ASEAN Caracteristici generale

Declaraii i tratate ale ASEAN: Declaraia de formare a ASEAN, Bangkok, 08.08.1967; Declaraia zonei de pace, libertate i neutralitate, Kuala Lumpur, 27.11. 1971; Declaraia concordului ASEAN, Bali, 24.02.1976; Tratatul de prietenie i cooperare din Sud-Estul Asiei; Declaraia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud, Manila, 22.07.1992; Tratatul zonei libere de arme nucleare din Asia de Sud, Bangkok, 15.12.1997; Viziunea 2020 pentru ASEAN, Kuala Lumpur, 15.12.1997; Declaraia Concordului II ASEAN, Bali, 07.10.2003.

Declaraia privind crearea ASEAN prezint 3 scopuri principale ale organizaiei: accelerarea creterii economice, a progresului social i a dezvoltrii culturale; promovarea pcii regionale i a stabilitii, prin respectarea principiilor promovate de ONU; promovarea colaborrii active i asistenei reciproce n domeniile de interes comun (economie, cultur, tiin, administraie).

Sunt identificate patru domenii de cooperare economic: accesul preferenial pentru comerul intra-regional cu combustibil i produse alimentare; cooperarea n domeniul comerului( n cazul abordrii unei piee externe i a rilor tere); cooperarea industrial; elaborarea unei poziii comune n problemele de interes pentru toi membrii.

Scopuri i obiective ale ASEAN Formarea unei piete commune de dimensiuni mai mari Inlaturarea barierelor tarifare in calea comertului Antrenarea prin cooperare a potentialului material, financiar si uman intru obtinerea efecului de sinergie Incercri de a compensa, printr-o intensificare a schimburilor intragrup, eventualele pierderi datorate din ngustarea unor piee extraregionale Sustinerea cooperarii si ajutorul reciproc in cadrul domeniului economic ,socio-cultural,tehnologic etc. Gruparea ASEAN doreste ca pina in 2015 sa formeze Comunitatea Economica ASEAN(AEC) prin care se doreste facilitarea schimburilor comerciale, inclusiv eliminarea barierelor comerciale pentru a promova libera circulaie a mrfurilor n regiune

Comunitatea ASEAN

Planul SOCIO-CULTURAL Dezvoltare umana Bunastarea sociala si protectie Justitie sociala si drepturile omului Sustenabilitatea mediului inconjurator Identitatea ASEANPlanul ECONOMIC Piata unica de productie si de desfacere Regiune economica competitiva Dezvoltare economica echitabila Integrare in economia globala Planul politicii de securitate comunitara a ASEANReglementare, norme si valori comune Responsabilitate comuna, pace si stabilitate Orientare dinamica spre exterior

Trei planuri de lucru Trei piloni integrali ai viziunii ASEAN 2015: AEC, ASC, ASCC (in tandem) Tinte clare si grafic clar de implementare Acorduri pre-stabilite pentru a se acomoda intereselor fiecarui stat membru al ASEAN Continut general Politici/scopuri; tehnica de implementare, Plan de actiune, Mecanism de revizuire

Planul comunitatii economice ASEAN Piata unica de productie si de desfacere, Regiune competitiva, Regiune cu dezvoltare economica echitabila regiune complet integrata in economia globala Sectoare prioritare de integrare: produse agricole; trafic aerian; automobile; e-ASEAN; electronica; perscuit; protectia sanataii; produse din cauciuc; textile si imbracaminte; turism; produse din lemn; logistica (sector aditional conform tratatelor ministerlor externe) Planul comunitatii economice ASEAN : critici Liberalizare Protejeaza doar comsumatorul final Este oare sustenabil? Protectia mediului inconjurator? Ignora acordurile bilaterale economice deja existente Nu se ofera detalii despre cum actioneaza regiunea ca un tot intreg Planul comunitatii Socio-culturale provomarea dezvoltarii si a securitatii umane reducerea decalajului de dezvoltare asigurarea sustenabilitatii de mediu construirea identitatii ASEAN Probleme largi de acoperire: Saracie, Sanatate, Managementul dizastrelor, Securitate alimentarasocial al integrarii, Sustenabilitatea de mediu, Lucratorii migranti, Drepturile femeilor si ale copilului, Stiinta si tehnologii Planul comunitatii Socio-culturale: critici Justitie sociala vs. protectie sociala; sistemic vs. simptomic Solutii sistemice pentru a redresa injustitia sociala: probleme de acces, conflicte de interes pe motive comerciale/industriale Participarea nu trebuie sa fie limitata la aceasta sfera Diversitatea si identitatea persoanelor din cadrul tarilor membre Planul politicii de securitate comunitara a ASEAN Cadrul se bazeaza pe cooperarea politica si securitatea statelor membre ASEAN si a intregii regiuni ASEAN cu restul lumii Principiile fundamentale sunt neimplicarea, consensus, mobilitatea nationala si regionala, respectarea suveranitatii. Elementele planului: dezvoltare politica, formularea si impartasirea unor norme comune referitoare la terorism, zone libere de arme nucleare, prevenirea conflictelor interstatale, si instituirea pacii dupa conflict. Planul politicii de securitate comunitara a ASEAN: Critici Perspectiva de concentrare pe state (securitate nationala) Conflictele interne existente trebuie redresate: conflictele referitoare la resursele naturale, identitate nationala Guvernele (politicile) pot crea conflicte Nu asigura participarea politica a societatii civile Nu exista vreo referinta la standardele internationale de procectie a drepturilor omului> aderarea la standarde si principii internationale Nu exista un mecanism de solutionare a conflictelor interne, intra-statale, separatism Nerecunoasterea regufiatiolor interni (internally displaced people) Diversitatea culturala nu este abordata> recunoasterea diversitatilor ettice si de religie, sau marginalizarea Intarirea si monitorizarea instrumentelor regionale referitoare la migranti, femei, copii, si participarea in procesele publice Promovarea grupurilor de asigurare a pacii regionale

