Arta Bizantină a Influienţat Arhitectura Ecleziastică Din Multe State

1
Arta bizantină a influienţat arhitectura ecleziastică din multe state, în special cea din ţările balcanice În perioada dominaţiei cruciate (1204-1261) meşterii bizantini au desfăşurat o amplă activitate în ţările balcanice. Tradiţiile arhitecturii bizantine au ajuns să influienteze construcţiile de cult din stînga şi din dreapta rîului Prut. Un merit deosebit în propagarea culturii ecleziastice bizantine i-a revenit calugarului Grigore Timblac care, pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun , a exercitat funcţia de sol al Principatului Moldovei la Constantinopol (1401). Grigore Timblac a reînoit relatiile dintre biserica moldovenească şi patriarhia Constantinopolului. S-au păstrat şi azi monumente ecleziastice care poartă amprenta culturii şi artei bizantine sau a altor culturi. Aşadar, monumentele arhitecturale din Republica Moldova întrunesc caractere şi principii asemănătoare cu cele bizantine, îmbină motivele arhitecturii bizantine cu trei abside, expuse în plan de tip cruciform central, cu elemnte gotice în decorul fundaţiei: nişe-firide, cu motive de arc vertical. Vis -a-vis de alte regiuni din Europa centrala sau occidentala, Moldova medievală constituie o arena de permanente acţiuni militare. Din aceste considerente, complexele monastice din Moldova medievală (“Moldoviţa”, “Suceviţa”, “Putna”, “Căpriana”, etc.) îndeplinesc şi funţia defensivă, păstrându-şi şi alte funcţii. În arhitectura lor se observă elemente constructive balcano-bizantine: plan patrulater regulat cu turnuri de colt rectangulare; ansamblu trainic consolidat; ziduri masive cu substrucţie de lemn; şanţuri de aparare şi poduri basculante. Ca şi în alte state balcanice, mănăstirile Moldovei erau amplasate în locuri pitoreşti, greu accesibile, departe de civilizaţie. Originalitatea arhitecturii Moldovei o constituiau tradiţiile autohtone ale artei decorative vechi. Arhitectura bizantină a influienţat puternic compozitia bisericii moldoveneşti. Făcînd o paralela între biserica moldovenească cu trei abside şi biserica monotipică bizantină putem stabili elementele lor specifice. Astfel, arhetipul bizantin are absidele aproape egale, în timp ce absidele de nord şi de sud ale bisericilor moldoveneşti sunt mai mici decât absida estică; arhitectura ecleziastică bizantină foloseste planul de tip cruciform centric, pe când cea moldovenească oferă primatul structurii planimetrice cruciforme longitudionale. Istoria artei din Basarabia nu poate fi studiată fară cunoaşterea artei bizantine. Spiritul bizantin e prezent în expresiile sale plastice. Datorită influienţei stilului balcano-bizantin arhitectura ecleziastica din Basarabia a atins perfectiunea propriilor structuri planimetrice şi de volum. Acest fapt a condiţionat armonia şi frumuseţea bisericilor din ţinut. Stilul bizantin a avut rezonanţe în arhitectura ecleziastica din Moldova şi în perioada tardivă. Este evident tradiţiile şi motivele arhitecturii bizantine provin din tradiţiile clasice, suprapuse peste structura religioasă creştină. Deci, arhitectura Moldovei împrumută de la cea bizantină structura planimetrică a bisericilor şi, mai cu seamă, planul cruciform cu trei abside, încununate cu una sau cinci cupole.

description

mjhg

Transcript of Arta Bizantină a Influienţat Arhitectura Ecleziastică Din Multe State

Arta bizantin a influienat arhitectura ecleziastic din multe state, n special cea din rile balcanicen perioada dominaiei cruciate (1204-1261) meterii bizantini au desfurat o ampl activitate n rile balcanice. Tradiiile arhitecturii bizantine au ajuns s influienteze construciile de cult din stnga i din dreapta rului Prut. Un merit deosebit n propagarea culturii ecleziastice bizantine i-a revenit calugarului Grigore Timblac care, pe timpul domniei luiAlexandru cel Bun, a exercitat funcia de sol alPrincipatului Moldoveila Constantinopol (1401). Grigore Timblac a renoit relatiile dintre biserica moldoveneasc i patriarhia Constantinopolului. S-au pstrat i azi monumente ecleziastice care poart amprenta culturii i artei bizantine sau a altor culturi. Aadar, monumentele arhitecturale dinRepublicaMoldovantrunesc caractere i principii asemntoare cu cele bizantine, mbin motivele arhitecturii bizantine cu trei abside, expuse n plan de tip cruciform central, cu elemnte gotice n decorul fundaiei: nie-firide, cu motive de arc vertical.Vis-a-vis de alte regiuni din Europa centrala sau occidentala,Moldova medievalconstituie o arena depermanenteaciuni militare. Din aceste considerente, complexele monastice dinMoldova medieval(Moldovia, Sucevia, Putna, Cpriana, etc.) ndeplinesc i funia defensiv, pstrndu-i i alte funcii. n arhitectura lor se observ elemente constructive balcano-bizantine: plan patrulater regulat cu turnuri decoltrectangulare; ansamblu trainic consolidat; ziduri masive cu substrucie de lemn; anuri de aparare i poduri basculante. Ca i n alte state balcanice, mnstirileMoldoveierau amplasate n locuri pitoreti, greu accesibile, departe de civilizaie. Originalitatea arhitecturiiMoldoveio constituiau tradiiile autohtone ale arteidecorativevechi. Arhitectura bizantin a influienat puternic compozitia bisericii moldoveneti. Fcnd o paralela ntre biserica moldoveneasc cu trei abside i biserica monotipic bizantin putem stabili elementele lor specifice. Astfel, arhetipul bizantin are absidele aproape egale, n timp ce absidele de nord i de sud ale bisericilor moldoveneti sunt mai mici dect absida estic; arhitectura ecleziastic bizantin foloseste planul de tip cruciform centric, pe cnd cea moldoveneasc ofer primatul structurii planimetrice cruciforme longitudionale. Istoria artei dinBasarabianu poate fi studiat far cunoaterea artei bizantine. Spiritul bizantin e prezent n expresiilesaleplastice. Datorit influienei stilului balcano-bizantin arhitectura ecleziastica dinBasarabiaa atins perfectiunea propriilor structuri planimetrice i de volum. Acest fapt a condiionat armonia i frumuseea bisericilor din inut. Stilul bizantin a avut rezonane n arhitectura ecleziastica dinMoldovai n perioada tardiv. Esteevidentc tradiiile i motivele arhitecturii bizantine provin din tradiiile clasice, suprapuse peste structura religioas cretin. Deci, arhitectura Moldovei mprumut de la cea bizantin structura planimetric a bisericilor i, mai cu seam, planul cruciform cu trei abside, ncununate cu una sau cinci cupole.