Asimov Ideile Mor Greu

8/17/2019 Asimov Ideile Mor Greu

1/13

IDEILE MOR GREU

(din volumul Vântul schimbării, ― The Winds of Change, 1988

!"au fi#at strâns, ca să $oată su$orta %ocul accelera&iei, le"au 'nconuratscaunele ultrasofisticate cu fluide %i le"au fortificat tru$urile cu substan&estimulative) *ire%te, când avea să vină vremea, $uteau să"%i des$rindă curelele%i să"%i e#tindă $u&in ra+a de ac&iune)

Costumul u%or dintr"o singură bucată, le dădea ilu+ia libertă&ii (%i, 'ntr"adevăr, era doar o ilu+ie) -veau $osibilitatea să"%i mi%te bra&ele 'n voie, dar$icioarele numai foarte $u&in ― reu%eau să 'ntindă numai câte unul, $e rând,dar nu $e amândouă o dată) .uteau chiar să"%i schimbe $o+i&ia %i să se 'ncline$u&in s$re drea$ta sau s$re stânga, dar nu aveau voie să"%i $ărăseascăfotoliile) /rice activitate era făcută numai 'n fotoliu) 0âncau, dormeau %i '%i

satisfăceau alte necesită&i 'ntr"un mod care cu greu se $utea numi adecvat) .escurt, tim$ de o să$tămână (de fa$t, ceva mai mult, erau condamna&i să +acă 'ntr"un mormânt) .entru ei, amănuntul că acel mormânt era 'nconurat deimensitatea cosmosului nu $re+enta nici o im$ortan&ă)

Cu accelera&ia se terminase) nce$use tăcuta %i monotona călătorie $rins$a&iul care se$ara .ământul de 2ună, %i cei doi bărba&i s"au sim&it cu$rin%i deo s$aimă imensă)

― 3es$re ce să vorbim4 a 'ntrebat 5ruce 6) 3avis 7unior cu o voce dogită)― u %tiu, i"a răs$uns 0arvin /ldbur) 3in nou s"a lăsat tăcerea)Cei doi nu erau $rieteni) .ână nu demult, nici măcar nu se cuno%teau)

ntâm$larea făcuse să fie :'ncarcera&i: 'm$reună) -mândoi se oferiserăvoluntari %i amândoi 'nde$liniseră toate cerin&ele) ;rau inteligen&i, necăsători&i%i $erfect sănăto%i) 0ai mult, ambii fuseseră su$u%i unei $sihotera$ii com$lete,cu luni de +ile 'naintea acestui +bor) Vorbi&i 'ncontinuu, dacă e nevoie> u vă lăsa&i 'n voiasingurătă&ii>:)

― 3e unde %tiu ei ce e bine %i ce nu4 a e#clamat /ldbur) -cesta era mai 'nalt %i mai voinic decât tovară%ul lui %i avea o fa&ă $ătrată %i $uternică) ?nsmoc de $ăr 'i aco$erea +ona dintre cele două s$râncene negre)

3avis avea $ărul nisi$iu %i $istrui $e fa&ă, un +âmbet oarecum agresiv %iumbre 'n urul ochilor) .oate că de aceea $rivirile lui $ăreau $revestitoare de

rău)― 3e unde %tiu, cine4― .sihologii) 0ă refeream la sfatul lor de a vorbi) 3e unde %tiu ei că aută4― Ce le $asă4 a răs$uns 3avis tăios) ; un e#$eriment) 3acă nu iese bine,

următorilor o să le s$ună= :u scoate&i o vorbă>:)/ldbur %i"a 'ntins bra&ele, %i degetele lui au atins $ere&ii semi"sferei

'n&esate cu a$arate %i sisteme de informa&ie) .utea să umble la comen+i, săregle+e instala&ia de aer condi&ionat, să a$uce tuburile de $lastic din caresugeau lichidul nutritiv li$sit de gust, să dea un cot dis$o+itivului de eliminare agunoiului sau să $ună mâna $e cadranele care controlau ecranul de vi+ionare)

