Isaac Asimov

PENTRU PAS!RI

(din volumul Vântul schimb"rii, ! The Winds of Change, 1988)

În ciuda faptului c" era trecut bine de treizeci de ani #i avea o s"n"tate de fier, Charles Modine nu fusese niciodat" în spa$iu. V"zuse a#ez"ri spa$iale la televizor #i, din când în când, citise despre ele în ziare, dar nu se încumetase niciodat" s" dep"#easc" grani$ele micului s"u univers domestic.

De fapt, spa$iul nu-l interesa. Se n"scuse pe P"mânt #i P"mântul îi era de ajuns. Când se plictisea de peisajul cotidian #i dorea s"-l schimbe, pleca pe mare. Era un navigator pasionat #i d"dea dovad" de mult" îndemânare în aceast" direc$ie.

De aceea, Modine a fost cuprins de o nesfâr#it" sil" când reprezentantul Societ"$ii Structurilor Spa$iale i-a adus la cuno#tin$" c" era necesar s" p"r"seasc" planeta, ca s" duc" la bun sfâr#it sarcina pentru care îl angajaser".! Bine, dar eu nu sunt un individ care s" se dea în vânt dup"

c"l"torii interplanetare! a exclamat b"rbatul exasperat. Dintotdeauna, am fost creator de mod". Ce #tiu eu despre rachete, accelera$ie, traiectorii #i alte minuni de-astea?! Suntem la curent cu faptul c" nu ai astfel de cuno#tin$e. De

altfel, pentru ceea ce ai de f"cut, nici nu este necesar s" fii atot#tiutor..., i-a r"spuns interlocutoarea lui, u#or enervat".

Femeia cu care vorbea se numea Naomi Baranova #i avea mersul ciudat #i nesigur al cuiva care petrecuse în spa$iu un timp mai îndelungat #i c"ruia, acum, îi venea destul de greu s" se obi#nuiasc" din nou cu gravita$ia.

Oarecum iritat, Modine a observat c" hainele ei jucau rolul unui simplu acoper"mânt, f"r" a avea nici cea mai mic" not" de elegan$". La fel de bine, femeia ar fi putut s" poarte #i o prelat".! Dar de ce trebuie s" merg pe o sta$ie spa$ial"? a întrebat-o el.! Pentru ceea ce !tii dumneata. Vrem s" creezi ceva pentru noi.! Haine?! Aripi!Câteva clipe, Modine n-a scos o vorb", r"mânând adâncit în

gânduri. Avea o frunte înalt" #i palid", care se înro#ea pu$in ori de câte ori creierul lui lucra intens. În tot cazul, a#a i se spusese.

! Bine, dar n-ar fi mai potrivit s" lucrez aici? s-a interesat el într-un târziu.

Baranova a cl"tinat cu fermitate din cap. P"rul ei avea o nuan$" de ro#u închis #i era înspicat de câteva fire albe. Dar aceste semne vestitoare ale b"trâne$ii p"reau s" n-o intereseze.! Vrem s" în$elegi care este situa$ia la fa$a locului, domnule

Modine. Pân" acum, ne-am sf"tuit cu tehnicieni #i cu exper$i în computere, iar ei ne-au fabricat cele mai eficiente aripi cu putin$"; cel pu$in, asta este p"rerea lor. Au calculat coeficientul de solicitare, suprafe$ele, flexibilitatea #i manevrabilitatea aripilor, dar practica a demonstrat c" toate acestea nu sunt de ajuns. Poate c" ne-ar trebui ni#te franjuri...! Franjuri?!! Am zis #i eu a#a... În tot cazul, mai degrab" avem nevoie de

altceva decât de perfec$iune tehnic". Ne trebuie ceva care s" stârneasc" interesul. Dac" nu vom reu#i, a#ez"rile spa$iale nu vor avea via$" lung". De aceea, vreau s" vii acolo, ca s" apreciezi cu proprii dumitale ochi care este situa$ia. Suntem dispu#i s" te pl"tim foarte bine.

