ascultarea

12
Ascultarea 1. Specificul ascultării Ascultarea este procesul activ de a deduce semnificaţiile mesajului rostit de o persoană (Floyd, 2013, p. 241). Doar dacă auzim ceva nu înseamnă şi că ascultăm. Spre deosebire de auzire, ascultarea este un proces activ prin care acordăm atenţie unui sunet, îi atribuim semnificaţii şi reacţionăm la el. Auzirea face parte din acest proces, dar ascultarea necesită mai mult decât simpla percepere a sunetelor din jur. (Ibidem, p. 244) Ascultarea este o aptitudine învățată, nu o capacitate înnăscută, precum auzul. Trebuie să dobândim capacităţile de învăţare. Aşa cum suntem învăţaţi să vorbim, trebuie să fim învăţaţi să ascultăm. Totodată, faptul că ascultarea este o aptitudine înseamnă că oamenii îşi pot îmbunătăţii capacitatea de ascultare prin educaţie şi exersare. (Ibidem, p. 244) Comportamentul ascultării pare să fie influenţat de felul în care concept oamenii dintr-o anumită cultură importanţa timpului. În culturile individualiste, oamenii consideră adesea timpul o resursă. Ei apreciază comunicarea direct, iar ascultătorii îşi pierd răbdarea faţă de vorbitorii care nu „trec direct la subiect”. În schimb, culturile colectiviste, precum cea din Coreea, pun accepntul pe armonia socială, mai mult decât pe eficiență. În cadrul comportamentului lor asociat cu ascultarea, persoanele din culturile respective

description

referat

Transcript of ascultarea

Ascultarea1. Specificul ascultrii

Ascultarea este procesul activ de a deduce semnificaiile mesajului rostit de o persoan (Floyd, 2013, p. 241). Doar dac auzim ceva nu nseamn i c ascultm. Spre deosebire de auzire, ascultarea este un proces activ prin care acordm atenie unui sunet, i atribuim semnificaii i reacionm la el. Auzirea face parte din acest proces, dar ascultarea necesit mai mult dect simpla percepere a sunetelor din jur. (Ibidem, p. 244)Ascultarea este o aptitudine nvat, nu o capacitate nnscut, precum auzul. Trebuie s dobndim capacitile de nvare. Aa cum suntem nvai s vorbim, trebuie s fim nvai s ascultm. Totodat, faptul c ascultarea este o aptitudine nseamn c oamenii i pot mbuntii capacitatea de ascultare prin educaie i exersare. (Ibidem, p. 244)

Comportamentul ascultrii pare s fie influenat de felul n care concept oamenii dintr-o anumit cultur importana timpului. n culturile individualiste, oamenii consider adesea timpul o resurs. Ei apreciaz comunicarea direct, iar asculttorii i pierd rbdarea fa de vorbitorii care nu trec direct la subiect. n schimb, culturile colectiviste, precum cea din Coreea, pun accepntul pe armonia social, mai mult dect pe eficien. n cadrul comportamentului lor asociat cu ascultarea, persoanele din culturile respective acord adesea o atenie sporit comportamentelor nonverbale i indicilor contextuali, pentru a stabili semnificaia mesajului unui vorbitor. (Ibidem, p. 245)2. Modaliti de ascultare

Judi Brownell, profesor de comunicare organizaional, este o specialist n ascultare care a elaborat modelul HURIER pentru a descrie etapele ascultrii eficiente: auzirea, nelegerea, amintirea, interpretarea, evaluarea i rspunsul.AUZIREA este procesul fizic de percepere a sunetelor. Putem auzi pe cineva fr s ascultm ce anume spune. Tindem s facem acest lucru cnd suntem obosii, cnd nu ne intereseaz ce spune cealalt persoan sau cnd auzim mai multe voci concomitent.

NELEGEREA nseamn a sesiza semnificaiile cuvintelor i sintagmelor pe care le auzii. Dac cineva vorbete ntr-o limb pe acre nu o nelegei, suntei capabili s auzii persoana respectiv, dar nu vei fi capabili s ascultai eficient. Acest lucru este valabil i atunci cnd auzii cuvinte dintr-un limbaj tehnic sau jargon care nu v este familiar.