Totul era scăldat 'n lumina blândă ce $rovenea de la bateriile solare $lasate$e 'nveli%ul navei, iar energia $e care acestea o ca$tau era, $ractic,ine$ui+abilă)


2/13

a#ei sale, %i"a +is /ldbur) n felul acesta se $roducea o for&ă centrifugă care 'i&inea 'n fotoliu %i le $ermitea să"%i simtă greutatea) *ără stro$ul acela degravita&ie, care le amintea de .ământ, n"ar fi reu%it să su$orte drumul)

@i totu%i, constructorii ar fi $utut să facă nava mai s$a&ioasă) -r fi $utut să$roiecte+e echi$amentul mai mic %i să le ofere celor doi oameni mai mult loc.

― "ar fi fost rău să ne lase mai mult loc liber> a gândit el cu glas tare)

― 3e ce4 s"a mirat 3avis)― Ca să ne $utem ridica 'n $icioare)3avis a mormăit ceva neclar) ;ra singurul răs$uns $e care se sim&ea 'n

stare să"l dea.― 3e ce te"ai oferit voluntar4 !"a întrebat Oldbury.― -r fi trebuit să mă 'ntrebi 'nainte de a $leca) -tunci %tiam mai bine)

Voiam să fiu unul dintre $rimii oameni care au făcut 'nconurul 2unii) Voiam săfiu erou la două+eci %i cinci de ani))) ;u %i Cristofor Columb, 'n&elegi4

Tânărul a făcut o $au+ă, %i"a răsucit nervos ca$ul dintr"o $arte 'ntr"alta %i aluat două 'nghi&ituri de a$ă din tub)

― umai că 'n ultimele două luni, $esemne din acelea%i motive, a continuatel, 'n sufletul meu s"a născut dorin&a de a renun&a) n fiecare noa$te, măduceam la culcare nădu%ind %i urându"mi că a două +i 'mi voi da demisia)

― Totu%i, nu &i"ai dat"o)― *iindcă n"am $utut) -m fost $rea la% ca să recunosc că sunt un la%) Chiar

%i atunci când mă fi#au 'n fotoliu, eu voiam să strig= :2ăsa&i"mă 'n $ace> .une&i"l$e altul 'n locul meu>: 3ar nici atunci n"am fost 'n stare să recunosc adevărul)

Oldbury i-a adresat un zâmbet amar.― ;u nici măcar n"aveam de gând să le s$un) 2e"am scris un bile&el 'n care

mărturiseam că nu mai $uteam să continui misiunea) !nten&ionam să"l $un la$o%tă %i a$oi să mă fac $ierdut 'n de%ert) @tii unde e bile&elul acum4

― ?nde4― n bu+unarul de la căma%ă) ?ite"aici>― u"i nimic, a mormăit 3avis) Când ne 'ntoarcem o să fim mari eroi=

celebri %i tremurând din toate mădularele)2ars ilsson era un bărbat $alid, cu ochi tri%ti, cu degete lungi %i oase

$roeminente) ;ra civil %i răs$undea de $roiectul s$a&ial de trei ani) n $ofidatensiunii $ermanente %i a e%ecurilor, sluba 'i $lăcea mult ― $ână acum, $ână 'n momentul 'n care cei doi tineri fuseseră imobili+a&i 'n fotoliile navei)

― 0ă simt ca %i cum a% face vivisec&ie> a e#clamat el) 3octorul 6odfre0aer, %eful sec&iei de $sihologie, $ărea la fel de 'ndurerat)

― Trebuie să acce$tăm fa$tul că riscul e inevitabil) e"am dat toată silin&a

ca să"i $roteăm $e ace%ti oameni) u uita că s"au oferit voluntari)― @tiu asta, a răs$uns ilsson $e un ton $lat)-mănuntul res$ectiv nu"i aducea nici o alinare) În timp ce privea pe îndelete comenzile, Oldbury s"a 'ntrebat dacă avea să se

a$rindă vreodată cadranul ro%u ce anun&a $ericolul %i dacă avea să răsunevreodată soneria de alarmă)

