Arta Monumentală
3
Arta monumentală Artă monumentală (lat. monumentalis-grandios), domeniu al artelor plasti de dimensiuni mari sculptate. Pictura (frescă), mozaicul şi vitraliul, specificul său în ce priveşte procedeele plastice de realiz Termenul sculptură monumentală este frecvent utilizat în determina, pe de o parte, categoria unei lucrări concrete, pe de alta - simplă ca concept, virtuos executată, stailă, cu calităţi atemporale. !e regulă, sculptura monum se raportează direct la amianţa încon"urătoare (mediul ar#itectonic sau cel peisagistic), marcînd un spaţiu cu car memorial, religios, funerar sauconsacrat unorpersonalităţi istorice ilustre, importante pentru anumite regiuni geografice. $culptu e cunoscută încă din perioada antică (%oloşii lui &emnon, 'gipt, sec. statuile colosale ale lui +amses , sec. î.e.n.* $culptura ltar sec. î.e.n.* apoi se dezvoltă vertiginos pe parcursul mai iertăţii din /e0 1or2, 3445* $tatuia lui 6ristos, 3783, +io de 9anei Sculptura monumentală , ca şi alte domenii ale artelor plastice, a avut ro anumitor epoci istorice şi stiluri artistice. $culptură monumentală de Plămădeală (:tefan cel &are, %#işinău,37;<), =. 6an ( asile upu, =r#ei, 378>), (&onumentul ecvestru a lui ?. @otovs2i, %#işinău, 37A>), =. @omov ( lex 37<>), /. 'pelaum (&onumentul victimelor din g#etoul %#işinău,3778), ? &ovilă, %#işinău, 3775), u. %anaşin ( &onumentul on şi !oina ldea-T %ataraga (&i#ai 'minescu, %#işinău, 3775), . Bderciuc ( asile lecsan l doilea ca importanţă gen al artei monumentale este mozaicul , care creează imagini cu a"u cuuri de smaltină, sticlă colorată, ceramică fixate cu mortar pe peret antic#itate (Poarta zeiţei ştar, /oul Cailon, sec. î.e.n.) şi cu romană şi izantină (Ciserica $an itale, +avenna, sec. - e.n., %ate sec. - etc.). !eţinDnd o te#nică complicată şi costisitoare mozaicu &oldova, fiind cunoscute oprele lui &. Curea (&oldova ospitalieră, Pero Palatul $indicatelor, %#işinău,37<3* egenda despre %#işinău, /egruzzi (9urămDntul lui 6ippocrate, Fniversitatea de &edicină G/. Testimiţeanu, ?ogol, %#işinău, 374>* şi ?#. raie (!ansul, %asa de %ultură, nenii /o lte genuri cu calităţi ale artei monumentale se referă la frescă (legătură) şi vitraliu , termenul specificînd compoziţiile decorative create din sticlă colorată, prinse creîndu-se diverse imagini cu un specific aparte. Hn general, ancadrame modelează formele de sticla este dictat de forma geometrică, segmentată totalitate integritatea vizuală a compozţiei. %ele mai înalte culmi vit în decorul catedralelor gotice din 'uropa (%#artres, Paris, %antorerI, perioada modernă sunt cunoscute vitraliile create de americanul ouis Hn +epullica &oldova acest gen a fost practicat de E. 6ămuraru (?ustul Producţie G ierulJ, 374K* Elori, $pitalul %linic repulican, 374K* 'li
-
Upload
manastirli-marina -
Category
Documents
-
view
10 -
download
0
description
Artă monumentală (lat. monumentalis-grandios), domeniu al artelor plastice care se referă la operele de dimensiuni mari sculptate. Pictura (frescă), mozaicul şi vitraliul, sînt genuri ale artei monumentale, avînd specificul său în ce priveşte procedeele plastice de realizare.Termenul sculptură monumentală este frecvent utilizat în istoria artelor pentru a determina, pe de o parte, categoria unei lucrări concrete, de proporţii supradimensionale, pe de alta - simplă ca concept, virtuos executată, rezistentă şi stabilă, cu calităţi