de calculatoare; dotate cu internet; softare educa ional; din care o sală cuțsiste! de instruire asistată de calculator; o sală de 0ocuri instructiveducative i o salășcu acces la un portal educa ional dedicat nvă ă!/ntului special.ț ț

Fn rol i!portant n educarea i interarea elevilor colii noastre l au activită ileș ș țeDtra colare i cele n parteneriat cu elevii de la colile pulice i institu ii dinș ș ș ș țco!unitate. Sala de festivită i ocupă un loc frunta n r/ndul preferin elor copiilor i aț ș ț ș

cadrelor didactice; aici ne adună! la sărători; de 9iua colii; la vi9ionări de fil!e iș șla repeti ii de dans; aici dă! dovadă de toată veselia i talentul nostru. Gn iliotecaț școlii; se ăsesc căr i i !ateriale didactice venite n spri0inul activită ilor didactice iș ț ș ț ș

al terapiilor recuperatorii; dar i căr i de specialitate dedicate cadrelor didacticeș ț .

profe$or .a/riela Ne#elc+ profe$or Că(ăli! Co!#rea

6


7/82

ASIS%EN A S&CIA'( A C&PII'&R CU CESȚ

+a!ilia este !ediul natural de

de9voltare a copiilor; este pri!ul!ediu de sociali9are i de for!are; esteșlocul n care se de9voltăco!porta!ente; atitudini; este locul ncare copilul se si!te n siuran#ă; esteel; se co!portă natural. &rice perturare a !ediului natural n care sede9voltă copilul duce n final la o perturare asupra de9voltării fi9ice "i psihice ale acestuia.

esponsailitatea de a cre"te"i de a nri0i un copil; de a-l educa;ndru!a; sfătui; revine n pri!ul r/nd părin#ilor. Ace"tia treuie să poată ofericopilului nri0ire; să-i arante9e

siuran#a; să-i ofere căldurăe!o#ională; sti!ulare; dar "i ndru!are"i reuli de conduită. Gn acestede!ersuri treuiesc i!plica#i a!ii părin#i.

6a"terea unui copil cu di9ailită#isau do/ndirea unei

di9ailită#i de către un copil atraedupă sine i!portante !odificărifunc#ionale la nivelul fa!iliei.Particularită#ile de cre"tere "i nri0ireale copilului cu di9ailită#i pun adesea părin#ii n situa#ii de dificultate; iardificultatea nu face referire doar laactul de nri0ire; ci "i la faptul că

părin#ii resi!t un senti!ent deculpailitate fa#ă de copil "i

un senti!ent de devalori9are personală; de e"ec n !isiunea de părinte.

Ca părinte reali9e9i ncă din pri!ele!o!ente ale vie#ii dacă copilul se de9voltăsau nu nor!al; dacă are sau nu o prole!ă.Gn ca9ul n care este o prole!ă treuie să"tii unde "i cui să te adrese9i; ce să faci pentru copil; ce interven#iitreuiesc; !o!entul la caretreuie intervenit.

Cunoa"terea re#elei de servicii dinco!unitate care se adresea9ă părin#ilor "icopiilor; copilului cu di9ailită#i n !odspecial; este utilă at/t copilului c/t "ifa!iliei; cre"te radul de i!plicare "i participare a acestora la via#a co!unită#ii;de evitare a riscului !arinali9ării sau

i9olării.& pri!ă etapă prin care trec ace"ti copiieste cea de depistare "i de dianostic lucrulcare presupune (n ca9ul copiilor cudeficien#ă !intală) • eDa!inare !edicală

• eDa!inare psiholoică• stailirea nivelului intelectual• identificarea factorilor ap#i să sus#ină

procesele de recuperare "i co!pensatorii.Primul specialist care intră n contact cu

copilul "i care poate dianostica natura prole!ei este medicul de familie. Acesta poate ndru!a părintele "i copilul către oclinică de specialitate unde să se poată faceinvestia#ii c/t !ai a!ănun#ite care să aiă

7


8/82

drept finalitate dianosticarea c/t !ai precisă "i interven#ia c/t !ai ti!purie.

upă contactul cu !edicul defa!ilie; va treui să lua#i leătura cuSpitalul de Psi)iatrie Socola Iaşi sec#iade 6euro-Psihiatrie infantilă sau cu

!edici neuropsihiatri care au avi9 din partea Co!isiei pentruProtec#ie aCopilului de a eliera certificate!edicale necesare la dosarul deEvaluare Co!pleDă a copilului.

Hedicul de fa!ilie este cel care

ndru!ă copilul "i fa!ilia către !ediciispeciali"ti din policlinică care vor evaluacopilul din punct de vedere !edical "ivor co!pleta fi"a !edicală necesară pentru orientarea "colară.Această evaluare va scoate n eviden#ăsau va infir!a eDisten#aunor afec#iuni asociate n func#ie de

care se va elaora planul individuali9atde interven#ie.Fr!ătorul specialist la care treuie să

apela#i este asistentul social alServiciului Pu*lic de Asistenă Socialăde la nivelul localită#ii de do!iciliu.Acest specialist pe l/nă evaluarea din punct de vedere social al fa!iliei are

datoria de a plasa fa!ilia n re#eaua deasisten#ă socială.

Şcoala este una din veriileesen#iale care contriuie at/t ladepistarea precoce a copiilor cudeficien#e "i totodată are !enirea de aefectua o evaluare ini#ială din

punct de vedere psihopedaoic. Aici seco!pletea9ă caracteri9area psihopedaoică "i traseul educa#ional alcopilului; docu!ente necesare n evaluareacopilului de către Serviciul deEvaluare Co!pleDă a

Copilului.Fn rol i!portant n

asiurarea drepturilor copiilor cudi9ailită#i revine Serviciului deEvaluare Co!pleDă a Copilului (S.E.C.);co!parti!ent de specialitate din cadrul.I.A.S.P.C.. Acest serviciu are

ur!ătoarele responsailită#iidentifică copiii cu dizabilităţi şidificultăţi de învăţare şi adaptare socioşcolară care necesită încadrare în grad de handicap şi orientare şcolară şi profesională;verifică îndeplinirea condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de

handicap şi orientarea şcolară şi profesională a acestuia; realizeazăevaluarea complexă acopilului;întocmeşte raportul de evaluare complexă şi panul de recuperare a copilului cudizabilităţi şi propune Co)i$iei pe!(r+

Pro(ec&ie a Copil+l+i încadrarea copilului

în grad de handicap şi orientarea şcolară şi profesională şi, după caz, stabilirea uneimăsuri de protecţie;întocme te planul individualizat deș protecţie pentru copilul cu dizabilităţi;urmăre te realizarea planului deșrecuperare;

8


9/82

efectuează reevaluarea anuală;comunică în scris părinţilor saureprezentanţilor legali data stabilită pentru reevaluare;

efectuează reevaluarea pe ciclu şcolar acondiţiilor privind orientarea şcolară şi profesională;

Pentru eli*erarea certificatului de +ncadrare +ntr,un grad

de )andicap i a celui de orientare colară:ș ș $) la sediul D.ASPC se co!pletea9ă i se depune oș cerere de către

repre9entantul leal al copilului@') pentru elierarea certificatului de ncadrare n rad de handicap se va

depune un dosar care să cuprindă actele Certificatul medical elierat de !edicul specialist din cadrul centrelor

!edicale acreditate - certificat !edical cu ti!ru fiscal - (A!ulatorii despecialitate sau Spitale) i alte docu!ente !edicale repre9entative pentrușevaluarea stării de sănătate a copilului - (ilete de ie ire din spital;ștrata!ente; recuperare)@

Certificatul de na tere al copiluluiș - copie DeroD@ -uletinele de identitate sau căr ile de identitate ale părin ilor sauț ț

repre9entan ilor leali - copii DeroD@ț Certificatul de căsătorie a părin ilor sau n func ie de ca9ț ț

Certificatul de deces; Sentin ă 0udecătorească de divor ; Jotăr/re deț ț plasa!ent@

.i a psi)ologicăș - for!ular tip - (elierată de psiholoul dincainetele psiholoice sau de psiholoul colar din coli; vi9at cuș șta!pila unită ii; sau de Co!isia de Evaluare Continuă de la nivelulș ț

colilor speciale sau a colilor interatoare)@ș ș .i a medicală sintetică ,ș for!ular tip - elierată de !edicul de

fa!ilie@ Caracteri/area psi)opedagogică - co!pletată de educatorul;

nvă#ătorul sau diriintele copilului@

9


10/82

%raseul educaional - co!pletat de educatorul; nvă#ătorul saudiriintele copilului@

Adeverină de elev sau de frecventare a rădini#ei.

Pe!(r+ orie!(area colară pe l/nă actele enu!erate !ai sus !ai suntnecesare

Adeverin ă de venit sau taloane de pensie la a!ii părin i@ț ț+i ă !edicală K for!ular tip K co!pletată de către !edici speciali ti i de cătreș ș ș!edicul de fa!ilie@Avi9 epide!ioloic.Echipa care va anali9a cererea de ncadrare n rad de handicap "i:sau de orientare

"colară este for!ată din• Psiholo• Psihopedao• 6europsihiatru:neurolo: psihiatru pentru copii• Asistent social

Această echipă va evalua copilul din punct de vedere al tulurărilor func#ionalestailite prin evaluarea !edicală făcută pe a9a dianosticului !edicului specialistcurant "i al stadiului de evolu#ie; de co!plica#ii n activitatea "i participarea socială.Gn ur!a evaluării co!pleDe se staile Lte severitatea handicapului; iar dosarul carecon Line Li raportul final de evaluare co!pleDă va fi naintat Co!isiei pentruProtec Lia Copilului; !preună cu propunerea de ncadrare ntr-o cateorie de

persoane cu handicap; orientare Lcolară Li profesională sau; dacă situa Lia oi!pune stailirea unei !ăsuri de protec Lie.Co!isia pentru Protec Lia Copilului; n ur!a anali9ei dosarului va eliera o hotăr/recu aneDele

- Cer(ifica(+l #e 0!ca#rare 0! 1ra# #e %a!#icap " cu ovalailitate de $' luni. Se poate rennoi i n ca9ul !odificării stării deșsănătate a copilului p/nă la data eDpirării celor $' luni de valailitate@ -

Cer(ifica(+l #e orie!(are colară i profe$io!ală ș ș - actual!entecu valailitate pe perioada unui ciclu colar (8-8; -888; 8M-M88). Seșva rennoi la 1 ani sau n ca9ul schi!ării unită ii de nvă ă!/nt sau aț ț

for!ei de ocrotire@

- Pla!+l #e rec+perare a copil+l+i c+ #i,a/ili(ă i ț (acces la servicii despecialitate; recuperare; terapie; educa ionale; etc.)ț

De ce /e!eficia,ă copiii 0!ca#ra&i 0! 1ra# #e %a!#icap

10


11/82

Copilul cu +ncadrare +n grad de )andicap grav *eneficia/ă de: Aloca#ie de stat n condi#iile "i n cuantu!ul prevă9ut de lee !a0orat cu $%%N@ Ouet personal co!ple!entar lunar; indiferent de venituri@ 8nde!ni9a#ie pentru nso#itor sau asistent personal@ Iratuitatea transportului interuran; la aleere; n li!ita costului unui ilet la tren

accelerat; clasa a 88-a; cu autou9ele; n li!ita a $' călătorii dus-ntors pe ancalendaristic; at/t pentru copil c/t "i pentru nso#itor@ Iratuitatea transportului uran cu !i0loace de transport n co!un de suprafa#ă "i cu

!etroul.