2i se dăduseră asigurări că, 'n măsura 'n care $revi+iunile erau valabile,acest lucru nu avea să se 'ntâm$le, dar totodată fuseseră minu&ios instrui&icum să ac&ione+e manual fiecare comandă)

-ceastă instruire '%i avea rostul ei) ; dre$t, automati+area avansase atât demult 'ncât nava devenise un organism ca$abil de a se autoregla, aducânda$roa$e cu o fiin&ă vie) @i totu%i, 'n trei rânduri, se 'ntâm$lase ca nave "la fel decom$le#e ca aceea 'n care +ăceau acum 'nmormânta&i, dar li$site de echi$auman, să fie trimise s$re 2ună %i să nu se 'ntoarcă) 0ai mult, sistemul se


3/13

transmitere a informa&iilor $e .ământ se defectase, 'n toate ca+urile, 'ncă 'nainte ca nava să aungă $e orbita 2unii)

Aei, 3avis> a strigat /ldbur)― Ce"i4 a tresărit celălalt.― Aai să vedem cum arată .ământul)― 3e ce4― 3e ce nu4 Tot suntem aici) Cel $u&in, să admirăm $riveli%tea)/ldbur s"a lăsat $e s$ate 'n fotoliu) Ca$tatorul de imagini era un e#em$lu

de automati+are) n contact cu radia&ia cu lungimi de undă scurte, acesta 'nceta să mai func&ione+e)


4/13

― ;%ti ridicol>― -%a să fie oare4 ;#istăaltele %i mai ciudate)

― .endulul lui *oucault, l"a 'ntreru$t /ldbur, luat $rin sur$rindere devirulen&a celuilalt)

― Te referi la $endulul care descrie un $lan, iar acel $lan se rote%te o datăcu rota&ia .ământului 'n urul a#ei sale, 'n func&ie de latitudinea locului undeefectuăm e#$erimentul4 Cum să nu> -sta dacă $endulul se men&ine 'ntr"unsingur $lan dacă teoria e corectă) Cum reu%e%ti, insă, să"l convingi $e omul de$e stradă, care nu are cuno%tin&e de fi+ică4 Ce dove+i $al$abile 'i aduci, 'n afarăde cuvântul de onoare al unui fi+ician4 -scultă"mă bine, n"a e#istat nici odovadă satisfăcătoare că .ământul e rotund, $ână la +borul rachetelor 'n s$a&iu― doar acestea au avut oca+ia să fotografie+e curbura $lanetei>

― .rostii> a mârâit din nou /ldbur) 6eografia -rgentinei ar fi fost 'n 'ntregime deformată dacă .ământul ar fi fost $lat, cu .olul ord 'n centru)/ricare alt centru ar desfigura geografia uneia sau alteia dintre regiunile $ecare le cunoa%tem) nveli%ul e#terior al $lanetei nu ar avea aceea%i formă dacăn"ar fi sferic) u $o&i să negi asta>

3avis a tăcut $entru câteva cli$e, a$oi a glăsuit 'mbufnat=― 3e ce naiba ne certăm4 3ucă"se $e $ustii>!maginea .ământului 'n s$a&iu %i controversa avută tre+iseră 'n /ldbur

fiorii unei nostalgii a$roa$e dureroase) Tânărul a 'nce$ut să vorbească des$recasă cu o voce oasă) @i"a amintit de anii adolescen&ei, $etrecu&i 'n Trenton, unoră%el din eD 7erse, %i a $rins să $ovestească 'ntâm$lări cu familia sa, dintrecele mai banale, la care nu se mai gândise de ani de +ile) Eâdea de lucruri nufoarte amu+ante %i sim&ea iară%i dureri din co$ilăria uitată, $e care credea că lelăsase definitiv 'n urmă) 2a un moment dat, chiar a a&i$it, dar s"a tre+ittresărind, 'ntr"o stare de confu+ie, 'ncercând să 'n&eleagă unde se afla %i deunde i+vora lumina aceea rece %i albăstruie) !nstinctiv, a dat să se ridice 'n$icioare, dar s"a $răbu%it 'na$oi, cu un geamăt, i+bindu"se cu cotul de metaluldur.