atemporale. De regulă, sculptura monumentală se raportează direct la ambianţa înconjurătoare (mediul arhitectonic sau cel peisagistic), marcînd un spaţiu cu caracter memorial, religios, funerar sau consacrat unor personalităţi istorice ilustre, importante pentru anumite regiuni geografice. Sculptura monumentală e cunoscută încă din perioada antică (Coloşii lui Memnon, Egipt, sec.XXV î.e.n.); statuile colosale ale lui Ramses II, sec. XIV î.e.n.; Sculptura Altarului din Pergam, sec. II î.e.n.; apoi se dezvoltă vertiginos pe parcursul mai multor secole (Statuia Libertăţii din New York, 1886; Statuia lui Hristos, 1931, Rio de Janeiro, etc)
Transcript of Arta Monumentală
Arta monumentalArt monumental (lat. monumentalis-grandios), domeniu al artelor plastice care se refer la operele de dimensiuni mari sculptate. Pictura (fresc), mozaicul i vitraliul, snt genuri ale artei monumentale, avnd specificul su n ce privete procedeele plastice de realizare.Termenul sculptur monumental este frecvent utilizat n istoria artelor pentru a determina, pe de o parte, categoria unei lucrri concrete, de proporii supradimensionale, pe de alta - simpl ca concept, virtuos executat, rezistent i stabil, cu caliti atemporale. De regul, sculptura monumental se raporteaz direct la ambiana nconjurtoare (mediul arhitectonic sau cel peisagistic), marcnd un spaiu cu caracter memorial, religios, funerar sau consacrat unor personaliti istorice ilustre, importante pentru anumite regiuni geografice. Sculptura monumental e cunoscut nc din perioada antic (Coloii lui Memnon, Egipt, sec.XXV .e.n.); statuile colosale ale lui Ramses II, sec. XIV .e.n.; Sculptura Altarului din Pergam, sec. II .e.n.; apoi se dezvolt vertiginos pe parcursul mai multor secole (Statuia Libertii din New York, 1886; Statuia lui Hristos, 1931, Rio de Janeiro, etc) Sculptura monumental, ca i alte domenii ale artelor plastice, a avut rolul ei pentru caracterizarea anumitor epoci istorice i stiluri artistice. Sculptur monumental de calitate au realizat n Moldova A. Plmdeal (tefan cel Mare, Chiinu,1927), O. Han (Vasile Lupu, Orhei, 1934), L. Dubinovschi (Monumentul ecvestru a lui G. Kotovski, Chiinu, 1954), O. Komov (Alexandr Sergeevici Pukin, Dolna, 1974), N. Epelbaum (Monumentul victimelor din ghetoul Chiinu,1993), G. Dubrovina (Mitropolitul Petru Movil, Chiinu, 1996), Iu. Canain ( Monumentul Ion i Doina Aldea-Teodorovici, Chiinu,1999), T. Cataraga (Mihai Eminescu, Chiinu, 1996), I. Zderciuc (Vasile Alecsandri, Chiinu, 1997) .a.Al doilea ca importan gen al artei monumentale este mozaicul, care creeaz imagini cu ajutorul unor cuburi de smaltin, sticl colorat, ceramic fixate cu mortar pe perete. Arta mozaicului este cunoscut din antichitate (Poarta zeiei Itar, Noul Babilon, sec. VI .e.n.) i cunoate o nflorire excepional n arta roman i bizantin (Biserica San Vitale, Ravenna, sec.V-VI e.n., Catedrala Sf. Sofia din Constantinopol, sec.IX-XI etc.). Deinnd o tehnic complicat i costisitoare mozaicul a fost un gen mai puin practicat n Moldova, fiind cunoscute oprele lui M. Burea (Moldova ospitalier, Peronul grii din Chiinu,1967; Arta, Palatul Sindicatelor, Chiinu,1971; Legenda despre Chiinu, Negruzzi 2, 1973) , A. David, F. Hmuraru (Jurmntul lui Hippocrate, Universitatea de Medicin N. Testimieanu, 1978) (File i trandafiri, Liceul N. Gogol, Chiinu, 1984; i Gh.Vrabie (Dansul, Casa de Cultur, Anenii Noi, 1971).Alte genuri cu caliti ale