Arta paleocreştină an

8/8/2019 Arta paleocreştină an

http://slidepdf.com/reader/full/arta-paleocrestina-an 1/11

Arta paleocre tin

1

Universitatea de Arte ,, George Enescu Ia i

Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design Ia i

Specializarea : Conservare-Restaurare

Direc ia de studiu : Restaurare Pictur Mural

Arta Paleoctre tin

Student: âbârnea Andrei

Anul:III

Specializare:Conservare-Restaurare



Arta paleocre tin

2

Cuprins

I.Arta paleocrestin

1. Originea artei cre tine

2. Premisele artei cre tine

3. Premisele religioase i biblice

4. Arta Paleocre tin Occidental

II. Arta Catacombelor

1. Inscrip iile

2. Pictura



Arta paleocre tin

3

I.Arta paleocrestin

1.Originea artei cre tine

Arta cre tin î i are originea în primele secole cre tine, fiind influen at de arta elenist icea romanic , istoricii de art vorbesc de o art elenist pentru arta occidental a imperiuluiRoman i o art roman a spa iului occidental al acestuia. Pe ansamblu, domin îns aceea iviziune: idealul de frumuse e fizic , cultul pentru propor ie i armonie, m sur i ritm, gra ie

i elegan , cult care s-a accentuat tot mai mult, începând cu secolul al -II-lea. Aceste formeartistice, ca mijloace de expresie, erau adecvate idealului greco-roman: anume idealul devalorizare a vie ii, a a cum manifesta, cu bucurie i placerile p mânte ti, pe care arta erachemat s le redea idealiz ndu-le.

Artistul cre tin în devenire, avea îns în vedere un ideal de via diametral opus: n zuin a luiera aceea s de expresie unui con inut nou de idei, fiind derutat îns de mijloacele deexprimare pe care i le ofer epoca. Aceast derut se constat u or din ov iala stilistic aprimelor crea ii artistice p strate. Astfel o prim atitudine neadecvat este preluareaesteticii eleniste în întregul ei, crezându-se c implicarea con inutului nou de idei se poaterealiza prin simple ad ugiri i semne exterioare, cum ar fi steaua plasat deasupra uneifemei cu un copil, care pare a fi cea mai veche încercare de a reda pe maica Domnului cuPruncul. Discrepan a dintre form i con inut etse destul de evident .

O a doua atitudine gre it , care s-a impus ca urmare a e ecului celei dint i a fost negareaposibilit ii principale de exprimare prin imagini a Tainelor întrup rii i în general, acon inutului noii religii, cu noua vi ziune asupra lumii pe care o implic . Aceast atitudine afost sus inut de c tre arti tii care au refuzat s admit posibilitatea exprim rii prin imaginea misterelor cre tine. Mult mai t rziu, în secolul al-VIII.lea, Sf ntul Ioan Damaschin va spunec prin imagini se pot exprima mai multe decât prin cuvinte: ,,dac un p gân se apropie detine i- i cere s - i ar i credin a pe care o ai, du-l în biseric s priveasc imaginile sfinte,,.Pe de alt parte, limbajul imaginilor era necesar i pentru scopuri didactice, astfel SfântulGrigorie cel Mare afirm : ,,în sfintele loca uri se folosesc imagini pentru ca aceia care nucunosc scrierea s poat citi vorba pe pere i, ceea ce nu sunt în masur s zideasc în c r i,,.



Arta paleocre tin

4

Era dificil, în perioada primar , g sirea unei forme artistice, adecvate con inutului intensspiritualizat, al noii religii, care trebuie exprimat, vizualizat. Acceptând imaginea, arti tiicre tini tiau foarte bine c nu orice imagine serve te acestui obiectiv. Acest proces de

c ut ri va dura multe secole.

O a treia atitudine eronat a fost respingerea total a esteticii elenistice. Cultul corpului de ofrumuse e des vâr it , chiar daca etica i estetica îl asociau cu un suflet frumos, înseamn în ochii cre tinului de atunci, subordonarea sufletului fa de trup i în consecin ,alunecarea în senzualism, cu un sens contrar spiritualiz rii reclamat de idealul biblic. S-acrezut atunci c arta cre tin trebuie s procedeze la o radical demistificare a frumuse iifizice, ajungându-se astfel la reprezent ri dizgra ioase, cum apar în unele catacombeRomane.Paul Evdochimov remarc neglijen a fa de forma artistic spunând c o icoan nupoate coborî niciodat sub un anumit nivel artistic. Iconograful trebuie s p streze spiritul

culorilor, auzul consonan elor muzicale ale liniilor i ale formelor, s st paneascdes vâr irea mijloacelor care permit povestirea cerului.



