ARTROLOGIEARTROLOGIEARTROLOGIEARTROLOGIE

ARTROLOGIE GENERALĂARTROLOGIE GENERALĂ

SINDESMOLOGIASINDESMOLOGIA Artrologia se ocupArtrologia se ocupă cu studiul formelor de ă cu studiul formelor de

legătură legătură (junctura) (junctura) dintre oase, deci cu dintre oase, deci cu articulaţiile şi joncţiunile dintre oase. articulaţiile şi joncţiunile dintre oase. Folosim termenul de articulaţie, când Folosim termenul de articulaţie, când avem o mare mobilitate între oase şi este avem o mare mobilitate între oase şi este prezentă cavitatea articulară şi joncţiune, prezentă cavitatea articulară şi joncţiune, când mobilitatea este foarte redusă şi nu când mobilitatea este foarte redusă şi nu avem cavitate articulară. Denumirea de avem cavitate articulară. Denumirea de sindesmologie provine de la (gr. sindesmologie provine de la (gr. syndesmos syndesmos = = ligament) şi este folosită mai ligament) şi este folosită mai rar, ca termen generic.rar, ca termen generic.

Clasificarea articulaţiilorClasificarea articulaţiilor::

după gradul de mobilitatedupă gradul de mobilitate:: - - sinartroze (articulaţii fixe),sinartroze (articulaţii fixe), - diartroze (articulaţii mobile),- diartroze (articulaţii mobile), - amfiartroze (articulaţii - amfiartroze (articulaţii

semimobile).semimobile).

Sinartrozele Sinartrozele (synarthrosis(synarthrosis))-sunt -sunt joncţiuni osoasejoncţiuni osoase (juncturae ossium)(juncturae ossium), ,

care realizează unirea interosoasă prin care realizează unirea interosoasă prin intermediul unui ţesut conjunctiv fără soluţie intermediul unui ţesut conjunctiv fără soluţie de continuitate, deci fără cavitate articulară.de continuitate, deci fără cavitate articulară.

După tipul ţesutului conjunctiv, care După tipul ţesutului conjunctiv, care realizează joncţiunea, sinartrozele se împart realizează joncţiunea, sinartrozele se împart în trei categorii:în trei categorii:

- joncţiune fibroasă,- joncţiune fibroasă, - joncţiune cartilaginoasă,- joncţiune cartilaginoasă, - joncţiune osoasă.- joncţiune osoasă.

Joncţiunea fibroasăJoncţiunea fibroasă (junctura fibrosa)(junctura fibrosa) : : -- sindezmozele sindezmozele (syndesmosis)(syndesmosis) - ligamentul - ligamentul

costoclavicularcostoclavicular - - membrana interosoasămembrana interosoasă (membrana interossea)(membrana interossea).. -- suturile craniene suturile craniene sunt un tip special de joncţiuni sunt un tip special de joncţiuni

fibroase. Ele sunt de mai multe feluri:fibroase. Ele sunt de mai multe feluri: - - suturi dinţatesuturi dinţate (sutura serrata) - (sutura serrata) - sunt cele mai des sunt cele mai des

întâlnite, permit o creştere mai rapidă, marginile întâlnite, permit o creştere mai rapidă, marginile alăturate ale oaselor prezintă prelungiri digitiforme, care alăturate ale oaselor prezintă prelungiri digitiforme, care se întrepătrund reciproc. se întrepătrund reciproc. Un tip particular de sutură Un tip particular de sutură dinţată este dinţată este sutura denticulatăsutura denticulată (sutura denticulata).(sutura denticulata).

- - suturi planesuturi plane (sutura plana)(sutura plana) sunt foarte rare, marginile sunt foarte rare, marginile alăturate sunt relativ drepte şi nu se întrepătrund.alăturate sunt relativ drepte şi nu se întrepătrund.

- - suturi solzoasesuturi solzoase (sutura squamosa)(sutura squamosa), marginile , marginile alăturate sunt teşite şi se suprapun.alăturate sunt teşite şi se suprapun.

Tot o joncţiune fibroasă este cea dento-alveolară, numită Tot o joncţiune fibroasă este cea dento-alveolară, numită joncţiune „prin începuire“ sau joncţiune „prin începuire“ sau gomfozăgomfoză (gomphosis) (gomphosis) (gr. (gr. gomphos = şurub, zăvor).gomphos = şurub, zăvor).

Sutura dinţatăSutura dinţată

Sutura dreaptă sau armonicăSutura dreaptă sau armonică

Sutura planăSutura plană

Sutura solzoasăSutura solzoasă

Gomfoză-articulaţie alveolodentarăGomfoză-articulaţie alveolodentară

Joncţiunea cartilaginoasăJoncţiunea cartilaginoasă ( (junctura cartilaginea)junctura cartilaginea) realizează legătura dintre oase prin intermediul realizează legătura dintre oase prin intermediul cartilajului, care după o anumită vârstă se osifică:cartilajului, care după o anumită vârstă se osifică:

- - sincondrozele sincondrozele (synchondrosis) (synchondrosis) sunt joncţiunile sunt joncţiunile cartilaginoase tipice - ex. sincondroza sternală cartilaginoase tipice - ex. sincondroza sternală dintre manubriul sternal şi corpul sternului.dintre manubriul sternal şi corpul sternului.

-- cartilajul de creştere cartilajul de creştere sausau epifizeal epifizeal (cartilago (cartilago epiphysealis)epiphysealis) este o joncţiune cartilaginoasă este o joncţiune cartilaginoasă temporală sau primară.temporală sau primară.

-- simfizele simfizele (symphysis) (symphysis) sunt joncţiuni sunt joncţiuni fibrocartilaginoase, reprezentând un fel de fibrocartilaginoase, reprezentând un fel de trecere între sinfibroze şi sincondroze. Simfizele trecere între sinfibroze şi sincondroze. Simfizele pot fi considerate şi joncţiuni cartilaginoase pot fi considerate şi joncţiuni cartilaginoase secundare.secundare.

Sincondroză sternalăSincondroză sternală

SimfizăSimfiză

Joncţiunea osoasăJoncţiunea osoasă (junctura ossea) (junctura ossea) sau sau sinostozele sinostozele (synostosis) (synostosis) sunt sunt sincondroze osificate, care duc la sincondroze osificate, care duc la formarea unor oase, care până la o formarea unor oase, care până la o anumită vârstă sunt formate din mai anumită vârstă sunt formate din mai multe piese osoase. Ele pot fi multe piese osoase. Ele pot fi primareprimare (ex. mandibula formată in (ex. mandibula formată in viaţa embrionară din două părţi viaţa embrionară din două părţi simetrice) sau simetrice) sau secundaresecundare (ex. osul (ex. osul coxal format prin sudarea ilionului, coxal format prin sudarea ilionului, ischionului şi pubisul la 14-16 ani) ischionului şi pubisul la 14-16 ani)

SSiinostonostoză secundarăză secundară

Diartrozele Diartrozele (junctura synovialis, diathrosis, (junctura synovialis, diathrosis,

articulatio)articulatio)-sunt articulaţiile adevărate, care au cavitate -sunt articulaţiile adevărate, care au cavitate

articulară şi capsulă articulară. Elementele articulară şi capsulă articulară. Elementele componente ale unei diartroze sunt:componente ale unei diartroze sunt:

- capetele (feţele) articulare osoase.- capetele (feţele) articulare osoase. - cartilajul articular,- cartilajul articular, - capsula articulară,- capsula articulară, - cavitatea articulară,- cavitatea articulară, - ligamentele articulare,- ligamentele articulare, - vascularizaţia şi inervaţia articulaţiilor,- vascularizaţia şi inervaţia articulaţiilor, - structuri asociate, anexe articulare.- structuri asociate, anexe articulare.

