ARTAArta nu este, pur şi simplu, decat expresia unei emoţii. Un ţipăt, o simplăscrisoare, aparţin, inevitabil, primul artei, cealaltă literaturii.Insuşi gestul este artistic sau nu dacă este sau nu este interpretarea unei emoţii.De fapt, in gest există scopul gestului şi exprimarea acestui scop.Unul dintre aceasteaţine de voinţă iar celălalt de emoţie. Eleganţa sau ineleganţa unui gest semnifică fieconcordanţa sau neconcordanţa cu emoţia pe care o exprimă. Astfel, o imagine adurerii este fixarea gesturilor care arată durerea: cu cat va fi mai corectă vareprezenta mai exact, prin aceste gesturi, emoţia durerii şi cu cat aceste gesturi vor fimai potrivite pentru a reprezenta această emoţie, cu atat aceasta va fi mai frumoasă.٭1. Arta este inregistrarea fidelă a unei impresii false. (Inregistrarea fidelă a uneiimpresii exacte se numeşte ştiinţă.)2. Procesul artistic constă in relatarea acestei impresii false in aşa fel incat să parăabsolut naturală şi adevărată.٭Emoţiile şi dorinţele sunt pete de umanitate care ar trebui curăţate de pe sufletdeoarece acesta urmăreşte o atitudine ştiinţifică.٭Senzaţia estetică poate deveni o ştiinţă; şi originalitatea poate fi cultivată ca odisciplină.٭Sinceritatea este un obstacol pe care artistul trebuie să il invingă. Numai odisciplinare elaborată, un antrenament pentru a nu simţi lucrurile decat literar, potaduce spiritul pe aceste culmi.٭O operă de artă este cu atat mai valoroasă cu cat mijlocul de manifestare a ideiieste mai pur artistic.٭Dacă opera de artă ar fi fost generată de intenţia de a o realiza, ea ar fi putut să

fie produsul voinţei. Cum nu este cazul, ea nu poate fi, in esenţă, decat produsulinstinctului.٭Arta are ca valoare esenţială faptul de a fi mărturia trecerii omului prin lume,rezumatul experienţei emoţionale pe care o are aici; şi cum numai prin emoţie şi pringandurile declanşate de emoţie existenţa omului poate fi cel mai reală pe pămant,adevărata sa experienţă, ea il inscrie in analele emoţiilor sale şi nu in cronicagandurilor sale ştiinţifice sau in istoria regenţilor şi suveranilor săi.Cu ajutorul ştiinţei incercăm să inţelegem lumea in care locuim, dar pentru ane folosi de ea; pentru că plăcerea (sau simpla dorinţă) de a inţelege, inainte de adeveni generală, conduce la metafizică aceasta fiind deja o artă.Lăsăm arta noastră in scris pentru a ghida experienţa generaţiilor viitoare şi,probabil, pentru a le ghida emoţiile. Arta, şi nu istoria, este aceea care deţinesuveranitatea absolută asupra vieţii.٭Pentru că arta ne dă nu viaţa marcată/care poartă amprenta frumuseţii care,pentru că este viaţă, este trecătoare, ci frumuseţea care poartă amprenta vieţii care,pentru că este frumuseţe, este eternă.