COMPARTIMENTUL DE CHIRURGIE PLASTICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVASPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA ELIAS

ARSURILE

DEFINITIE

Arsura este un traumatism determinat de actiunea unor variati agenti fizici sau chimici asupra organismului care au ca rezultat comun necroza tegumentara (plaga arsa) si consecutiv acesteia o multitudine de afectari sistemice.

Leziunea de arsura se numeste plaga arsa.

Plaga arsa este cea care determina multitudinea de afectari sistemice.

ETIOLOGIE

ARSURI TERMICE Lichid fierbinte, vapori fierbinti Flacara/explozie Contact/abraziuneARSURI ELECTRICE Electrocutii Arsuri prin flama electricaARSURI CHIMICE IRADIERI (ARSURI RADICE)

SUSCEPTIBILITATE

Arsuri minore - orice varsta- maxim la <5 ani si 20-29

aniC

opiii – oparire, flacaraA

dultii – flacara si lichid6

7% din arsurile majore apar la barbati

Peste 70 ani contact cu suprafete incinse.

PLAGA ARSA

Este o leziune volumetrica.

Tegumentul este cel mai mare organ al corpului, reprezentand 12-15 % din greutatea corporala, si are suprafata de 1,5-2 m2 la adult.

Plaga arsa se defineste prin 2 parametri:• SUPRAFATA• PROFUNZIMEA

SUPRAFATA ARSA

Se evalueaza prin 2 metode:

Regula cifrei 9: Capul si gatul: 9 %Fiecare membru superior 9 %Torace si abdomen anteior 18 %Torace si abdomen posterior 18 %Fiecare membru inferior 18 %Perineul 1 %

Regula palmei pacientului:• Fiecare palma a pacientului (nu a medicului) reprezinta 1-

1,25 % din suprafata corporala.

Cele 2 metode se pot combina.

Aceste procedee simple sunt valabile pentru adult. Pentru copii se folosesc tabele care determina cu precizie suprafata arsa in functie de varsta.

PROFUNZIMEA ARSURII

Arsurile au fost clasificate in Romania pana nu de mult intr-o scara cu 4 grade.

In acest moment se foloseste o scara tot cu 4 grade, acceptata international, in care gradul II este divizat in doua subgrupe.

Corespondenta intre grade este:• I – I• II – IIa• III – IIb• IV - III

Invelisul tegumentar are 3 straturi:EPIDERMUL

straturi celulare asezate pe o membrana bazala

celule melanoformatoare (melanocite)origine embriologica ectodermalaprelungiri din derm: glandele sudoripare si

foliculii pilosiDERMUL

origine mezodermalacontine vase, nervi, fibre de colagen, etc.

HIPODERMULorigine mezodermalade obicei tesut adipos, dar si alte structuri

FIZIOPATOLOGIE

Zona de coagulare

•aria cea mai lezata, unde apare pierderea tisulara ireversibila prin coagularea proteinelor celulare.

Zona de staza

•aria inconjuratoare, caracterizata prin perfuzie tisulara diminuata.

•zona potential salvabila prin cresterea acesteia.

•complicatiile aditionale precum hipotensiunea, infectia sau edemul pot converti aceasta arie intr-una de necroza completa.

Zona de hiperemie

•arie cu perfuzie crescuta

•in general evolueaza catre vindecare daca nu apar hipoperfuzia prelungita sau sepsisul sever.

Aceste zone sunt tridimensionale.

Necroza in aria de staza conduce atat la aprofundarea arsurii, cat si la cresterea suprafetei acesteia.

Arsura de gradul I (I)

Zona de necroza este situata strict intraepidermic, superficial.

Membrana bazala este intacta. Clinic: eritem, edem, senzatie de usturime

moderata pana la foarte intensa, senzatie de caldura locala.

Evolutie spontana catre vindecare, fara sechele. Tratament local/general: racirea zonei, corticoizi

local, AINS general, rehidratare.

Arsura de gradul IIa (II)

Leziunea de necroza este intradermica, insa superficial – implica dermul papilar.

Leziunea este mai profunda ca in cazul celei de gradul I, din acest motiv reactia inflamatorie este mai intensa. Presiunea lichidului extravazat din vase ca urmare a inflamatiei diseca epidermul in plan tangential, si ca urmare apare flictena cu continut clar.

Flictene cu continut clar.