17-51

Statut: forum economic Fondat: 1989 (la iniiativaprimului ministru australian, crearea sa fiind puternic sprijinit de Japonia. Membri: 21 (n1989: 12 membrii: sase tari dezvoltate(Australia, Canada, Japonia, Noua - Zeelanda si SUA),cinci membrii ASEAN(Indonezia,Malaiezia, Filipine, Singapore, Tailanda si Brunei) + Coreea de Sud;1991: + Hong Kong, China i China Taipei; 1993: + Mexic i Papua Noua Guinee; 1994: + Chile; 1998: + Peru, Rusia si Vietnam Criteriile stabilite pentruadmitere:- apartenena la spaiul Pacific;- existenta unor relaii strnse cu statele membre;- acceptarea liberalizrii comerului pn n2020 APEC APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation) este cel mai important forum din zona Asia-Pacific, ce stimuleaz creterea economic, cooperarea, comerul i investiiile n regiune. Spre deosebire de OMC sau alte acorduri multilaterale, APEC nu prevede semnarea vreunor acorduri ntre participani. Deciziile adoptate reprezint consecina consensului, iar implementarea lor se efectueaz benevol. Procesul de integrare economic regional n zona Asia-Pacific (APEC) aa-numitul bloc asiatic, n curs de formare n zona Pacificului, reprezint una dintre cele mai dinamice i prospere regiuni ale lumii, ca urmare a creterii economice impresionante nregistrate de Japonia n ultimele decenii i a ritmurilor susinute de dezvoltare manifestate ncepnd cu anii '60-'70 n Coreea de Sud, Taiwan, Hong-Kong i Singapore. Semnificaia APEC Cu trei state gigant: Japonia, una din cele mai importante naiuni, din punct de vedere economic, cu o economie mai puternic dect majoritatea statelor din Europa, SUA cel mai mare donator financiar al rilor n curs de dezvoltare i China, ar care nregistreaz, n prezent, unul din cele mai ridicate ritmuri de cretere economic din lume. APEC tinde s devin, n urmtorii ani, un principal pol economic, politic i geostrategic, n care fiecare entitate i va gsi soluionarea propriilor probleme. Centru de gravitaie Japonia cu care tinde s concureze China. Obiectivele APEC: Egalitatea tratamentului, n cazul statelor membre, pentru ntreprinderile cu capital integral naional cu cel al ntreprinderilor strine implantate pe teritoriul acestora (adoptarea unei legislaii comune pentru ntreprinderile locale i pentru cele cu capital strin); Asigurarea transparenei n legislaia cu privire la investiiile strine i la demersurile ocazionate de procedurile tehnice; Crearea unor bnci comune de date pentru economiile rilor membre; O mai profund echitate n procedurile legale de arbitraj, n deciziile publice de expropriere, n recunoaterea mutual a diplomelor i certificatelor de calificare; Crearea (la cererea SUA) a unei instituii financiare de arbitraj, care s analizeze diferitele proiecte de investiii destinate dezvoltrii infrastructurii rilor regiunii; Adoptarea unor norme legale comune n domeniul proteciei mediului; Liberalizarea procedurilor de emigrare etc. 59-66 n ceea ce privete liberalizarea total a schimburilor economice ntre statele membre, preconizat pentru anul 2020, ea se va realiza n trepte, dup cum se stipuleaz n documentele APEC. Astfel: Pentru anul 2010, se prevedea deschiderea total a pieelor pentru rile industriale avansate: SUA, Canada, Australia, Noua-Zeeland, Japonia, Mexic, Chile, Singapore i Hong-Kong. n cea de-a doua etap, anul 2015, noile ri industrializate vor ajunge la liberalizarea total a schimburilor: Coreea de Sud, Malaiezia, Taiwan, Brunei etc. n anul 2020, se preconizeaz liberalizarea ntregii regiuni. SUA APEC: Statele Unite ale Americii doresc consolidarea relaiilor economice cu APEC, una dintre cele mai dinamice zone ale planetei; Japonia i-a propus ancorarea ct mai rapid a SUA n Asia n scopul realizrii unei zone a pcii politice n regiune, nedominat de o putere-cadru a Asiei, care s asigure meninerea deschis a imensei piee americane pentru exporturile lor. Datele statistice evideniaz, n ultimii ani, o tendin de extindere a relaiilor americane cu regiunea Asia-Pacific. China APEC: Noua putere economic a lumii, considerat de unii economiti, deja, superputere, denumit, deocamdat, Marea Chin, are anse considerabile s controleze treptat jocul n zon i s i afirme interesele la nivel global. Cei trei dragoni asiatici n care populaia chinez predomin Hong-Kong, Singapore i Taiwan au reuit ca, mpreun, s eclipseze Japonia, cel mai important investitor, ani la rnd, pentru Asia-Pacific. 70-78