Diartrozele se pot clasifica după Diartrozele se pot clasifica după numărul de oase care le formează:numărul de oase care le formează:

- - articulaţie simplăarticulaţie simplă (articulatio (articulatio simplex)simplex) - sunt majoritatea şi sunt - sunt majoritatea şi sunt formate din două oase. formate din două oase.

--articulaţie compusăarticulaţie compusă (articulatio (articulatio composita)composita) formată din trei sau mai formată din trei sau mai multe oase (ex art. radiocarpiană).multe oase (ex art. radiocarpiană).

DupDupă forma suprafeţelor articulare, diartrozele pot ă forma suprafeţelor articulare, diartrozele pot fi :fi :

Cilindrice-una din suprafeţele articulare are forma Cilindrice-una din suprafeţele articulare are forma unui cilindru sau segment de cilindru gol şi cealaltă unui cilindru sau segment de cilindru gol şi cealaltă a unui cilindru plin; sunt uniaxiale pemiţând mişcări a unui cilindru plin; sunt uniaxiale pemiţând mişcări de flexie sau extensie. După forma suprafeţelor de flexie sau extensie. După forma suprafeţelor cilindricecilindrice::

--diatrozele trochoide diatrozele trochoide ((suprafaţasuprafaţa cilindricăcilindrică--cilindru cilindru geometricgeometric))

-- ginglimuri sau diartrozele trochleare ginglimuri sau diartrozele trochleare ( (mosormosor plinplin sausau gol): articulaţia radioulnară proximală, gol): articulaţia radioulnară proximală, articulaţia cotului (humero-ulnară), articulaţiile articulaţia cotului (humero-ulnară), articulaţiile interfalangiene, articulaţia tibio-fibulo-talară.interfalangiene, articulaţia tibio-fibulo-talară.

ArticulaArticulaţia radioulnară proximalăţia radioulnară proximală

Articulaţiile interfalangiene şi articulaţia humeroulnarăArticulaţiile interfalangiene şi articulaţia humeroulnară

Selare la care suprafeţele articulare Selare la care suprafeţele articulare au formă de şa cu concavitatea într-au formă de şa cu concavitatea într-un sens şi convexitatea în alt sens şi un sens şi convexitatea în alt sens şi se îmbucă reciproc; se îmbucă reciproc;

sunt biaxilae permiţând mişcări de sunt biaxilae permiţând mişcări de flexie şi extensie, opoziţie şi flexie şi extensie, opoziţie şi repoziţie. repoziţie.

Exemple:Exemple: articulaţia metacarpo-articulaţia metacarpo-trapezoidală a policelui şi articulaţia trapezoidală a policelui şi articulaţia sternoclaviculară.sternoclaviculară.

Condiliene sau elipsoidale caracterizate prin Condiliene sau elipsoidale caracterizate prin aspectul de segment de ovoid sau de elipsoid aspectul de segment de ovoid sau de elipsoid al suprafeţelor articulare (plin sau gol) ; al suprafeţelor articulare (plin sau gol) ;

SSunt articulaţii biaxiale, axele trecând prin unt articulaţii biaxiale, axele trecând prin diametrele mare şi mic al elipsoidului diametrele mare şi mic al elipsoidului respectiv şi permit mişcări de flexie şi respectiv şi permit mişcări de flexie şi extensie, înclinare laterală –adducţie, extensie, înclinare laterală –adducţie, abducţie. Exemple: articulaţia radiocarpiană, abducţie. Exemple: articulaţia radiocarpiană, în care radiusul prezintă cavitatea elipsoidă , în care radiusul prezintă cavitatea elipsoidă , veritabilă cavitate glenoidă, iar primul şir veritabilă cavitate glenoidă, iar primul şir carpian condilul articular.carpian condilul articular.

Articulaţii elipsoideArticulaţii elipsoide

Sferoidale, cu suprafeţele articulare de forma Sferoidale, cu suprafeţele articulare de forma unor segmente de sferoid plin, respectiv gol;unor segmente de sferoid plin, respectiv gol;

sunt triaxiale sau multiaxiale permiţând sunt triaxiale sau multiaxiale permiţând mişcări în jurul a trei axe perpendiculare între mişcări în jurul a trei axe perpendiculare între ele şi prin trecerea succesivă a elementelor ele şi prin trecerea succesivă a elementelor articulare prin toate cele trei axe devin articulare prin toate cele trei axe devin multiaxiale; multiaxiale;

se pot efectua mişcări de flexie şi extensie în se pot efectua mişcări de flexie şi extensie în jurul unui ax transvers, adducţie şi abducţie jurul unui ax transvers, adducţie şi abducţie în jurul unui ax sagital, rotaţie în afară şi în jurul unui ax sagital, rotaţie în afară şi înăuntru în jurul unui ax vertical, iar prin înăuntru în jurul unui ax vertical, iar prin combinarea lor mişcări de circumducţie. combinarea lor mişcări de circumducţie.

Articulaţia scapulohumerală este o articulaţie Articulaţia scapulohumerală este o articulaţie sferoidală în care mişcările sunt foarte legate sferoidală în care mişcările sunt foarte legate şi ample. şi ample.

Articulaţia coxofemurală este o variantă de Articulaţia coxofemurală este o variantă de articulaţie sferoidală în care mişcările se articulaţie sferoidală în care mişcările se efectuează tot în jurul a trei axe dar contactul efectuează tot în jurul a trei axe dar contactul dintre suprafeţele articulare este mai strâns dintre suprafeţele articulare este mai strâns şi mişcările mai restrânse. Este o enartroză.şi mişcările mai restrânse. Este o enartroză.

Tot aici sunt incluse şi artrodiile, Tot aici sunt incluse şi artrodiile, articulaţii articulaţii planeplane, considerând suprafeţele articulare ca , considerând suprafeţele articulare ca segment de sferă cu curbura foarte blândă, şi segment de sferă cu curbura foarte blândă, şi care permit mişcări în jurul a trei axe, cum care permit mişcări în jurul a trei axe, cum sunt sunt articulaţiile intervertebralearticulaţiile intervertebrale la nivelul la nivelul apofizelor lor articulare.apofizelor lor articulare.