AMINTIREA este capacitatea de a stoca ceva n memorie i de a regsi informaia cnd este nevoie de ea. Este important s v amintii ceea ce auzii, pentru c v ajut s evitai situaii neplcute. De exemplu, n cazul unor ntlniri interpersonale, dac v amintii ceea ce ai auzit anterior, v poate ajuta s comunicai mai eficient cu ceilali. Conform studiilor, majoritatea oamenilor i amintesc doar aproximatix 25% din ceea ce aud, iar din acest procent i amintesc n mod clar doar aproximativ 20%. Prin urmare oamenii nu se pricep prea bine s-i aminteasc.

INTERPRETAREA reprezint atribuirea de semnificaii cuvintelor auzite. Procesul interpretrii are dou pri. Prima parte const n a acorda atenie tuturor comportamentelor verbale i nonverbale ale vorbitorului, astfel nct s atribuii semnificaii spuselor persoanei respective. A doua parte a interpretrii const n a-i semnaliza vorbitorului interpretarea dumneavoastr. Semnalizarea nu numai c i arat vorbitorului c urmrii ceea ce spune, ci v i permite s avei confirmarea interpretrilor dumneavoastr.

EVALUAREA presupune judecarea credibilitii i inteniei vorbitorului. n aceast etap se ntmpl mai multe lucruri. n primul rnd, judecm dac afirmaiile vorbitorului sunt corecte i adevrate, se separ afimaiile bazate pe realitate de opinii i ncercm s ne dm seama de ce vorbitorul spune ceea ce spune, iar ultima etap este analizarea cuvintelor vorbitorului n contextul altor informaii pe care le-am primit de la aceasta sau din alte surse.

RSPUNSUL nseamn indicarea faptului c ascultm. Uneori numin acest proces a oferi feedback i facem acest lucru att verbal, ct i nonverbal, folosind o diversitate de strategii i mai multe tipuri de rspunsuri:

ncremenirea: rspunsul prin tcere i prin absena expresiilor faciale. Adesea, semnaleaz lipsa de interes fa de spusele vorbitorului.

Confirmarea: ncuviinarea din cap sau folosirea unor expresii faciale, vocalizri precum h sau afirmaii de tipul neleg, astfel nct vorbitorul s neleag c i acordai atenie.

Parafrazarea: reformularea cu propriile cuvinte a ceea ce a spus vorbitorul.

Empatia: nelegerea i mprtirea sentimentelor vorbitorului.

Sprijinul: exprimarea acordului cu opinia sau cu punctul de vedere al vorbitorului.

Analiza: comunicarea punctului de vedere personal asupra a ceea ce a spus vorbitorul.

Recomandrile: comunicarea unor sfaturi adresate vorbitorului cu privire la ceea ce ar trebui s gndeasc, s simt sau s fac acesta. ( Ibidem, pp. 246-249)

3. Tipuri de ascultare

Ascultarea informaional este foarte comun, dar extrem de util. ntr-adevr, ea constituie una dintre cele mai importante modaliti prin care nvm. De asemenea, constituie tipul cel mai pasiv de nvare. n timpul ascultrii informaionale, pur i simplu asimilm informaii. Ascultarea critic urmrete evaluarea i analiza celor auzite. Un element esenial este faptul c ascultarea critic nu nseamn neaprat dezaprobare sau identificarea unor greeli n ceea ce ascultai, ci analizarea i evaluarea meritelor spuselor vorbitorului. Aadar, ascultarea este un proces mai activ, deoarece nu v solicit doar n sensul asimilrii informaiei, ci i n sensul evalurii i interpretrii acesteia.

Asculatarea empatic are loc atunci cnd ncercai s v identificai cu vorbitorul, nelegnd sau trind ceea ce gndete sau simte acesta. Ascultarea empatic eficient nesesit dou aptitudini. Prima, adoptarea perspectivei, const n capacitatea de a nelege o situaie din perspectiva altei persoane. A doua aptitudine, preocuparea empatic este capacitatea de a identifica sentimentele altei persoane i apoi de a tri dumneavoastr niv acele sentimente. Scopul ascultrii empirice este dea nelege o situaie din perspectiva vorbitorului i a simi ce simte acesta. Ascultarea empatic este o provocare, deoarece percepia v poate face s v concentrai doar asupra sentimentelor dumneavoastr n aceeai situaie, mai degrab dect asupra sentimentelor vorbitorului. (Ibidem, pp. 250-251)4. Obstacole n calea ascultrii eficienteZGOMOTUL. n contextul ascultrii, zgomotul desemneaz orice v distrage atenia de la a asculta ceea ce dorii s ascultai. Celor mai muli dintre noi ni se pare dificil s ascultm un partener de conversaie cnd n mediu exist i alte sunete, de exemplu, televizorul sau muzica ce se aude tare, claxonul mainilor, etc. Totui, nu doar sunetele ne pot distrage. Dac suntei flmnzi, obosii sau v aflai ntr-un mediu deosebit de rece sau de cald , acestea se pot clasifica drept zgomot.

