Articol Cultura Zmeurei Si Capsunilor

8/20/2019 Articol Cultura Zmeurei Si Capsunilor

1/8

« fructeCulturi profitabile »

Care-i mai rentabilă, căpșuna sau

zmeura? Un începător și un veteran

își povestesc experiena « 1034 citiri ‹ 51 recomandări ‹ 0 comentariiTeodora Cimpoi › 30-05-2013 »

Cu un singur hectar se poate trăi decent în România, dar e nevoie de bani, studiu și multă

muncă.

Este profitabilă cultura zmeurii sau a căpșunelor? Ca î n orice af acere, răspunsul corect este “depinde pe

cine î ntrebi”. Începătorii, care abia au depășit ef ortul de î nvăare și au dat de prof it, sunt tentai să

subevalueze î ncasările, de teama competiiei care ar putea să le strice piaa. Pe măsură ce î nvaă

meserie, totul li se pare mai ușor iar unii ajung să-și vândă experiena și materialul săditor. Caz î n care,

sunt tentai să supraestimeze afacerea, ca să vândă mai bine. Adevărul poate f i oriunde iar pentru

proaspătul investitor este bine să știe cum se poziionează f aă de ce-i spune unul sau altul.

Agrointel a discutat cu doi horticultori care au ambele culturi: unul matur – f ost cercetător cu doctorat î n


2/8

căpșune și muli ani î n af acere, altul tânăr și care și-a riscat toi banii ca să î nceapă o plantaie de

zmeură. Estimările lor sunt destul de apropiate, ceea ce f ace treaba mai ușoară pentru oricine vrea să

intre î n această af acere.

Poate f i î nsă complicată alegerea primei culturi. Căpșunele au o piaă mai mare, dar și mai aglomerată.

Zmeura poate aduce prof ituri mai bune, dar cu riscuri pe măsură.

Doctorul în căpșuni

Investiia medie este de 10.000 de euro la hectar, bani care se recuperează din primul sau al doilea an

de producţie şi mai rămâne şi ceva prof it. Condiiile eseniale sunt ca plantele să f ie î ngrijite

corespunzător și să aibă noroc de vreme bună.

“Cu un hectar din ambele culturi se poate trăi decent î n România”, spune Nelu Orlaie (f oto), inginer, care

are î n spate 12 ani de cercetare î n genetica căpşunilor şi arbuştilor f ructiferi la Staţiunea de Cercetare şi

Producţie Pomicolă din Cluj şi un doctorat î n genetica căpşunilor la Universitatea de Ştiinţe Agricole din

Cluj.

În 2001, a renunţat la carieră şi la apartament şi s-a mutat la ţară, î n satul Hida din judeţul Sălaj,

î mpreună cu soţia şi cei şapte copii. ”Ce aveam atunci? Ce ştiam despre piaţă şi cum se cultivă

căpşunele”, spune doctorul î n căpşuni. Şi-a cumpărat o casă cu 87 de ari de pământ, din care şase i-a

cultivat cu căpşuni, “pe care i-am udat cu cana şi borcanul”.

Apoi, pentru că nu găsea plante de calitate, a decis să î şi î nfiinţeze propria pepinieră, iar azi deţine o

fermă de circa 10 hectare de pământ,utilaje diverse şi una dintre cele mai mari pepiniere din ţară de

căpşuni, zmeur şi coacăz negru, pentru că “piaţa ne-a împins înainte”, susţine dr. ing. Orlaie, proprietaru

pepinierelor Hida, din Sălaj. Acum are 10 copii şi se descurcă foarte bine numai din agricultură.

“În România se vor face bani frumoşi din căpşune încă opt – zece ani, le-am zis celor din familie când

am plecat din Cluj. Nu mi-am dat seama atunci că vor fi mai mulţi ani”, povesteşte doctorul în căpşuni. E

a explicat că dacă la începutul anilor 90 producţia în ţară era de cinci – şase mii de tone, în 2013 vor fi

probabil circa 22.000 tone. Chiar şi aşa, sub media europeană de consum, de 2,5 kilograme pe locuitor.