artei monumentale se refer la fresc (legtur) i vitraliu, termenul specificnd compoziiile decorative create din sticl colorat, prinse ntre forme cu structur de plumb, crendu-se diverse imagini cu un specific aparte. n general, ancadramentul structurii de metal pentru care se modeleaz formele de sticla este dictat de forma geometric, segmentat a detaliilor, care constituie n totalitate integritatea vizual a compoziei. Cele mai nalte culmi vitraliul le atinge n perioada Evului mediu, n decorul catedralelor gotice din Europa (Chartres, Paris, Cantorbery, San Marco, Veneia etc.) Pentru perioada modern sunt cunoscute vitraliile create de americanul Louis C. Tiffany i ale francezului La Farge. n Republlica Moldova acest gen a fost practicat de F. Hmuraru (Gustul vinului, Asociaia tiinific i Producie Vierul, 1980; Flori, Spitalul Clinic republican, 1980; Eliberarea, Primria Ciinului, 1980).PersonalitiAnastasie CrimcaAnastasie Crimca (? 1629), minaturist, episcop de Roman (1605-1608), mitropolit al Moldovei (1608-1617; 1619-1629), fiul lui Ioan i Cristina, trgovei din Suceava, ctitor al mnstirii Dragomirna. A realizat miniaturi pentru Liturghier (1610), Tetraevangheliar (1614), Psaltire (1616) etc., ilustraiile sale marcnd apogeul i declinul miniaturii medievale moldoveneti. Prin numrul impresionant al miniaturilor, care nfrumuseau manuscrisele (pn la 300) i libertatea linear i decorativ a culorilor, compoziiile lui A.C. descifreaz coninutul narativ al textelor religioase.
Gavril UricGavril Uric (secolele XIV-XV-e) caligraf i miniaturist, cel mai de vaz reprezentant al manuscrisului ilustrat, primul dintre pictori, lucrrile cruia sunt binecunoscute. Fiul unui caligraf al curii domneti i ntemeietorul colii de miniaturiti din Moldova, G. Uric s-a format ca artist n mediul clugresc al mnstirii Neam. n imaginile evanghelitilor care decoreaz textele tetraevangheliarelor create, caligraful depete canoanele ascetice i rigide ale miniaturii bizantine i slave, umaniznd chipurile sfinilor. Printre operele cunoscute ale lui G. Uric figureaz Tetraevangheliarul din 1424 (Muzeul Istoric din Moscova), Tetraevangheliarul executat la comanda doamnei Marina, soia lui Alexandru cel Bun (1429; Biblioteca Bodleian a Universitii din Oxford) . a. Modelul compoziional al miniaturilor lui G. Uric a servit drept surs pentru miniaturitii moldoveni din secolul al XV-lea.
GhervasieGhervasie (de la Putna) caligraf din secolul al XV-lea, autorul Liturghierului din 1488, ferecat n 1498 i druit mnstirii Feleac din Cluj-Napoca de ctre vistiernicul Isac. Astzi se pstreaz la Biblioteca Academiei, filiala din Cluj-Napoca.
Mriescu TeodorMriescu Teodor (? - 1501), caligraf i miniaturist, reprezentant de vaz al artei din epoca lui tefan cel Mare. Fiind diacon la Mnstirea Neam a urmat i a continuat tradiiile miniaturii lui G. Uric. Cele cinci tetraevangheliare create ntre anii 1491-1500 se deosebesc prin bogia coloristic a frontispiciilor i a miniaturilor cu evanghelitii.
NicodimNicodim (sec. XV) caligraf i miniaturist din Moldova, autor al cunoscutului Tetraevangheliar de la Humor (1473), druit de tefan cel Mare mnstirii Putna. Pe lng imaginile celor patru evangheliti Nicodim a creat i miniatura cu portretul votiv al lui tefan cel Mare, unul dintre primele portrete de epoc ale domnitorului moldovean. Iniialele i frontispiciile care mpodobesc manuscrisul demonstreaz o virtuozitate tehnic impresionant.
