Cutaneous Larva Migrans - A Case Report

Abstract:

Aici am un raport în cazul unui pacient de 42 de an-vechi, care sa prezentat la noi cu o leziune eritematoasa serpiginous de încheietura antebrațului până brațul spre umărul drept o leziune similare cu o dimensiune mai mică a fost, de asemenea, prezent în stânga antebraţ. Pe baza manifestărilor clinice și progresia leziunii, combinate cu tratamente anterioare și investigații diagnostice diferite, legate de hookworm larva migrans cutanată (HrCLM) bolii a fost emis ipoteza. Albendazol a fost angajat ca tratament și rezoluția simptomelor confirmat diagnosticul. Relevanța caz raportat se bazează pe 3 aspecte principale: achiziționarea a bolii în Italia, tratamentul initial cu corticosteroizi topici, care a accelerat progresia traseu cutanat, și locația mai puțin frecvente a leziunilor. Mai mult, datele anamnestice și de laborator / investigațiile clinice recomandate o expunere la agentul etiologic. Așa cum este ilustrat aici, HrCLM ar putea reprezenta o provocare pentru medici de Vest în ceea ce privește diagnosticul, tratamentul și căile de achiziție. Descriind forma clinica si tratamentul cazurilor de larva migrans cutanata ar putea contribui la diagnosticarea precoce si corect, la o creștere a cunoștințelor noastre despre această boală, precum și la o actualizare pe epidemiologie sale.

Introducere:

Larva migrans cutanata este o eruptie cutanata cu aspect clinic caracteristic. In patogeneza afectiunii sunt incriminati viermii cu carlig (hookworms) de la animale si om precum Ancylostoma caninum si Ancylostoma braziliense (1). Larva migrans cutanata (CLM) se caracterizează clinic prin traiecte eritematoase, serpiginoase si intens pruriginoase, dar si eruptii diseminate sau eczematizate situat in special pe picioare. Aceste traiecte pot fi unice sau multiple, mai mult sau mai puțin ramificate si interconectate. Lungimea este variabilă (de la mm pana la cativa cm); lățimea variază de la 1 mm la 4 mm (2). Larva migrans cutanata apare mai ales in zonele tropicale dar cazuri izolate au fost descrise si in Europa la calatorii veniti din aceste zone dar cauzate probabil si de schimbarile climatice survenite in zone neendemice (3). Tratamentul se bazează pe medicamente orale (albendazol sau ivermectin) sau aplicarea topică a tiabendazol (4-7). Larvele nu pot penetra membrana bazală a pielii umane, acestea rămân limitate la epidermă și nu sunt în măsură să dezvolte și să finalizeze ciclul de viață al acestora. Desi CLM este o boala auto-limitare, în cazul în care nu este tratata prompt, afectiunea poate persista timp de luni de zile (8-9). Din moment ce supraviețuirea si mobilitatea a larvelor depinde de temperatura exterioară, CLM este cel mai frecvent în zonele subtropicale , dar infestarea a apãrut si în Europa la pacienti dupã ce au lucrat în agriculturã sau au fãcut plajã pemalul râului (10-15).

Infectiile cu larva migrans cutanata pot fi grupate în mai multe tipuri, în funcție de specia responsabila a leziunilor și aspectul lor clinic [16].  Tip 1: Animal hookwormsCLM produs de Ancylostoma duodenale și Ancylostoma caninum se caracterizează prin trasee bine definite care se extind cativa centimetri de la punctul lor de origine. Aceste larve migreze la

o rată de 3,5 până la 5 cm pe zi. Infectia poate fi cronica, cu o durată de luni de zile. [16]   Tip 2: Human Hookworms Ancylostoma duodenale și Necator americanus produc trasee scurte și mâncărime intensă. Acest tip de larva migrans este, de asemenea, cunoscut sub numele de "ground itch". Exista posibilitatea ca parazitii sa migreze la plamani si tubul digestiv, unde parazitii se transforma in adulti. [17], [16]    Tip 3 Strongyloides stercoralis Strongyloides umane produc un tip de CLM cunoscut sub numele de "currens larva". [18] Leziunea începe în zona de perineu și apoi avansează spre extremitățile și alte site-uri. Pista este largă, slab definite și lung. Se numește ca currens larva fi migra larve la o rată de până la 5 cm pe oră. [18], [19], [20]   Tip 4 Animal Strongyloides CLM produs de strongyloides de origine animală este variabilă. Unele leziuni sunt similare cu cele observate în infecția Strongyloides stercoralis. Infecțiile cu Strongyloides myopotomi și Strongyloides procyonis produc leziuni asemănătoare cu un eritem polimorfvizuini tipice sunt văzute la o examinare cu lumina indirecta.   Tip 5 Gnathostoma CLM produs de Gnathostoma este de obicei limitată la Japonia, Thailanda și mai rar în alte țări din Asia de Sud-Est. infecții parazitare poate apărea în două moduri. Aceasta poate să apară ca urmare a migrării larvei ingerate din intestin pe piele sau prin penetrarea directă a parazitului prin piele în timpul manipulării carnii de animal.    Tip 6 Larve de insecte