PSEUDOASCULTAREA I ATENIA SELECTIV. Cnd apelai la pseudoascultare folosii comportamente de feedback care dau impresia c suntei atent, dar de fapt v gndii la altceva. O variaie a pseudoascultrii este atenia selectiv, care implic a asculta doar ceea ce vrei s auzii, ignornd orice altceva. Pseudoascultarea i atenia selectiv survin din multe motive. Poate c v-ai plictisit de ceea ce spune vorbitorul, dar nu vrei s prei nepoliticos. Poate nu nelegei ce auzii, dar suntei prea jenat ca s recunoatei. Poate c suntei ateni la altceva n timp ce v vorbete o persoan sau pur si simplu nu v place ce spune acesta.SUPRANCRCAREA INFORMAIONAL reprezint starea de a fi suprasolicitat din cauza cantitii uriae de informaii pe care suntem nevoii s o receptm n fiecare zi. Una dintre cele mai mari probleme datorate suprancrcrii informaionale este faptul c aceasta poate determina ntreruperea ateniei. Exist o serie de strategii pentru a diminua efectele suprtoare ale excesului de informaii. De exemplu, n timpul ntlnirilor i conversaiilor importante, nchidei-v telefonul pentru a nu v distrage atenia. REVERIA sau visarea cu ochii deschii. Cnd alunecm n reverie, de fapt chiar ascultm ceea ce spune vorbitorul, doar c i permitem minii s hlduiasc nestingherit, concomitant. Reveria poate cauza cel puin trei probleme: v poate face s nu sesizai detalii importante privind ceea ce auzii, v poate determina s ascultai ntr-un mod mai puin critic dect ai face-o de obicei, reveria i poate crea vorbitorului impresia c nu ascultai ceea ce se spune, dei de fapt l ascultai.

TENDINA DE RESPINGERE, adic nclinaia de a contesta punctul de vedere al unui vorbitor i de a formula replica n timp ce persoana respectiv continua s vorbeasc.

OBTUZITATEA reprezint tendina de a nu asculta nimic din lucrurile cu care nu suntem de acord. Oamenii obtuzi refuz s recunoasc meritele punctului de vedere al unui vorbitor, dac acesta le contrazice propriile convingeri. De asemenea, tind s reacioneze n mod exagerat la anumite forme de limbaj. Cnd refuzm chiar i s ascultm idei cu care nu suntem de acord, ne limitm posibilitatea de a nva de la ali oameni i din experienele lor. NTRERUPEREA COMPETITIV constituie o modalitate de a domina o conversaie. Cercettorii folosesc sintagma ntrerupere competitiv pentru a descrie practica ntreruperii atunci cnd vorbesc alte persoane, cu scopul de a prelua controlul asupra conversaiei. Scopul celor care practic ntreruperea competitiv este s se asigure c ajung s vorbeasc mai mult dect cealalt persoan i c ideile i perspectivele lor au prioritate. Discuiile cu o persoan care practic ntreruperile competitive pot fi frustrante. Unii oameni reacioneaz la ntreruperile constant devenind ei nii competitive, transformnd astfel conversaia ntr-o disput a minilor, alii se retrag din interaciune. (Ibidem, pp. 252-258)5. Perfecionarea capacitilor de ascultare

ASCULAREA INFORMAIONALa. Delimitai ceea ce se spune de ceea ce nu se spune. Evitai tendina de a auzi cuvinte sau afirmaii care de fapt nu sunt rostite. Atunci cnd suntei implicat n ascultarea informaional, avei grij s facei diferena ntre ceea ce se spune cu adevrat i ceea ce doar deducei. Poate c modalitatea cea mai eficient de a stabili dac ai neles mesajul unui vorbitor este s l parafrazai, pentru a clarifica semnificaia mesajului. Dac parafrazai o afirmaie astfel nct s-i reflectai n mod just nelesul, vorbitorii tind s v rspund printr-o confirmare a faptului c i-ai nteles. De asemenea, dac parafrazai o afirmaie astfel nct i modificai nelesul, de obicei vorbitorul v va corecta nenelegerea. Parafrazarea este una dintre cele mai eficiente modaliti de a determina dac ai fcut corect dinstincia ntre ceea ce a spus un vorbitor i ceea ce nu a spus.b. Evitai biasul confirmrii. Biasul confirmrii este tendina de a acorda atenie doar informaiilor care vin n sprijinul valorilor i convingerilor proprii, ignornd sau respingnd informaiile care nu le confirm. Devine o problem pentru ascultare atunci cnd ne determin s luam o decizie cu privire la un anumit lucru fr s inem cont de toate aspectele sale.