Copilul cu +ncadrare +n grad de )andicap accentuat *eneficia/ă de: Aloca#ie de stat n condi#iile "i n cuantu!ul prevă9ut de lee !a0orat cu $%%N@ Ouet personal co!ple!entar lunar; indiferent de venituri@ Iratuitatea transportului interuran; la aleere; n li!ita costului unui ilet la tren

accelerat; clasa a 88-a; cu autou9ele; n li!ita a * călătorii dus-ntors pe ancalendaristic@

Iratuitatea transportului uran cu !i0loace de transport n co!un de suprafa#ă "i cu!etroul.

Copilul cu +ncadrare +n grad de )andicap mediu *eneficia/ă de: Aloca#ie de stat n condi#iile "i n cuantu!ul prevă9ut de lee !a0orat cu $%%N@

Ouet personal co!ple!entar lunar; indiferent de venituri.

a$i$(e!( $ocial Mi%aela 2o/i!că

profe$or Oa!a Plai+Programul de integrare şcolară a copiilor cu cerine educative speciale

Privită din perspectivainterării; "coala favori9ea9ă eDisten#aunui schi! intercultural al valorilor;ntr-o !anieră activă; caracteri9ată prin participare "i i!plicare; o

realitate ce i!pune orani9area "colii după!odelul diversită#ii. >oala pentrudiversitate; deschisă "i elevilor cu cerin#eeducative speciale; pune un accent deoseit pe interrela#ia continuă a tuturor factorilor

11


12/82

i!plica#i n prora!ul de lucru alcopilului; iar prora!ul de lucruderulat n "coală se !ateriali9ea9ă nac#iuni "i activită#i concrete centrate pe anali9a nevoilor reale ale copilului; pe valorificarea resurselor "colii "i a

resurselor eDistente n co!unitate; pestailirea unor oiective care să!ine ar!onios nevoile "i resurseleeDistente. Educa#ia specialăeste for!a de educa#ie adaptată "idestinată tuturor copiilor cu cerin#eeducative speciale care nu reu"escsinuri să atină un nivel de educa#iecorespun9ător v/rstei "i cerin#elor societă#ii pentru un o! activ; autono!"i independent. Principiile care stau la a9a educa#iei speciale sunt0arantarea dreptului la educaie aloricărui copil:

Copiii au dreptul să nve#e !preună

indiferent de dificultă#i "i de diferen#e;+iecare copil este unic "i are un anu!it poten#ial de nvă#are "i dede9voltare;

>coala "i co!unitatea asiură "anseeale de acces la educa#ie pentru to#icopiii.

Asigurarea de servicii

speciali/ate centrate pe nevoilecopiilor cu cerine educative speciale:Corelarea tipurilor de educa#ie "i afor!elor de "colari9are n func#ie descopul educa#iei; oiectiveleenerale "i specifice; precu! "i definalită#ile educa#iei.

, Asiurarea coneDiunii educa#ionale prinactivită#i co!pleDe.

+inalitatea educa#iei specialeeste de a crea condi#iile unei une interărisociale "i profesionale a persoanelor cu nevoispeciale.

8nterarea "colară se reali9ea9ăn unită#i de nvă#ă!/nt de !asă "i:sau nunită#i de nvă#ă!/nt special; una dincerin#ele interării eficiente a copiilor cucerin#e educative speciale fiind de a creaservicii de spri0in ; speciali9ate n asisten#aeduca#ională de care să

eneficie9e copiii:elevii interaLi.Fnul din serviciile speciali9ate necesare ninterarea educa#ională a copiilor cu cerin#eeducative speciale este reali9at de cătrecadrele didactice de spri0in sau itinerante.Pot eneficia de serviciile de spri0ineduca#ionalcopii:elevii care au certificat de eDperti9ă

"i orientare "colară "i profesională elierat deco!isia de protec#ie a copilului@copiii:elevii cu dificultă#i de nvă#are saude de9voltare care au reco!andarea co!isieiinterne de evaluare continuă din "coala:centrul de resurse@copiii:elevii cu cerin#e educative speciale pentru care eDistă o solicitare scrisă din

partea fa!iliei.Prora!ul 0ude#ean de de9voltare a

serviciilor educa#ionale de spri0in pentrucopiii:elevii cu cerin#e educative speciale areca scop asiurarea accesului eal la educa#ie pentru toLi copiii "i tinerii cu cerin#eeducative speciale din 0udeLul 8aLi.Serviciile de spri0in educa#ional ce pot fi

12


13/82

acordate n cadrul acestui prora! nfunc#ie de prole!atica specificăfiecărui copil suntActivită#i de adaptare curriculară K

Elevii cu dificultă#i de nvă#areau nevoie de activită#i recuperatorii "i

de o atitudine specifică; confor!nevoilor individuale. Această aordare

diferen#iată necesită o colaorare str/nsăntre nvă#ător "i nvă#ătorul sau profesorulde spri0in.Prora!ă adaptată la li!a ro!/na; etap 8nterven#ia recuperatorie treuientotdeauna să respecte personalitatea "i

nivelul de deficien#ă al copilului. Criteriul dealeere a prora!ului de de9voltare; a

prora!ă adaptată la !ate!atică@Activită#i de nvă#are individuali9ată@Activită#i terapeutic-recuperatoriiindividuali9ate sau de rup K terapie psiho!otrică; =inetoterapia; terapieconitivă; terapie ocupa#ională;consiliere psihopedaoică; educa#iesen9orial

perceptivă; terapia tulurărilor de li!a0@Consilierea părin ilor.ț

Prin acest prora! se ur!ăre teșG!unătă irea !otiva iei pentruț țnvă are@ț +or!area "i de9voltarea

ailită#ilor de lucru@e9voltarea unor rela#ii afective po9itive de colaorare cu !e!riicolectivită#ii @ 8!plicarea n activită#i"colare "i eDtra"colare. echipe co!petente nvă#ător; psiholo; profesor de spri0in.

Educa#ia interată se referă n

esen#ă la interarea copiilor cu cerin#e

educative speciale n structurile

nvă#ă!/ntului de !asă care poate oferi

un cli!at favorail de9voltării

ar!onioase a acestor copii "i o

echilirare a personalită#ii acestora .

profe$or #e $pri3i! L+!1+ Z0!ica

Ce ne oferă viitorul1orientarea colară i profesională aș ș

copilului cu CES

Gn nvă#ă!/ntul special orientarea"colară "i profesională (&SP) a copiilor cu

C.E.S este un proces co!pleD de preătire"i ndru!are a acestora spre anu!itefor!e de activitate "colară care să le per!ită apoi aleerea unor !eserii care săfie n concordan ă cu aptitudinile "iținteresele lor.

Acest proces se derulea9ă pentreaa perioadă c/t copilul stă n coalaș

specială i ur!ăre teș ș ini#ierea n procesul de infor!are

"colară "i profesională@ cultivarea respectului pentru

profesiile practicate de diferitecateorii de adul#i cu careinteracLionea9ă Li nu nu!ai@for!area Li de9voltarea

1


14/82

deprinderilor de autoservire;auto-ospodărire@

for!area Li de9voltareaatitudinii

po9itive fa#ă de activitatea de nvă#are@ cultivarea deprinderilor de !uncă

independentă Li n echipă; nfuncLie de

posiilităLi@ receptarea "i aprofundarea

infor!a#iilor de a9ă desprere#eaua "colară "i profesionalălocală; teritorială; na#ională@

sti!ularea capacită#ilor elevilor de autocunoa"tere;ndru!area elevilor "i a părin#ilor pentru reali9area unei interărisocio-profesionale opti!e nconcordan#ă cu aptitudinile "iinteresele lor.

Pentru că deficienLa !intală este

asociată cu deficienLa !otorie; n perioada preLcolară Li Lcolară !ică;n nvăLă!/ntul special sunt alocate unnu!ăr !ai !are de ore pentru educarea psiho!otricităLii. Această for!ă detrapie presupune activităLi n carecopilul eDersea9ă esturi; apucă;!anipulea9ă oiecte; Li descoperă

propriul corp Li pe al partenerilor;nvaLă culorile Li operea9ă cu ele;descoperă for!ele; !ări!ile Lioperea9ă cu ele; nvaLă să se oriente9en spaLiu; nvaLă să perceapă ti!pulLi să opere9e cu noLiuni te!porale;

Li de9voltă ailitatea !anuală; nvaLă săseautoservească Li să se autoospodărească;nvaLă să lucre9e sinur Li n echipă;nvaLă să se concentre9e pe o sarcină Lisă persevere9e; Li for!ea9ă atitudini

po9itive faLă de !unca de elev; faLă de!uncă n eneral. Acu! intră n contactcu adulLi care au diferite !eserii; aflădespre !eseriile lor Li nu nu!ai; estenvăLat să respecte !unca celor din 0ur.

Gn i!na9iu se trece de la oinfor!are cu caracter eneral; n clasele -8; spre una aprofundată; n clasele 88-888. upă ce elevul află desprediversitatea for!elor de preătire Li profesiile eDistente pe piaLa !uncii; sereali9ea9ă o infor!are relativdiferenLiată; cu privire la activităLileLcolare Li profesionale spre care se poatendrepta elevul cu nevoi speciale.

Persoanele cu deficienLă !intală pot să-Li nsuLească deprinderi de !uncăn aLa fel nc/t să-Li poată asiuraeDistenLa.

1!


15/82

tricotat; roderie.Pentru o interare profesională

corespun9ătoare a tinerilor cu CES sei!pune ca o necesitate do/ndirea uneicalificări adecvate di9ailită ii i nț școncordan ă cu cerin ele actuale de pe pia aț ț ț!uncii. Această calificare se poate o ineț

ntr-o coală profesională@ două coli dinș ș 0ude ul 8a i vin cu oferte n acest sensț ș.r+p+l colar 456 Pa7elc+8Ș Ia i9 ș 7iceu tehnoloic special K ciclul

inferior al liceului K calificările tinichiiu-vopsitor auto t/!plar universal

confecLioner produse teDtilecofetar K patiser.An de co!pletare (nivelul '

SAH) pentru !eseriile t/!plar universal cofetar K

patiser confecLioner produse teDtile.

15

r. Si!on a reali9at o listă a celor !ai u9uale for!ede !uncă n care pot fi ncadrate persoanele cu deficienLă!intală dar care nu epui9ea9ă activităLile profesionale ncare pot fi incluLi

ocupaLii co!une pentru cele două

seDe lucrări de ospodărie;rădinărit; croitorie; ucătărie;spălătorie; Lesătorie; !pletituri@

ocupaLii pentru ăieLi t/!plărie;9idărie; nri0irea ani!alelor;

confecLionarea periilor; ci9!ărie; vopsitorie; fri9erie;i!pri!erie@

ocupa ii pentru fete confec ii de 0ucării; cro etat;ț ț ș


16/82

următor"

coalaȘ #e Ar(e i ș Me$erii 4Tri!i(a$8 T*r1+ Fr+)o$9 lucrători n construc ii iț ș

a!ena0ări pulice.+iecare asolvent al clasei a 888a

din nvă ă!/ntul special va putea ocupațun loc n una din aceste institu ii i vaț ș eneficia de

activităLile educativ-terapeutice Li

de profesionali9are@ internat ratuit@

trei !ese pe 9i ratuite@ acordarea de Q ani de

u9unar pentru elevii cu statutintern@

asiurarea locului n care să seefectue9e practica despecialitate@ elierareaunei diplo!e de studiirecunoscute care să ateste preătirea teoretică i practicășde care t/nărul a eneficiat.