“Mai spuneam că atunci când piaţa românească va fi plină de căpşune, viitorul va fi mulţi ani al fructelor

mici (coacăze, afine, zmeură), în România şi în toată lumea, pentru că tendinţa este ca oamenii să


3/8

mănânce cât mai sănătos”, a completat Nelu Orlaie. Potrivit acestuia, la zmeură, supraf aţa cultivată a

crescut rapid de la circa 15 hectare, prin 2009, la 100 – 150 de hectare.

Af acerea lui Nelu Orlaie e susţinută î n cea mai mare parte din plantele pe care le vinde celor care vor să

investească î n acest segment, de la arbuşti la pomi f ructif eri, aşa că are motive să f ie optimist, pentru că

doritori sunt mulţi pe piaţă. Pentru producţie, la ferma sa are plantaţi acum 30 – 40 de ari cu căpşuni, totatât cu zmeuri şi circa 2 hectare de coacăz negru, care vor intra pe rod î n toamna anului viitor. “Ne

pregătim pentru zmeură şi coacăze, pentru că ăsta e viitorul î n Europa”, a explicat Orlaie.

De la silvicultură la producţia de zmeură

De cealaltă parte, un tânăr de 29 de ani care a ales zmeura î n urmă cu patru ani spune că se poate trăi

din această afacere, dar î i avertizează pe cei care doresc să î şi investească banii aici să nu se aştepte

la câştiguri f enomenale şi nici la muncă puţină. Absolvent al Facultăţii de Silvicultură, Bogdan Slate a

decis î n 2009 să intre î n af acerea cu zmeură pentru că, spune el, “era ceva ce nu cultivă toată lumea şi

pentru care există piaţă”.

Aşa a creat Ferma Slate din judeţul Braşov, î ncepând cu un hectar de zmeură, f iindcă o supraf aţă mai

mică tot i-ar f i ocupat mult timp, dar nu i-ar f i adus aceleaşi venituri. Potrivit acestuia, contează f oarte

mult î n ce zonă alegi să cultivi, astfel î ncât transportul către pieţele importante de desfacere să nu se

facă pe distanţe lungi, dat f iind că ele pot f i vândute proaspete î n maximum 24 de ore de la cules, f ără

depozite speciale. Î n plus, condiţiile de creştere diferă mult de la o zonă la alta a ţării, de aceea se şi

î ncearcă soiuri diferite.

El a ales să cultive un soi american, The Latham, introdus î n România prin anii 50. Î n principiu, cultura î i

ocupă zi-lumină cam două-trei luni din an, î n primăvară la tăiat, curăţat şi legat plantele, apoi când vine

vremea culesului. A renunţat la serviciu ca să se concentreze pe această activitate din care, spune el,

se poate obţine un salariu mediu anual pe economie. Pe de altă parte, şi el s-a orientat pe nişe noi, astf e

că î n primăvara anului trecut a mai î nf iinţat un hectar de mure şi coacăze.

Cum începem culturile

Cei doi au explicat pentru cititorii Agrointel câteva din secretele culturilor de căpşuni şi zmeuri. Potrivit lui

Nelu Orlaie, pentru î nceput, principala cheltuială î n cazul ambelor culturi este achiziţionarea de plante

sănătoase dintr-o pepinieră: “Dacă plantăm plante bolnave, vom avea o cultură bolnavă de la î nceput”.


4/8

El a menţionat că la căpşuni se plantează î n jur de 40.000 plante la hectar, cu un preţ î n jur de 0,50 lei,

de unde rezultă 20.000 lei. Echipamentele de irigare, f olia neagră, irigarea prin picurare, conectori, ţeavă,

o motopompă etc. costă î n jur de 11.000 lei. Cheltuielile pentru pregatirea terenului, f ertilizare, plantare,

î ntreţinere î n primul an costă î n jur de 7.000 – 8.000 lei. Deci ne apropiem undeva la 40.000 – 42.000

lei/ha.