Unele specii de Gastrophi și Hypoderma poate migra prin producerea de leziuni liniare numite uneori ca "myiasis linearis" piele. Leziunea caracteristică constă în șenilă singur fără formare blister, se deplasează cu o viteză de 3 to7.5 cm pe zi. Larvele pot fi ușor vizualizate prin albirea pielii, cu o ușoară presiune de la un lupă sau prin frecarea pielii cu ulei mineral. larvele pot fi extrase intacte de excoriating epiderma superficiale.

O gospodină în vârstă de 52 ani a prezentat cu plângerea de leziune serpiginous intens senzația de mâncărime pe peretele abdominal anterior de patru săptămâni. A aplicat agenți antifungici topici, dar fără nici un rezultat. La o examinare a existat o eritematoasă, tractul curbilinie, aproximativ 25 cm. lung, pe peretele abdominal anterior, vindecare la un capăt și progresează la celălalt (Fig). Ea a grădinărit ca un hobby și raportate s-au schimbat gunoiul de grajd, în ghivece cu plante, recent, aproximativ 3-4 săptămâni înainte de plângere. Ea nu a avut nici un animale de companie deține casa. hematologice de bază și investigații biochimice au fost în limite normale.

Un diagnostic clinic de larva migrans cutanată a intretinut. Ea a fost tratată cu albendazol sistemice si crioterapia de actualitate. Ea a revenit cu o săptămână mai târziu, cu o leziune similară în regiunea inframamar stânga, în timp ce leziunea pe peretele abdominal anterior a fost prezintă semne de

regresie. Leziunea în regiunea inframamar a fost de 8 cm. tractului lung curbilinie. Un crioterapia repeta a fost efectuat. Leziunile nu se repete.

arva migrans cutanata este, de asemenea, cunoscut sub numele de "viermi de nisip", târâtoare dermatita respingător, erupție târâtor, mâncărime instalator și mâncărime rață vânătoare. Numeroși agenți etiologici pot provoca târâtor erupție cum ar fi Ancylostoma caninum și A. braziliense, Uncinaria stenocephala, Gnathostoma spp., Dirofilaria conjunctivei, Capillaria spp., Etc. [3]Creeping erupție apare atunci când larvele câine sau o pisică viermi (Ancylostoma caninum și A. braziliense) penetra pielea intactă, expuse și începe migrarea prin epidermă. [1] Cel mai comun Adresa este unic, deși alte site-uri, cum ar fi fese, spate și coapse, care ar fi putut odihnit pe nisip contaminate, sunt sensibile. Lipsit de enzime necesare pentru a pătrunde și de a supraviețui în derm profunde, larvele umbla un traseu serpiginous cu o viteză de 3 cm. pe zi. Punct de vedere clinic, leziunea primara este o pruriginoase, vizuină serpiginous eritematoase. În timp ce larvele de obicei, mor în 2-8 săptămâni, au fost raportate de supravietuire pana la doi ani. Perioada de incubație este cuprinsă între 1-6 zile.Târâtor erupție este un dermatoza autolimitatå. infectii bacteriene secundare și eczematization sunt unele complicații. Leziunile extinse pot fi asociate cu respirație șuierătoare, tuse uscată și urticarie. A. larve caninum poate migra la nivelul intestinului subțire și poate provoca enterită eozinofilic. eozinofilie tranzitorie este descris. [4] Biopsia are nici o valoare ca avansul larve înaintea tractului clinice. microscopie epiluminescență este un non eficient -. Metoda invaziva pentru a detecta larvă și a confirma diagnosticul [5]Leziunile dispar in 2 - 8 săptămâni, dar rareori pot persista timp de 2 ani. Congelarea punctul de frunte de vizuina este o metodă mai veche eficientă de tratament. Acest lucru produce uneori și distrugerea semnificativă de țesut. Larvele este de până la 2 cm. înainte de vizuina vizibile, și, prin urmare poate provoca insuficiență de tratament.Tratamentul de elecție este de 10% suspensie tiabendazol topic aplicat de patru ori pe zi, timp de atleast 2 zile după ultimul semn de activitate vizuină. Acest regim terapeutic este de mare eficacitate și cel mai puțin de toxicitate. cazuri rare pot fi tratate cu thiobendazole orală. Alte medicamente utile sunt mebendazol, albendazol și ivermectin orală (150-200 microg / kg ca doză unică). [6]

1. Baple K , Clayton J BMJ Case Rep. ,Hookworm-related cutaneous larva migrans acquired in the UK. 2015 Nov 13;2015. pii: bcr2015210165. doi: 10.1136/bcr-2015-210165.