;cranul era iară%i a$rins) 2umina albăstruie care"i inundase ochii când se

tre+ise $rovenea de la imaginea .ământului) Curbura $lanetei era acum multmai clară) Câ&i ani cre+i că are4― Vreo câteva miliarde, $resu$un, a răs$uns /ldbur $recaut)― Presupui? Ce dre$t ai să $resu$ui4 3e ce nu $resu$ui că are câteva mii de

ani4 5unicul tău a%a credea, ca %i al meu, de altfel, ba+ându"se $e ca$itolul


5/13

'ntâi din 6ene+ă) 3e unde ai certitudinea că se 'n%elau4― -vem dove+i geologice)― Ce dove+i4 Tim$ul de care a avut nevoie oceanul $entru a deveni sărat4

Tim$ul necesar de$unerii unei roci sedimentare4 Tim$ul 'n care se formea+ă$lumbul 'n +ăcămintele de uraniu?

/ldbur se lăsase $e s$ate 'n fotoliu %i $rivea .ământul cu un soi de

deta%are) -bia dacă 'l au+ea $e 3avis) ncă $u&in, %i avea să vadă 'ntreaga$lanetă $e ecran) 3ea umbra no$&ii de $e o $arte a curbei $ărea $e $unctul dea se muta $e $artea cealaltă)

*ire%te că nu umbra no$&ii '%i schimba $o+i&ia) !"a contra+is 3avis vehement) -ungi să cre+i %i, o dată cu asta,

'nchi+i toate $or&ile min&ii) Gi"ai format $ro$ria idee %i nu mai vrei să o 'nlocuie%ti cu alta) 6alileo a desco$erit ce greu mor ideile)))

― @i Columb a făcut"o> a adăugat /ldbur somnoros)!maginea .ământului, cu nuan&ele sale albăstrii %i vârteurile din atmosferă,


6/13

avea asu$ra sa un efect a$roa$e hi$notic)2a au+ul remarcii tovară%ului său, 3avis a fost cu$rins de o bucurie

răutăcioasă)― Columb4 Continui să cre+i că el se 'ncă$ă&âna să considere că .ământul

e rotund, 'n vreme ce to&i ceilal&i +iceau că e $lat4― ntr"o măsură mai mică sau mai mare)))

― Ve+i ce se 'ntâm$lă când o ascul&i $e 'nvă&ătoarea ta, care la rândul ei %i"a că$ătat cuno%tin&ele de la 'nvă&ătoarea ei, %i a%a mai de$arte4 /rice ominteligent %i cu ceva carte, contem$oran cu Columb, %tia că .ământul e rotund)Chestiunea 'n litigiu era mărimea .ământului)

― a mormăit /ldbury.;ra toro$it %i se gândea la su$a de $ui $e care o făcea mama lui când eraco$il, o su$ă stra%nică 'n care $unea %i or+) %i aducea aminte de mirosul dinbucătărie, sâmbătă diminea&a, când mâncau $âine $răită, %i cum erau stră+ileudate de $loaie)))

ars ilsson avea 'n fa&ă hârtiile cu transcrierea celor discutate la bordulnavei) .or&iunile mai semnificative erau subliniate de $siholog)

― i rece$&ionăm clar4 a 'ntrebat el)6odfre 0aer l"a asigurat, 'ntre două adnotări, că a$aratele de rece$&ie

func&ionau $erfect)― -% fi vrut să nu fi fost obliga&i să le ascultăm conversa&ia fără %tirea lor, a

continuat ilsson) .resu$un, 'nsă, că $reten&ia mea e $ur %i sim$lu$rostească)))

Celălalt era hotărât să nu"l contra+ică)― ; 'ntr"adevăr $rostească) Trebuie să 'n&elegi că acesta este singurul mod

de a $rimi informa&iile necesare $entru studiul com$ortamentului uman 'ns$a&iu) Când e#$erimentam efectul accelera&iei asu$ra cor$ului uman, tesim&eai vinovat fiindcă le urmăreai varia&iile de tensiune arterială4

― Ce $ărere ai des$re 3avis %i des$re teoriile lui ciudate4 3re$t să"&i s$un,mă 'ngriorea+ă)