Articulaţia scapulohumeralăArticulaţia scapulohumerală

Articulaţia coxofemuralăArticulaţia coxofemurală

Capetele de articulareCapetele de articulare (caput articulare)(caput articulare)

Suprafeţele osoase care vin în contact la nivelul Suprafeţele osoase care vin în contact la nivelul unei articulaţii prezintă unei articulaţii prezintă feţe articularefeţe articulare (facies (facies articularis)articularis), care pot fi asemănătoare sau diferite. , care pot fi asemănătoare sau diferite. După forma feţelor articulare putem clasifica După forma feţelor articulare putem clasifica diartrozele în:diartrozele în:

- - articulaţii homomorfearticulaţii homomorfe (gr. (gr. homoios=homoios=asemănător) constituite din oase care asemănător) constituite din oase care prezintă feţe de articulare asemănătoare (ex. prezintă feţe de articulare asemănătoare (ex. articulaţiile intercuneiforme) sau identice (ex. articulaţiile intercuneiforme) sau identice (ex. articulaţia sacroiliacă).articulaţia sacroiliacă).

- - articulaţii heteromorfearticulaţii heteromorfe (gr. heteros=diferit) (gr. heteros=diferit) formate din oase care au feţe de articulare formate din oase care au feţe de articulare diferite, dar complementare (articulaţia scapulo-diferite, dar complementare (articulaţia scapulo-humerală). humerală). Marea majoritate a diartrozelor sunt Marea majoritate a diartrozelor sunt articulaţii heteromorfe.articulaţii heteromorfe.

CaCapsula articularăpsula articulară

Capsula articularăCapsula articulară (capsula articularis)(capsula articularis) este o formaţiune conjunctivă, de forma unui este o formaţiune conjunctivă, de forma unui manşon, care continuă periostul oaselor care manşon, care continuă periostul oaselor care intră în articulaţie. intră în articulaţie.

Capsula poate fi laxă sau stânsă şi este Capsula poate fi laxă sau stânsă şi este formată din:formată din:

- un strat extern fibros, capsula - un strat extern fibros, capsula fibroasă;fibroasă;

- un strat intern, membrana sinovială,- un strat intern, membrana sinovială, care se opreşte la nivelul cartilajului articular.care se opreşte la nivelul cartilajului articular.

Capsula fibroasăCapsula fibroasă (membrana fibrosa - (membrana fibrosa - stratum fibrosum)stratum fibrosum)

--este formată din fibre colagene cu grosime este formată din fibre colagene cu grosime variabilă variabilă

Fibrele conjunctive care formează capsula Fibrele conjunctive care formează capsula articulară au o direcţie determinată de tipul articulară au o direcţie determinată de tipul de mişcare care se execută în articulaţiede mişcare care se execută în articulaţie::

-în articulaţiile unde se execută flexie şi -în articulaţiile unde se execută flexie şi extensie direcţia fibrelor este longitudinală.extensie direcţia fibrelor este longitudinală.

-unde mişcările de rotaţie sunt -unde mişcările de rotaţie sunt predominante direcţia fibrelor este predominante direcţia fibrelor este circulară.circulară.

Membrana sinovială Membrana sinovială (membrana sinovialis - stratum (membrana sinovialis - stratum

synoviale)synoviale)

Este un ţesut conjunctiv specializat, care Este un ţesut conjunctiv specializat, care tapetează toate structurile intraarticulare tapetează toate structurile intraarticulare cu excepţia cartilajului hialin şi a cu excepţia cartilajului hialin şi a meniscurilor.meniscurilor.

Macroscopic are un aspect în parte neted Macroscopic are un aspect în parte neted (pars plana) (pars plana) în parte plicaturată şi cu în parte plicaturată şi cu vilozităţi bine vascularizate a căror talie şi vilozităţi bine vascularizate a căror talie şi număr cresc cu vârsta. Vascularizaţia poate număr cresc cu vârsta. Vascularizaţia poate fi văzută uneori prin transparenţă.fi văzută uneori prin transparenţă.

Sinoviala contribuie la reglarea Sinoviala contribuie la reglarea temperaturii şi a presiunii intraarticulare şi temperaturii şi a presiunii intraarticulare şi la rezorbţia lichidului sinovial şi a la rezorbţia lichidului sinovial şi a reziduurilor articulare. reziduurilor articulare. Nefiind o seroasă nu Nefiind o seroasă nu are propietăţi antiinflamatorii.are propietăţi antiinflamatorii.

Componente articulareComponente articulare

Lichidul sinovialLichidul sinovial (synovia)(synovia)

nu este un produs de secreţie al nu este un produs de secreţie al sinovialei. Are rol de hrănire, sinovialei. Are rol de hrănire, lubrefiere şi curăţare a articulaţiei.lubrefiere şi curăţare a articulaţiei.

Cavitatea articularăCavitatea articulară

este o cavitate virtuală, care la este o cavitate virtuală, care la marea majoritate a articulaţiilor marea majoritate a articulaţiilor corespunde cu cavitatea sinovială, cu corespunde cu cavitatea sinovială, cu excepţia articulaţiei genunchiului.excepţia articulaţiei genunchiului.

Ligamentele articulareLigamentele articulare sunt de mai multe feluri. sunt de mai multe feluri. ligamente capsulareligamente capsulare (ligamenta capsularia)(ligamenta capsularia). . ligamente extracapsulareligamente extracapsulare (ligamenta (ligamenta

extracapsularia)extracapsularia), care limitează mişcările de , care limitează mişcările de lateralitate. Ligamentele extracapsulare nu lateralitate. Ligamentele extracapsulare nu aparţin morfologic articulaţiei, dar contribuie la aparţin morfologic articulaţiei, dar contribuie la biomecanica acesteia. biomecanica acesteia. Uneori ele sunt situate Uneori ele sunt situate chiar la o distanţă relativ mare de articulaţie. chiar la o distanţă relativ mare de articulaţie.

ligamente intracapsulareligamente intracapsulare (ligamenta (ligamenta intracapsularia)intracapsularia). Cel mai tipic exemplu este . Cel mai tipic exemplu este articulaţia coxoarticulaţia coxo--femurală unde există ligamentul femurală unde există ligamentul rotund intraarticular al capului femural rotund intraarticular al capului femural ((ligamentum capitis femorisligamentum capitis femoris)). . Tot Tot intraarticulare sunt ligamentele încrucişate ale intraarticulare sunt ligamentele încrucişate ale genunchiului genunchiului (ligamenta cruciata genus)(ligamenta cruciata genus) . .

Marea majoritate a ligamentelor sunt structuri Marea majoritate a ligamentelor sunt structuri colagenecolagene (ligamentum collagenosum)(ligamentum collagenosum). Există însă . Există însă şi ligamente şi ligamente elasticeelastice (ligamentum elasticum) (ligamentum elasticum) ..

Ligamentele articulareLigamentele articulare

Vascularizaţia şi inervaţia Vascularizaţia şi inervaţia articulaţiilor.articulaţiilor.

În jurul articulaţiilor se formează reţele În jurul articulaţiilor se formează reţele periarticulare (ex. reţeaua cotului), din periarticulare (ex. reţeaua cotului), din care pornesc arterele epifizare. Arterele care pornesc arterele epifizare. Arterele epifizare se ramifică mai întâi în interiorul epifizare se ramifică mai întâi în interiorul capsulei articulare formând o reţea capsulei articulare formând o reţea intracapsulară şi chiar una intrasinovială. intracapsulară şi chiar una intrasinovială.

