O Pentru pictarea eroinei lui S~Qkespeare,Ofe';a, Millais a folosit-o ca model pe LizzieSiddal. Florile ~i ~irurile de arbu~ti pictatefoarte detaliat arata spiritul de observa,ie ~iabilitatea in manuirea penelului.

O Rossetti a int3lnit-o pe Lizzie Siddal ~i s-aindragostit de ea in 1850, ~i au trait impreunap3na la moartea ei, in 1863. In tabloul BeataBeatix ii aduce un omagiu folosind-o ca modelpentru eroina muribunda a lui Dante, Beatrice.

Friitia prerafaelitii a luat na~-tere cu un scop foarte precis -

de a fnsufletiarta englezii. Nunumai cii a avut succes, darfn multe domenii ale arteiimpactul acestui curent poatefi resimtit chiar ~i astiizi.

la diverse $coli ale Academiei Regale. Tineriib~rbati $i-au autodenumit fra1;ia "prerafaeli~"$i se opuneau modului prestabilit de a picta,cu constrangerile stricte impusede Academie.

De la infiintarea Academiei, in 1768,Anglia a produs mul1;i mari arti$ti, dar lamijlo-cul secolului 19, pictura devenise o art~ derutiru1, cu pictori neinsemna1;i care creau maiales portrete (oameni $i caii lor), peisaje (ade-sea completate cu cirezi de vite) $i picturi cuteme sentimentale pentru nou ap~ruta clas~mijlocie. Vreme de 300 de ani pictura fusesedomina~ de venera1;ia fat~ de marii arti$ti airena$terii italiene $i to1;i tinerii pictori erau

An 1848 a luat fiint;l o noJl~ mi~care artistic~,I cunoscut:l sub numele de prerafaelism,

fondat:l de un grup de ~apte tineri. Picturilelor erau putemic influentate de literaturn, maiales de poezie ~i o dat~ cu dezvoltarea aces-tei rni~c~ri, atat literatura cat ~i artele aplicateau fost ~i ele, la randullor, influentate de pic-turile prerafaelite.

Fra~ia ~Inipatorii mi~carii, Dante Gabriel Rossetti, ~William Holman Hunt ~i John Everett Millais, ~top avind in 1848 cam 20 de ani, erau studenp ~

121

ARTA PRERAFAEllTA

Pictorii prerafaeliti datorau foarte mult unuipictor mai in varsta, Ford Madox Brown, careli s-a al;lturat, de~i nu a f;lcut niciodat;l partedin frntie, ~i altor pictori care s-au l;lsat influ-entati de stilullor. Printre ace~tia se num;lfau~i William Morris, devenit apoi un scriitor ~i undesenator foarte influent ca ~i prietenul lui,Edward Bume-]ones, celebrul realizator detapiserii ~i de vitralii de rnai tarziu.

Toate aceste al;lturnri de personalitati auf;lcut ca mi~carea prerafaelit;l s;l evolueze,pentru ca, lntr-o a doua faz;l, s;l duc;l laaparitia a dou;l noi curente: curentul estetic,al c;lrui principal motto era "art:1 de dragulartei" ~i cel al artelor ~i me~te~ugurilor, care aavut o mare influent;l, in timp, asupra multordomenii ale designului prin accentul pus peme~te~ug.

O Un vitraliu realizat de Morris & Co. dupaun desen allui Edward Burne-jones. Firma

infiin,ata de William Morris mai produceatapet, materiale ~i chiar mobilier .

obligati sa li irnite. Membrii m~carii pre-rafaelite refuzau aceasta In favoarea mai tirn-puriei arte gotice, 1n care nu existau jocuri deIumini ~i umbre, ci suprafete de culoare plate.Ei preferau culori clare, stralucitoare, ~i l~i pic-tau tablourile Intr-o maniera realista, farn arespecta regulile bine stabilite ale compozitieiclasice. Modelele lor erau fiinte obi~nuite pic-tate fidel, In de<;:oruri mai naturale, nu acelecreaturi perfecte reprezentate de obicei Inarta.

Marii pictori predecesori ai mi~carii au pic-tat scene istorice idealizat -cum ar fi trebuitsa se petreaca faptele ~i nu cum s-au petrecutde fapt -Iucrarea servind mai mult pentru ademonstra talentuI artistic aI pictorului, decatpentru a reda realitatea. Arti~tii erau Invatatica natura era imperfecta ~i ca roluI lor eraacela de a o Imbunatati. Prerafaelitii aupromis sa-~i respecte cu credinta idealurile.

Metode revolu~ionarePentru a fi corecti fata de natura, membriimi~arii urmau sa se concentreze pe redareafiecarui detaliu, studiat cu foarte multa grija.Pentru a reu~i, ei au Inceput sa picteze doarIn naturn, o adevarata "revolutie", deoarece,pana atunci, era considerat normal ca un pic-tor sa Iucreze Intr-un studio.