Pe parcursul claselor 88-888; ncoala specială se reali9ea9ă i oș ș

infor!are de detaliu asupra acestor do!enii de activitate colară iș ș

profesională accesiile copiilor cuC.E.S. folosindu-se o a!ă variată de!etode i !odalită i de infor!areș țnt/lniri cu speciali ti din diferiteșdo!enii de activitate; cu fo ti coleișasolven i de coală specială; careț șur!ea9ă o for!ă sau alta de colari9areșsau care sunt ncadra i de0a nț

activitatea productivă@vi9ite n institu iițsau unită i productive@ț vi9ionare de fil!e docu!entare@ studiere de reviste de specialitate@vi9ite n colileș profesionalespeciale@căutare de infor!a ii pe internet.țAc iunea cu care se ncheie procesul dețorientare colară n coala Specialăș ȘPa cani presupune Qsfaturi de orientare;șcu caracter facultativ; const/nd ninfor!a ii i indica ii cu privire la profilulț ș țde activitate profesională n care

respectivul elev are cele !ai !ari anse deșinterare i de9voltare. Gn acordareașacestora ine! sea!a de necesitateațasiurării unui echiliru dina!ic ntreaspira iile colare i profesionale;ț ș ș posiilită ile elevului; cerin ele vie iiț ț țsociale i oferta educa ională. Aleerea leș țva reveni nsă n totalitate copilului iș

părintelui n fa a co!isiei dese!nate dețcătre Serviciul de Evaluare Co!pleDă;care se va ocupa de orientarea colară iș ș profesională a elevilor n ciclul colar și!ediat

Pentru a se face orientarea de cătreco!isie; la sf/r itul clasei a 888-a; nș perioada !ai-iunie; copilul treuie să se pre9inte cu dosarul personal de orientare

16


17/82

colară i profesională care treuie săș școn ină docu!enteleț

-copie după certificatul de orientarecolară e!is de către Co!isia deș

Protec ie a Copilului i valail pentruț șciclul colar care toc!ai s-aș

ncheiat@-copie după hotăr/rea de plasa!ent sau

copie după sentinLa civilă care săateste faptul că elevul este ocrotit ntr-o instituLie speciali9ată@ - copie dupăcertificatul de ncadrare n rad dehandicap; certificat care treuie să fievalail n !o!entul n care se faceevaluarea pentru orientarea Lcolară Li profesională@

-fiLa !edicală sintetică @-fiLa !edicală pentru orientarea Lcolară

Li profesională@ - fiLa

psiholoică@

-fiLa de caracteri9are psihopedaoică @-fiLa traseu educaLional@-adeverinLă de elev@-avi9 epide!ioloic@-copii după actele de identitate ale

părin ilor (căr i de identitate;ț ț

certificat deces după ca9; copiehotăr/re de divor ; copie hotăr/re deț plasa!ent de tip fa!ilial)@

-copii după actele de identitate aleelevului (certificat de na tere; carte deșidentitate)@ - anchetă socială elieratăde Serviciul Pulic de Asisten ățSocială de la nivelul localită ii deț

do!iciliu din care să reiese date despresitua ia socio-econo!ică i culturală aț șfa!iliei.

17


18/82

profe$or Oa!a Plai+ a$i$(e!( $ocial

Mi%aela 2o/i!că Ce poate spune unpărinte1

Pentru fiecare mamă copilul esteo recunoaştere a valorii ei ca femeie şi ca fiinţă a lui Dumnezeu reatorul,creatoare pe păm!nt" Pentru orice tată

copilul este o recunoaştere a virilităţii şi a succesului în plan creator" Din momentul conştientizării că un prunc este în formare, în sufletele ambilor părinţi,apare speranţa încununării relaţiei dintreei şi începe o schimbare profundă a sentimentelor faţă de omenire şi creşteresponsabilitatea lor în raport cu viitorul"

18

coala i familiaȘ ș

A fi părintele unui copil cu nevoi speciale

Copil+l )e+ e$(e +!ic #l vedem pe stradă i nu-l remarcăm, cu at!t mai pu in încercăm să-l în elegemș ț ț

i să-i aflăm nevoile"ș $ venit pe lume ca o mare bucurie devenind lumina i sufletul meu, respiramș

cu el, trăiam pentru el i nu exista dec!t el"ș Deodată ceva s-a rupt% nu era copilul pecare-& a teptam"ș e e de făcut' (ă fug' (ă abandonez lupta' De ce mi se înt!mplămie' u ce am gre it' De ce eu' )ă aplec în fa a sor ii ca o trestie bătută de v!nt, tot ș ț ț mai *os, mai *os, mai *os" D+D$., tot ca trestia mă îndrept i renasc ca pasăreaș Phoenix din propria cenu ă i încep să lupt pentru copilul meu i încerc să-i în eleg ș ș ș țneîn elesul, să descifrez indescifrabilul i să pătrund nepătrunsul" /a început e greu,ț șca orice necunoscut nu se lasă descoperit u or dar în eleg că merită să lupt pentru el ș ț chiar dacă nu sunt spri*inită îndea*uns" (ă-i în eleg nevoile i vrerile, să-l a*ut săț șcunoască o lume, care chiar dacă este a a cum este, eu sper să devină mai bună iș șmai tolerantă cu cei care sunt altfel"

+l se uită la voi% to i sunte i la fel" 0oi vă uita i la el% el este 1234ț ț ț


19/82

dată apărut în universul apropiat,copilul transformă linia vieţii de p!năatunci a întregii familii" $şa seînt!mplă la naşterea fiecărei fiinţe4

O )ă)ică

De ce oare trebuie să identificăm şi să materializăm prin cuvinte starea părinţilor în calea cărora apare un copil diferit, cu dizabilitatea" are nu fiecarecopil e diferit' (e pot găsi, în univers,

asemănări totale care să şi evolueze în mod complet identic' /a aceste întrebări ar trebui să răspundem fiecare dintre noi4 5irăspunsurile vor fi cu siguranţă diferite, pentru că aşa este construită lumea" De aceea acei părinţi sau acei oameni care

nu au fost aleşi să poată procrea, care îşimanifestă neîncrederea în posibilitatea dea creşte şi educa un copil, fie el şi cudizabilitate, merită spri*inul apropiaţilor pentru a putea depăşi această stare"

Dar ce este o dizabilitate'are ne naştem cu abilităţi sau acestea se

formează în timp, cu spri*inul celor apropiaţi şi a profesioniştilor în ale educaţiei şi formăriiuniversului uman'4 De aceştia şi de aluatul creat de Dumnezeu depindeasimilarea abilităţilor şi formarea omului" ă acest proces poate fi diferit, da,

este adevărat"

Dar oare nu aceasta este menirea formatorilor de suflete şi deschizătorilor dedrumuri aflate în calea vieţii unui nou născut' 5i nu sunt chiar părinţii primii în acest început' 5i este undeva scris că un copil trebuie să fie aşa şi nu altfel' 1nde, că eu nuam aflat4

De aceea fiecare dintre noi, adulţii care am fost binecuv!ntaţi cu posibilitatea procreării suntem desemnaţi să purtăm paşii, mintea şi sufletele copiilor noştri pe

acele plaiuri, în acele întortocheate meandre ale creierului uman şi mai ales sădezvoltăm imaginaţia copilului nostru pentru a pătrunde în esenţa spiritualităţii şi auniversului, în at!ta măsură c!t ne este cu putinţă, pentru ca şi ei să se poată bucurade frumuseţea vieţii"

U! pări!(e ca oricare al&ii: #ar c+ /+!ă $ea)ă: #iferi(;

19


20/82

R&'U' .A2I'IEI 3N E4UCAREA C&PI'U'UI

Creatorul "i consu!atorul tuturor valorilor sociale este o!ul; de aceea de preătirea lor depinde proresul societă#ii. ar "coala a devenit insuficientă pentrufor!area copiilor. &ric/t de eficiente ar fi !etodele "i procedeele folosite de "coală;oric/t de puternică ar fi ac#iunea for!ativă a acesteia; fără concursul ne!i0locit "i

per!anent al fa!iliei; educa#ia copilului nu este co!pletă.Se spune că B !eseria de o! copilul o nva#ă n fa!ilie; deoarece de atitudinea

pe care o adoptă fa#ă de !e!rii fa!iliei depinde !ai t/r9iu rela#iile cu restuloa!enilor. Afir!a#ia că fa!ilia constituie pri!a "coală a o!enirii este un adevăr pecare ni!eni nu-l contestă. +a!ilia este factorul care !odelea9ă personalitateacopilului din pri!ele fa9e ale vie#ii; preătind adaptarea acestuia la !ediul social.

in eDperien#a anilor trecu#i; ca nvă#ătoare n această "coală "i ca nvă#ător despri0in; pot afir!a că nu!eroase ca9uri de inadaptare socială; de aandon "colar nreistrate n r/ndul copiilor s-au datorat părin#ilor care nu au "tiut să-"indeplinească Q rolul de părinte.

Gn decursul anilor a! constatat că ur!ătoarele caren#e (lipsuri) educative alefa!iliilor acestor copiii au favori9at inadaptarea 6epăsarea; lipsa totală de interes a părin#ilor pentru educa#ia copilului@ Iri0a prea !are; răsfă#ul din draoste eDaerată@ 7ipsa autorită#ii !orale a părin#ilor (din cau9a unor vicii; cu! ar fi alcoolul)@

7ipsa de n#eleere fa#ă de ace"ti copii; lipsa afectivită#ii fa#ă de copil.-a! !părtă"it aceste constatări pentru a eviden#ia faptul că orice a! face noi;cadrele didactice; pentru educarea copiilor; fără spri0inul du!neavoastră; al părin#ilor;această educa#ie va avea unele lipsuri. e aceea este necesară o colaorare str/nsăntre fa!ilie "i "coală pe tăr/!ul co!un al educa#iei; av/nd acela"i scop de9voltarea personalită#ii copilului.

ăspunderea părin#ilor fa#ă de copil nu se sf/r"e"te atunci c/nd acesta iese pe u"ă"i vine la "coală. Copilul are nevoie să fie a0utat; apărat; călău9it; are nevoie să se

si!tă i!portant pentru cei pe care i iue"te. Cu! pute#i să vă a0uta#i copiii? Ce pute#iface pentru el? acă oserva#i la copilul du!neavoastră că nu pronun#ă corect sunetele; nu

vore"te corect; nu fi#i nepăsători; apela#i la un looped. ede#i că nu reu"e"te să nsu"ească cuno"tin#ele n acela"i rit! cu coleii săi de

clasă; solicita#i a0utorul profesorului :nvă#ătorului de spri0in. Copilul du!neavoastră este nesociail; retras; i9olat; nu co!unică sau este aresiv;

violent; atunci cere#i spri0in psiholoului sau consilierului.

20


21/82

7oopedul; psiholoul; profesorul de spri0in; consilierul sunt speciali"tii care oferăspri0in copilului du!neavoastră. otodată ace"ti speciali"ti vă pot a0uta să n#elee#i!ai ine de ce are nevoie copilul du!neavoastră "i cu! pute#i să-i oferi#i spri0in nactivitatea "colară. ar; nu uita#i; oric/t de uni ar fi speciali"tii (loopedul; psiholoul; consilierul; profesorul de spri0in) este nevoie de un parteneriat real cu părin#ii pentru ca eDerci#iile să fie de folos. Cu alte cuvinte; copiii treuie să lucre9e "i

acasă; iar aceste eDerci#ii sunt un un prile0 de co!unicare ntre copil "i părinte; deapropiere "i de nvă#are.