Inervaţia provine din nervii micşti, care Inervaţia provine din nervii micşti, care inervează oasele şi muşchii invecinaţi. inervează oasele şi muşchii invecinaţi. Unii Unii nervi pot inerva chiar mai multe articulaţii nervi pot inerva chiar mai multe articulaţii mari. Articulaţiile dispun de un număr mic mari. Articulaţiile dispun de un număr mic de fibre nervoase motorii şi de un număr de fibre nervoase motorii şi de un număr mare de fibre senzitive.mare de fibre senzitive.

Structuri asociate şi anexe Structuri asociate şi anexe articulare.articulare.

Structurile asociate sunt: inelele Structurile asociate sunt: inelele fibrocartilaginoase, discurile şi fibrocartilaginoase, discurile şi meniscurile articulare. meniscurile articulare.

Anexele articulare sunt: bursele Anexele articulare sunt: bursele sinoviale periarticulare şi muşchii sinoviale periarticulare şi muşchii periarticulari.periarticulari.

Inelele (cadrele) Inelele (cadrele) fibrocartilaginoasefibrocartilaginoase ((labrum articularelabrum articulare) )

sunt structuri asociate, care sunt structuri asociate, care completează inegalitatea suprafeţelor completează inegalitatea suprafeţelor articulare la articulaţiile cu grad mare articulare la articulaţiile cu grad mare de mobilitate asigurând de mobilitate asigurând contenţia contenţia articularăarticulară. .

Discurile şi meniscurile articulareDiscurile şi meniscurile articulare sunt sunt formaţiuni fibrocartilaginoase care formaţiuni fibrocartilaginoase care asigură asigură congruenţa articulară congruenţa articulară , , adaptând două suprafeţe articulare , adaptând două suprafeţe articulare , care altfel nu se potrivesc.care altfel nu se potrivesc.

DisculDiscul articular articular (discus (discus articularis)articularis)

este un segment de cilindru, cu o este un segment de cilindru, cu o grosime aproximativ egală pe întreaga grosime aproximativ egală pe întreaga lui suprafaţă. Cele mai cunoscute lui suprafaţă. Cele mai cunoscute discuri articulare sunt între corpurile discuri articulare sunt între corpurile vertebrale. Disc articular mai avem la vertebrale. Disc articular mai avem la articulaţia temporo-mandibulară şi în articulaţia temporo-mandibulară şi în 40% din cazuri la articulaţia 40% din cazuri la articulaţia acromioclaviculară. acromioclaviculară.

Discul articularDiscul articular

Disc intervertebralDisc intervertebral

MenisculMeniscul (meniscus (meniscus articularis)articularis)

este un inel fibrocartilaginos, mai este un inel fibrocartilaginos, mai mult sau mai puţin complet şi cu o mult sau mai puţin complet şi cu o grosime diferită, fiind mai gros la grosime diferită, fiind mai gros la periferie. Meniscurile deşi aderă şi periferie. Meniscurile deşi aderă şi ele de capsula articulară, nu separă ele de capsula articulară, nu separă în două cavitatea articulară. în două cavitatea articulară. Meniscurile sunt prezente la Meniscurile sunt prezente la articulaţia genunchiului.articulaţia genunchiului.

Meniscuri articulareMeniscuri articulare

Bursele sinovialeBursele sinoviale (bursa (bursa synovialis)synovialis)

periarticulare sunt prezente la acele periarticulare sunt prezente la acele articulaţii la care, pe alocuri,articulaţii la care, pe alocuri, cavitatea cavitatea articulară rămâne închisă numai de articulară rămâne închisă numai de mem-brana sinovială. În aceste locuri mem-brana sinovială. În aceste locuri membrana sinovială herniază, membrana sinovială herniază, înconjoară tendoanele şi pătrunde sub înconjoară tendoanele şi pătrunde sub muşchii periarticulari, formând burse muşchii periarticulari, formând burse sinoviale. sinoviale.

Burse sinovialeBurse sinoviale

Burse sinovialeBurse sinoviale

Muşchii periarticulariMuşchii periarticulari

intervin în mod activ pentru intervin în mod activ pentru menţinerea contactului dintre menţinerea contactului dintre suprafeţele osoase, completând suprafeţele osoase, completând acţiunea pasivă a ligamentelor. acţiunea pasivă a ligamentelor.

Un rol deosebit revine musculaturii la Un rol deosebit revine musculaturii la articulaţia scapulo-humerală, unde articulaţia scapulo-humerală, unde datorită marii mobilităţi, ligamentele datorită marii mobilităţi, ligamentele sunt mai slab dezvoltate, iar capsula sunt mai slab dezvoltate, iar capsula este laxă. este laxă.

Muşchi periarticulariMuşchi periarticulari

BIOMECANICA BIOMECANICA ARTICULARĂARTICULARĂ

Aceasta se ocupă cu mişcările efectuate Aceasta se ocupă cu mişcările efectuate în articulaţii. în articulaţii. Vom studia următoarele Vom studia următoarele aspecte:aspecte:

- axul de mişcare şi mişcările posibile în - axul de mişcare şi mişcările posibile în articulaţiearticulaţie

- amplitudinea mişcărilor, goniometria,- amplitudinea mişcărilor, goniometria, - conducerea în articulaţie,- conducerea în articulaţie, - clasificarea funcţională a articulaţiilor.- clasificarea funcţională a articulaţiilor.

Axul de mişcare şi mişcările Axul de mişcare şi mişcările posibile în articulaţie.posibile în articulaţie.

Axul de mişcare este o linie Axul de mişcare este o linie convenţională care trece prin convenţională care trece prin articulaţie şi în jurul căreia se mişcă articulaţie şi în jurul căreia se mişcă osul mobil. osul mobil. Mişcarea se execută într-Mişcarea se execută într-un plan perpendicular pe axul de un plan perpendicular pe axul de mişcare. mişcare.

Axele de mişAxele de mişcarecare

Există trei axe de mişcare, care sunt Există trei axe de mişcare, care sunt orientate în cele trei direcţii ale orientate în cele trei direcţii ale spaţiului:spaţiului:

Axul transversalAxul transversal AxulAxul sagital sagital Axul longitudinalAxul longitudinal

Axul transversalAxul transversal străbate articulaţia străbate articulaţia dinspre lateral spre medial. dinspre lateral spre medial. În jurul lui În jurul lui se fac mişcări de flexie şi extensie. se fac mişcări de flexie şi extensie.

--flexiaflexia (flexio) (flexio) înseamnă apropierea înseamnă apropierea extremităţii distale ale oaselor extremităţii distale ale oaselor articulate, articulate,

--extensiaextensia (extensio) (extensio) presupune presupune îndepărtarea extremităţilor opuse. îndepărtarea extremităţilor opuse.

Tot în jurul unui ax transversal se Tot în jurul unui ax transversal se fac mişcările de fac mişcările de nutaţienutaţie şi şi contranutaţiecontranutaţie, mişcări reduse, , mişcări reduse, proprii articulaţiei sacro-iliace.proprii articulaţiei sacro-iliace.

Axul transversAxul transvers

Axul sagitalAxul sagital străbate articulaţia antero- străbate articulaţia antero-posterior şi permite mişcări de adducţie şi posterior şi permite mişcări de adducţie şi abducţie. abducţie.