La zmeur se plantează î n jur de 6.700-8.000 plante/ha, î n funcţie de distanţa de plantare î ntre rânduri

(2,5-3 metri), iar preţul unei plante este î n jur de 3 – 3,5 lei. Deci, preţul plantelor este î n jur de 22.000 –

25.000 lei. O cheltuială importantă la cultura zmeurului este montarea unui sistem de susţinere care

poate f i din spalieri de lemn, de beton, de f ier. Costul acestuia variază mult, î n funcţie de materialele

utilizate, şi poate f i de 10.000 – 15.000 lei/ha.

Alte cheltuieli se f ac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, f ertilizare, plantare şi î ntreţinereaplantaţiei î n primii doi ani. Aceste cheltuieli pot să ajungă la 12.000 – 15.000 lei. “Deci ajungem la o

investiţie de 45.000 – 55.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu î ntreţinerea plantaţiei î n primii 3 ani, î n jur de

10.000 lei”, a explicat Nelu Orlaie.

Bogdan Slate susţine şi el că, excluzând preţul terenului, î ţi poţi î nfiinţa un hectar cu zmeură cu cel puţin

7.000 de euro, dar poţi ajunge şi la 20.000 euro. Î n 2009, el a investit circa 8.000 – 9.000 de euro şi

treptat alte 10.000 de euro î n utilaje – tractor cu f reză, utilaje de stropit, de î mprăştiat gunoi etc.

“Depinde cât de mult externalizezi sau alegi să f aci singur”, a explicat Bogdan. Î n ceea ce priveşte

cheltuielile anuale de î ntreţinere, acestea se ridică la 4.000 – 5.000 lei/ha fără cules, dar iarăşi preţurile

variază mult î n f uncţie de zonă. Culesul are o pondere importantă î n cheltuieli. De obicei, costul e de 2

lei/kg, astf el că un culegător poate ajunge şi la 70 – 80 lei pe zi. Dacă la el î n zonă are oameni la cules, î n

Maramureş, spune Bogdan, nu se găsesc, pentru că f oarte mulţi au plecat î n străinătate.

Care sunt producţiile la hectar

Potrivit lui Nelu Orlaie, la căpşune, producţia maximă se obţine î n primul an după plantare. Dacă am

planta î n toamna 2013 sau primavara lui 2014, producţia maximă se obţine î n primăvara lui 2015. “Dacă

plantezi î n toamnă, iar toamna este lungă, ca î n 2012, se pot obţine producţii f oarte f oarte bune.

Considerăm plantarea de toamnă egală cu cea din primăvara viitoare. Producţia maximă se obţine peste

un an, dar avantajul culturilor de toamnă este că plantele valorif ică apa din iarnă”, povestește Orlaie.


5/8

Potrivit acestuia, căpşunul produce economic timp de doi – trei ani, iar dacă sunt î ngrijiţi corect, se pot

obţine producţii î n jur de 18 – 20 tone/ha. Asta î nsă pentru cei specializaţi. “Nu se recomandă să se

forţeze plantele pentru a obţine producţii mult mai mari: î n Spania sau Turcia se obţin peste 30 tone/ha,

dar căpşunele au un gust care nu va cuceri niciodată piaţa românească”.

La zmeur se poate realiza o producţie de 7 – 8 tone î n medie pe hectar, iar producţia maximă se obţinedin anul al treilea. O plantaţie durează şapte – nouă ani de producţie, î n f uncţie de sol şi lucrările de

î ngrijire.

Bogdan Slate susţine î nsă că î n România producţiile la hectar sunt de la 3 până la 7-8 tone, “pentru cei

mai norocoşi”, dacă aplică tehnologia corect şi au noroc de vreme. Dar producţia unui î ncepător rar

depăşeşte cinci tone la hectar, pentru că se fac f oarte multe greşeli, aşa cum şi el a greşit şi a î nvăţat

din mers, “cu pierderile de rigoare”.

Pentru el, cea mai mare problemă a fost lipsa consultanţei. “Din păcate, noi nu prea avem specialişti

care să vorbească având ani buni de experienţă î n această cultură. Î n general sunt cei care vând

material săditor din import, nu cei care produc f ructe pentru piaţă”, af irmă Bogdan Slate. Î n ţări ca

Polonia sau Ungaria se pot obţine î nsă şi 12 tone la hectar.