Chiar dacă ave#i un copil Qcu prole!e; nu aandona#i ndatorirea de părinteRCopilul pe care l cre"te#i "i-l educa#i nu este la fel ca to#i ceilal#i este Qal vostru "ieste Qunic; de aceea este de Qnenlocuit. e aceea educa#ia pe care i-o dă! treuieadaptată personalită#ii lui.

uca#i-vă cu copiii; desena#i !preună cu ei; citi#i-le poe9ii; pove"ti; face#i diferitealte activită#i !preună; pentru că toate acestea vă oferă oca9ii de co!unicare; denvă#are.

0!7ă ă(or #e $pri3i!ț PA5ĂL MARIA

.amilia e prima coalăș

6nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-iînveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti"7

8" 9ames

+a!ilia este considerată ca fiind pri!a "coală a copilului iar părin#ii pri!iisăi educatori. e felul cu! este educatcopilul n fa!ilie; n pri!ii ani de via#ă;depinde atitudinea lui fa#ă de !uncă "invă#ătură; depinde profilul său !oral cao! "i cetă#ean. Educa#ia ce se reali9ea9ăn !ediul social de provenien#ă alcopilului "i pune a!prenta asupra tuturorlaturilor personalită#ii o!ului. +a!iliarepre9intă punctul de plecare; etapaini#ială n educa#ia copiilor; etapă care arenr/urire asupra ntreii

de9voltări ulterioare a copilului. Poporul asinteti9at i!portan#a acestei etape neduca#ia o!ului prin ur!ătorul enun# Qsecunoa"te p/nă la ătr/ne#e cine are "i cinenu are cei "apte ani de acasă.

+a!ilia este aceea care pune a9eleeduca#iei copilului; ea trasea9ă liniiledirectoare ale evolu#iei lui viitoare. Pentruaceasta; părin#ii treuie să ofere copiilor lor un un eDe!plu; un !odel de cinste;de !uncă "i corectitudine. Pentru că; după

cu! afir!a . Ia!es; nu-i nve#i pe al#iiceea ce vrei; nu-i nve#i ceea ce "tii; inve#i ceea ce e"ti. 6u treuie să fiispecialist n prole!e de pedaoie afa!iliei pentru a face o ună educa#ie propriilor copii. Se nt/lnesc situa#ii ncare persoane cu naltă preătire n

21


22/82

do!eniul "tiin#elor educa#iei săv/r"escrave erori n cre"terea "i educa#iaodraslelor lor; după cu! !ulte persoane !ai pu#ininstruite "i cresc ine copiii "i le dau oeduca#ie corespun9ătoare; pe a9a

eDe!plului personal pe care li-l oferă; a unului si!# pedaoic "i anvă#ă!intelor do/ndite n fa!iliile dincare provin.

+a!ilia treuie săasiure copiilor; pe l/nă condi#iile!ateriale necesare cre"terii "i de9voltăriinor!ale a acestora; "i oa!ian#ă afectivă; caracteri9ată princal!; căldură sufletească; n#eleere "idraoste !ăsurată. & at!osferă fa!ilialăn care do!ne"te cal!ul;n#eleerea; respectul "i ncrederea este enefică pentru cre"terea "i de9voltareafi9ică "i psihică a copiilor.

Părin#ii care se ceartăn pre9en#a copiilor; "i aruncă reciprocacu9e "i in0urii sau recur la violen#efi9ice; nu "i dau sea!a ce trau!e psihice provoacă !icilor fiin#e nevinovate; c/tei!aini de co"!ar se fiDea9ă n !e!oriaacestora. Situa#ia devine de-a dreptuldra!atică atunci c/nd copiii; incapaili de

a se apăra; sunt supu"i unor aresiuniverale "i fi9ice.

Fn alt aspect #ine de fa!iliile cu unsinur copil sau cele cu !ul#i copii. Gntr-un studiu de socioloie intitulat BAltăcre"tere; e!inentul eorafSi!ion Hehedin#i afir!a Copii !ul#i K

copii uni. Sinta!a astfel for!ulatăeDpri!ă un adevăr incontestail. Gnfa!iliile nu!eroase din lu!ea satelorcopiii erau crescu#i cu !ari dificultă#i;datorită constr/nerilor econo!ice; dareduca#ia lor se făcea u"or. raostea

părin#ilor era dispersată; nu focali9ată can ca9ul copilului unic; orani9area strictăa vie#ii "i !uncii contriuia la for!areaspiritului de solidaritate "i cooperare iarinfluen#a copiilor !ai !ari asupra celor!ici; era n !a0oritatea ca9urilor; po9itivă.Antrenarea tuturor copiilor; de la cel !ai

!ic n activită#ile ospodăre"ti; re9olvarea prole!elor !a0ore de via#ă ale fa!ilieicu i!plicarea tuturor !e!rilor ei; 0ocurile "i lu!ele; sărătorile "idistrac#iile; colorau "i !oă#eau via#aspirituală n fa!ilie "i contriuiau lasudarea leăturilor suflete"ti; a draosteifră#e"ti.

Pentru a fi un !ediueducativ favorail; n via#a de fa!ilietreuie să do!nească disciplina; !unca;ordinea; cinstea; corectitudinea; să eDisteun cod de nor!e "i reuli căruia să i sesupună to#i !e!rii rupuluifa!ilial. Gnvă#ătorul care pri!e"te n clasa8-i elevi din astfel de fa!ilii se poate declara !ul#u!it; n situa#iecontrară nsă nu va avea re9ultate oric/tde !ult se va strădui dacă nu va "ti săclădească el te!elie năl#ării viitoare acopilului.

„Copiii învaţă ceea cetrăiesc ” Dorothy Law

Nolte

22


23/82

acă trăiesc n critică "i cicăleală; copiii

nva#ă săconda!ne@

acă trăiesc n ostilitate; copiii nva#ă să

fie aresivi@acă trăiesc n tea!ă; copiii nva#ă săfie anDio"i@ acă trăiesc ncon0ura#ide !ilă; copiii nva#ăautoco!păti!irea@acă trăiesc ncon0ura#i de ridicol; copiiinva#ă să fie ti!i9i@

acă trăiesc n elo9ie; copiii nva#ă să

si!tă invidia@ acă trăiesc n ru"ine;copiii nva#ă să se si!tă vinova#i@acă trăiesc n ncura0are; copiii nva#ă săfie ncre9ători@acă trăiesc n toleran#ă; copiii nva#ărădarea@acă trăiesc n laudă; copiii nva#ă

pre#uirea@acă trăiesc n acceptare; copiii nva#ă săiuească@acă trăiesc n aproare; copiii nva#ă săse placă pe sine@acă trăiesc ncon0ura#i de recunoa"tere;copiii nva#ă că e ine să ai un #el@acă trăiesc !păr#ind cu ceilal#i; copiii

nva#ă să fie enero"i@acă trăiesc n onestitate; copiii nva#ărespectul pentru adevăr@acă trăiesc n corectitudine; copiii nva#ăsă fie drep#i@acă trăiesc n siuran#ă; copiii nva#ă săaiă ncredere n ei "i n ceilal#i@

acă trăiesc n prietenie; copiii nva#ă că

este plăcut să trăie"ti pe lu!e.

0!7ă ă(or 5ic(or 5*!căț Părin#ii treuie să "tie că 9estrea nativăa copilului se de9voltă cu !ediul fi9icactiv "i n !ediul social proprice. &schi!are n !ediu poate conduce laschi!ări nu nu!ai n con inutul a ceeațce copilul nva#ă; dar "i n capacitatea sade a nvă#a. Capacitatea de nvă#are acopilului ur!ea9ă cura activă a !ediului

n care se de9voltă. Copilul este produsula ceea ce nva#ă; intelien#a; activitatea "intinderea aptitudinilor sale sunt orefelectare a !ediului său; deci adascălilor săi.

Hisiunea părin#ilor este de a oferi un!ediu care să favori9e9e cre"terea lor.Pentru părin#ii copiilor cu nevoi speciale e

necesară instituirea Q"colii părin#ilor ncare; ca "i consilieri fa!iliali i a0ută! n pri!ul r/nd să le cunoască Qnevoile; să-i perceapă oiectiv; a"a cu! sunt. Fnlucru i!portant n desfă"urarea activită#iididactice a educatorului este să-l asculte pe părinte deoarece el este cel !ai !areQfurni9or de date despre copil.

Sunt situa#ii n care părin#ii nu aurădarea necesară de a a"tepta re9ultatele!uncii educatorului; a terapeutului; carecunosc/ndu-"i Qsuiectul aplică !etodaQpa"ilor !ici ; dar siuri "i ac#ionea9ăn func#ie de profilul său psiholoic. ar;sunt "i situa#ii n care părin#ii; condu"i de

2

coala i fa)iliaȘ ș


24/82

dorin#ă; speran#ă "i iuire pentru copil;cred că educatorul poate săv/r"iQ!inuni. Fită si!plul fapt că fiin#a carele spune Q!a!ă; Qtată "i se uită drala ei este ea nsă"i cea !ai !are !inune.

Ei părin#ii "i ei educatorii treuiedoar să se nri0ească ca această Q!inunesă nu #ină doar trei 9ile. Părin#ii treuie să"tie că profesorul l tratea9ă pe elev ca peun partener; l respectă; l ncura0ea9ă; ivore"te pe un ton cal!; afectuos;deoarece fiecare copil are nevoi "i dorin#e

unice; precu! "i o personalitate unică. Gnconsecin#ă "i părintele; pe c/t este posiil;acasă treuie să continuie n aceea"i!anieră. Acest lucru se reali9ea9ă de laca9 la ca9 pentru că "i părin#ii elevilor no"tri sunt diferi#i ca "i preătire; posiilită#i intelectuale; !entalitate;te!pera!ent; !ediu de viată; etc.

An de an; de la o serie de elevi la alta; părin#ilor li se face cunoscut reula!entul"colar; reula!entul de ordine interioară"i foarte i!portant; orani9area eficientăa rei!ului 9ilnic de via#ă a copilului nfa!ilie "i n special pentru "colarul careeste deter!inat să se ncadre9e ntr-un

prora! de instruire "i educa#ie diri0at decadrele didactice; dar cu spri0inul fa!iliei. Gncă din pri!a 9i de "coală educatorulare datoria de a pre9enta părin#ilor rei!ul de !uncă "i odihnă care treuieaplicat orani9at; ndru!at "i controlat n pri!ul r/nd de fa!ilie. Pentru reali9areacu u"urin#ă a sarcinilor "colare; pentru

ocrotirea sănătă#ii "colarului se vor avean vederea orani9area eficientă a ti!puluide lucru; a prora!ului de relaDare "i 0oacă; !pletirea activită#ilor casnice culectura "i cu alte activită#i distractiv

recreative.