--AbducAbducţţieie (abductio)- (abductio)- osul mobil se osul mobil se îndepărtează de axul median al corpului. La îndepărtează de axul median al corpului. La nivelul mâinii şi piciorului, axul de referinţă nivelul mâinii şi piciorului, axul de referinţă este axul median al acestora Un exemplu de este axul median al acestora Un exemplu de abducţie este ridicarea braţului la orizontală abducţie este ridicarea braţului la orizontală în articulaţia scapulo-humerală. în articulaţia scapulo-humerală. Această Această mişcare de abducţie, care descrie un unghi mişcare de abducţie, care descrie un unghi de 900, poate continua în de 900, poate continua în elevaţieelevaţie, care , care este o hiperabducţie. Mişcarea opusă este o hiperabducţie. Mişcarea opusă abducţiei se numeşte adducţie. abducţiei se numeşte adducţie.

--AdducţieAdducţie (adductio)(adductio) braţul este adus lângă braţul este adus lângă trunchi în poziţie verticală. În unele cazuri trunchi în poziţie verticală. În unele cazuri adducţia poate continua dincolo de verticala adducţia poate continua dincolo de verticala dusă prin articulaţie, realizându-se o dusă prin articulaţie, realizându-se o încrucişareîncrucişare, care este o hiperadducţie., care este o hiperadducţie.

Axul sagitalAxul sagital

Axul longitudinalAxul longitudinal sau vertical străbate sau vertical străbate articulaţia de sus în jos permiţând mişcări articulaţia de sus în jos permiţând mişcări de rotaţie internă şi externă. de rotaţie internă şi externă.

rotaţie internărotaţie internă (rotatio interna - rotatio (rotatio interna - rotatio medialis) medialis) osul mobil se roteşte dinspre osul mobil se roteşte dinspre lateral spre medial. lateral spre medial.

rotaţia externărotaţia externă (rotatio externa - rotatio (rotatio externa - rotatio lateralis) lateralis) sensul mişcării este invers, sensul mişcării este invers, dinspre medial spre lateral. dinspre medial spre lateral. Aceste mişcări Aceste mişcări sunt prezente la nivelul antebraţului, în sunt prezente la nivelul antebraţului, în articulaţiile radio-ulnare, unde avem şi articulaţiile radio-ulnare, unde avem şi denumiri specifice. denumiri specifice. Astfel rotaţia internă se Astfel rotaţia internă se numeşte numeşte pronaţie pronaţie (pronatio)(pronatio), iar rotaţia , iar rotaţia externă externă supinaţie supinaţie (supinatio)(supinatio). .

Axul longitudinalAxul longitudinal

Mişcări complexeMişcări complexe , care se , care se execută în jurul mai multor axe:execută în jurul mai multor axe:

- - inversiuneainversiunea şi şi eversiuneaeversiunea sunt sunt mişcări complexe ale piciorului, care mişcări complexe ale piciorului, care se realizează la nivelul gleznei. se realizează la nivelul gleznei.

- - opoziţiaopoziţia (opositio) (opositio) şişi repoziţiarepoziţia (repositio)(repositio) sunt mişcări complexe ale sunt mişcări complexe ale policelui. policelui.

Pronaţia-supinaţiaPronaţia-supinaţia

MIOLOGIE GENERALĂMIOLOGIE GENERALĂMUŞCHIUL CA ORGANMUŞCHIUL CA ORGAN

MiologiaMiologia (myologia)(myologia) se ocup se ocupă cu studiul ă cu studiul organelor active ale mişcării, adică cu muşchii organelor active ale mişcării, adică cu muşchii scheletici.scheletici.

- musculatura striată scheletică,- musculatura striată scheletică, - anexele musculare,- anexele musculare, - biomecanica musculară- biomecanica musculară

Corpul omenesc este alcătuit din peste 430 de Corpul omenesc este alcătuit din peste 430 de muşchi striaţi, care reprezintă 40-45% din muşchi striaţi, care reprezintă 40-45% din întreaga greutate a corpului. Aceştia sunt alcătuiţi întreaga greutate a corpului. Aceştia sunt alcătuiţi din din ţesut muscular striatţesut muscular striat (textus muscularis (textus muscularis striatus).striatus).

MUSCULATURA STRIATĂ MUSCULATURA STRIATĂ SCHELETICĂSCHELETICĂ

În prezentarea unui muşchi striat ne În prezentarea unui muşchi striat ne vom ocupa de următoarele aspecte:vom ocupa de următoarele aspecte:

- corpul muscular,- corpul muscular, - tendonul (aponevroza),- tendonul (aponevroza), - joncţiunea musculo-tendinoasă- joncţiunea musculo-tendinoasă - joncţiunea osteo-tendinoasă,- joncţiunea osteo-tendinoasă, -vascularizaţia şi inervaţia.-vascularizaţia şi inervaţia.

Corpul muscular.

Fibra musculară Fibra musculară (myocytus striatus) (myocytus striatus) este unitatea structurală a este unitatea structurală a muşchiului. Are o grosime de 10-100muşchiului. Are o grosime de 10-100μμ şi o lungime de la 1 mm (m. şi o lungime de la 1 mm (m. tensor al timpanului) la peste 30 de cm (m. croitor).tensor al timpanului) la peste 30 de cm (m. croitor).

Caracteristica fundamentală a fibrei musculare este prezenţa Caracteristica fundamentală a fibrei musculare este prezenţa

miofibrilelormiofibrilelor (myofibrilla)(myofibrilla)

-groase-groase (myofilamentum crassum)(myofilamentum crassum) au un diametru de 160 Ǻ, au un diametru de 160 Ǻ, sunt formate din miozină, care are o greutate moleculară de sunt formate din miozină, care are o greutate moleculară de 500.000 şi au activitate enzimatică. 500.000 şi au activitate enzimatică. Miofilamentele groase ocupă Miofilamentele groase ocupă benzile A. Miozina este o ATP-ază, care eliberează energia benzile A. Miozina este o ATP-ază, care eliberează energia necesară contracţiei. Există o miozină „rapidă“ şi una „lentă“ a necesară contracţiei. Există o miozină „rapidă“ şi una „lentă“ a căror repartiţie variază cu tipul de muşchi scheletic.căror repartiţie variază cu tipul de muşchi scheletic.

- subţiri - subţiri (myofilamentum tenue)(myofilamentum tenue) au un diametru de 70 Ǻ, sunt au un diametru de 70 Ǻ, sunt formate din actină, o proteină globulară cu greutatea moleculară formate din actină, o proteină globulară cu greutatea moleculară mai mică, de 40.000. Miofilamentele subţiri se inseră pe linia Z şi mai mică, de 40.000. Miofilamentele subţiri se inseră pe linia Z şi ocupă benzile I şi părţile laterale ale benzilor A.ocupă benzile I şi părţile laterale ale benzilor A.

Fibrele musculare sunt albe şi roşii. Fibrele musculare sunt albe şi roşii. Fibrele albeFibrele albe (myocytus (myocytus albus)albus) conţin mai multe miofibrile şi mai puţină hemoglobină şi conţin mai multe miofibrile şi mai puţină hemoglobină şi sarcoplasmă decât sarcoplasmă decât fibrele roşii fibrele roşii (myocytus ruber)(myocytus ruber). Fibrele albe se . Fibrele albe se pot contracta mai rapid. pot contracta mai rapid.