Aceast" din urm" promisiune, precum #i clauza care men$iona c" primea un avans considerabil, pe care putea s"-l p"streze chiar dac" nu-#i ducea sarcina la bun sfâr#it, l-au determinat pe Modine s" plece în spa$iu. Nu era înnebunit dup" bani, oricum, nu mai mult decât majoritatea oamenilor, dar nu era nici insensibil în fa$a lor #i îi pl"cea s" fie apreciat la adev"rata sa valoare.%i, la urma urmei, nici nu era atât de r"u pe cât se a#teptase. În

zilele de pionierat ale zborului spa$ial, astronau$ii trebuiau s" suporte disconfortul accelera$iei crescute #i al zilelor nesfâr#ite petrecute în module mici #i strâmte. Cei mai mul$i dintre p"mânteni, nedeprin#i cu zborul, continuau s" cread" c" lucrurile nu evoluaser" prea mult în aceast" privin$". Ei uitau, îns", c" de atunci trecuse un secol ! acum navetele spa$iale deveniser" mult mai comode, iar scaunele hidraulice absorbeau ca un burete #ocul accelera$iei.

În timpul c"l"toriei, Modine a studiat cu aten$ie fotografii ale aripilor în mi#care, precum #i înregistr"ri holografice ale aparatelor de zbor.! Au o anumit" gra$ie aceste zboruri, i-a spus el Baranovei.Aceasta i-a adresat un zâmbet trist, apoi s-a hot"rât s"-i dea mai

multe am"nunte:! Într-adev"r, numai c" dumneata prive#ti acum spectacolul unor

exper$i, al unor atle$i. Dac" m-ai vedea pe mine încercând s" mânuiesc aripile acestea, rostogolindu-m" #i alunecând într-o parte, mi-e team" c" ai râde copios. %i totu#i, sunt mai îndemânatic" decât majoritatea celor care au încercat s-o fac".

Se apropiau de A#ezarea Spa$ial" nr. 5. Oficial, ea se numea Chrysalis, dar toat" lumea îi spunea Cinci.! Te-ai fi a#teptat s" fie pe dos, a vorbit din nou Baranova, dar aici

nimeni nu #i-a p"strat sim$ul poeziei. !sta-i necazul! Locul acesta n-a devenit un c"min. Oamenii îl consider" un simplu loc de munc" #i nu vor s"-#i întemeieze familii #i s" locuiasc" aici. Cel pu$in, pân" când nu vor sim$i c" le apar$ine...

Cinci a r"s"rit în dep"rtare, ca o sfer" micu$". Ar"ta la fel cum #i-o amintea de la televizor Modine. %tia c" dimensiunile ei erau mult mai mari decât în aparen$", dar asta era doar o cunoa#tere pur intelectual". Privirea #i sentimentele sale nu erau preg"tite pentru cre#terea constant" a sta$iei, pe m"sur" ce se apropiau de ea. Naveta #i el însu#i se mic#orau încet-încet, pân" când, în cele din urm", au ajuns s" se învârteasc" în jurul unui obiect enorm din sticl" #i aluminiu. Vreme îndelungat", b"rbatul a privit fix sfera, apoi, brusc, #i-a dat seama c" înc" se mai roteau în jurul ei.! Nu ateriz"m?! Nu-i a#a u#or, l-a l"murit Baranova. Cinci are o perioad" de

rota$ie de dou" minute, pentru a men$ine un efect centrifug ce permite crearea unei gravita$ii artificiale #i men$inerea tuturor lucrurilor între pere$ii interiori ai sferei. Ca s" putem ateriza, trebuie s" avem aceea#i vitez" ca #i Cinci. Asta ne va lua ceva timp.! Dar de ce trebuie s" se învârt" atât de repede?! Pentru ca efectul centrifug s" creeze aceea#i gravita$ie ca pe

P"mânt. De fapt, aici e problema principal". Ar fi mult mai bine dac" am putea utiliza o rota$ie mai lent", astfel încât s" ajungem la o zecime din gravita$ia normal", sau chiar mai pu$in, numai c" acest lucru ar avea un efect nefast asupra fiziologiei umane. Oamenii nu pot suporta prea mult" vreme gravita$ia redus".

Acum, viteza navei aproape c" o egalase pe cea a rota$iei lui Cinci. Modine vedea clar curbura oglinzii exterioare care capta lumina soarelui #i o transmitea în interiorul sferei. Distingea #i sta$ia de energie solar" ce alimenta nu numai acea lume "extraterestr"", ci #i P"mântul.