Eritem si edem peri si sublezional.

Durere intensa sau foarte intensa.

Evolutie in cazul unui tratament corect cu vindecare necicatriceala. Poate exista o hiperpigmentare tranzitorie.

Prin neglijare sau maltratare se poate aprofunda, in acest caz vindecarea facandu-se cicatriceal.

Tratament in urgenta

•Racirea zonei afectate sub jet de apa rece.•Toaleta locala cu Betadina.•Evacuarea flictenei intr-o zona decliva.•Pastrarea cupolei flictenei ca pansament biologic daca nu exista risc septic.•Rapel ATPA.•Refacerea pansamentului si reevlauare la 24-28 ore.•Vindecare cu hiperpigmentare tranzitorie in 7-14 zile.

Arsura de gradul IIb (III)

Leziunea de necroza ajunge in dermul reticular.

Cu toate acestea exista resturi epidermale la nivelul dermului care raman indemne, respectiv partile profunde ale papilelor dermice, foliculii pilosi, glandele sudoripare.

Membrana bazala este lezata si din acest motiv vindecarea este cicatriceala.

Clinic, leziunea se prezinta sub forma escarei albe intrademice sau sub forma flictenei cu continut sangvinolent.

In cazul aplicarii unei presiuni tangentiale la nivelul zonei de flictena apare dermul denudat, de culoare rosu-viu.

Edem peri si sublezional important, inflamatie si eritem intens.

Durere moderata/putin intensa.

EVOLUTIA arsurii de gradul IIb se face in doua etape:

DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a zonei de necroza si delimitarea tesutului ramas viabil.

EPITELIZAREA, refacerea epidermului din resturile epiteliale ramase (parti profunde ale papilelor, glande sebacee, foliculi pilosi), precum si din marginile plagii.

Cu cat resturile epiteliale sunt mai multe cu atat vindecarea este mai rapida si mai buna calitativ. Cicatricea exista intotdeauna.

Tratament

• Accelerarea detersiei (aplicarea de sulfadiazina argentica – Dermazin)

• Reducerea septicitatii plagii (pentru conservarea resurselor epiteliale)

• Asistarea epitelizarii (prin trofice locale, pansamente performante bazate pe membrane siliconice)

• Vindecarea se poate obtine intr-un interval de 7-21 zile, prin epitelizare atat din marginile cat si din profunzimea plagii.

Arsura de gradul III (IV)

Leziunea de necroza depaseste epidermul si dermul, cuprinzand toate resursele epiteliale ale dermului (glandele sudoripare si foliculii pilosi).

Membrana bazala este integral lezata si vindecarea este intens cicatriceala.

Nemaiexistand rezerve epiteliale, refacerea epidemului se face numai din marginile plagii, prin alunecarea celulelor.

Clinic se prezinta sub forma unor escare uscate, albe-transparente pana la negru, cu diverse grade de desicare pana la aspectul cartonat.

Durerea este de cele mai multe ori putin importanta sau leziunea este indolora.

Edemul este foarte important, la fel si eritemul perilezional.

EVOLUTIA arsurii de gradul III se face in doua etape:

DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a zonei de necroza si delimitarea tesutului ramas viabil.

GRANULAREA, care consta in proliferarea tesutului conjunctiv viabil restant, impreuna cu vase de neoformatie, in absenta unei acoperiri epiteliale. Acoperirea epiteliala nu este posibila deoarece nu mai exista resurse restante la nivelul dermului – nu exista faza de epitelizare.

Epitelizarea din marginile plagii este posibila, dar nu este eficienta decat pe distante de 2-3 cm.

Detersia pe cai naturale ca in cazul arsurii de gradul IIb este posibila, insa in cazul arsurilor importante nu este de dorit, deoarece este de durata si lasa deschisa poarta inflamatiei si a intregului cortegiu de fenomene locale si generale determinat de aceasta. In cazul in care detersia se face pe cai naturale se utilizeaza de asemenea Dermazinul.

Detersia se realizeaza modern prin chirurgicalizare precoce (EXCIZIE GREFARE PRECOCE).

Tratament

• Pentru vindecarea plagii arse de gradul III (IV) este absolut necesar aportul tegumentar.

• Acesta se realizeaza standard prin grefa de piele libera despicata (eventual expandata).

• Pentru anumite situatii sunt necesare alte procedee de acoperire.