TendonulTendonul TendonulTendonul (tendo) (tendo) este o structură fibroasă puţin este o structură fibroasă puţin

extensibilă, interpusă între muşchiul striat extensibilă, interpusă între muşchiul striat scheletic şi punctele lui de inserţie. Funcţia lui scheletic şi punctele lui de inserţie. Funcţia lui principală este de a transmite forţele de origine principală este de a transmite forţele de origine musculară datorită celor trei propietăţi pe care le musculară datorită celor trei propietăţi pe care le are:are:

extensibilitate redusă, extensibilitate redusă, rezistenţă mecanică crescută, rezistenţă mecanică crescută, posibilitatea de alunecare. posibilitatea de alunecare. Joncţiunea musculo-tendinoasăJoncţiunea musculo-tendinoasă Joncţiunea osteo-tendinoasăJoncţiunea osteo-tendinoasă a fost tratată la a fost tratată la

osteologia generalăosteologia generală..

AponevrozaAponevroza (aponeurosis)(aponeurosis) este un este un tendon aplatizat, caracteristic muşchilor tendon aplatizat, caracteristic muşchilor laţi abdominali. La fel cum există laţi abdominali. La fel cum există tendoane intermediare, găsim şi tendoane intermediare, găsim şi structuri aponevrotice intermediare (ex. structuri aponevrotice intermediare (ex. la m. rectus abdominis), numite la m. rectus abdominis), numite intersecţii tendinoaseintersecţii tendinoase (intersectio (intersectio tendinea).tendinea). Cea mai cunoscută structură Cea mai cunoscută structură aponevrotică intermediară este aponevrotică intermediară este centrul centrul tendinos al diafragmeitendinos al diafragmei (centrum (centrum tendineum)tendineum)..

Clasificarea muşchilor Clasificarea muşchilor striaţi.striaţi.

Există mai multe posibilităţi de Există mai multe posibilităţi de clasificare, dintre care cea mai clasificare, dintre care cea mai simplă este după forma lor:simplă este după forma lor:

- muşchi scurţi,- muşchi scurţi, - muşchi lungi,- muşchi lungi, - muşchi laţi,- muşchi laţi, - muşchi inelari.- muşchi inelari.

- - fuziformi fuziformi (m. fusiformis)(m. fusiformis) (ex. m. flexor carpi radialis) (ex. m. flexor carpi radialis) se se caracterizează prin caracterizează prin forţă şi amplitudine mare a mişcăriiforţă şi amplitudine mare a mişcării. . Muşchiul fuziform are unMuşchiul fuziform are un capătcapăt (caput) (caput) de originede origine(origo)(origo) şi şi unul deunul de inserţie inserţie (insertio).(insertio).

Se folosesc în schimb termenii de Se folosesc în schimb termenii de punct fixpunct fix ( (punctum punctum fixum)fixum) şişi punct mobilpunct mobil ( (punctum mobile)punctum mobile),, pentru a pentru a diferenţia cele două capete de inserţie. diferenţia cele două capete de inserţie.

- - două capete de origine - două capete de origine - biceps biceps (m. biceps)(m. biceps) - m. biceps - m. biceps brachii.brachii.

- trei capete de origine - - trei capete de origine - triceps triceps (m. triceps)(m. triceps) - m. triceps - m. triceps brahii.brahii.

- patru capete de origine - - patru capete de origine - quadriceps quadriceps (m. quadriceps)(m. quadriceps) - m. - m. quadriceps femoris.quadriceps femoris.

- două corpuri musculare - - două corpuri musculare - digastricusdigastricus ( (m. biventerm. biventer) - m. ) - m. digastricus -digastricus -tendon intermediartendon intermediar (tendo intermedius) (tendo intermedius)..

- - cilindrici cilindrici (ex. m. sartorius) se caracterizează (ex. m. sartorius) se caracterizează prin forţă prin forţă mică, dar amplitudine mare a mişcării. mică, dar amplitudine mare a mişcării.

Muşchii lungiMuşchii lungi îi găsim în special la membre. îi găsim în special la membre. Au forme diferite, clasificându-se în:Au forme diferite, clasificându-se în:

Clasificare dupa direcţia Clasificare dupa direcţia fibrelor musculare faţă de fibrelor musculare faţă de

tendon:tendon: - - muşchi semipenaţimuşchi semipenaţi (m. (m.

semipennatus) - semipennatus) - unipenaţi - m. unipenaţi - m. tibialis anterior,tibialis anterior,

- - muşchi penaţimuşchi penaţi (m. pennatus) -(m. pennatus) - bipenaţi - m. rectus femoris, bipenaţi - m. rectus femoris,

- - muşchi multipenaţimuşchi multipenaţi - - (m. (m. multipenatus) - multipenatus) - m deltoideus.m deltoideus.

-- muşchi flexor muşchi flexor (m. flexor), (m. flexor), - - muşchi extensormuşchi extensor (m. extensor), (m. extensor),

- - muşchi abductormuşchi abductor (m. abductor), (m. abductor), - - muşchi adductormuşchi adductor (m. adductor), (m. adductor),

- - muşchi rotatormuşchi rotator (m rotator), (m rotator), - - muşchi pronatormuşchi pronator (m. pronator), (m. pronator), - - muşchi supinatormuşchi supinator (m. supinator), (m. supinator),

- - muşchi opozantmuşchi opozant (m opponens), (m opponens),

- - muşchi sfinctermuşchi sfincter (m. sphincter) - (m. sphincter) - m. sphincter pupillae,m. sphincter pupillae, - - muşchi dilatatormuşchi dilatator (m. dilatator) - (m. dilatator) - m. dilatator pupillae.m. dilatator pupillae.

În sfârşit o ultimă clasificare este în funcţie de acţiunea muşchiului:În sfârşit o ultimă clasificare este în funcţie de acţiunea muşchiului:

Vascularizaţia şi inervaţia Vascularizaţia şi inervaţia muşchiuluimuşchiului

hilul muscular hilul muscular este locul unic, de pătrundere în este locul unic, de pătrundere în corpul muscular a vaselor şi nervilor. Hilul se corpul muscular a vaselor şi nervilor. Hilul se găseşte pe faţa internă a muşchiului, aproximativ găseşte pe faţa internă a muşchiului, aproximativ în centrul său geometric.în centrul său geometric.

Vascularizaţia muşchiului.Vascularizaţia muşchiului. Corpul muscular prezintă o vascularizaţie bogată. Corpul muscular prezintă o vascularizaţie bogată.

Găsim numeroase arteriole în învelişurile Găsim numeroase arteriole în învelişurile conjunctive ale fasciculelor musculare. conjunctive ale fasciculelor musculare.

Vascularizaţia muşchiului diferă la efort faţă de Vascularizaţia muşchiului diferă la efort faţă de repaus, prin numărul de capilare permeabile, care repaus, prin numărul de capilare permeabile, care se măreşte de circa 10 ori, cantitatea de sânge se măreşte de circa 10 ori, cantitatea de sânge care ajunge la muşchi în efort putând creşte de care ajunge la muşchi în efort putând creşte de 20 de ori. 20 de ori.