În cele din urm", au intrat pe la unul din poli, poposind în interiorul lui Cinci.

Modine avusese parte de o zi înc"rcat", #i de aceea se sim$ea destul de obosit. Spre surprinderea lui, îns", #ederea pe Cinci nu-i displ"cea. Acum, el #i cu Baranova erau tol"ni$i pe #ezlonguri, pe un gazon imens, iar în fa$a lor se deschidea o priveli#te lini#titoare.

Deasupra capetelor lor se z"reau câ$iva nori, dar #i un soare blând, deloc sup"r"tor; vântul adia, iar în dep"rtare susura un pârâu.

Lui Modine îi venea greu s" cread" c" se afla pe o sfer" artificial", înscris" pe orbita Lunii, înconjurând P"mântul pe durata a treizeci de zile.! Ai putea spune c" e o lume perfect", a oftat el.! A#a pare la început. Dar când stai mai mult, ajungi s"-i cuno#ti

fiecare col$i#or. Totul se repet".! %i când tr"ie#ti într-un or"#el, pe P"mânt, lucrurile se repet"...! %tiu, dar pe P"mânt, când te plictise#ti, po$i s" c"l"tore#ti, dac"

vrei. %i chiar dac" nu te duci nic"ieri, cel pu$in #tii c" drumurile sunt la dispozi$ia ta. Aici, ins", nu ai aceast" posibilitate, ceea ce-i un lucru r"u. Dar nu cel mai r"u...! Totu#i, aici nu ave$i parte de multe belele ce bântuie P"mântul !

de pild", calamit"$ile naturale.! Într-adev"r, vremea e paradisiac", dar te obi#nuie#ti #i cu asta.

Haide s"-$i ar"t ceva! Am aici o minge. Po$i s-o arunci în sus #i s-o prinzi?

Modine a schi$at un zâmbet amuzat.! Vorbe#ti serios?! Bineîn$eles. Te rog, încearc"!! E drept, nu m" prea omor cu sportul, dar cred c" sunt în stare s"

arunc o minge în sus. Poate chiar #i s-o prind.%i Modine a azvârlit-o. Mingea a descris o curb" parabolic" #i

b"rbatul s-a v"zut nevoit s" se întind" în fa$" ca s-o prind", ba chiar #i s" fug" pu$in. Rezultatele s-au dovedit a fi, îns", nesatisf"c"toare. Mingea a c"zut departe de el.! N-ai aruncat-o drept în sus, domnule Modine! I-a mustrat

Baranova.! Ba da, a gâfâit b"rbatul, abia tr"gându-#i sufletul.! Poate dup" standardele de pe P"mânt, l-a corectat femeia. Aici,

îns", ac$ioneaz" ceea ce noi numim for$a Coriolis. Noi, cei de pe suprafa$a interioar" a lui Cinci, ne rotim cu vitez" într-un cerc mare, în jurul axei. Dac" arunci mingea în sus, ea se duce aproape de ax", unde lucrurile descriu un cerc mai mic #i se rotesc mai încet. Totu#i, mingea re$ine viteza ini$ial" #i de aceea se deplaseaz" în fa$". Din aceast"

cauz" n-ai putut-o prinde. Corect ar fi fost s-o arunci în sus #i pu$in în spate, astfel încât s" fac" o bucl" #i s" vin" spre dumneata, asemeni unui bumerang. Legile mi#c"rii sunt pu$in diferite pe sfera noastr", în compara$ie cu P"mântul.! Presupun c" te po$i obi#nui #i cu asta, a spus Modine gânditor.! Nu pe de-a-ntregul. Noi, de pild", locuim în regiunea