0!7ă&ă(or Sil7ia .ala!ti! că via a de a9i a devenit ca oȘ ț

furtună; un a!estec de !ulte activită ițcare de !ulte ori vă răpesc din ti!pul pecare l petrece i cu copilul du!neavoastră.ț

e !ulte ori sunte i !ul u!it dacă acestaț ț i caută sinur activită i (televi9orul;ș țcalculatorul) i nu !ai pune ntreări i nuș șvă !ai solicită aten ia. ar ceea ce nuțtreuie să uita i niciodată este faptul cățti!pul pe care l petrece i !preună cuțcopilul du!neavoastră i va puneța!prenta asupra ntreii sale vie i.ț

Siuran a i căldura pe care i-o trans!ite iț ș țdu!neavoastră va influen a n ine stareațe!o ională a copilului i va duce laț șde9voltarea lui at/t fi9ică; c/t i psihicășar!onioasă. e aceea; oric/t de ocupatsau oosit vă si! i i; nu uita i de copilulț ț țdu!neavoastră i petrece i 9ilnicș ț!o!ente fru!oase !preună. ori i cuțel; interesa i-vă ce a făcut la coală;ț șntrea i-l despre prietenii lui; despreț preocupările lor; despre ce l-a ntristat sau ucurat n acea 9i; despre ce i dore te săș șfacă !/ine.

2!

%impul li*er # 5Cum să fiu l6ngă copilul meu7


25/82

ă propune! c/teva activită i si!plețde petrecere a ti!pului !preună cucopilul du!neavoastră

Să fi i alături de el" +nainte sățadoarmă8

Fnii ne a!inti! cu dra de

povestea dinainte de culcare; de voceadulce a !a!ei sau a tatălui; de!/n/ierea lor nainte să ne fure so!nul.Pove tile constituie o !odalitate foarteșeficientă de educa ie; pentru că ițtrans!it copilului valori !oralefunda!entale; l nva ă să deoseeascăț inele de rău i l a0ută să- i identificeș ș propriile nelini ti cu cele aleș persona0elor.

Pove tile sunt unul dintre cele !aiș pre ioase !i0loace prin care te po i apropiaț țde copilul tău. reuie să faci din povestea de seară un adevărat !o!ent; pe

care copilul să l a tepte cu nerădare nșfiecare 9i. ă via a persona0elor prin totțfelul de i!ita ii haioase; ncura0ea9ă-l pețcopilul tău să participe la descoperireaele!entelor care ur!ea9ă n desfă urareașac iunii etc. i dacă uneori nu e ti!p deț Ș pove ti; ncearcă !ăcar să fii alături de elșnainte să adoar!ăR i un si!plu sărut peȘ

frunte; i o si!plă !ră i are; valorea9ăș ț șuneori pentru puiul tău; indiferent de c/ ițani are; !ai !ult dec/t o 9i petrecută!preunăR

Nu rata i nici o oca/ie să fi iț ț +mpreună

Chiar dacă s/!ăta i du!inicașsunt 9ilele dedicate cură eniei n casă iț ș

odihnei după o săptă!/nă rea de !uncă; profită de orice clipă lieră i scoate-i peșcopii la iară verde; n parc sau la!aa9in; sau pur i si!plu pe stradă. +ăștotul ca i cu! a i pleca !preună ntr-oș țeDpedi ie; inventa i 0ocuri i pove ti iț ț ș ș ș

r/de i de tot ce descoperi i n !icaț țdu!neavoastră aventură. 6u uita să pui la punct o !ul i!e de 0ocuri active pe care leț pute i 0uca !preună.ț

Petrece i seara +mpreunăț elevi9orul i !ai ales calculatorulș

ne răpe te n ulti!ul ca! tot ti!pul.ș

Gnri0orător este faptul ca toc!ai copiiisunt pri!ii care cad victi!e dependen eițde calculator i televi9or.ș

e ce? Pentru că nu au altceva defăcutR Cu ani n ur!ă; cartierele erau pline de copii care se 0ucau i petreceauș!ult ti!p !preună. Acu! e cu!vaaltfel. Copiii petrec din ce n ce !ai !ultti!p n casă. i se nt/!plă uneori c/ndȚvii seara oosit i i ve9i de copilul nș țfa a calculatorului sau al televi9orului sățte si! i cu!va lini tit că nu e ti deran0at?ț ș șe !ulte ori preferi să i dai de !/ncaren fa a televi9orului; dec/t să va ucura iț țde o cină n fa!ilie.

ă la o parte co!oditatea ișinstaurea9ă o reulă cel pu in o !asă peț9i !/nca i n fa!ilie. Gn acele !o!entețave i oca9ia de a povesti ce a i !ai făcutț țn ti!pul 9ilei; pute i discuta desprețnelă!uririle pe care le are copilul; văapropia i astfel !ai !ult de el i el deț șvoi.

25


26/82

0ăti i i face i curat +n casăț ș ț +mpreună

Copiii adoră să vă i!ite; să se facăutili i chiar să se !urdărească. +ă-le peș plac i lasă-i să te a0ute la treurile dinșcasă. Oinen eles; ideal ar fi să leț

transfor!i n ni te activită i plăcute iș ț șa!u9ante. Chiar dacă ucătăria va arătaca după ră9oi după ce a i ătitț!preună; să nu vă nfuria i@ /ndi i-văț țcă de fapt copilul du!neavoastră s-asi! it i!portant că v-a a0utat; iar țdu!neavoastră i-a i oferit o !are plăcereți ceea e esen ial; l-a i a0utat să fieș ț ț

responsail. A9ută,l la pregătirea temei

coala repre9intă o provocare pentruȘorice copil; pentru că treuie să facă fa ățunor situa ii care pot deveni c/teodatățdestul de stresante.

Copilul tău vrea să fie cel !ai un;

se ru inea9ă atunci c/nd nu n elee ceva;ș țl deran0ea9ă c/nd nvă ătoarea i atraețaten ia i nu se si!te toc!ai confortailț șc/nd coleii i !ai ăsesc c/te o poreclă.Copilul treuie să nve e să treacă pestețtoate cu a0utorul tău. Ho!entul n care i face te!ele pentru a doua 9i poate fiș preteDtul eDcelent pentru a-l ncura0a

atunci c/nd se si!te nesiur; dar iș pentru a-i insufla ncredere n for eleț proprii e!ele ncura0ea9ă independen ațcopilului; responsailitatea i disciplina.șCo!unicarea i i!plicarea fa!iliei nșactivită ile acestuia i sporesc ansele deț șa avea succes n perioada adolescen ei.ț

A9ută,l să se organi/e/e eseori; copiii sunt de9ordona i iț ș

nu reu esc să- i orani9e9e ti!pul i să-ș ș și ter!ine te!ele la ti!p. Pute i desenaș ț

!preună un calendar n care să nota i;ț pentru fiecare 9i; te!ele; eDerci iile sauț

proiectele pe care le are de preătit.Această activitate poate fi transfor!atăntr-un !o!ent creativ i vesel. Ata a iș ș țcalendarului u9unare haioase n care să pune i te!ele corespun9ătoare fiecărei 9iț

i !aterie. Pe !ăsură ce copilul cre te;ș ș pute i renun a la calendar n favoareaț țunui carne el sau a unei aende.ț

7ocul unde nva ă treuie să fiețferit de 9o!ote i să aiă lu!inășnaturală. 7ăsa i-l să i aleaă sinur ț ș piDurile; creioanele; caietele; !oilierul pentru irou. erifică periodic dacă arenevoie de rechi9ite. EDplică-i faptul că;n ti!p ce i re9olvă te!ele nu treuie săș

se uite la televi9or sau să vorească latelefon; pentru că va fi distras; i vaș pierde putere de concentrare i nu vașreu i să i ducă te!ele la un sf/r it.ș ș șAsiură-te că i ceilal i !e!ri aiș țfa!iliei respectă lini tea de care areșnevoie.

3ncura9ea/ă,l Părerea ta contea9ă foarte !ult pentru copil; iar faptul că l ncura0e9i; lva !otiva pentru o inerea unor țre9ultate une. 7audă-l i arată-i unde așlucrat ine; dar ncearcă să i aduci;dacă este nevoie; i critici constructive.șacă oservi că nu i-a re9olvat te!eleș

26


27/82

satisfăcător; nu l descura0a printr-oatitudine neativă. EDplică-i unde are it i ncura0ea9ă-l atunci c/nd iș ș șreface te!a.

.ii un e!emplu

Ca i n privin a altor activită i;ș ț țcu! ar fi cititul sau scrisul; copilul te vaanali9a i i va copia co!porta!entul.ș țAcesta va fi !ult !ai predispus pentrulectură; pentru re9olvarea te!elor fără ătăi de cap; dacă va vedea că cite ti;șscrii i e ti pasionat de ceea ce faci laș șserviciu. Poveste te-i despre coleii tăi;ș

despre locul tău de !uncă i folose teș șinfor!a ii potrivite v/rstei lui.țGncura0ea9ă activită i care au la a9ațnvă area. Here i !preună laț ț iliotecă pentru a ăsi căr ile necesarețre9olvării te!elor pentru acasă.ransfor!a i căutatul printre căr i ntr-ț țun !o!ent distractiv; en

QCine ăse te !ai repede....; QCineșstr/ne cele !ai !ulte infor!a ii....ț

C6nta i" dansa i" picta iț ț ț +mpreună Achi9i ionea9ă un C cu !elodiiț

special create pentru =arao=e i c/nta iș ț!preună !elodiile voastre preferate.acă !icu ul tău este prea !ic să c/ntețo !elodie; i po i dărui un instru!entț!u9ical la care să se 0oace. & toă sau ochitara de 0ucărie l vor fascina pe copil;iar tu te vei a!u9a i distra foarte !ultșalături de el.

Pentru un copil !ic e !ai u or sășdanse9e dec/t să c/nte i cu siuran ăș ț!i cările pe care le va face vor distra peștoată lu!ea

Gn plus; după 3% de !inute dedans; va oosi; va !/nca foarte pofticios

i va avea un so!n ad/nc i odihnitor.ș ș Achi9i ionea9ă un loc de desen;ț

c/teva pensule i acuarele i picta i tot ceș ș țdori i. acă este !ai !ic lasă-l să picte9eți să !/9ălească foaia după cu!ș

dore te. Gn !od siur se va distra foarteș!ult i i va dori să repeta i eDperien a.ș ș ț țGn plus; pictatul este o activitate care teva relaDa i pe tine; a a că nu e9ita să teș și!plici c/t se poate de !ult.

Arata,i că teinteresea/ă Gncearcă să i faci ti!pț

pentru a te i!plica n activită ile copiluluițtău. Gntreaă-l cu! i-a petrecut 9iua lașcoală; iar dacă refu9ă să i răspundă;ș ț

ncearcă o altă aordare. oaă-l să ițcitească o co!punere sau să i povestească despre un eDperi!ent pețcare l-a desfă urat !preună cu coleii.ș&rice !o!ent din via aț copiluluidu!neavoastră este i!portantR

prof6 2o1a Oa!a Ele!a ș prof6 Co!#reaCă(ăli! prof6 Ne#elc+ .a/riela

Sunte! oa!eni !aturi "i re9istă!cu reu tenta#iilor pe care

!edia le populari9ea9ă. e ine de rău ave! o eDperien#ă n Bspate"i pute! discerne de cele !ai !ulte ori.