La nivelul hilului găsim joncţiunea neuromusculară numită La nivelul hilului găsim joncţiunea neuromusculară numită placă motorie placă motorie (terminatio neuromuscularis)(terminatio neuromuscularis). Placa motorie . Placa motorie este o regiune specializată a sarcolemei.este o regiune specializată a sarcolemei.

- - unitatea motorieunitatea motorie este reprezentată de motoneuron şi este reprezentată de motoneuron şi fibra musculară inervată.fibra musculară inervată.

- - coeficientul de inervaţiecoeficientul de inervaţie reprezintă numărul fibrelor reprezintă numărul fibrelor musculare striate inervate de un motoneuron. Dacă un musculare striate inervate de un motoneuron. Dacă un motoneuron inervează 10 fibre musculare avem un motoneuron inervează 10 fibre musculare avem un coeficient de inervaţie de 1/10, ceea ce înseamnă o coeficient de inervaţie de 1/10, ceea ce înseamnă o inervaţie foarte precisă (ex. mm. globului ocular). Dacă inervaţie foarte precisă (ex. mm. globului ocular). Dacă coeficientul de inervaţie este de 1/1000 avem o inervaţie coeficientul de inervaţie este de 1/1000 avem o inervaţie grosieră, puţin precisă (ex. mm. spatelui).grosieră, puţin precisă (ex. mm. spatelui).

Inervaţia muşchiuluiInervaţia muşchiului

ANEXELE MUSCULAREANEXELE MUSCULARE

Fascia musculară Fascia musculară (fasciae musculorum) (fasciae musculorum) este o anexă este o anexă musculară, care înveleşte toţi muşchii, cu excepţia celor musculară, care înveleşte toţi muşchii, cu excepţia celor cutanaţi. cutanaţi.

- emite - emite septuri intermusculare septuri intermusculare (septum intermusculare)(septum intermusculare), , care care separă loji osteo-fibroasesepară loji osteo-fibroase,,

- dă naştere unor - dă naştere unor arcuri tendinoase arcuri tendinoase (arcus tendineus)(arcus tendineus), ce , ce servesc ca punct de inserţie musculară,servesc ca punct de inserţie musculară,

- joacă - joacă rol de tendonrol de tendon prin unele porţiuni întărite, prin unele porţiuni întărite, - suferă un proces de - suferă un proces de lamelaţielamelaţie, se separă în , se separă în lame lame

superficialesuperficiale (lamina superficialis)(lamina superficialis) şi şi profundeprofunde (lamina (lamina profunda) profunda) despărţind muşchii superficiali de cei profunzi, despărţind muşchii superficiali de cei profunzi,

- formează adevărate - formează adevărate teciteci (vagina musculi)(vagina musculi) pentru unii pentru unii muşchi (m. gracilis, m. sartorius),muşchi (m. gracilis, m. sartorius),

- formează - formează compartimente compartimente (compartimentum) (compartimentum) pentru pentru grupurile musculare antagoniste,grupurile musculare antagoniste,

- participă la - participă la formarea unor canale musculo-fibroaseformarea unor canale musculo-fibroase (canalis adductorius).(canalis adductorius).

Tecile sinovialeTecile sinoviale (vagina synovialis tendinis)(vagina synovialis tendinis) sunt nişte manşoane sunt nişte manşoane fibroase, închise, terminate în fund de sac, ce învelesc tendoanele, pentru fibroase, închise, terminate în fund de sac, ce învelesc tendoanele, pentru a uşura alunecarea lor prin canalele osteo-fibroase prin care trec. a uşura alunecarea lor prin canalele osteo-fibroase prin care trec.

RetinaculeleRetinaculele (retinaculum musculorum)(retinaculum musculorum) sunt bandelete fibroase, sunt bandelete fibroase, dispuse transversal peste tendoanele unor muşchi, care prin contracţie au dispuse transversal peste tendoanele unor muşchi, care prin contracţie au tendinţa de a se îndepărta de planul osteo-articular. Sunt prezente mai tendinţa de a se îndepărta de planul osteo-articular. Sunt prezente mai ales în regiunile carpiană şi maleolară.ales în regiunile carpiană şi maleolară.

Bursele sinovialeBursele sinoviale (bursa synovialis)(bursa synovialis) sunt cavităţi virtuale, cu lamă sunt cavităţi virtuale, cu lamă minimă de lichid, asemănătoare cavităţilor sinoviale articulare. minimă de lichid, asemănătoare cavităţilor sinoviale articulare. Bursele Bursele sinoviale se clasifică în funcţie de prezenţa sau absenţa comunicării cu sinoviale se clasifică în funcţie de prezenţa sau absenţa comunicării cu cavitatea sinovială articulară apropiată în:cavitatea sinovială articulară apropiată în:

- - burse comunicanteburse comunicante cu cavitatea articularăcu cavitatea articulară,, - - burse necomunicante.burse necomunicante. Bursele sinoviale se formează prin două mecanisme:Bursele sinoviale se formează prin două mecanisme: - - prin frecareprin frecare - bursa subacromială, - bursa subacromială, - - prin contact intermitentprin contact intermitent - bursa retrocalcaneană. - bursa retrocalcaneană.

BIOMECANICA BIOMECANICA MUSCULARĂMUSCULARĂ Noţiuni generale.Noţiuni generale. Când vorbim despre un muşchi trebuie să precizăm Când vorbim despre un muşchi trebuie să precizăm

totdeauna originea, inserţia, inervaţia şi acţiunea. Originea este totdeauna originea, inserţia, inervaţia şi acţiunea. Originea este punctul punctul fixfix sau cel mai apropiat de axul median al corpului. Inserţia sau cel mai apropiat de axul median al corpului. Inserţia este celălalt este celălalt capăt sau capăt sau punctul mobilpunctul mobil.. Originea şi inserţia se pot schimba între ele în Originea şi inserţia se pot schimba între ele în funcţie de mişcarea efectuată. Dacă unim cu o linie imaginară originea cu funcţie de mişcarea efectuată. Dacă unim cu o linie imaginară originea cu inserţia obţinem o dreaptă numită inserţia obţinem o dreaptă numită linie principalălinie principală. .

Forţa de contracţieForţa de contracţie Propietăţi mecanice ale muşchiului: Propietăţi mecanice ale muşchiului: - - elasticitatea elasticitatea este propietatea muşchiului de a se alungi, când este este propietatea muşchiului de a se alungi, când este

supus unei forţe şi de a reveni la dimensiunile iniţiale când forţa a încetat. supus unei forţe şi de a reveni la dimensiunile iniţiale când forţa a încetat. Un muşchi după secţinarea tendonului se scurtează cu aproximativ 20%. Un muşchi după secţinarea tendonului se scurtează cu aproximativ 20%. Elasticitatea nu este liniară şi rezistenţa la alungire creşte exponenţial.Elasticitatea nu este liniară şi rezistenţa la alungire creşte exponenţial.

- - vâscozitatea vâscozitatea este o caracteristică care face ca tensiunea muşchiului să este o caracteristică care face ca tensiunea muşchiului să depindă nu numai de lungimea sa, ci şi de viteza cu care este alungit. depindă nu numai de lungimea sa, ci şi de viteza cu care este alungit. Dacă un muşchi este alungit rapid, tensiunea sa atinge o valoare Dacă un muşchi este alungit rapid, tensiunea sa atinge o valoare maximală, după care descreşte lent până la o valoare constantă.maximală, după care descreşte lent până la o valoare constantă.

