articolul

21
Articolul este partea de vorbire care determină înţelesul unui substantiv. pentru fiecare substantiv poate exista maxim un articol şi acesta se poziţionează mereu înaintea substantivului. articolul se acordă în gen şi număr cu substantivul de care este ataşat. ARTICOLUL HOTARAT Articolul hotărât: Se foloseşte atunci când substantivul este specific: Je lis le livre. (Eu citesc cartea) Articolul hotarat precede substantivele. La singular are forme diferite dupa gen, cele de plural sunt identice: Singular le garçon baiatul la fille fata Plural les garçons baietii les filles fetele Le si la devin l' in fata unui substantiv care incepe cu o vocala sau cu h mut. Pluralul nu se elideaza. Singular Plural Romana l'enfant les enfants copilul copiii

description

ARTICOL

Transcript of articolul

Articolul este partea de vorbire care determin nelesul unui substantiv. pentru fiecare substantiv poate exista maxim un articol i acesta se poziioneaz mereu naintea substantivului. articolul se acord n gen i numr cu substantivul de care este ataat.

ARTICOLULHOTARATArticolul hotrt:Se folosete atunci cnd substantivul este specific:Je lislelivre. (Eu citesc cartea)Articolul hotarat precede substantivele. La singular are forme diferite dupa gen, cele de plural sunt identice:Singularle garonbaiatulla fillefataPluralles garonsbaietiiles fillesfeteleLesiladevinl'in fata unui substantiv care incepe cu o vocala sau cuhmut. Pluralul nu se elideaza.SingularPluralRomanal'enfantles enfantscopilulcopiiil'heureles heuresoraoreleCONTRACTARIArticolul hotaratlesilesse contracta cu prepozitiiledesi, rezultand:+ le=au+ les=auxde + le=dude + les=desLa queue du singeCoada maimuteiVous aimez aller au cinma.Va place sa mergeti la cinema.Le journaliste a adress la parole aux crivains.Gazetarul s-a adresat scriitorilor.FOLOSIRE:Articolul hotarat se foloseste:1.Pentru a defini fiecare substantiv dintr-o serie:Nous tudions l'histoire, la gographie et l'conomie des provinces.Studiem istoria, geografia si economia provinciilor.2.Se foloseste cat este vorba de parti ale corpului:Je me lave les mains et la figure.Ma spal pe maini si pe fata.3.Pentru a denumi o limba:Jean comprend le russe.Ion intelege rusa.Nous apprenons l'allemand.Noi invatam germana.4.Cand se face referire la un titlu de profesie, in vorbirea indirecta:Le professeur Mersenne arrive.Profesorul Mersenne soseste.Dar:Au revoir, Professeur Mersenne.5.Se foloseste cu numele zilelor saptamanii si pentru a exprima data:Nous ne travaillons pas le samedi.Nu lucram sambata.Les coles sont fermes le samedi et le dimanche.Scolile sunt inchise sambata si duminica.Si:C'est aujourd'hui le 5 mai 1992.Azi este 5 mai 1992.6.Este folosit si pentru exprimarea lui 'per':Les abricots cotent cinq francs la douzaine.Caisele costa cinci franci (per) duzina.7.Cu numele anotimpurilor:L'hiver est trs long en Suisse.Iarna este foarte lunga in Elvetia.Au Canada le printemps est doux.In Canada, primavara este blanda.ARTICOLULNEHOTARATSe folosete atunci cnd substantivul nu este specific:Je lisunlivre. (Eu citesc o carte)Articolul nehotarat precede substantivul:Singularun homme(masc.)un barbatune femme(fem.)o femeiePluraldes hommes et des femmes(masc. si fem.)barbati si femeiEnfin, un jeudi, vous serez dans un coin d'un petit caff attendant les rsultats Cuvintele un, une, des sunt articole nehotrte. Ele preced, n general, substantive al cror neles este nedeterminat i corespund articolelor un, o, nite din limba romn: J'ai lu un roman (un roman oarecare). J'ai achet des livres (nite cri). Atenie: A nu se confunda articolele nehotrte un, une: J'ai rencontr un(e) ami(e) cu adjectivul numeral cardinal un, une: J'ai un frre et une sur. n afar de sensul su nedeterminat, articolul nehotrt se folosete: a) cu sens emfatic: Tu as un courage! b) cu sens admirativ sau peiorativ (precedat de prepoziia de): Mon pre est d'une 3 probit! c) naintea numelor proprii luate cu sens comun: C'est un Harpagon!nlocuirea articolului nehotrt singular cu deArticolele nehotrte un, une se nlocuiesc cu prepoziia de n propoziii negative:Comparai:J'ai un frre i Je n'ai pas de frre.Il ne lui posa pas de question.Articolul nehotrt des se nlocuiete cu de n aceleai cazuri ca i articolul partitiv.