Arta paleocre tin

5

2 .Premisele artei cre tine

Orice apreciere legat de începutul artei cre tine trebuie s in cont de straul de religieilegal (religio ilicita) pe care l-a avut cre tinismul în primele trei veacuri. Acest statut nu ar mas doar teoretic, ci s-a concretizat în persecu ii care uneori de Nero (54-68) la Diocle ian(284-305), au luat forma unor adev rate masacare. În primele trei secole, cre tinismulfolose te un limbaj plastic încifrat, uneori influen a de p gânism. Cre tinii adopt unelesimboluri p gâne, dar le investesc cu un sens specific cre tin mult mai bogat i profund.

Anotimpurile, care pentru p gâni erau semne ale ale vie ii, devin simbol al învierii. Gr dina,finicul, porumbelul, p unul evoc paradisul ceresc. Corabia, simbol al c l toriei sufletelor

c tre lumea de dincolo, devine simbolul bisericii i al sufletului pe care îl conduceDumnezeu.Mitul lui Orfeu care coboar în infern pentru a - i c uta so ia, pe Euridice, devinesimbolul lui Hristos pogorându -se la iad pentru a scoate omenirea de acolo. O figur stând înpicioare, cu mâinile ridicate în rug ciune erau un simbol roman, care în mod obi nuitexprim pietatea, i-a g sit repede locul în arta cre tin .Mai t rziu aceast imagine a fostfolosit pentru a o repreyenta pe Maica Domnului ca simbol al Bisericii rug toare. O altimagine era aceea a filosofului a ezat cu un sul de pergament în mân , imagine folosit decre tini pentru a -L înf i a pe Hristos ca adev ratul filosof i i zvorul în elepciunii.

Porumbelul simbol universal al duhului sfânt

Mielul simbol biblic al lui Hristos

Chiar i simbolurile eotice, Amor i Psyche, primesc o semnifica ie nou : dorul sufeltuluidup Absolut i iubirea lui Dumnezeu, descoperit prin Hristos. La acestea se adaugimaginile autorit ii imperiale (portretele împ ra ilor, monedele, medalioanele) care dupconvertirea lui Constantin vor exercita o influen major asupra arte Bisericii cre tine. O



Arta paleocre tin

6

alt categorie de simboluri este inspirat de Vechiul i Noul Testament. Astfel prinintermediul simbolurilor, Biesrica a încercat s elaboreze un limbaj al imaginii care s poatexprima acel i adevar ca i cuv ntul sacru.

3 .Premisele religioase i biblice

Apostolii care L-au auzit prin cuvânt i L-au v zut la chip pe Fiul lui Dumnezeu, dupPogorârea Duhului Sfânt, au predicat Evanghelia slujindu-se deopotriv de cuv nt i deimagine. A adar ,în principiu, cre tinismul apare ca o religie a cuvântului i a imaginii, înegal m sur . Prima comunitate de cre tini era constituit dintre evreii din Ierusalim, careerau mai ostili imaginiilor. A doua comunitate a fost reprezentat de eleni ti, adic de evreiidin diaspora care s-au deta at fa de Lege i de Templu. Majoritatea eleni tilor converti i sevor ghida dup înv t turile Evangheliei i mai pu in dup anumite prescrip ii i porunci aleVechiului Testament.

4.Arta Paleocre tin Occidental

Arhitecura

Italia

San Pietro,Roma(dup 330,demolat la începutul sec.XVI) San Giovanni in Laterano,Roma



Arta paleocre tin

7

Fran a

Arhitecura paleocre tin francez este ini iat în timpul dinastiei merovingiene.Timpurileconstructive folosite cel mai frecvent sunt baptiseriul cu plan central (octogonal cu sau f rdeambulator sau quadrilobat, precum i ba zilica)

Baptisteriul Saint-Jean, Poitiers (sec. IV) Biserica, Saint Generoux

Nordul Spaniei

Ini iat de vizigo ti, arhitectura din nordul Spaniei prezint scheme mai compacte decât încazul Italiei- biserici-sal (cu o singur nav ) sau cu bazilici terminate spre est sau nu înhemiciclu ci rectangular.