3octorul 0aer a clătinat din ca$)― ncă nu %tim ce"ar trebui să ne 'ngriore+e mai mult) 3avis se lu$tă cu

$ro$riile"i resentimente fa&ă de %tiin&a ce l"a adus 'n situa&ia 'n care se aflăacum)))

― -sta"i teoria ta4


7/13

― ; o $osibilitate ce trebuie avută 'n vedere) -"&i e#$rima agresiunea $oatefi un lucru bun) n ca+ul nostru, asta 'l aută $e 3avis să"%i $ăstre+e echilibrul)3ar, dacă e#agerea+ă))) nu %tiu) ; $rea devreme $entru a emite o $ărere) .oatecă /ldbur se află 'ntr"un $ericol mai mare) I devenit $asiv)))

― Ce cre+i, 0aer, suntem $e cale să desco$erim că omul, 'n general, nu efăcut $entru s$a&iu4

― 3acă am $utea să construim nave 'n care să 'nca$ă o sută de oameni %i 'n interiorul cărora să $utem crea un mediu asemănător celui de $e .ământ, n"ar e#ista $robleme) 3ar dacă navele noastre vor arăta mereu ca aceasta ― %i aschi&at un gest vag cu mâna, 'n sus ― atunci vom avea neca+uri)

"ilsson era u%or nemul&umit)― ;i, au auns dea 'n a treia +i %i 'ncă nu au a$ărut $robleme maore, a

bombănit el)― ― *oarte bine) n ca+ul ăsta, $une mâna %i reglea+ă tu ca$tatorul de

imagini> ;u l"am reglat destul $ână acum) 2a naiba, cred c"am făcut bă%ici $efund de"atâta stat>@i 3avis s"a foit nervos 'n fotoliul adânc, ca %i cum ar fi vrut să-i dea alte

contururi.― 3e ce naiba or fi $us gravita&ie $e nava asta nenorocită4 .esemne ca să

rămânem &intui&i 'ntr"un loc> 3acă am fi $lutit, ne"am fi rela#at %i noi $u&in)))― @i $e urmă te"ai fi $lâns că &i"e grea&ă) u ve+i că nici n"ai loc să te ridici

'n $icioare, darămite să mai %i $lute%ti>/ldbur manevra comen+ile ca$tatorului, 'n tim$ ce vorbea) .e ecran, mii

de stele se $erindau $rin fa&a lor)u era o treabă grea) !nginerii din Trenton ― adică din eD 0e#ico, de

fa$t))), mă rog, de $e .ământ ― inginerii, deci, 'i instruiseră bine) Trebuia doarsă 'ntorci ca$tatorul cu 18 de grade fa&ă de .ământ, atâta tot) 3u$ă aceea, se 'ndre$ta el singur s$re 2ună, din cau+a luminii $e care aceasta o degaa) 2unaera cel mai strălucitor obiect dintre toate cele care se aflau 'n +onă %i se găsea 'n centru ― e dre$t, 'ntr"un echilibru instabil) -$aratele aveau nevoie de câtevasecunde $entru a scana restul cerului %i $entru a orienta din nou ecranul s$re.ământ, dar 'n acele câteva secunde, cât mai func&ionau comen+ile manuale,aveai sen+a&ia că astrul no$&ii se $regătea să intre $rin hublou)

3e fa$t, 2una se afla 'n $rimul $ătrar) ;a trebuia să se men&ină 'n o$o+i&iefa&ă de .ământ atâta vreme cât nava continua să +boare $e o traiectorie câtmai a$ro$iată de linia ce lega cele două lumi)

umai că astrul no$&ii era $u&in distorsionat, de $arcă ar fi fost o ilustra&iedintr"un calendar ieftin) 2ui /ldbur i"a a$ărut deodată 'n minte imaginea adouă ca$ete $rofilându"se $e conturul 2unii, unul cu $ărul lung %i ondulat,


8/13

celălalt cu $ărul scurt %i dre$t) .entru aceasta, insă, ar fi trebuit să fie 2ună$lină)