27

Antura9ul i tenta iileș ț


28/82

Gnsă vă pute#i i!aina ce nsea!năacestea pentru copiii no"tri…pentruadolescen#i? Hedia; calculatorul;antura0ul; "coala; "i c/teodată chiar fa!ilia; reu esc să distraă interesulșadolescen#ilor de la via#ă. Gntr-o

societate care pune accent pe ani;!răcă!inte; cu! pot oare face fa#ăcopiii no"tri? Pot oare părin#ii să seBrupă din a!ala!ul prole!elor cotidiene să Bvadă ce se nt/!plă cuvia#a lor? Pute! oare n elee că ceea cețcreă! acu! va avea re9ultate pe ter!enlun? Gntreări pe care de !ulte ori nicinu apucă! să ni le pune!. ar care sei!pun; av/nd n vedere situa#ia. Estefoarte u"or să dă! vina pe al#ii nsă noisunte! pri!ii care pute! face

ceva. C/t de pu#in lanceput…pentru a sus#ine

schi!area. Gntotdeauna eDistă un

nceput. >i a a cu! spunea un vechiș prover Q+iecare dru! lun ncepe cuun pri! pas.

+iecare fiin#ă u!ană are tendin#ade a face ceva n orice clipă; de a ie"i neviden#ă. Preadolescentul !anifestă "inevoia de participare la un rup; fie elfor!al sau nonfor!al; n care să fie o

persoană ase!enea dar diferită n acela"iti!p de to#i ceilal#i. Adolescentul si!tenevoia să fie Bcel !ai …. din rup.Acu! el poate să cede9e !arilor tenta#iifu!atul; alcoolul; tutunul; drourile;etnootanicele; seDul; etc. Părin#ii potsă l a0ute să re9iste acestor tenta#ii. E

ine să "ti! că interdic#iile neeDplicateau cel !ai !ic succes.

C/teva sfaturi pentru părin#i

• să con"tienti9e9e că acu! este perioadan care copilul "i creea9ă identitatea de

sine; că este perioada Tcri9eiTadolescen#ei@

• să cunoască preocupările copilului; să-lsupravehe9e (cu fine#e "i fără să facă presiuni) n ti!pul lier@

• să sesi9e9e eventualele schi!ări deco!porta!ent al

copilului@• să-i ofere posiilită#i de folosire plăcută"i utilă a ti!pului lier@

• să cunoască locurile frecventate de copil@• să cree9e situa#ii prin care să poată

cunoa"te prietenii copilului (interesele;ocupa#iile; v/rsta; etc.)@

• să vorească deschis despre cau9ele "i

condi#iile consu!ului de dro; tutun;alcool; etc.; despreBsen9a#iile oferite de acestea@ sădiscute despre raportul ntre per!is "ineper!is; nor!al "i anor!al n rela#iiledintre tineri@

• să nu aiă co!porta!ent contradictoriu(una face alta l nva#ă pe copil)@

• să-l a0ute să decidă sinur atunci c/ndtreuie să re9iste tenta#iei; să-l a0ute să poată să spună ;;nu;; atunci c/nd rupulde Bteriili spune da.

profe$or .e!a Mă(re$c+

Să nu,i lăsăm să alunece pe o pantă gre ită8ș

28


29/82

Hul#i tineri pot fi #inu#i departe de cariera dedelicvent dacă părin#ii "i alte persoane care se ocupă deeducarea copilului "tiu despre ce este vora "i ac#ionea9ărapid "i eficient pentru a-l opri să alunece pe o pantăre"ită.

Gn acest sens vă reco!andă! c/teva sfaturi utile co!unica#i cu copilul du!neavoastră; acesta treuie

n#eles; iar personalitatea lui respectată@ fi#i fer!i cu copilul; dar nu aresivi; violen#a nu re9olvă prole!ele ci; !ai

deraă; le a!plifică@ interesa#i-vă per!anent de situa#ia "colară a copilului du!neavoastră@

ncerca#i să-i cunoa"te#i "i să vă apropia#i de prietenii copiilor du!neavoastră "i defa!iliile lor@

asiura#i n fa!ilie un cli!at afectiv; de ună n#eleere@ distriui#i copiilor sarcini clare n desfă"urarea vie#ii de fa!ilie care să le de9volte

si!#ul responsailită#ii "i al utilită#ii; fără a eDaera nsă@ atunci c/nd oserva#i o schi!are neativă n co!porta!entul copilului; !otiva#i-l

pentru re9olvarea n co!un a prole!ei cu care se confruntă@ eDplica#i clar copiilor "i adolescen#ilor că furturile; indiferent c/t de nese!nificative

sunt nu vor fi proe de cura0 ci fapte culpaile. Spune#i-le clar că; n ca9ul săv/r"irii

unor furturi ho#ul va treui să plătească pentru faptele sale@ vori#i cu copiii "i adolescen#ii despre valoarea proprietă#ii personale "i pulice.Spune#i-le că distruerile nu aduc pre0udicii doar celor care le fac ci "i co!unită#ii.EDplica#i-le ce ur!ări poate avea distruerea diferitelor lucruri sau unuri@

eDplica#i copiilor "i adolescen#ilor ce fel de pedepse pot pri!i ca ur!are a co!iteriiacestor fapte (de eD. perche9i#ionarea locuin#ei; interoarea; !ăsuri de internarentr-un centru de !inori)@

vori#i cu copilul du!neavoastră despre cine i sunt prietenii "i cuno"tin#ele sale.

Gntrea#i-l apoi unde "i cu! "i petrece ti!pul lier n afară de casă@ ur!ări i de c/#i ani dispune copilul du!neavoastră@ testa#i felul cu! cheltuie teț ș

anii de u9unar sau econo!iile iar n ca9 că ave#i ndoieli sta#i de voră cu el@ ur!ări#i co!porta!entul copilului du!neavoastră; oserv/nd dacă se pli!ă cu o

icicletă pe care dvs. nu i-a#i cu!părat-o sau dacă posedă lucruri neoi"nuite pentrucopii@

/ndi#i-vă dacă pot face diferen#a ntre lucrurile une "i rele@

29


30/82


31/82

traerea la răspundere penală acelorlal#i participan#i.

acă persoana care a co!is unadin aceste infrac#iuni; iar n ti!pulur!ăririi penale denun#ă "i facilitea9ă

identificarea "i traerea la răspundere penală aaltor persoane care au săv/r"it infrac#iunileate de drouri eneficia9ă de reducerea la 9umătate a limitelor pedepsei prevă/ute delege.

rourile "i alte unuri care au rourile precu! alcoolul; heroina "i făcut

oiectul infrac#iunilor prevă9ute tranchili9antele consu!ate reulat pot duce la la art.'-$% se confiscă; iar dacă acestea !odificarea reac#iilor iochi!ice nor!ale din nu seăsesc; conda!natul este oliat oranis! "i dacă nu se continuă la plataec)ivalentului lor +n *ani Se ad!inistrarea do9elor apar si!pto!ele confiscă; dease!enea; anii; valorile specifice astinen#ei (tre!urături; transpira#ii; sau orice alte unuri do/ndite prin si!pto!e ase!ănătoare ripei). Ele valorificarea drourilor "ia altor ncetinesc reac#iile oranis!ului "i produc o unuri. stare de so!nolen#ă;capacitatea de

4ependena de droguri coordonare a !i"cărilor este afectată iar Pentrucă n o!/nia; !edia de persoana poate cădea "i se poate accidenta cu v/rstă aconsu!atorilor de drouri u"urin#ă. ileale a scă9ut n ulti!ii ani de la '%-'5 rourile precu! a!feta!inele; cocaina;de ani la $5 ani; cea !ai !are tea!ă a ecstasU sunt sti!ulente puternice; duc/nd la ooricărui părinte este leată de descărcare de enerie care poate fi fatală n posiilitateaca propriul lui copil să fie ca9ul celor care au prole!e cu tensiunea tentat de

consu!ul de drouri "i să arterială. devină dependent. Consu!atorii de 7S suferă de halucina#ii inerii caredevin dependen#i de "i pot fi eDtre! de tulura#i după consu!ul de drouri vor devenin scurt ad!inistrare; capaili să co!ită acte ti!p delincven#i de drept co!un; asta periculoase; n special dacă erau anDio"i sau ntruc/t printre !etodele prin care o#infoarte supăra#i nainte să ia droul.

ani pentru Qo linieT; pe l/nă furtul 8ndicii care vă pot suera consu!ul de anilor din casa părin#ilor "i v/n9area drouri de către copilul du!neavoastră unurilor de

valoare de la do!iciliu; se schi!area ruscă a co!porta!entului@ nu!ără adeseasparerea !a"inilor "i treceri fără !otiv de la veselie la triste#e; v/n9areaQponturilorT pentru uneori chiar aresivitate neoi"nuită; "i de laaparta!ente n care se poate QoperaB. aresiune la lini"te "i chiar delăsare@

pierderea apetitului ali!entar;ochi Riscurile consumului de droguri in0ecta#i@

1


32/82

Societatea conda!nă cu vehe!en#ă pierderea radată a interesului pentru peconsu!atorii de drouri ileale dar; "coală; !uncă; hoU-uri; sporturi; prieteni@!anifestă o relativă toleran#ă fa#ă de stări de so!nolen#ă "i apatie consu!atorii dealcool "i tutun. Gn necaracteristice; ooseală eDcesivă fără o realitate nsă; "i fu!atul "iconsu!ul cau9ă aparentă@ cheltuieli eDcesive; dispari#ia frecvent "i eDcesiv de alcool pot anilor sau a unor oiecte de valoare din deter!ina toleran#ă "i dependen#ă casă@

duc/nd la afec#iuni ale ini!ii; tractului pete neoi"nuite; !irosuri ciudate pe pielediestiv; ficatului; plă!/nilor "i sau !răcă!inte@ siste!ului nervos central.

2ăsuri de prim a9utor

Hăsurile de pri! a0utor acordate defa!ilie sau de persoanele din antura0ulconsu!atorului de drouri sunt de !ulte ori

decisive n salvarea vie#ii acestuia. acă persoana este tensionată"panicată; n ur!a unui consu! de drouri;conduita de uren#ă pe care treuie să oadopta#i este să nlătura#i din 0ur privitorii curio"i "i săconduce#i persoana ntr-un loc ferit de9o!ote "i lu!ini puternice@

să cal!a#i persoana vorindu-i ncet "ieDplic/ndu-i că panica va trece pe !ăsură cedroul "i va pierde din efect@ să oncura0a#i să respire ad/nc "i rar pentru a nuse sufoca n accesele de panică@ să

ncerca#i să afla#i ce dro a consu!at4acă persoana +şi pierde starea de

conştienă pri!ul lucru pe care treuie să-l facăsalvatorul este să se asiure că persoanale"inată respiră nor!al n continuare iar dacă respira#ia nu este perceptiilă; să-ifacă respira#ie ură la ură@ n scop preventiv; pentru a nu-"i nhi#ili!a sau dacă varsă; să nu se sufoce; persoana n stare de incon"tien#ă va fi po9i#ionată culcată pe-o parte cu

enunchiul u"or ndoit; cu capul ntorsspre lateral "i ra#ele fleDate de-o parte"i de alta a capului@ la sosirea a!ulan#ei se vor oferi toateinfor!a#iile n leătură cu ce aconsu!at "i c/nd; iar dacă acest lucrunu se cunoa"te; atunci; ce recipiente sau

pentru a trans!ite acest lucru celor de la puleri s-au ăsit l/nă

persoana n stare

Salvare n ca9 că starea de sănătate se de incon"tien#ă - acest lucru va folosi nrăută#e"te rusc. personalului !edical la stailirea rapidă 4acă persoana este foarte a celui!ai un antidot.