• Aportul tegumentar este obligatoriu si trebuie sa fie utilizat inainte de granularea completa si inceperea constrictiei plagii granulare (cicatricea va deveni de proasta calitate, retractia cicatriceala sau cheloidul fiind regula).

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(I)

varsta: copiii sub 3 ani si adulti peste 60 ani = risc crescut de complicatii sau deces

profunzimea arsurii: la aceeasi suprafata arsa, cu cat o arsura este mai profunda, cu atat este mai grava; evaluarea profunzimii se face in dinamica in primele 5 zile; arsurile partiale profunde si toata grosimea dermului necesita interventii chirurgicale.

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(II)

localizarea arsurii: arsurile pe fata, maini, picioare, perineu, arsurile de cai respiratorii, arsurile circulare sunt considerate potential grave; arsurile circulare pot produce ischemie periferica (necesita spitalizare si incizii de decompresiune).

agentul etiologic: electrocutiile si arsurile chimice trebuie internate si monitorizate (evolueaza in timp),

EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(III)

traumatisme asociate: agraveaza prognosticul si necesita asistenta medicala pluridisciplinara (traumatisme craniene, fracturi, caderi de la inaltime, intoxicatie cu monoxid de carbon, inhalare de fum).

afectiuni si carente preexistente, contextul social: sarcina, afectiuni psihice, afectiuni cronice sau acute, tratamente imunosupresoare, handicapuri).

CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR (American Burn

Association)

ARSURI MINORE = tratament ambulator:• <10 % SC la adult• < 5 % SC la copil sau varstnic• grad 3 < 2% SC la adult fara afectarea fetei, palmelor, plantelor sau perineului

CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR (American Burn

Association)

ARSURI MODERATE = spitalizare:•10 - 20 % SC la adult• 5 - 10% SC la copil sau varstnic• grad 3 2 - 5 % SC fara afectarea zonelor speciale• leziuni prin arc electric• suspiciune de arsura a cailor aeriene• arsuri circumferentiale•patologii asociate ce predispun la infectie – DZ, boli hematologice, imunodepresie

CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR (American Burn

Association)

ARSURI MAJORE = centru de arsuri

• > 20 % SC la adult• > 10% SC la copil sau varstnic• grad 3 > 5 % SC • toate arsurile care afecteaza fata, palmele, plantele, perineul• toate leziunile inhalatorii• electrocutiile• arsurile chimice• arsurile cu traumatisme asociate (fracturi, TCC)

PROGNOSTIC

Scorul ABSI:• Sex: F 1p, M 0p• Varsta: 1-20=1p; 21-40=2p; 41-60=3p; 61-80=4p• Arsuri inhalatorii =1p• Arsuri de grad III = 1p• Suprafata arsa: 1 p pentru fiecare 10 %

La scorul de 5-6 apar decesele, la scorul de 8-9 decesele ajung la 50 %, la peste 11 supravietuirea este exceptionala.

Exista si alte scoruri descrise, mai putin utilizate.

PERIOADELE DE EVOLUTIE IN ARSURI

Perioada de urgenta: 3-5 zile de la accident; risc de soc, dezechilibre majore care trebuie corectate

Perioada acuta: din ziua 3-5 pana la vindecarea tegumentara; perioada chirurgicala, care urmareste obtinerea acoperirii tegumentare

Perioada de reabilitare: de la vindecarea tegumentara pana la obtinerea unui rezultat definitiv acceptabil.

Tipuri de arsuri care necesita ingrijire de specialitate

Arsurile cu scor ABSI peste 6

Arsurile la gravide

Arsurile la copii si varstnici

Arsurile mainilor si fetei

Arsurile prin explozie

Electrocutiile/arsurile prin flama electrica

Arsurile chimice

Arsurile circulare ale membrelor

TRATAMENTUL ARSURILOR TERMICE

Măsuri de prim ajutor la locul accidentului

Scoaterea bolnavului din zona de actiune a agentului vulnerant

Întreruperea agentului vulnerant

• Produse petroliere se sting cu spumante cu CO2

• Hainele aprinse se acoperă cu pături

• Hainele vor fi scoase numai daca sunt imbibate cu lichide iritante sau fierbinti

• Spalare cu apa rece curată

Transport rapid

• Confort termic

• Oxigenoterapie

• Antalgice

Atitudinea la prezentarea la spital

Condiţiile accidentului, antecedente

Examenul general (funcţii vitale, etc)

Asigurarea unui abord venos periferic sau central

Analize de urgenţă, grupul sanguin

Probe bacteriologice de pe tegumente

Profilaxie antitetanică: ATPA

Combaterea durerii si fricii: Algocalmin, Mialgin, Petidina i.v.