ARTICOLUL PARTITIV

Chaque matin, maman sert le petit djeuner. Elle offre du caff au lait, du lait sucr et du th. Nous mangeons aussi du pain avec du beurre ou de la marmelade et du jambonCuvintele du, de la sunt articole. Ele nsoesc nume de lucruri ce nu se pot numra, pentru a exprima o cantitate oarecare, o parte nedeterminat i se numes articole partitive. Rezultate din combinarea prepoziiei de cu nuan partitiv i a articolelor le, la, les, articolele partitive sunt identice ca form cu articolele hotrte, iar ca sens, se apropie de articolele nehotrte.Articolul partitiv Se folosete atunci cnd substantivul nu are o cantitate determinat:J'achete du lait. (Eu cumpr lapte)Articolul partitiv se foloseste pentru a exprima o parte sau o porti(un)e dintr-un substantiv.Articolul partitiv este:du (de + le);(de l'inainte de vocala)masculin singularde la;(de l'inainte de vocala)feminin singulardes(de +les)masculin si feminin pluralObs.: a) Articolul partitiv nu are form propriu-zis de plural; b) Substantivul nsoit de articol partitiv are n general funcie de complement direct. El nu are corespondent n limba romn i se traduce printr-un substantiv nearticulat: Je mange du pain et de la salade (Mnnc pine i salat). 4 Comparai: Tu as achet du beurre (art.partitiv) Quel est le prix du beurre (art.hotrt)

ntrebuinarea articolelor partitive(L'emploi des articles partitifs)Articolul partitiv se folosete:1) naintea substantivelor nume de lucruri (n general de materii) care nu pot finumrate:- Alimente, feluri de mncare: du fromage, du rti, du chocolat, du jambon, de laviande, de la pure.- Cereale: du bl, du mas, de l'avoine, du seigle, du houblon, de l'orge.- Lichide (buturi): de l'eau, de la liqueur, du th, du caf, du vin, de la bire, duchampagne.- Metale, minerale: de l'or, de l'argent, du fer, du plomb, du cuivre, de la platine, dunikel.- esturi: de la toile, du velours, du coton, du satin.2) naintea unor substantive abstracte care denumesc:- nsuiri, stri sufleteti: du talent, du gnie, de la bont, de la joie, de la tristesse, dela tendresse, de la douceur.- Activiti (precedate de verbul faire): faire du ski, faire du sport, faire du patinage,faire de la littrature, faire de la musique.3) naintea numelor unor animale, pentru a denumi carnea acestora ca aliment: dumouton, du lapin, du poisson.4) naintea numelor proprii de scriitori, compozitori, artiti plastici, cnddesemnm opera cu numele autorului: lire du Balzac, jouer du Beethoven, rciter duPrvert, voir du Rubens

EXEMPLE:dusel(niste) saredelafarine(niste) fainade l'eau(niste) apades pinards(niste) spanacMonsieur Comte mange du pain.Domnul Comte mananca (niste) paine.Y a-t-il encore de l'eau?Mai este apa (ceva apa, niste apa)?NOTA: Articolul partitiv este omis inaintea substantivelor plural modificate de un adjectiv precedent.Cette rue a de beaux arbres,Aceasta strada are arbori frumosi.Madame Dupont porte de jolies chaussures.Doamna Dupont poarta (niste) pantofi draguti.NOTA:Articolul partitiv devine 'de' dupa expresii specifice de cantitate ca:assezdestulbeaucoupdestul (de mult)peuputintropprea (mult)tantatat deautantatat demoinsmai putinSi:unetrancheo transauneboiteo cutieunebouteilleo sticlaunverreun paharunkiloun kilogramunlitreun litruunelivreo livraunedouzaineo duzinaExceptii la aceasta regula:bien de(s)destul dela plupart de(s)cea mai mare parte dinla majorit de(s)majoritatea dinNOTA:Dupa 'ne que' (decat), se foloseste articolul partitiv.Il ne mange que de la salade.El nu mananca decat salata.

nlocuirea articolului partitiv i a articolului nehotrt des cu de Articolele partitive du, de la de l' i articolul nehotrt des se nlocuiesc cu de:1) n propoziia negativ (cnd negaia este absolut): Comparai: Je mange du pain / Je ne mange pas de pain. Je bois de la bire / Je ne bois pas de bire. J'achte des livres / Je n'achte pas de livres. J'ai tort de m'obstiner / je n'ai jamais eu de chance. Aprs on n'aurait plus trouv de billets.

Obs.: Se folosete ns articolul:

a) dup que, cu sensul restrictiv de "dect", ca i dup nepas que, cu sensul de"nu