des)idratată sau +ncăl/ită n ur!aconsu!ului de a!feta!ine sau ecstasU "i

2


33/82

n ur!a de depunerii unui efort sus#inut nti!pul dansului; (n ca9ul n care consu!ulde drouri s-a reali9at ntr-o discotecă saula o petrecere ntr-un loc neaerisit); aredure de cap; a!e#eli; vărsături; are osen9a#ie ruscă de ooseală "i transpira#ia

este asentă se reco!andă odihnirea nspa#ii aerisite; consu!ul de sucuri de fructe"i snac=s-uri consu!ul de lichidenealcoolice ca! 0u!ătate de litru pe oră pentru rehidratare.

profe$or .a/riela Ne#elc+ profe$or Că(ăli! Co!#rea profe$or Oa!a 2o1a ș

Efectele violen ei asupra copiluluiț răi! ntr-o lu!e plină de violen ă;ț

ăsi! violen ă la orice col de stradă; laț țtelevi9or; n li!a0ul tinerilor din 9iua dea9i dar i al adul ilor.ș ț e0a celerele tirișde la ora 5 unde sunt pre9entate 9i de 9icri!e; violuri; t/lhării sunt cunoscute ișvi9ionate at/t de adul i c/t i de copii.ț ș

coala Specială Pa cani se confruntăȘ șca orice institu ie de nvă ă!/nt cuț țaccentuarea feno!enului de violen ă nțr/ndul elevilor. reuie cunoscut faptul ca prin violen a n scoală se n elee oriceț țfor!ă de !anifestare a unor co!porta!ente precu! violen ă veralățsi psiholoică (poreclire; tachinare;a!enin are; hăr uire)@ violen ă fi9ică@ț ț ț

co!porta!ente care intră su inciden ațleii (viol; consu!:co!erciali9are dedrouri; furt)@ ofensă adusăstatutului:autorită ii cadrului didactic@ altețtipuri de co!porta!ent deviant n rela iețcu coala.ș

Gn continuare vo! ncerca săeDplică! c/te pu in din ce nsea!năț

violen a verală i violen a fi9ică; cu!ț ș ț

treuie să ne purtă! cu el; ce treui i ceșnu treui să i spune!; cu! folosi!reco!pensa i pedeapsa n educareașcopilului violent.

iolen a verală poate afecta seriosțde9voltarea copilului; poate afectancrederea n sine i starea fi9ică iș șe!o ională a acestuiaț Gn ciudaconsecin elor pe care le poate avea i aț șfaptului că este cea !ai nt/lnită for!ă deau9; violen a verală nu este tratată cuțaceea i serio9itate ca i celelalte for!e deș șau9; pentru că nu eDistă dove9i fi9ice.

+ie că apare n fa!ilie; la coală saușn rupul de prieteni; violen a verală seț

poate !anifesta prin: a!enin ări sauținti!idări; critică neconstructivă; porecle 0initoare; ipete; nvinuiri i repro uriț ș șrepetate; !anipulare e!o ională; atitudinițdescura0atoare; farse repetate; di!inuarea!eritelor sau trans!iterea ideii că persoana nu valorea9ă ni!ic.


34/82

Fn copil care a fost victi!ă aviolen ei verale poate prelua cu u urin ăț ș țaceastă !odalitate de eDpri!are n rela iilețcu al i copii sau cu alte persoane adulte.țPărin ii care sunt stresa i; nervo i auț ț ștendin a de a trans!ite această iritare spreț

copiii lor; nsă ace tia treuie să tie că nș șacest fel copiii i pierd ncrederea nș pri!ul r/nd n ei n i i; apoi n părin i.ș ș țEDistă posiilitatea ca ace ti copii să nu- iș ș poată descoperi i !anifesta talentele i săș șdevină incapaili de a se adapta provocărilor vie ii.ț

Cel !ai des nt/lnit co!porta!entde au9 veral este ipatul la copii iț ș

folosirea unor eDpresii precu! B6u i-ețru ine?; BHi-e ru ine cu tine; Buș șchiar nu n elei?; B6u po i să faciț țni!ic ca lu!ea?. Copii vor ncepe săcreadă lucruri precu! Bni!eni nu !ă place; Bnu sunt un de ni!ic;

Bntotdeauna faci prosti; ceea ce i va!pine spre i9olare sau chiar depresie. Gn unele ca9uri; copiii pot !anifesta chiar co!porta!ente auto-distructive care le pot pune via a n pericol. Fn studiuțrecent a de!onstrat că copiii au9a ițveral de9voltă prole!e de inter-rela ionare;ț

!


35/82

!anifestă tendin e de aresivitate fi9ică iț șansa ca ace ti copii să devină delincven iș ș ț

cre te considerail.ș e ase!enea; copiii pot fi influen a i deț ț

violen a verală; chiar dacă nu sunt victi!elețacesteia. Cercetările arată că trau!a copiilor

care cresc ntr-o at!osferă de violen#ă; chiardacă nu ei sunt victi!ele directe; este !aiintensă "i cu consecin#e !ai profunde "i !aide durată dec/t n ca9ul copiilor care suntvicti!e directe ale au9urilor "i neli0ării dinpartea părin#ilor (Catheline; Harcelli; $222).

Copiii care sunt !artorii acestui tip de

co!porta!ent i al au9ului e!o ional sauș țfi9ic pot pre9enta si!pto!e precu! epresie (su aparen a unei plictiseliț

cronice; !anifest/nd de9interes pentruactivită i care de oicei le plac)@țAnDietate (nri0orarea; n special pentru lucruri de care copii nu suntcon tien i)@ș ț

Prole!e la coală@ș Aresivitate@ Jiperactivitate (nu pot sta locului)@ 7ipsa de ncredere n sine;

e!o ionalitate ridicată sau lipsațe!o iilor.ț

Copiii se pot si! i nei!portan i; nede!niț ț

de ncredere; fără putere i chiar o povarășpentru părin i. Ca i adul i sunt eDpu i unor ț ș ț șriscuri crescute de alcoolis!; consu! dedrouri; cri!inalitate; prole!e de sănătate!intală.

Ce să nu spui copilului tău:


36/82

veral !ul u!irea fa ă de calită ileț ț țfiecăruia.


37/82

i va pierde o roată i nu se va !ai puteaș șuca cu ea i altă dată.ș

acă se 0oacă cu al i copii treuie să fi iț țde două ori !ai aten i; pe de o parte treuieță oserva i i să identifica i copii violen i dinț ș ț ț

rupul lui de 0oacă i posiileleș

co!porta!ente violen e ale copiilor din rupți să ncerca i să l ine i departe de acestea; ț ț ț

eventual i eDplica i ce anu!e nu este ine iț șde ce treuie să se ferească. Gn alte ca9uripărin ii constată că copilul lor este cel violentțdin rup; fie i !pine pe ceilal i copii; fie ițove te sau ruschea9ă pe ceilal i; totul seș țncadrea9ă la violen ă fi9ică i treuieț ș

ac ionat i!ediat pană nu este prea t/r9iu.ț Aș putea face ur!ătoarele

eco!andări părin ilor care se află ntr-o astfelțde situa iețSă fie activi n ăsirea unor solu ii privindțco!porta!entul copilului; să se consulte cueducatoarea; profesorul; sau cu alte persoanecare stau cu copilul; să discute chiar i cușrupul lui de prieteni.Să identifice !preună cu profesorul;educatoarea; cu rupul de prieteni aicopilului; co!porta!entele violente aleacestuia la coală; pe stradă; sau chiar iș șacasă pentru părin ii care stau la serviciu preaț!ult i lasă sinur copilul prea !ult.ș

Să fie aten i la co!porta!entul n fa aț țcopiilor; scene de violen ă do!estică repetatețduc la for!area la copil de conduite aresive!ai t/r9iu. &rice părinte treuie să tie cășeste un !odel pentru copilul său; că acesta vanvă a de la el diverse co!porta!ente fie eleț

une sau fie rele.

Să caute i să i!plice copilul n activită iș țeDtra colare; not; fotal; aschet. eș!ulte ori violen a fi9ică este doar oțfor!ă de descărcare eneretică; copilultreuie să fuă; să sară; să ipe; el dacățnu este i!plicat n nici o activitate

sportivă va ăsi for!e alternative de!anifestare; va lovi; va rusca.Să pună la cale un plan de co!aterea aviolen ei fi9ice sau de orice fel; prințcolaorarea alături de profesor; educator.Aici pute i folosi foarte eficientțreco!pensarea co!porta!entelor po9itive i discutarea co!porta!entelor ș

neative.ori i cu copilul dvs. desprețco!porta!entul lui; de !ulte ori copiilovesc; !pin; ruschea9ă fără un!otiv anu!e i fără să tie că ceea ceș șfac i afectea9ă pe ceilal i.țEvita i eDpunerea lui la scene dețviolen ă; li!ita i-i accesul la fil!ele cuț ț

conota ie violentă sau chiar i la tiri.ț ș șEDplica i repercusiunile faptelor lui;țeDplica i-i ce nu e ine din ce face i ceț șse poate nt/!pla cu el dacă nu iaatitudine n ceea ce prive teșco!porta!entul său.Gn ca9ul n care a i ncercat !ai !ultețlucruri i vă si! i i de9ar!a i apela i laș ț ț ț ța0utor; la consilierul colar; la psiholoșetc.

iolen a face parte din via aț țnoastră i a copiilor no tri; este proailș șfor!a cea !ai des nt/lnită de!anifestare a copiilor din 9iua de a9io i profesori; părin i; speciali ti; copiiț ț ș


38/82

treuie să face! front co!un i să contriui!șla co!aterea ei. iolen a u!ană; indiferentțn ce conteDt se !anifestă; este inerentănaturii u!ane; dar acest lucru nu nsea!nă cănu treuie să i se dea un răspuns fer!; prinacordarea unui rol special prevenirii si

co!aterii acestui feno!en social; iar coalașalături i de părin i; ca !ediu institu ional nuș ț țse poate sustrae acestui rol.

profe$or A!#rei =ar/ir profe$or Oa!a 2o1a ș profe$or A#ria!a A!(o!

&" Dorinţa de independenţă Estetrăsătură esen#ială a

preadolescentului "i adolescentului.Părintele treuie să-l a0ute pe t/năr săn#eleaă corect independen#a.nterven#ia părin#ilor constă n

să-l a0ute să-"i identifice resursele proprii

(ailită#i; deprinderi; aptitudini; talente)@să-i sporească ncrederea n sine d/ndu-isarcini pe care le poate re9olva@să-i ceară să o#ină re9ultatecorespun9ătoare dotării intelectuale "ifi9ice@să-i for!e9e atitudini po9itive (prinacordarea de roluri "i responsailită#iconcrete n fa!ilie)@să-l a0ute să-"i identifice scopurile(crediile "i realiste); valorile "i idealurile(un rol i!portant l are !odelul părintelui)@să respecte inti!itatea copilului (să-iasiure un spa#iu propriu n care să-"i păstre9e lucrurile confiden#iale)@ să-i

cree9e posiilitatea unei relativeindependen#e financiare oferindu-i osu!ă !odică de ani pentru o anu!ită perioadă pe care să o ad!inistre9ePentru n#eleerea corectă aindependen#ei financiare e ine să se

pre9inte !odele po9itive de succes.să !anifeste n#eleere pentru cri9elede nervo9itate "i autoi9olare a copiluluidar să nu le treacă neoservate@ sărespecte de!nitatea copilului "i principiile de via#ă.