San Juan,Banos de Cerrato San Pedro de la Nave



Arta paleocre tin

8

II.Arta Catacombelor

Întemeia i nu numai pe descoperirile unor înainta i de valoarea lui Bosio, ci mai ales pestudiile arhiologului italian Giovanni Battista de Rossi, a c rui oper înseamn temelia a a-numitei arhiologii cre tine, ne afl m ast zi în fa a unor rezultate sigure, din care se poatetrage o sintez i ne putem face o idee l murit despre acea pictur a fresco ce decorapere ii catacombelor. Pân a nu intra în untru subteranelor, s arunc m o privire asupracercet rilor ce s-au f cut în cursul timpului. Dup ce epoca de înflorire a acestormonumente a încetat, galeriile subterane au servit pân -n secolul al IX-lea ca loca uri de închinare, c utate de peregrinii veni i din toate unghiurile cre tinit ii. Dup aceast dat ,ele sunt l sate cu totul în uitare, ca i cum n-ar fi fost. Este într-adev r de mirare c ni te

monumente a a de curioase au atras b garea de seam a a de t rziu. Aceast p r sire inepân la anul 1568, când cel dintâi glas ce s-aude e al unui erudit din timpul Rena terii,Onofrio Panvinius, în opusculul s u De ritu speliendi mortuos apud veteres et de eorum(Colonia, 1568).

Egipteanul i-ascundea mortul în misterul templelor subterane, în mastabale i -n piramide,pân la mari adâncimi;

Catacombe Egipt



Arta paleocre tin

9

Catacombe italia Catacombe Italia (Roma)

1.Inscrip iile

La Palida lic rire a candelelor de lut sau de bronz i a dungilor de lumin ce str bateau prinbagele, galeriile se umpleau de misterul ce p trunde inima de o temere dumnezeiasc , cuml-a cuprins pe S. Ieronim cînd, apucându- i aminte de versul lui Vergiliu: ,,Horror ubiqueanimos simul ipsa silentia terrent,, c uta mormintele apostolilor si martirilor. Inscrip iile în irate pe fa a murilor sporeau aceast impresie. Ie ite din cuget ri privitoare la moarte,ele vorbeau ca o sfânt carte i numai câteva cuvinte i expresii laconice, caracteristic princare se deosebesc de inscrip iile pâg ne, mai lungi, se desprinde o bogat via sufleteasc .Num rul lor mare nu numai în Italia, ci i-n Spania, Galia i Africa roman ; foarte multe s-aurisipit când au golit catacombele de podoabele lor, dar din cele r mase pe loc sau aflate prinmuzeele Vatican, Capitolin, San paolo fuori le mura, S. Giovanni in Laterano, tot se

desprinde cucernica amintire a zorilor cre tinismului.

Cele mai vechi inscrip ii sunt de origine oriental i se g sesc mai cu seam în catacombelelui Callist.

Catacomba Sf. Callist



Arta paleocre tin

10

Numeroase în cele dou secole dintâi, semn ca limba greac era cea oficial , mai pu in în celde-al III-lea sau al IV-lea i aproape deloc în al V-lea.

2 .Pictura

Dac studiul catacombelor ne-a dat o idee mai slab de felul cum spiritul cre tin i-a asimilatcu a a de mici prefaceri o form ce exista mai înainte, întrucât prive te pictura galeriilorsubterane ne afl m în fa a unui lucru nou. Este într -adev r ciudat o pictur în întunericul ce-l fr mânta i a întrupat-o cu mai mult adev r în c teva tr s turi, cam rudimentare, ce-idrept, decât a putut s-o fac vreodat un arhitect. Cu mijloace artistice mai ml dioase,acelea de care se serve te pictura, ei n-a putut g si o art mai potrivit care s farmece maiviu ochiul cre tin i s -l duc într-o lume cereasc . Am fi avut, desigur o imagine mai precis ,dac aceast pictur s-ar fi pastrat în întregime. De i pu in variat , pictura din catacombe enou i atr g toare; daca ea d ochiul o nea teptat bucurie, aceasta se datoreaz faptuluica a putut exprima în mare parte, frumuse ea moral a religiei noi, cu toate ca g sim, maiales în cele dintâi picturi cre tine, acea potrivire dintre idee i form . Sufletul cre tin , care sevede a a de slab la început, intr i se deyvele te într-o m sur mai mare în orice pictur , cucât aceasta e mai nou .

Fresca din Catacomba di San Sebastiano (Roma) Fresc Sf.Marcellinus i Petru (Roma)



Arta paleocre tin

11

Bibliografie

1.,,Istoria Artelor,,-Alexandru Naum, Colec ia Paidea- Arte.

2.,,Civiliza ii Antice,,-LaRousse, Enciclopedia Rao.3.,,Istoria Artelor,,-Dan P curariu, Editura Victor, Bucure ti 1999.

4.www.Gogle.ro.

5.,,Curs de Art Cre tin ,,- Lector univ. Gavriil HO OLEANU, Z briceni 2007

6.,, Art cre tin eclesial ,,- Lect.univ. dr., Alexandrescu, Adrian Matei, Conservare-Restaurare, Ia i,2005

Arta paleocreştină an

Documents

Transcript of Arta paleocreştină an