― Cel $u&in e acolo, a s$us 3avis, $e un ton u%or dis$re&uitor)― Te a%te$tai să nu fie4― n s$a&iu, nu %tii la ce te $o&i a%te$ta) ;ste $osibil să e#iste, la fel de bine

cum ar fi fost $osibil să nu e#iste) imeni n"a mai fost $e"aici, $ână acum) .rin

urmare, eu sunt mul&umit că văd 2una)― 3e $e .ământ nu $o&i s"o ve+i4― Te sfătuiesc să nu fii atât de sigur de ceea ce cre+i că observi de $e

bătrâna noastră $lanetă) n general, cei mai mul&i $ământeni $retind că văd unglob galben cu $ete 'ntunecate, care se mi%că 'ncoace %i 'ncolo $e un fundalalbastru, de $arcă ar fi ac&ionat de un mecanism)

―


9/13

― ici $e viitor n"o să se 'ntâm$le nimic rău, a s$us /ldbur 'ncre+ător)― 3e unde %tii4― *iindcă numărul e din ce 'n ce mai mic)― Cum4 Ce"ai +is4/ cli$ă, /ldbur a $ărut 'ncurcat, a$oi a bombănit ca $entru sine=― imic)))

Ea+ele astrului no$&ii nu reu%eau să 'm$ră%tie 'ntunericul din navă) /ldbura adormit din nou, cu bărbia re+emată 'n $ie$t, $e umătate con%tient de$re+en&a adevăratei 2uni, dar visând 'n acela%i tim$ la acea 2ună $lină cu fa&atristă ce"l $rivea $rin fereastră %i se clătina 'n bătaia vântului)))

― 3ouă sute de mii de mile> a e#clamat 3avis) -dică 8BK din distan&atotală)

.or&iunea luminată a 2unii $ărea $istruiată %i ciu$ită de vărsat, iar ca$etelecornului de$ă%iseră marginea ecranului) Mare Crisium era un oval 'ntunecat,u%or distorsionat din cau+a unghiului din care 'l $riveau, dar suficient de marecât să vâri $umnul 'năuntru)

― ))) @i totul merge bine, a continuat 3avis) u s"a a$rins nici o lumini&ăro%ie $e nici unul dintre cadrane)))

― *oarte bine>― Cum adică, foarte bine4 ― 3avis '%i fi#a colegul cu ochii mic%ora&i a

sus$iciune) ― @tii doar că, 'n 'ncercările anterioare, totul a fost 'n regulă $ânăcând s"a auns 'n acest $unct, a%a că nu ne $utem 'ncă $ermite să răsuflămu%ura&i)

― u cred că se va 'ntâm$la ceva rău)))― 3ă"mi voie să te contra+ic) .ământenii nu trebuie să cunoască adevărul)― Ce adevăr43avis a chicotit dis$re&uitor, iar /ldbur l"a $rivit obosit) Ciudat, 'nce$use

să"i fie frică de celălalt) Cu $rofilul lui ascu&it 'n lumina 2unii, 3avis nu semănadeloc cu tatăl său, la care se gândea tot mai des (numai că %i"l imagina maitânăr, cu tot $ărul $e ca$ %i cu inima sănătoasă)

― Cred că nu avem voie să cunoa%tem multe lucruri referitoare la s$a&iu, as$us 3avis) n fa&a noastră, universul se 'ntinde $e o distan&ă de miliarde deani"lumină, dar noi nu vedem decât un perete de întuneric ― inclusiv când e vorbade fa&a invi+ibilă a 2unii ", $e care sunt $ictate stele %i $lanete care se mi%căalandala, $entru ca o seamă de %mechera%i de $e .ământ să invente+e totsoiul de teorii des$re orbite %i gravita&ie)

― .retin+i că ar fi un oc menit a ne $une mintea la 'ncercare4 a 'ntrebat/ldbur, aducându"%i aminte ca $rin cea&ă de discu&ia avută cu câteva +ile 'n

urmă %i de re$licile lui 3avis)


10/13

observau $e noi 'n secret)))― Cum4 !"a re$e+it 3avis, iritat) Cum $uteau să ne vadă, dacă se aflau $e