Baia generală (la 28º-30ºC cu săpun cu betadina, clătire cu apă sterilă sau ser fiziologic)

Alte măsuri: sondă gastrică, sondă urinară, traheostomă sau IOT la nevoie

MODIFICARI GENERALE

1. Raspuns inflamator sistemic – la arsuri > 30% - permeabilitate vasculara crescuta generalizata, vasoconstrictie splanhnica, hipovolemie = SIRS.

2. Disfunctie pulmonara – fara leziune – Tx

3. Hemoliza

4. Sindrom hipermetabolic – pana la 1 an – scade rezistenta la infectii, procesele de vindecare etc

5. Raspuns cardiovascular – status hiperdinamic.

6. Scadere filtrare glomerulara

PRINCIPII TERAPEUTICE GENERALE

SUPORT NUTRITIONAL – enteral de preferinta.

COMBATEREA INFECTIEI – cauza majora de mortalitate.

TRATAMENTUL SOCULUI POSTCOMBUSTIONAL.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL / NECHIRURGICAL AL LEZIUNII LOCALE DE ARSURA

TRATAMENTUL GENERAL

se efectuează concomitent cu cel local

în funcţie de gravitatea arsurii

este de lungă durată

reechilibrare hidroelectrolitică, hematologică, acido-bazică; ameliorarea presiunii coloid-osmotice

nu se administreaza:• sedative (pot masca o agravare a şocului)

• procaină (întrerupe mecanismele vasopresoare)

• corticoizi (produc perturbări în redresarea şocului si sunt deja în exces prin stimularea corticosuprarenalei)

• substante de tip catecolaminic (marele ars este depresat vascular şi se pot produce anurie, ischemie, hipoxie şi necroze celulare)

TRATAMENTUL GENERAL Reechilibrarea hidroelectrolitică: cristaloide

micromoleculare (50%) – SF, glucoză, Ringer lactat - sau macromoleculare (50%) - plasma, dextran 40, manitol,

Reechilibrarea hematologică : sânge izogrup izoRh Reechilibrare acido-bazică: bicarbonat 8,3% Normalizarea presiunii coloid-osmotice: solutii

macromoleculare (coloidale) Reanimarea respiratorie: O2, IOT Prevenirea infecţiilor: antibiotice cu spectru larg, ATPA Ameliorarea funcţiei imunitare: antienzime,

imunoglobuline Tratamentul tulburărilor renale: manitol, furosemid

(diureza orara), dializa Prevenirea posibilelor complicaţiilor digestive: blocanţi

de receptori H2 Tratamentul durerii Anticoagulante, vitaminoterapie Suport nutriţional (reechilibrarea nutritivă)

BOALA ARSULUI (REACTIILE SISTEMICE

POSTARSURA)

Initial exista un soc postarsura determinat in principal de hipovolemie.

Ulterior aceasta este completata de anemie, hipoxemie, scaderea eficientei pompei miocardice, etc.

Doua alte sindroame apar la bolanvul ars: SIAT (sindromul de insuficienta acuta tegumentara) si SIRS (sindromul inflamator de raspuns sistemic).

Ca urmare a scaderii perfuziei tisulare si a angrenarii dupa o perioada de timp a sepsisului apare MSOF – etapa evolutiva nefasta - fie dupa un tratament insuficient, fie deoarece extensia mare a leziunii initiale impiedica obtinerea unui raspuns corespunzator.

Obiective pentru preventiei MSOF: • oxigenarea tisulara suficienta, • mentinerea la un nivel minim a sepsiului, • mentinerea in stare optima a barierei intestinale a

pacientului, • alte masuri (aport nutritional, imunostimulare, etc)

In cadrul MSOF orice complicatie pe orice sistem si organ este posibila.

Extrem de important in boala arsilor este ca acest lant nefast de evenimente sa nu se amorseze.