ecuatorial". În aceast" zon", mi#carea este cea mai rapid", astfel încât avem gravita$ie normal". Dar dac" mergem mai sus pe ax" sau dac" ne deplas"m pe suprafa$a sferei c"tre poli, efectul gravita$ional descre#te rapid. Adesea, suntem nevoi$i s" ne ducem în asemenea direc$ii, #i atunci trebuie s" lu"m în considerare efectul Coriolis. Avem ni#te monoraiuri care trebuie s" se mi#te în spiral", în drumul lor spre ambii poli. Pe o rut" te duci, pe alta te întorci. În timpul c"l"toriei, îns", sim$i în permanen$" înclinarea accentuat". I$i ia mult timp s" te obi#nuie#ti cu aceast" senza$ie, iar unii oameni nu reu#esc niciodat" s" se acomodeze. De aceea nu-i place nim"nui s" locuiasc" aici...! %i nu se poate face nimic în privin$a acestui fenomen nedorit?! Dac" am putea încetini rota$ia, s-ar diminua #i efectul Coriolis,

dar am reduce #i gravita$ia, ceea ce este nepermis...! R"u dac-o faci, r"u #i dac" n-o faci...! Nu în întregime... Cu ceva mai mult antrenament, ne-am putea

obi#nui cu o gravita$ie mai mic"; ar trebui, îns", s" facem zilnic exerci$ii fizice, ore întregi. Problema este c" o asemenea activitate ar trebui s" con$in" #i ceva distractiv. Oamenii nu fac gimnastic" dac" e greu sau plictisitor. La început, am crezut c" zborul era exact ceea ce ne trebuia. În regiunile cu gravita$ie slab" de la poli, greutatea corpului este aproape redus" la zero. Oamenii au posibilitatea de a se în"l$a în aer dând din bra$e. Dac" ne prindem de bra$e aripi u#oare din plastic, întinse pe ni#te stinghii flexibile, #i dac" le flutur"m într-un anumit ritm, putem zbura aidoma p"s"rilor.! %i acesta e un exerci$iu bun?! Fire#te. Zborul e o munc" grea, te asigur. De#i bra$ele #i mu#chii

umerilor nu sunt solicita$i prea mult când te înal$i de la sol, ei trebuie, totu#i, folosi$i la maximum, pentru a executa manevrele cum se cuvine. Respectivele mi#c"ri duc la înt"rirea mu#chilor #i la o mai bun" asimilare a calciului, dar numai dac" se practic" în mod regulat. Din p"cate, ins", oamenii nu vor s" se apuce serios de treab".! %i eu, care-mi închipuiam c" toat" lumea vrea s" zboare...Baranova a pufnit pe n"ri, amuzat" de naivitatea b"rbatului.! Ar vrea, dac" ar fi u#or. Necazul e c" sportul "sta necesit" o

coordonare perfect" a mu#chilor, ca s" nu-$i pierzi echilibrul. O mic" mi#care în plus, #i te treze#ti rostogolindu-te #i învârtindu-te, ceea ce-$i

provoac" o cumplit" stare de r"u. Foarte pu$ini oameni reu#esc s" zboare gra$ios, a#a cum ai v"zut pe holocasete.! Bine, dar p"s"rilor cum de nu li se face r"u?! P"s"rile zboar" într-un câmp gravita$ional normal. Oamenii de

pe Cinci, nu.Modine #i-a încruntat fruntea #i a c"zut pe gânduri.! Nu-$i promit c-o s" dormi, a continuat Baranova. Pe o baz"

spa$ial", primele nop$i sunt întotdeauna dificile. Dar te rog s" încerci s" a$ipe#ti, cât de pu$in. Mâine vom merge în zonele unde se zboar".

Curând, Modine a avut posibilitatea s" se conving" c" Baranova nu min$ise: într-adev"r, efectul Coriolis era teribil de nepl"cut. Vehiculul care-i ducea spre pol p"rea c" se înclin" constant spre stânga, iar b"rbatul î#i sim$ea intestinele rev"rsându-se în aceea#i direc$ie. Se $inea de bar", cu degetele albite din cauza strânsorii.! Regret nespus, a încercat Baranova s"-l consoleze. Dac" ne-am

fi deplasat mai încet nu $i-ar fi fost atât de r"u, dar am fi blocat traficul.! %i spuneai c" te obi#nuie#ti pân" la urm"? a glumit Modine,

verde la fa$".! Oarecum, dar nu cât ar trebui.