c. Ascultai acordnd atenie mai mult stilului. Se refer la tendina evenimentelor dramatice, ocante se a distorsiona percepia realitii. Evenimentele dramatice sunt mai impresionante i ami memorabile dect evenimentele obinuite, deci le acordm mai mult atenie. A fi un bun asculttor, din perspectiva informaional, nseamn a fi capabil s ignorai aspectele dramatice i s v axai pe substana celor auzite. Acest process ncepe prin contientizarea efectului impressionist i innd minte c experienele marcante v pot distorsiona percepiile.ASCULTAREA CRITIC

a. Fii sceptic. A fi sceptic nseamn a lsa deoparte prejudecile i a fi dispus s v lsai convins de meritele unui argument i de calitatea dovezilor. Un bun asculttor critic nu accept devezile fr s gndeasc, ci le pune sub semnul ntrebrii pentru a vedea dac sunt valide.b. Evaluai credibilitatea vorbitorului. Pe lng analiza meritelor unei argumentri, un bun asculttor critic acord atenie credibilitii vorbitorului. Credibilitatea arat ct de demn de ncredere i de convingtor este cineva. Uneori trebuie s analizai profund dincolo de suprafa, pentru a investiga sursa unei anumite idei, astfel nct s i putei evalua n mod just credibilitatea.

c. nelegei probabilitile. Acest process poate fi dificil, deoarece uneori confundm posibilul cu probabilul i probabilul cu certitudinea. Un eveniment sau un fapt este posibil dac exist cea mai mica ans, orict de minuscul, ca aceasta s se adevereasc. Pentru a fi probabil, o afirmaie trebuie s aib anse mai amri de 50% de a fi adevrat. O afirmaie este cert doar dac probabilitatea ca ea s se adevereasc este de 100%.ASCULTAREA EMPATIC

a. Ascultai fr s judecai. Cnd ascultm pentru a nva i ndeosebi cnd ascultm cu scopul de a evalua, judecm adesea informaiile pe care le receptm. Totui, ascultarea empatic optima nseamn a da dovad de deschidere i a nu judeca.

b. Recunoatei sentimentele. Empatia implic a nelege cum se simte altcineva i a ncerca s v imaginai sentimentele respective. O strategie important pentru o bun ascultare empatic este s recunoatei sentimentele vorbitorului i s-I permitei s continue s i le exprime. Acest lucru se realizeaz rspunzndu-le vorbitorilor cu afirmaii continuatoare, fraze care identific emoiile pe care le simte o persoan i permindu-i s le comunice n continuare. n schimb, este foarte important s evitm afirmaiile finalizatoare, care nu reuesc s recunoasc emoiile vorbitorului i prin urmare limiteaz ansa respectivei personae de a i le exprima.c. Comunicai-v sprijinul n mod nonverbal. Unul dintre cele mai importante aspecte ale ascultrii empatice optime const n comunicarea nonverbal a sprijinului. Cnd ascultai, mai degrab dect cnd vorbii, comportamentele dumneavoastr nonverbale v dezvluie interesul, nelegerea i empatia manifestate fa de vorbitor. Cel mai important comportament nonverbal n aceast situaie este poate contactul vizual. Vorbitorii v urmresc adesea comportamentele privirii pentru a vedea dac suntei ateni la ceea ce spun. Alte comportamente importante sunt legate de folosirea expresiei faciale i de atingere. Un zmbet linititor i o atingere blnd i poate determina pe ceilali s simt c i nelegei, i sprijinii i empatizai cu ei. (Ibidem, pp.259-265) Bibliografie

Kory Floyd (2013), Comunicarea interpersonal, Ed. Polirom, Bucureti

Tloi Andreea,

Grupa 5, CRP