Tratamentul corect si sustinut este de multe ori salvator. Aparitia MSOF indica un prognostic sumbru la bolnavul

ars. Foarte importanta este NUTRITIA: Curreri formula

(25 kcal/kg+40 kcal/% SA)

REANIMAREA HIDROELECTROLITICA

Bolnavul ars este un bolnav socat, care are un necesar impresionant de lichide.

Plaga arsa extrage din patul circulator lichidele si le evapora in aer, pe de o parte, iar pe de alta parte subiacent ei, in zona celulara cu metabolism perturbat, se constituie un asa-zis sector al III-lea care sechestreaza si el un important volum de lichide.

Arsurile necesita volume mari de lichide pentru compensarea pierderilor in special in primele zile.

Volumul perfuzat se ajusteaza pentru obtinerea unei diureze de 0,5-1 ml/kgc/h.

Exista numeroase formule din care amintim:

• Parkland: Ringer Lactat 4 ml/kgc/ %SA

• Brooke modificat: RL 2 ml/kgc/ %SA

• Vechea formula RO: % SA x kg x 3

Exista numeroase alte formule care cuprind, pe langa cristaloizi si coloizi, si alte substante macromoleculare.

Pe langa acestea sunt necesare completarile de sange si proteine, pe care bolnavul le pierde masiv prin plaga arsa si ulterior in timpul procedeelor chirurgicale.

Modul de administrare a acestor substante este extrem de sofisticat si important pentru o evolutie favorabila, locala si generala.

COMPLICATII GENERALE Cardiovasculare:

tahicardie, aritmii IMA HTA hipovolemie → Soc hipovolemic

Trombembolice: tromboflebite embolii pulmonare CID

Pulmonare: EPA pneumonii, bronhopneumonii plaman de soc insuficienţă respiratorie acută

Renale: IRA functionala/organica rinichiul de şoc IRC

Digestive: HDS/HDI ulcer Curling ileus intestinal pancreatite insuficienta hepatica enterocolite

Infectioase:infecţii localeinfecţii urinarebronho-pneumoniisepsis

Neuropsihice: modificări de comportament depresii psihoze delir come

TRATAMENTUL LOCALToaleta primară a plăgilor arse

• reprezintă un element esenţial al deşocării• de preferat sub anestezie• după o toaleta rapidă şi cât mai completă posibil a tegumentelor şi a

plăgilor arse cu apă şi săpun (atunci cand starea generală o permite)

obiective: aseptizarea plăgii de arsură diminuarea pierderilor lichidiene şi prevenirea tulburărilor ischemice diminuarea durerii grăbirea detaşării escarelor favorizarea şi stimularea fenomenelor de reparare locală prevenirea infecţiei

constă în:• spălarea regiunii arse cu apă şi săpun• îndepărtarea epiteliului devitalizat, evacuarea flictenelor, aseptizare• incizii de decompresiune în cazul arsurilor circulare sau profunde

TRATAMENTUL LOCALToaleta plăgilor in zilele urmatoare

metoda inchisa: acoperirea plagii arse cu pansament steril lejer, cu imobilizarea extremitatii in pozitie functionala.

• diferite tipuri de pansamente si topice, in functie de stadiul evolutiv al leziunii: tulle gras, substante proteolitice, preparate locale cu actiune antibacteriana.

metoda deschisa: expunerea la aer a leziunilor sub corturi sterile cruste regenerarea epiteliului.

• pe masura ce crustele se decoleaza vor fi indepartate.• se evita maceratia si multiplicarea germenilor• vindecare mai rapida a arsurilor superficiale, escarificare

uscata a celor profunde .

Topicele în tratamentul plăgii arse

1. Nitratul de argint2. Sulfamylonul [Mafenid (DCI)] - spectru de acţiune apropiat cu al sulfamidelor antibacteriene3. Silvadene, Flamazina (argint sulfadiazinic) - bacteriostatic puternic datorită ionilor de argint 4. Detergenţii5. Cloramina B (benzosulfoncloramida sodică) - acţiunea sa este datorată eliberării de clor activ sub forma de acid hipocloros 6. Clorhexidina 7. Iodoforii: Wescodine, Betadine, Septozol - sunt combinaţii ale iodului cu un agent tensio-activ solubilizant 8. Apa oxigenată - se utilizează în soluţie de 3%. Actioneaza prin eliberarea de oxigen atomic 9. Antibioticele 10. Nitratii de ceriu şi ceriul