S-a sim$it fericit când, într-un târziu, au ajuns la cap"tul drumului, dar fericirea lui s-a dovedit a nu fi de durat". A avut nevoie de ceva vreme pân" s-a obi#nuit cu senza$ia de plutire. De câte ori încerca s" se mi#te, se rostogolea, iar de câte ori se rostogolea, nu c"dea, ci plutea ceva mai departe de locul unde fusese ini$ial, în sus sau în jos, ca apoi, treptat, s" se întoarc". Gesturile lui bezmetice, instinctive, menite a-l ajuta s"-#i recapete echilibrul, nu f"ceau decât s" înr"ut"$easc" situa$ia.

O vreme, Baranova l-a l"sat s" se familiarizeze cu respectivul fenomen; în cele din urm", l-a prins #i l-a tras înapoi.! Unora le place..., i-a spus ea.! Mie nu, a îngânat Modine, cu o voce care tr"da suferin$"

adev"rat".! Dar multora nu le place, fire#te, a continuat femeia. Fixeaz"-$i

picioarele în sc"ri$ele astea #i s" nu faci mi#c"ri bru#te.Pe cer pluteau cinci oameni. Baranova i-a privit cu aten$ie, apoi s-a

întors c"tre Modine.! "P"s"rile" astea vin aici în fiecare zi. Mai sunt #i alte câteva sute

care zboar" din când în când. Ar exista destul loc, atât la ambii poli, cât #i de-a lungul axei, ca s" zboare cinci mii de persoane în acela#i timp. Am putea utiliza întregul spa$iu de care dispunem pentru a-i ajuta pe to$i cei treizeci de mii de locuitori ai lui Cinci s"-#i p"streze s"n"tatea #i forma optim". Dar cum s-o facem?

Modine a încercat s" schi$eze un gest cu mâna, dar corpul i-a fost smucit înapoi.! Presupun c" "p"s"rile" #i-au dat silin$a s" înve$e s" zboare. Doar

nu s-au n"scut a#a... Ceilal$i n-ar putea înv"$a #i ei?! Cei pe care-i vezi acum au coordonare natural".! %i eu ce s" fac, atunci? Eu sunt creator de mod". N-am cum s"

produc coordonare natural".! Faptul c" un individ nu are coordonare natural" n-ar trebui s"-l

împiedice s" zboare. În atare situa$ie, e nevoie de munc" îndelungat", de antrenament prelungit. N-ai putea s" faci în a#a fel încât sportul "sta s" fie... în pas cu moda? Ai putea s" creezi ni#te costume de zbor, sau s" impui o campanie psihologic" prin care s"-i determini pe oameni s"-#i dep"#easc" propria condi$ie... Dac" am pune la punct un program de exerci$ii pentru îmbun"t"$irea condi$iei fizice, atunci am putea încetini rota$ia lui Cinci #i am sl"bi efectul Coriolis, transformând sfera într-un adev"rat c"min.! Pur #i simplu, îmi ceri s" fac minuni... În fine, vrei s" le spui

celor de sus s" se apropie pu$in?Baranova #i-a fluturat mâna într-un anumit fel, #i o "pas"re" s-a

îndreptat în zbor c"tre ei, efectuând un viraj larg #i gra$ios. Era o femeie tân"r". Plutea lin, la o distan$" de trei metri, zâmbindu-le, în vreme ce vârfurile aripilor îi frem"tau u#or.! Salut! le-a strigat ea. Ce se întâmpl"?! Nimic important. Prietenul meu vrea doar s" vad" cum mânuie#ti

aripile. Arat"-i cum func$ioneaz".Tân"ra a zâmbit din nou #i, înclinând întâi o arip", apoi pe cealalt",

a f"cut un mic salt în fa$". Dup" aceea a frânat, îndreptându-#i aripile înapoi, #i, în cele din urm", s-a ridicat încet, l"sând picioarele s"-i atârne liber #i b"tând u#or din aripi. Mi#carea acestora a devenit din ce în ce mai rapid", #i femeia s-a îndep"rtat de ei în vitez".