$artea cealaltă4― u, stai să"&i $ovestesc de la 'nce$ut)))/ldbur %i"a dat seama că 'nce$use să vorbească din nou $i&igăiat, dar nu"i

$ăsa) -r fi vrut să se scoale din fotoliu %i să sară 'n sus de bucurie că"i venise 'n

minte un lucru atât de interesant, dar nu $utea)― -c&iunea se $etrecea 'n viitor) .ământenii nu %tiau că)))― Tacă"&i fleanca>/ldbur a amu&it) / asemenea ignire 'i $rovoca o sen+a&ie de sufocare) /ldbur a tăcutdin nou) $poi, pe când încerca ― fără nici un re+ultat ― să ac&ione+e manual

comen+ile, nu s"a $utut ab&ine să nu bombăne=― ici o informa&ie nu va fi transmisă $e .ământ)/ldbur continua, 'nsă, să se uite la 2ună) -unseseră foarte a$roa$e de

su$rafa&a ei %i imaginea se mi%ca re$ede) ava 'nce$use să se +gâl&âie serios,când, $e nea%te$tate, el a scos un &i$ăt ascu&it=

― ?ite> ?ite> Tânărul 'n&e$enise de groa+ă, cu degetul 'ndre$tat s$re ecran) 3avis a $rivit

%i el 'n aceea%i direc&ie)― 3oamne, 3umne+eule> a 'ngăimat acesta, re$etând im$lorarea la

nesfâr%it, $ână ce ecranul s"a 'ntunecat, iar cadranele de $e tabloul decomandă s"au colorat definitiv 'n ro%u)

2ars ilsson nu $utea să se facă %i mai $alid decât era, dar mâinile 'itremurau când %i"a strâns $umnii)

―


11/13

un moment crucial, lucrurile merseseră $rost 'ncă o dată)― Trebuie să"i scoatem de acolo, a s$us el, con%tient 'n sinea lui de fa$tul

că re+ultatul $utea fi $us sub semnul 'ntrebării) Totu%i, trebuiau să facă tot ce era omene%te $osibil)-i vă+ut %i tu, nu"i a%a4 a 'ntrebat 3avis)0i"e frică, a scâncit /ldbur)

― -i văzut! -i vă+ut fa&a ascunsă a 2unii, ai vă+ut că, de fa$t, nici nuexistă! 3oamne, 3umne+eule, doar ni%te be&e, ni%te bârne care sus&in %asemilioane de mile $ătrate de canava) 3e canava, pe Dumnezeul meu!

@i 3avis a i+bucnit 'n hohote demente, răsucindu"se 'n fotoliu de atâta râs,$ână când s"a 'necat %i l"a a$ucat tusea) -$oi, trăgându"%i sufletul, a s$us cu ovoce răgu%ită=

― Tim$ de un milion de ani, omenirea a $rivit î n sus la cea mai mare fa&adăfalsă $e care %i"ar $utea"o imagina cineva) ndrăgosti&ii se giugiuleau sub o$ân+ă mare cât o lume, căreia ii +iceau 2ună) @i stelele sunt $ictate, $recis>3acă am fi 'n stare să mergem $u&in mai de$arte, am râcâi $u&ină vo$sea, s"oducem acasă) Ce caraghios> Ce caraghios>

@i a 'nce$ut din nou să râdă) /ldbur voia să 'ntrebe de ce se distra atât demult omul cel mare, dar nu $utea să 'ngâne decât= :3e ce)))4 3e ce)))4:, fiindcărâsul celuilalt 'i 'nghe&ase sângele 'n vine, iar cuvintele i se 'n&e$eniseră 'n gât)

― 3e ce4 a catadicsit 3avis să"i răs$undă) 3e unde dracuL să %tiu4 3e ce$latourile de filmări sunt 'n&esate de stră+i cu fa&ade false4 .oate că %i noifacem $arte dintr"un fel de s$ectacol, numai că de data asta ne"am rătăcit cadoi $ro%ti 'n s$atele decorului, unde se văd frânghiile %i toate accesoriile) 2oculnostru nu este aici) imeni de $e .ământ n"ar fi trebuit să afle des$re e#isten&adecorurilor) 3in acest motiv se strică toată a$aratura du$ă H) de mile)3ar noi am văzut.