2. Veraldi S , Persico MC, Francia C, Nazzaro G, Gianotti R. Follicular cutaneous larva migrans: a report of three cases and review of the literature. Int J Dermatol. 2013 Mar;52(3):327-30. doi: 10.1111/j.1365-4632.2012.05723.x.

3. A. Oanta*, M. Irimie, Smaranda Oanta, Cutaneous larva migrans, DermatoVenerol. (Buc.), 2011, 56: 183-190

4. Vanhaecke C , Caumes É. [Treatment of hookworm-related cutaneous larva migrans: albendazole or ivermectin?]. Ann Dermatol Venereol. 2012 Aug-Sep;139(8-9):518-20. doi: 10.1016/j.annder.2012.05.022. Epub 2012 Jul 3.

5. Heukelbach J , Feldmeier H. Epidemiological and clinical characteristics of hookworm-related cutaneous larva migrans. Lancet Infect Dis. 2008 May;8(5):302-9. doi: 10.1016/S1473-3099(08)70098-7.

6. Schuster A , Lesshafft H, Reichert F, Talhari S, de Oliveira SG, Ignatius R, Feldmeier H. Hookworm-related cutaneous larva migrans in northern Brazil: resolution of clinical pathology after a single dose of ivermectin. Clin Infect Dis. 2013 Oct;57(8):1155-7. doi: 10.1093/cid/cit440. Epub 2013 Jun 27.

7. Shoop WL, Michael BF, Soll MD, Clark JN (1996). "Efficacy of an ivermectin and pyrantel pamoate combination against adult hookworm, Ancylostoma braziliense, in dogs". Aust Vet J 73 (3): 84–85. doi:10.1111/j.1751-0813.1996.tb09981.x. PMID 8660218.

8. Veraldi S , Persico MC, Francia C, Schianchi R. Chronic hookworm-related cutaneous larva migrans. Int J Infect Dis. 2013 Apr;17(4):e277-9. doi: 10.1016/j.ijid.2012.11.002. Epub 2012 Dec 5.

9. Tomich EB , Knutson T, Welsh L Hookworm-related cutaneous larva migrans.CJEM. 2010 Sep;12(5):446

10. Müller-Stöver I 1, Richter J, Häussinger D[Cutaneous larva migrans (creeping eruption) acquired in Germany]. Dtsch Med Wochenschr. 2010 Apr;135(17):859-61. doi: 10.1055/s-0030-1253669. Epub 2010 Apr 20.

11. Zimmerman RF 1, Belanger ES, Pfeiffer CD. Skin infections in returned travelers: an update. Curr Infect Dis Rep. 2015 Mar;17(3):467. doi: 10.1007/s11908-015-0467-8.

12. Landolt L 1, Kovari H2. [CME. Larva migrans]. Praxis (Bern 1994). 2014 Dec 10;103(25):1491-8. doi: 10.1024/1661-8157/a001859.

13. Romero-Callejas E 1, Rendón-Franco E2, Villanueva-García C3, Osorio-Sarabia D4, Muñoz-García CI5.

14. Risk of cutaneous larva migrans and other zoonotic parasites infections due to feral cats from a touristic tropical park. Travel Med Infect Dis. 2014 Nov-Dec;12(6 Pt A):684-6. doi: 10.1016/j.tmaid.2014.10.018. Epub 2014 Nov 1.

15. Criado PR 1, Belda W Jr, Vasconcellos C, Silva CS. Cutaneous larva migrans: a bad souvenir from the vacation. Dermatol Online J. 2012 Jun 15;18(6):11.

16. Gutierrez Y. Diagnostic Pathology of Parasitic Infections with Clinical Correlations, Second edn, New York: Oxford University Press 2000: 343-353.

17. Gilman RH. Intestinal nematodes that migrate through skin and lung. In: Strickland GT ed. Hunter's Tropical Medicine and Emerging Infectious Disease, 8th edn. Philadelphia: Sounders 2000: 730-735.

18. Bryceson ADM, Hay RJ. Parasitic worms and protozoa. In: Champion RH, Burton JL, Burns DA, et al eds. Rook/ Wilkinson / Ebling Textbook of Dermatology, 6th edn. Vol 2, Oxford: Blackwell Sciences 1999: 971-972.       

19. Arthur RP Shelly WB. Larva currens. A distinctive variant of cutaneous larva migrans due to Strongyloides stercoralis. Arch Dermatol 1958; 78:186-190.

20. Stone OJ, Newell GB, Mullins JF. Cutaneous Strongyloidiasis: larva currens. Arch Dermatol 1972; 106: 734-736.