COMPLICATII LOCALE

Infectia plagii arse• Infectiile streptococice• Infectiile stafilococice• Infectiile cu G-• Fungii

Cicatrici si sechele functionale cicatriciale:• Cicatrici:

Hipopigmentate Hiperpigmentate Hipertrofice Cheloide

• Distrugeri de organe (ureche, nas, buze, degete etc)• Retracţii:

Tegumentare în pliurile de flexie Tendinoase

Cancerizarea

INFECTIA IN ARSURI

Celulita – str piogen de obicei – Excizia escareiPenicilinaElevare membru

Sepsis – cu punct de plecare din plagaSchimbare aspect plaga, lichid purulent ,

miros Semne de sepsis generalizat, febraRISC VITAL – excizie si ATB specifice.

SECHELELE POSTCOMBUSTIONALE

Apar prin vindecarea cicatriceala, in cazul arsurilor mai profunde de gradul IIb.

Principala preventie o constituie tratamentul corect, iar in cazul arsurilor de gradul III tratamentul prin excizie grefare precoce. Aceasta intrerupe lantul contractiei plagii granulare, si ulterior al contractiei cicatriceale al plagii.

La copii, zonele grefate au o viteza de crestere net inferioara zonelor normale, ceea ce le face insuficiente.

Pe de alta parte este nevoie in special in cazul arsurilor severe de un complex terapeutic: pozitionare corecta, grefare in exces, imobilizarea in pozitie functionala, fizioterapie, mobilizare.

In cazul in care aceste procedee sunt neglijate, retractia cicatriceala poate apare in cateva zile, scurtarea tendinoasa in 1-3 saptamani, iar retractia musculara in 2-3 saptamani.

Din aceste motive procedeele fizioterapice sunt atat de importante.

In cazul in care sechelele postcombustionale au aparut, procedeele reconstructive sunt singurele posibile.

Primul obiectiv al acestor interventii este excizia tesuturilor cicatriceale, urmata de:Sutura directaRedistribuirea tesutului prin plastii in “Z”Grefarea defecului restantAcoperirea cu lambouri cutanate, locale sau la distantaAcoperirea cu lambouri locale obtinute prin expandare

tisulara.

In paralel cu excizia cicatricii se urmareste si imbunatatirea functionalitatii segmentului respectiv (pleoape, mana, etc).

De asemenea trebuie considerate ca inaaceptabile cicatricile albe, decolorate, sau cele care nu au tendinta la vindecare. Si in aceste situatii excizia cicatricii si acoperirea corespunzatoare sunt obligatorii.

Rezultat final

La prezentare

Zona donoare

Arsura termica

Este cea mai frecventa arsura, fiind si modelul pentru care s-a exemplificat clinica si tratamentul.

Necroza se produce prin coagularea proteica si prin desicarea celulelor.

Modul in care se face trasferul termic este extrem de variat. Atentie, arsura prin flama electrica este tot o arsura termica, nu o electrocutie propriu-zisa.

Arsura prin lichid fierbinte

• 70% din arsurile la copii

• frecvente la varste inaintate

• mecanism comun: lichide fierbinti de baut, baie

• grad I – II A

A

rsura prin flacara• 5

0% din arsurile adultului • s

e asociaza frecvent cu leziuni inhalatorii / traume concomitente • g

rad II B – III

Arsura de contact

• obiecte extrem de fierbinti/ contact anormal de lung (mai frecvent)

• epileptici / consumatori de alcool / consumatori de droguri / varstnici cu pierderi de constienta

• obiecte cu temperatura inalta: accidente industriale

• grad II B – III

Arsura termica prin lichid fierbinte

Arsura termica de contact (fier

de calcat)

Arsura de contact(calorifer electric)

Arsura chimica

Leziunea la nivelul tesuturilor se produce atat prin actiunea directa citotoxica a substantei vulnerante, cat si prin caldura degajata de reactia acesteia cu tesuturile.

In functie de substanta, actiunea principala este fie cea citotoxica, fie cea termica.

Substanta toxica se infiltreaza in tesuturi si le poate leza in continuare, chiar si atunci cand agentul vulnerant pare sa fi fost indepartat.

Arsurile chimice necesita la inceput indepartarea mecanica a agentului vulnerant, iar apoi spalarea cu apa din abundenta, daca acest lucru este posibil.

De obicei arsurile chimice sunt profunde si necesita intotdeauna ingrijire de specialitate.