Între forţa de contracţie a muşchiului şi rezistenţa lui la alungire există un Între forţa de contracţie a muşchiului şi rezistenţa lui la alungire există un raport. Forţa de contracţie este de 5 kg/cm2 pe secţiune transversală, raport. Forţa de contracţie este de 5 kg/cm2 pe secţiune transversală, rezistenţa la alungire variază între 2,5 kg/cm2 când muşchiul este relaxat rezistenţa la alungire variază între 2,5 kg/cm2 când muşchiul este relaxat şi 12,5 kg/cm2, când muşchiul este contractat. Forţa de contracţie creşte şi 12,5 kg/cm2, când muşchiul este contractat. Forţa de contracţie creşte la indivizii antrenaţi, fără a se putea apropia de limita de 12,5 kg/cm2.la indivizii antrenaţi, fără a se putea apropia de limita de 12,5 kg/cm2.

Când vorbim de secţiunea musculară, la care raportăm forţa de Când vorbim de secţiunea musculară, la care raportăm forţa de contracţie trebuie să facem distincţie între secţiunea musculară contracţie trebuie să facem distincţie între secţiunea musculară anatomică şi fiziologică. anatomică şi fiziologică. Secţiunea anatomicăSecţiunea anatomică este secţiunea este secţiunea făcută perpendicular pe muşchi, în timp ce făcută perpendicular pe muşchi, în timp ce secţiunea secţiunea fiziologicăfiziologică se face perpendicular pe fibrele musculare. se face perpendicular pe fibrele musculare. Secţiunea anatomicăSecţiunea anatomică este o dreaptăeste o dreaptă, iar , iar secţiunea fiziologică o secţiunea fiziologică o curbă, care depinde de unghiul de penaţie şi care poate lua chiar curbă, care depinde de unghiul de penaţie şi care poate lua chiar aspectul unei paraboleaspectul unei parabole. Dacă la un muşchi fuziform cele două . Dacă la un muşchi fuziform cele două secţiuni se suprapun, la muşchii penaţi este evident că ele nu se secţiuni se suprapun, la muşchii penaţi este evident că ele nu se mai suprapun.mai suprapun.

Contracţia individuală a muşchiului.Contracţia individuală a muşchiului. Un unghi de penaţie de O grade determină Un unghi de penaţie de O grade determină o contracţie izotonicăo contracţie izotonică, , iar unul apropiat de 90 grade, iar unul apropiat de 90 grade, o contracţie izometrică.o contracţie izometrică.

Contracţia muşchiului se face de-a lungul Contracţia muşchiului se face de-a lungul liniei principaleliniei principale. . Perpendiculara care porneşte din articulaţie la linia principală Perpendiculara care porneşte din articulaţie la linia principală reprezintă braţul pârghiei şi cu cât acesta este mai lung, cu atât reprezintă braţul pârghiei şi cu cât acesta este mai lung, cu atât forţa de contracţie a muşchiului respectiv este mai mare. Nu forţa de contracţie a muşchiului respectiv este mai mare. Nu întotdeauna însă contracţia se face de-a lungul liniei principale. întotdeauna însă contracţia se face de-a lungul liniei principale. Uneori pe traiectul unui muşchi avem dispozitive care modifică Uneori pe traiectul unui muşchi avem dispozitive care modifică traiectoria muşchiului, cum este traiectoria muşchiului, cum este trohlea muscularătrohlea musculară (trochlea (trochlea muscularis)muscularis) a muşchiului oblic superior al globului ocular. În acest a muşchiului oblic superior al globului ocular. În acest caz mişcarea nu se mai face după linia principală.caz mişcarea nu se mai face după linia principală.

Mişcarea principală şi Mişcarea principală şi secundarăsecundară

Un număr mare de muşchi au pe lângă Un număr mare de muşchi au pe lângă acţiunea principalăacţiunea principală, în , în funcţie de care sunt şi denumiţi, o funcţie secundară, funcţie de care sunt şi denumiţi, o funcţie secundară, concretizată printr-o concretizată printr-o mişcare secundarămişcare secundară. Astfel muşchiul . Astfel muşchiul biceps brahial are drept acţiune principală flexia antebraţului biceps brahial are drept acţiune principală flexia antebraţului pe braţ, dar el mai face o serie întreagă de mişcări secundare: pe braţ, dar el mai face o serie întreagă de mişcări secundare: supinator al antebraţului când acesta este în pronaţie, supinator al antebraţului când acesta este în pronaţie, adductor al braţului prin capul scurt, abductor al braţului prin adductor al braţului prin capul scurt, abductor al braţului prin capul lung. capul lung.

Dacă un muşchi trece peste o singură articulaţie el nu poate Dacă un muşchi trece peste o singură articulaţie el nu poate acţiona decât asupra unui singur segment al corpului - acţiona decât asupra unui singur segment al corpului - funcţie monoarticulară.funcţie monoarticulară. După cum se vede în exemplul de După cum se vede în exemplul de mai sus, muşchiul biceps brahial acţionează atât asupra mai sus, muşchiul biceps brahial acţionează atât asupra antebraţului, cât şi asupra braţului. Acest lucru înseamnă că antebraţului, cât şi asupra braţului. Acest lucru înseamnă că trece peste două articulaţii (articulaţia scapulo-humerală şi trece peste două articulaţii (articulaţia scapulo-humerală şi articulaţia cotului) având deci o articulaţia cotului) având deci o funcţie pluriarticulară.funcţie pluriarticulară. Tot Tot funcţie pluriarticulară au şi muşchii lungi ai degetelor, care funcţie pluriarticulară au şi muşchii lungi ai degetelor, care trec peste un întreg lanţ de articulaţii.trec peste un întreg lanţ de articulaţii.

Cupluri musculare. Cupluri musculare. Majoritatea mişcărilor Majoritatea mişcărilor necesită o conlucrare între necesită o conlucrare între muşchi sinergicimuşchi sinergici, care , care alcătuiesc alcătuiesc grupe musculare agonistegrupe musculare agoniste şi între şi între acestea şi grupele musculare care acţionează în acestea şi grupele musculare care acţionează în sens opus - sens opus - grupe musculare antagonistegrupe musculare antagoniste. . Astfel în timp ce grupul flexorilor antebrahiali se Astfel în timp ce grupul flexorilor antebrahiali se contractă, grupul extensorilor antebrahiali se contractă, grupul extensorilor antebrahiali se relaxează. Grupul flexorilor antebrahiali şi cu relaxează. Grupul flexorilor antebrahiali şi cu grupul extensorilor antebrahiali formează un cuplu grupul extensorilor antebrahiali formează un cuplu muscular.muscular.

Muşchi prim motor Muşchi prim motor Este muşchiul periarticular, Este muşchiul periarticular, care scoate articulaţia dintr-un punct mort (ex. m. care scoate articulaţia dintr-un punct mort (ex. m. supraspinos, care este şi un muşchi tensor al supraspinos, care este şi un muşchi tensor al capsulei articulare scapulohumerale).capsulei articulare scapulohumerale).