Dup" o vreme, Modine s-a hot"rât s" rup" t"cerea:! E ca un balet, dar aripile sunt urâte.! A#a-i c-am avut dreptate? a exclamat Baranova.! Bineîn$eles! Indivizii arat" ca ni#te lilieci. Modul în care au fost

concepute aripile este total gre#it.! Atunci spune-ne cum s" proced"m. S" ata#"m ni#te pene? Crezi

c" dac" le-am înfrumuse$a, i-am convinge pe oameni s" înve$e s"

zboare?! Nu cred, a morm"it Modine gânditor. Poate c" reu#im s"

modific"m întregul proces, f"cându-l mult mai u#or.%i zicând acestea, b"rbatul #i-a scos picioarele din sc"ri$e, #i-a luat

avânt #i a zburat în aer. A mi#cat cu osârdie din mâini #i din picioare, pentru a se deprinde cu zborul, dar singurul rezultat a fost un soi de leg"nare caraghioas" #i de necontrolat. Într-un târziu, când s-a decis s" ajung" din nou în punctul de plecare, Baranova l-a prins de un bra$ #i l-a tras c"tre ea.! Uite cum vom proceda, a explicat Modine. Eu voi încerca s"

creez un costum nou, iar dac" m" va ajuta cineva s"-l construiesc exact dup" schi$e, m" voi str"dui s" zbor. Ar fi o ac$iune temerar", cel pu$in pentru mine. Ai v"zut c" nu sunt în stare nici s" m" rostogolesc prin aer, dar"mite s" zbor. Dac" reu#esc eu, înseamn" c" oricine va putea s" o fac".! Cred c" este cea mai bun" solu$ie, a încuviin$at Baranova, pe un

ton în care se amestecau deopotriv" scepticismul #i speran$a.

C"tre sfâr#itul s"pt"mânii, Modine începuse, deja, s" se simt" ca acas". Atâta timp cât r"mânea în regiunile ecuatoriale, unde gravita$ia era normal", nu avea de suferit de pe urma efectului Coriolis, iar mediul înconjur"tor i se p"rea foarte asem"n"tor cu cel de pe P"mânt.! La prima încercare, a cerut el, nu vreau s" am drept spectatori

întreaga popula$ie, întrucât totul poate fi mai greu decât am crezut #i nu e bine s" începem printr-un e#ec. Totu#i, ar fi recomandabil s" chem"m oficialit"$ile bazei, asta pentru cazul în care reu#esc.! Poate c" ar fi mai potrivit ca, prima dat", s" nu fie nimeni de fa$",

a sugerat Baranova. Dac" dai gre#, oamenii ar fi descuraja$i, indiferent ce scuze am g"si ulterior.! Ai dreptate, numai c" succesul ar fi teribil de impresionant.! Spune-mi sincer, care sunt #ansele de reu#it"?! Lucrurile merg bine, crede-m"! Ideea voastr" cu zborul a fost

total gre#it". Pe P"mânt, p"s"rile zboar" într-un câmp gravita$ional, dar fiin$ele de aici, nu. Ca atare, am fost nevoit s" m" gândesc la ceva complet diferit.

Ca întotdeauna, temperatura #i umiditatea erau reglate ca la carte. Întreaga atmosfer" era atât de perfect", încât p"rea ireal". %i totu#i, Modine transpira #i gâfâia ca un debutant la o premier". Aerul din regiunile cu gravita$ie slab" era mai rarefiat, nu cu mult, dar suficient

pentru a-l chinui pe bietul p"mântean, a c"rui inim" b"tea nebune#te.Pe cer nu se mai z"rea nici o pas"re uman"; pe sol, îns", spectatorii

puteau fi num"ra$i pe degete: Coordonatorul, Secretarul de la Departamentul de s"n"tate, Comisarul de la Siguran$" #i alte câteva oficialit"$i. În total, nu erau mai mul$i de doisprezece b"rba$i #i femei. Dintre to$i ace#tia, Modine nu o cuno#tea decât pe Baranova.

Dotat cu un microfon minuscul, creatorul de mod" încerca s"-#i controleze tremurul vocii.! Aici, zborul se desf"#oar" în absen$a gravita$iei, #i de aceea nici

p"s"rile, nici liliecii nu sunt un model bun pentru noi, a început el. Acele f"pturi zboar" gra#ie gravita#iei. Lucrurile se petrec cu totul altfel în mediul acvatic. Aici gravita$ia este foarte slab", din cauza for$ei ascensionale. Încercarea noastr" de a zbura prin ap" se nume#te înot. În regiunile f"r" gravita$ie ale Bazei Spa$iale Cinci, aerul este mai propice înotului decât zborului. Trebuie s" imit"m delfinul, nu vulturul.