Pentru a-~i atinge scopurile, prerafaelitii auadoptat tehnici heobi~nuite. urmand o traditieIndelungata, contemporanii lor utilizau bitu-menuI -un pigm~nt maro, puternic -pentrua Inmuia sau 1ntuneca culorile. Aceasta a dusla aparitia unor tablouri In tonuri adanci demaro, emanand un echilibru de alte tonuri ~iIumini stralucitoare, contrastante, obtinute

O Ademenirea 'ui Mer/in, tabloul lui EdwardBurne-Jones (1833-1898) demonstreaza tre-cerea artistului de la realismul prerafaelit laprezentarea idealizata a lumii.

prin adaugare de alb. Tor,i pictorii prerafaelitipictau mai intai peste alb, pentru a obtineculori clare ~i yibrante. Metoda era similarn cucea utilizata la realizarea frescelor .

panza era intai preparata cu yopsea albaIasata apoi sa se usuce, pentrua rezulta o bazatare, dupa care, pe acest fundal, artistul trasa cucemeala neagrn conturul desenului. panza seacoperea din nou cu un strat subtire de yopseaalba, lipsita aproape total de ulei, iar culorile seaplicau imediat, pana ce noul strat era incaumed, respectand contururile trasate anterior.Apljcarea culorilor necesita o mare u~urinta inmanuirea penelului pentru ca acestea sa nu seamestece cu fondul alb. Mai mult decat atat,culorile nu puteau fi suprapuse pentru a nu sepierde din claritatea lor (in pictura ob~nuita inulei lucrarea se realizeaza incetul cu incetul,strat dupa strat, ~i pictorul poate oricand rectifi-ca o eyentuala gre~eala).

Holman Hunt a continuat sa utilizezeaceasta tehnica de-a lungul Yier,ii, iar Millais afolosit-o mult, insa ea implica atat de multagrija ~i atentie incat pana ~i cel mai prolificpictor reu~ea sa realizeze doar doua tablouripe an. Aceasta era o alta caracteristica a pic-torilor prerafaeliti -atenr,ia acordata detallilor~i modului de fmisaj necesita un timp foarteindelungat pentru a-~i realiza tablourile.

Reac~ia publiculuiCei trei pictori au expus la Academia Regala lainceput farn comentarii nefayorabile. jn 1850,Millais a expus insa o picturn care-l reprezen-ta pe tanarul Hristos in atelierul tatalui sau.Hristos era prezentat ca un baiat obi~nuit, cuparinr,i obi~nuir,i, iar decorul era atelierul sim-plu al unui tamplar sarac. Tabloul a proyocatun yal de indignare din partea societatii carei~i simtea propriile yalori luate in decidere decatre un grup de tineri obraznici, legar,i printr-o frntie secreta ~i care pareau a fi lipsir,i deorice sentimente religioase ~i de orice umbrnde respect fata de marii mae~trii precursori.

Din fericire, marele critic John Ruskin le-aremarcat yaloarea ~i a trimis scrisori ziaruluiThe Times, in care le explica conceptille ~i leridica in slaYi lucrnrile. Partial datorita acestuia,in unrultorii catiYa ani, lucrarile prerafaelitilors-au bucurat de o admirar,ie crescanda.

Cu toate ca a continuat sa fie un admiratorfidel, Ruskin a sesizat destul de deyreme fap-tul ca stilul atat de ingrijit ~i foarte exact pecare-l utilizau pictorii prerafaeliti ducea la opierdere a prosper,imii ~i a spontaneitar,ii. jnmarea picturn a naturii, cum ar fi cea a luiTurner, puterea sugestiYa a tablourilor proYinedin modul in care pictorul a ~tiut sa tranSmitao impresie sau o stare sufleteasca, farn a redafidel toatedetaliile. Ruskin a sustinut ca mem-brii mi~carii pictau mult prea ingrijit ~i calucrarilor le lipsea o anumita libertate deexprimare.

O critica esenr,iala adusa lucrarilor prera-faelitilor, dar ~i pictorilor influentar,i de acest

, curent, este aceea ca marele lor deyotament 1:'pentru realism acreat un efect inYers, nerealist. ~Pictorii prerafaelir,i erau pictori literari, in doua ~sensuri: ei piCtau adesea scene din literaturn ~iincercau sa transforme adeyarul Yizual intr-unmod literar, pictandfiecare petala a unei flori,fiecare rid de pe fata unei persoane ~i fiecare

~ pliu din faldurile somptuoase. Prin 1856, ati--' tudinea defayorabila s-a transformat in senti-

mente de admirar,ie.

122 _11f1f.~~. Arta ~i omul 44 -IMPRESIONISMUL I