:" 2evoia de afectivitate

ela#ia opti!ă ntre adolescent "i părintese a9ea9ă pe eDisten#a unei puterniceleături afective. 7a această v/rstă;adolescentul are nevoie să fie ncon0uratde draostea "i spri0inul tuturor celor din 0urul său. Părin#ii pot contriui lasatisfacerea nevoii de afectivitate a

copilului aduc/ndu-"i aportul laconturarea unei personalită#i ar!onioase prinsă co!unice deschis; să-l asculte cuaten#ie pe copil@să evite loca0ele de co!unicare (insulta;cearta; etichetarea; ironia;etc.) !anifest/nd rădare "i cal!@

aordarea unei rela#ii de prietenie "ncredere ntre părin#i "i copii@să-"i eDpri!e draostea fa#ă de copil prin cuvinte "i esturi adecvate@ să nuevite să-i spună copilului că l iue"te@să evite oscilarea n atriuirea rolurilor copilului n fa!ilie (părintele l vede pe

%răsăturile de personalitate ale adolescentului


39/82

adolescent c/nd !atur c/nd copil)@ să-l a0utepe copil să-"i eDpri!e propriile senti!ente@acordarea unor roluri precise n fa!ilienso#ite de responsailitate@adolescentul să fie consultat n atriuireaolurilor (ce i interesea9ă; ce le place).

?" 2evoia de integrare într-un grup de egali Gn perioada adolescen#ei nevoia de a

face parte dintr-un rup n care rela#iile săfie ca ntre eali este foarte accentuată.Aceste rupuri se for!ea9ă pe a9a

co!unită#ii de interese; preocupărisau chiar pentru folosirea unor loca#ii nco!un.Părin#ii pot a0uta adolescen#ii să seintere9e dacă• cunosc antura0ul copilului; cercul de

prieteni@• i a0ută să selecte9e rupul de prieteni@

discută deschis despre prieteni; valori; principiile de via#ă@

• nu inter9ic nearu!entat frecventareaunui rup@

• cunosc reulile rupului@• !anifestă n#eleere fa#ă de principiile

rupului@• l a0ută pe copil să se afir!e n cadrul

rupului ndeplinind rolul de lider.

=" @evolta împotriva adolescenţilor

Adeseori l au9i! pe adolescentvorind de Qvre!ea voastră . Copilulcrede că părin#ii nu pot n#eleecircu!stan#ele n care treuie să sefor!e9e el. Se creea9ă astfel ceea ceei nu!esc Qprăpastia ntre enera#ii.

A"a se eDplică revolta adolescen#ilor !potriva principiilor; nor!elor pecare ncearcă să le i!pună părin#ii "icadrele didactice.Cu! poate interveni părintele n

situa#ii de acest tip ?• să cunoască "i să n#eleaă valorile

reale; concrete ale

adolescentului; principiile; nor!ele"i reulile după care "i orientea9ăco!porta!entul@

• să intervină cu rădare "i cal! atuncc/nd aceste reuli l influen#ea9ăneativ@

• să-l facă să n#eleaă valorile (ineleadevărul; dreptatea; liertateafru!osul; etc.)@

• să cree9e o per!anentă co!unicarentre el "i adolescent@

• să cultive respectul ntre enera#iiSă ofere !odel de respect al v/rstei prin propriul co!porta!ent.

profe$or .e!a Mă(re$c+ profe$or Că(ăli! Co!#rea


40/82


41/82

deran0antă "i evidentă at/t pentru copilula0uns la "coală; c/t "i pentru cei din 0urul său.Procentul AJ dianosticat n ti!pul vie#iiadulte este; din acest !otiv; destul de redus.

Simptomele de neatenie inoră detaliile; re"e"te din neli0en#ă@"i !en#ine cu reutate concentrarea lalucru sau la 0oacă@ pare să nu asculte atunci c/nd cineva i seadresea9ă direct@nu respectă instruc#iunile; nu ter!ină ceeace a nceput@are dificultă#i n a-"i orani9a sarcinile "i

activită#ile@evită activită#ile care necesită

efort intelectual sus#inut@ pierde lucruri de care are nevoie@este distras de 9o!ote eDterioare@este uituc n activită#ile cotidiene@

?iperactivitatea se aită sau se foie"te@treuie să se ridice de pe scaun@aleară sau se ca#ără atunci c/nd nu ar treui@are dificultă#i n a se 0uca sau n a se ana0an activită#i n lini"te@este n !i"care; parcă ar fi ani!at de

un !otor@ vore"te eDcesiv.

Impulsivitatea răspunde nainte ca ntreările să fieco!plete@are dificultă#i n a-"i a"tepta r/ndul@

ntrerupe sau deran0ea9ă alte persoane.Simptome +n perioada

adolescenei Gn perioada adolescen#ei; ntre

$3$, ani; tulurarea este relativ stailă.Gn schi!; dacă nu se intervine

terapeutic prole!ele pot să persiste sausă se arave9e. Adolescen#ii cu inaten#ievor avea perfor!an e "colare slae carețvor fi evidente !ai ales la schi!area"colii sau la trecerea n i!na9iu sauliceu.

Efectulasuprafamiliei

+a!ilia unui copil hiper=ineticeste de !ulte ori n dificultate@ a cre"teun copil cu AJ poate fi o adevărată provocare pentru părin#i. Părin#ii vor ur!ări atent co!porta!entul copilului "ivor nvă#a să răspundă adecvatco!porta!entelor de9iraile. Gn ca9ul n

care intervin alte disfunc#ionalită#i ncadrul vie#ii de fa!ilie (precu! divor#ul;violen#a n fa!ilie; consu!ul de alcool "idrouri); acestea vor interfera cu!anae!entul co!porta!ental alcopilului cu AJ.

a$i$(e!( $ocial Mi%aela 2o/i!că


42/82

Ce face) c+ a(*(a e!er1ie'

i s-a nt/!plat ca după o 9i de 0oacă prelunită petrecutăcu copilul du!neavoastră n parc; atunci c/nd vă ntoarce#i cucopilul acasă; de"i du!neavoastră sunte#i fr/nt de ooseală;acesta vă ntreaă senin T>i acu! ce !ai face!?T "i ncepe săalere; să #opăie "i să sară prin ca!eră?

C/nd !ere#i n vi9ite; copilul du!neavoastră vore"te toti!pul "i este ca un titire9 "i u!lă peste tot? Atine orice n cale; i place să pună !/na

pe toate oiectele din 0ur; sau pur "i si!plu nu se poate a#ine; a"a că de"uruea9ă orice icade n cale; trae oiectele; apasă orice uton de la diferite aparaturi; s!ule firele pentrua vedea cu! func#ionea9ă? Gl si!#i#i că este ca o !ică tornadă printre ceilal#i?

C/nd se supără "i se enervea9ă reac#ionea9ă ca un !ic vulcan n erup#ie; #ip/nd "iovind?

oa!na educatoare sau doa!na nvă#ătoare vă sesi9ea9ă că el pertură orele;vore"te tot ti!pul; nu are rădare să i vină r/ndul; se !i"că "i se foie"te n continuu nancă; nu este atent; caută tot ti!pul altceva de făcut "i nu ascultă să eDecute sarcini deutină?

Acestea sunt pri!ele se!ne că acest copil special aldu!neavoastră poate fi; a"a cu! spune literatura de specialitate; uncopil hiperactiv sau un copil cu AJ. e cele !ai !ulte ori;copiii hiperactivi sunt o!arda#i de sti!ulii eDterni (vi9uali

auditivi "i tactili). 7or le este foarte dificil să "i !en#ină aten#iaconcentrată la o anu!ită sarcină deoarece ceilal#i sti!uli eDterni nu pot fi opri#i. e aceea copilului hiperactiv i este foarte dificil "iuneori i!posiil să controle9e to#i sti!ulii sen9oriali din eDterior(!i"cările din 0urul său; sunetele sau 9o!otele; oiectele ce

reuie atinse).

TActivitatea aproape constantă ce i caracteri9ea9ă este

proail !odalitatea prin care copilul estionea9ă supra-sti!ulareasen9orială@ sau s-ar putea ca independent; să reflecte o orani9aredeficitară; un siste! nervos !otor !ult prea sensiil la sti!uli;siste! care treuie să se !i"te ncontinuuT. (. OerrU Ora9elton).

acă oserva#i n !od frecvent aceste !anifestări la copiluldu!neavoastră; nu e9ita#i să vă pre9enta#i la !edic "i la psiholopentru că ace"tia pot să pună un dianostic eDact "i vă pot acordaspri0inul necesar.


43/82

C6teva sfaturi dacă avei un copil )iperactiv sau cu A4?4:

Crearea unui climat de liniştire şi rela!are Atunci c/nd vă si!#i#i eDaspera#i "i depă"i#i de co!porta!entele copilului; nu uita#iniciodată că toate acestea le face pentru că nu se poate a#ine sau că i este foarte reusă o facă. oate acestea nu le face pentru a vă scoate pe du!neavoastră din sărite sau să

vă pedepsească. Pur "i si!plu; i vine să se !i"te "i are nevoie de interven#iadu!neavoastră calmă "i liniştită pentru a se putea reorani9a. Este foarte i!portant sădiscuta#i cu el despre cu! se si!te sau cu! ar descrie starea lui atunci c/nd ncepe săalere sau să se !i"te necontrolat. oar a"a vă apropia#i de el "i i arăta#i că vre#i să ln#elee#i "i să ăsi#i !preună solu#ii ce l pot a0uta n restailirea controlului.Gn !o!entele TcriticeT pute#i să apela#i la tehnica respiratului ad/nc de 5 ori. reuiesă l ncura0a#i să "i spună n !inte TStop !i"careRT (eventual i pute#i suera să "i!aine9e un se!afor cu lu!ina ro"ie aprinsă); după care să respire ad/nc (inspiră pe

nas "i eDpiră pe ură) "i să nu!ere p/nă la 5. & altă tehnică reco!andată acasă este !asa0ul de relaDare. Atinerea este i!portantăpentru copiii hiperactivi. Este i!portant ca !asa0ul să fie făcut cu !i"cări lente "ia!ple; nu foarte apăsate. Gn acest fel l pute#i a0uta să se relaDe9e corporal. Hasa0ulpoate să cuprindă u!erii "i spatele; t/!plele "i fruntea; scalpul. Pute#i folosi !asa0ule!atic "i să călători#i prin tot felul de locuri relaDante "i cal!e o pădure; o cascadă; pe

!unte; etc. A"a l a0uta#i să se relaDe9e !ental "i reduce#i din aita#ia psihică.

&*servarea comportamentelor adecvateEste posiil ca acest copil special să se oi"nuiască cu felul lui de a fi prin aten#ia!are pe care o pri!e"te de la to#i din 0urul lui. >i-a au9it de at/tea ori nu!ele striat; afost de at/t de !ulte ori aten#ionat; nc/t poate a0une la conclu9ia re"ită că doar a"apoate fi n centrul aten#iei. Este foarte i!portant ca părin#ii "i educatorii să nuntărească această convinere prin nu!eroasele aten#ionări neative T8ar vore"ti? :

Gncetea9ăR : acă !ai faci asta; te pedepsescRT. Acestea repre9intă !odalită#i prin carecopilul pri!e"te preponderent aten#ie neativă "i "i va ntări co!porta!entele !ai

pu#in plăcute; deoarece va considera că doar a"a va fi ăat n sea!ă de oa!enii !ari.Este esen#ial să fie inorate co!porta!entele neadecvate; !ai !ult dec/t

Asistența Socială Și Educațională a Copiilor Cu Ces

Documents

Transcript of Asistența Socială Și Educațională a Copiilor Cu Ces