De altfel, şi inginerul din Hida spune că lipsa de cunoştinţe privind tehnologia de cultură este unul dintre

principalele obstacole î n calea dezvoltării multor culturi. “De multe ori, cei ce dau sf aturi sau recomandătehnologii de cultură nu au cultivat niciodată un hectar deteren. Sunt doar teoreticeni şi atât”, comentează

Nelu Orlaie.

Pe ce profituri se poate miza

Şi totuşi, cei care se încumetă să facă pasul de a investi şi aplică tehnologia corect pot miza pe câştig

destul de rapid. Astfel, inginerul din Hida a explicat că la căpşuni investiţia se recuperează după un an şi

se obţine profit. Maximul de producţie se obţine din primul, cel mult al doilea an de producţie. Preţul

mediu de valorificare la căpşunele de calitate este în jur 4 – 6 lei/kg în ultimii ani. La 20 tone x 5 lei se pot

obţine circa 100.000 lei. “Dacă chiar jumătate ar fi cheltuieli, totuşi un venit net de 30.000 – 40.000 lei

este deosebit de atractiv”, susţine Nelu Orlaie. La zmeur, preţul de valorificare a fructelor este în jur de 8

– 12 lei/kg, în unii ani chiar mai bine. În general, în anul trei de la plantare investiţia este recuperată, iar din

anul patru se obţine profit.


6/8

Pentru Bogdan Slate, prima producţie prof itabilă s-a realizat î n 2011, adică al treilea an de cultură. “Î n

2010, primul an de producţie, am cules ceva, dar nu am acoperit nici jumătate din cheltuieli”. Totuşi,

spune Bogdan, “un an bun nu î nseamnă neapărat producţie mare, ci un preţ bun”. Cum î şi desface el

producţia? Angro prin intermediari, variantă care î i convine cel mai mult, dat f iind că se poate concentra

pe producţie. Preţul depinde de calitate, de cantitate, de perioadă şi de zonă. Dacă î n pieţele din Braşov

zmeura s-a vândut cu 14 – 15 lei pe kilogram, dar şi cu 25 lei, î n f uncţie şi de perioada anului, la angro,

anul trecut s-a obţinut circa 10 lei pe kilogram.

De ce este căpşuna mai cultivată decât zmeura

L-am î ntrebat pe Nelu Orlaie de cultura căpşunului este mai răspândită î n România decât cea a

zmeurului. “Sunt mai multe motive: căpşunele vin pe piaţă când nu există alte fructe autohtone, producţia

este mare, investiţia este mai mică şi se recuperează rapid, valorifică bine dif erite condiţii pedo-climatice, nu are concurenţă cu alte f ructe din f lora spontană (î n România se culeg şi valorif ică zmeură

şi af ine din f lora spontană), î n anumite zone oamenii au î nvăţat să cultive căpşune”.

Potrivit acestuia, ambele plante se pot cultiva pe soluri mai uşoare. Nu se pot cultiva pe solurile

argiloase, grele, reci, unde bălteşte apa, ori pe cele extrem de acide sau alcaline. În plus, trebuie să se

facă minimum patru – cinci tratamente pe an î mpotriva bolilor şi dăunătorilor la căpşun şi trei – patru la

zmeur pentru a avea siguranţa producţiei. “De asemenea, ambele specii se recomandă să se cultive î nregim de irigare. Nu se obţin producţii mari decât î n condiţii de irigare, chiar şi î n Transilvania. Un sistem

de irigare local nu costă f oarte mult. Important este să identif icăm o sursă de apă”, susţine Nelu Orlaie.

Că apa este extrem de importantă o spune şi Bogdan Slate, care, î n lipsa irigării, şi-a văzut producţia de

anul trecut diminuată de secetă, iar pentru 2013 preconizează un rezultat şi mai slab. Î n curând î şi va

instala totuşi un sistem de irigaţie. “Zmeura are nevoie de cantităţi mari de apă. Până acum noi ne-am

bazat pe ploaie, dar dacă vrei să cultivi la sud unde nu prea sunt ploi, această cultură nu va f uncţiona

deloc f ără irigaţii”, a subliniat proprietarul f ermei din judeţul Braşov.