Evolutia cicatriceala a arsurilor chimice este de asemenea o particularitate, si ele necesita de obicei tratament in continuare dupa obtinerea vindecarii.

rezulta de obicei in urma accidentelor de munca, dar pot fi cauzate si de substante chimice “casnice”.

profunde – agentul coroziv produce necroze de coagulare pana in momentul in care e indepartat complet.

bazele penetreaza mai profund si produc arsuri mai severe decat acizii.

cimentul – cauza frecventa de arsura chimica bazica.

anumiti agenti industriali pot necesita tratament specific, pe langa prim ajutorul standard.

acidul hidrofluoric (gravura pe sticla, circuite industriale, etc) produce o leziune profunda continua si trebuie neutralizat cu gluconat de calciu, fie in aplicatii topice fie injectat in tesuturile afectate.

managementul initial este acelasi, indiferent de substanta implicata:

• hainele contaminate se indeparteaza

• zona se spala cu apa din abundenta – dus

• se poate folosi hartia de turnesol pentru a confirma indepartarea substantei corozive.

• leziunile oculare se iriga abundent si se indruma la oftalmologie.

Arsura chimicaArsura chimica Arsura prin Arsura prin flacaraflacara

Arsura cu bitum (accident de

munca)

Arsura chimica – acid

sulfuric

Arsurile cailor aerieneArsurile cailor aeriene

Electrocutiile

Presupun pasajul curentului electric prin corpul uman.

Sunt deseori confundate cu arsurile prin arc electric, care sunt arsuri termice.

Electrocutatul este un politraumatizat. Timp de 24-72 de ore pot aparea, in afara de

complicatiile comune ale arsurilor, tulburari grave de ritm cardiac, motiv pentru care este necesara supravegherea.

Cca 3-4% din internarile intr-o unitate de arsi.

Curentul electric traverseaza corpul intre 2 puncte, creand o marca de intrare si una de iesire; leziunea afecteaza tesuturile situate intre cele 2 puncte.

Cantitatea de caldura generata se calculeaza dupa formula 0.24×(voltajul)2×rezistenta.

Voltajul este determinantul principal al gradului de leziune tisulara.

Clasificare: - curent de joasa tensiune – domestic

- curent de inalta tensiune

Curentul de inalta tensiune determina electrocutii sau leziuni prin arc electric, expunere tangentiala la un curent electric de inalta tensiune care nu traverseaza corpul.

Curentul de joasa tensiune produce in general arsuri de contact de suprafata mica, dar profunde, in punctele de intrare si iesire. Curentul alternativ interfereaza cu ciclul cardiac, producand aritmii.

Leziunile provocate de curentul de inalta tensiune apar la voltaj > 1000 V, cu pierderi tisulare extensive si cateodata complete la nivelul membrului respectiv, necroza de parti moi si osoasa semnificativa, rabdomioliza ca urmare a afectarii musculare si insuficienta renala consecutiva. Masurile de reechilibrare si tratamentul chirurgical trebuie sa fie rapide si agresive. Voltajele > 70000 V sunt invariabil fatale.

Leziunile prin flama electrica produc arsuri termice superficiale la nivelul zonelor expuse, fata si maini. Daca hainele victimei iau foc apar arsurile profunde.

Necesitatea monitorizarii cardiace apare numai in cazul in care exista modificari EKG la internarea pacientului si acesta relateaza pierderea constientei. In aceste cazuri, se impune internarea pe minim 24 h.

In electrocutii apar distrugeri masive tisulare, motiv pentru care interventia chirurgicala este indicata cu maxima urgenta, pentru excizia zonelor de necroza de coagulare, pentru refacerea fluxului sangvin si pentru a opri degradarea tisulara.

Dupa obtinerea demarcarii zonelor de necroza se opteaza pentru diverse procedee de acoperire a defectelor restante.

Bolnavul care a suferit o electrocutie majora poate ramane cu o multitudine de sechele, cardiace, neurologice, oculare, in afara de handicapul dat de arsura in sine.

Arsuri postiradiereArsuri postiradiere

•4 saptamani post iradiere 6 saptamani postiradiere

Arsuri postiradiereArsuri postiradiere

•3 zile post iradiere 17 zile postiradiere 6 luni postiradiere

Arsuri postiradiereArsuri postiradiere

FELICITARI!