În timp ce rostea aceste cuvinte, Modine a s"rit în aer, purtând un costum extrem de elegant, format dintr-o singur" pies", ce nu era mulat pe corp, ci avea l"rgimea potrivit" pentru a nu împiedica mi#c"rile. În primele clipe, el a început s" se rostogoleasc" prin aer, dar curând, cu un simplu gest al mâinii drepte, a activat un mic cartu# cu gaz care a umflat o aripioar" dorsal". Linia abdomenului era marcat" de o pernu$" cu aer. Imediat, tumbele necontrolate au încetat.! În lipsa gravita$iei, aripioarele sunt suficiente pentru a stabiliza

zborul. În felul acesta, v" pute$i mi#ca dup" bunul dumneavoastr" plac, îns", f"r" nici un risc de a sc"pa situa$ia de sub control. Poate c", acum, v" par pu$in stângaci, dar v" asigur c" oricine este în stare s" devin" expert în asemenea deplas"ri, cu un efort extrem de mic.

Modine a întins cealalt" mân" #i, dintr-o dat", labele picioarelor au fost înzestrate cu alte aripioare. Acela#i lucru s-a întâmplat #i cu coatele.! Aceste accesorii ofer" for$a de propulsie. Totu#i, nu trebuie s"

da$i prea tare din mâini #i din picioare. Gesturile delicate sunt mult mai indicate; de pild", trebuie s" v" îndoi$i trupul #i s" v" arcui$i gâtul ca s" executa$i viraje #i întoarceri. De asemenea, trebuie s" schimba$i continuu unghiul bra$elor #i al picioarelor. Întregul corp este angajat în mi#care, dar o mi#care lin" #i lipsit" de violen$". Acest lucru e benefic, pentru c" implic" fiecare mu#chi, f"r" a duce la extenuarea celui ce practic" respectivul sport, chiar dac" el exerseaz" ore întregi.

Modine nu mai avea gesturi stângace #i începea s" se simt" în largul s"u în aer. F"r" a sta prea mult pe gânduri, a pornit gra$ios #i cu vitez" maxim" în sus. Sim$ind aerul gonind pe lâng" el, a intrat brusc în

panic", temându-se c" nu se va putea opri. Aproape instinctiv, #i-a schimbat pozi$ia c"lcâielor #i a coatelor, s-a arcuit #i înaintarea lui aproape a fost stopat". Slab, pe fundalul b"t"ilor nebune#ti ale inimii, îi auzea pe cei de jos aplaudând.

! Cum de ai în$eles tocmai dumneata ceea ce tehnicienii no#tri n-au fost în stare? l-a întrebat Baranova cu admira$ie.! Tehnicienii au pornit de la supozi$ia inevitabil" a necesit"$ii

aripilor #i le-au construit pe cele mai eficiente cu putin$". Aceasta este treaba tehnicienilor. Un creator de mod", îns", vede lucrurile ca un întreg artistic. Mi-am dat seama c" aripile nu erau potrivite condi$iilor de pe aceast" baz". Mi-am f"cut, deci, doar meseria.! Vom trece la confec$ionarea în serie a costumelor de delfin #i

toat" lumea se va zbengui pe cer, a spus Baranova, în culmea fericirii. Acum sunt sigur" c" vom reu#i. Curând, vom începe s" încetinim rota$ia lui Cinci.! Sau chiar s-o opri$i de tot, a intervenit Modine. Presimt c", pe

viitor, oamenii vor dori s" înoate tot timpul, în loc s" mearg".B"rbatul a pufnit în râs, ca de un gând ascuns, apoi a continuat:! Poate c" nimeni n-o s" mai vrea s" mearg" vreodat". Eu, cel

pu$in...Apoi, când oficialit"$ile i-au înmânat cecul promis, Modine !

zâmbind în timp ce privea cifrele ! a rostit faimoasa sentin$":! Aripile sunt pentru p"s"ri...

----------