Sfaturi pentru începători

Pentru a se obţine profituri, mai sunt câteva lucruri de care trebuie să se ţină cont. “Este bine să f im

precauţi atunci când investim mult”, spune Nelu Orlaie. Potrivit acestuia, la oricare din cele două culturi

este bine să se planteze minimum două soiuri cu coacere dif erită. Dacă avem un accident climatic cu


7/8

un soi, celălalt s-ar putea să scape. “Nu recomand să se facă solarii doar pentru zmeur sau căpşuni.

Este greu să valorifici î n România producţia din solarii la preţuri f oarte mari. Dacă avem aceste solarii, se

pot planta căpşuni î n luna septembrie, se recoltează f ructele î n aprilie – î nceput de mai, apoi se pot

semăna castraveţi sau se pot pune alte plante iubitoare de căldură. Toamna se poate reveni cu căpşuni.

Se poate f ace acest lucru trei – patru ani, după care se ia o pauză, pentru a respecta rotaţia culturilor”, î i

sf ătuieşte Nelu Orlaie pe cei care vor să se apuce de aceste culturi.

De asemenea, “nu este bine să se î nceapă de la î nceput cu suprafeţe mari. Se poate î ncepe cu circa 15

– 20 ari la căpşun sau 20 – 30 de ari la zmeur, mai ales la proprietăţile f ărâmiţate din România. De pe 30

– 40 de ari, oamenii se descurcă f oarte bine de atâţia ani. Cu un hectar de căpşuni se poate trăi bine”,

af irmă doctorul î n genetica căpşunului.

El mai recomandă celor care investesc î n culturile de căpşuni să î nf iinţeze î n fiecare an o plantaţie nouă:“Dacă nu f acem acest lucru, peste trei ani când suntem cunoscuţi ca producători de căpşune, nu mai

avem f ructe. Se va respecta cu stricteţe rotaţia culturii. Acolo unde am avut o plantaţie de trei – patru ani

nu se mai reveni pe acel teren cel puţin alţi trei – patru ani”.

Buruienile, inamicul numărul unu

El a adaugat că nu se pot cultiva căpşune practicând agricultura de weekend: “Trebuie î ngrijiţi şi mai ales

atenţie la buruieni, sunt inamicul numărul unu cu care ne luptăm î n f iecare an”.

L-am mai î ntrebat cât de importantă este pregatirea de specialitate pentru a te ocupa cu succes de

aceste tipuri de cultură. “Î n primul rând trebuie să ne placă să î nvăţăm. O diplomă nu te ajută f oarte mult.

Ca şi orice meserie, trebuie să-i î nveţi tainele. Am avut reuşite foarte bune cu agronomi, mecanici, of iţeri

de poliţie, prof esori, marinari şi mai ales constructori. Totul depinde de seriozitatea cu care aplicăm o

tehnologie de cultură. Mai depinde de natura şi de dragostea noastră pentru pământ şi plante. Noi avem

zeci de exemple unde soţii au renunţat la Spania şi Italia şi au rămas să se ocupe de agricultură acasă”,

a răspuns doctorul î n căpşuni.

De cealaltă parte, Bogdan Slate spune că nu recomandă zmeurul cuiva care nu a lucrat cu plantele

niciodată: “Dacă n-ai plantat î n viaţa ta nimic, nu te apuca de zmeură, decât dacă ai bani pe care să-i

rişti. Dacă toată viaţa te-ai ocupat de imobiliare, de exemplu, nu poţi să te apuci acum de zmeură, pentru

că are nevoie de f oarte multă atenţie şi foarte multă muncă”.


8/8

El î i sf ătuieşte pe cei care vor să se apuce de treabă să f ie foarte atenţi î n primul rand la buruieni, care

creează probleme extrem de mari, la apă, pentru că lipsa apei poate duce până la pierderea totală a

producţiei, dar şi la î ngrăşăminte – să se aplice ce trebuie când trebuie.

Articol Cultura Zmeurei Si Capsunilor

Documents

Transcript of Articol Cultura Zmeurei Si Capsunilor