-$oi, uitându"se cu un aer $ar%iv la uria%ul de lângă el, a adăugat=― 5ănuie%ti de ce nu e im$ortant fa$tul că noi am vă+ut4 /ldbur 'l $riveacu fa&a udă de lacrimi)

― u) 3e ce4― *iindcă nu contea+ă) 3acă le $ovestim celor de $e .ământ că 2una e o

$ân+ă 'ntinsă $e ni%te $răini, ne ucid) ― Vreau să vină mama! a scâncit Oldbury.― -i 'n&eles ce"am +is eu4 a re$etat 3avis) ;

singura noastră %ansă) "au decât să desco$ere al&ii adevărul %i să moară$entru el) 7ură>


12/13

nu mai avea $ic de $utere)― "am fost $e o navă adevărată))) "am fost 'n s$a&iu))), a rostit /ldbur

$e un ton lini%tit, dar a$roa$e 'n %oa$tă)― ;#act) -ceasta nu este o minciună) Gi"am arătat nava %i comen+ile cu

autorul cărora imaginile 2unii %i ale .ământului $uteau fi schimbate $e ecran)-i văzut %i tu)

― 3a) @tiu asta)― - fost un e#erci&iu, a continuat 0aer calm, o simulare $erfectă acondi&iilor din s$a&iu, $entru a testa reac&ia oamenilor) *ire%te că nu vă $uteammărturisi acest lucru, deoarece am fi com$romis e#$erimentul) 3acă situa&ia nescă$a de sub control, $uteam o$ri e#erci&iul) -cesta este singurul mod 'n care$utem 'nvă&a) -cum %tim ce modificări trebuie să facem %i vom 'ncerca din noucu al&i doi oameni)

.sihologul 'i dăduse de +eci de ori acelea%i e#$lica&ii) /ldbur trebuia autatsă 'n&eleagă, ca să $oată duce din nou o via&ă normală)

― 3u$ă noi, a&i mai e#$erimentat %i cu al&ii4 a 'ntrebat /ldbur 'ngândurat)― ncă nu, dar 'n curând vom relua o$era&iile) 0ai 'ntâi, 'nsă, trebuie să

o$erăm ni%te modificări)― ;u n"am re+istat)― ; adevărat) umai că, ve+i tu, am reu%it să 'nvă&ăm multe din e#$erien&a

ta, a%a că, 'ntr"un fel, testul a fost 'ncununat de succes) Trebuie să $rice$i,comen+ile erau $rogramate s"o ia ra+na la un moment dat, ca să vă testămreac&ia 'n ca+ de $ericol, du$ă câteva +ile de stres %i oboseală) 3efec&iuneaavea să se $roducă e#act când nava 'nconura 2una, căreia trebuia să"ischimbăm $o+i&ia, astfel 'ncât, $e drumul de 'ntoarcere, s"o vede&i dintr"ununghi diferit) n inten&iile noastre nu intra să da&i ochii cu $artea ei invi+ibilă,a%a că nu ne"am mai bătut ca$ul cu ea) -m vrut să facem economie) @i a%a,

testul ăsta ne"a costat cinci+eci de milioane de dolari))) Crede"mă, nu ne"a fostu%or să construim re$lica e#actă a satelitului)― umai că maneta de 'ntreru$ere a rece$&ionării imaginilor n"a func&ionat

cum trebuia, a intervenit ilsson, $e un ton amar)


13/13

― Ce mai e4― Toate rachetele fără echi$a uman lansate 'n s$a&iu au 'ncetat să mai

transmită e#act 'n momentul 'n care trebuiau să aungă $e $artea nevă+ută)Câteodată, stau %i mă 'ntreb dacă nu cumva)).

― Taci din gură> !"a 'ntreru$t ilsson $e colegul său, săgetându"l cu $rivirea)

Asimov Ideile Mor Greu

Documents

Transcript of Asimov Ideile Mor Greu