SINTEZE PENTRU BIBLIOTECA VIRTUALĂ ARMONIE- pentru anul I - semestrul II Lect . univ. dr . VIORICA ILIE Cuprins III

- Armonizarea unui bas dat - Armonizarea unui sopran dat - Metode de analiză şi corectare a unei teme IV .

Tonalităţile minore - Tetrasonul - Pentasonul - Armonizări pe teme impuse : jumătate bas dat - jumătate sopran dat

Introducere Semestrul al II - lea din Anul I , definitivează forma în care se desfăşoară toate examenele la disciplina ARMONIE . Sunt prezente toate posibilităţile de elaborare a subiectelor de examen. Ultimul capitol asigură deschiderea spre noi repere ale armoniei tonale. Pe cadrul de desfăşurare a temelor de armonie se vor aplica elementele noi care vor fi studiate în anii următori . Spre exemplu : - notele melodice străine de acord - funcţiile armonice de adiţie - modulaţiile etc …

MODALITĂŢI DE ELABORARE A LUCRĂRILOR PRACTICE - ARMONIZAREA UNUI BAS DAT Basul dat este o melodie intonată evident de bas , cu un cifraj impus . Sunt precizate treptele şi stările acordurilor . În faze superioare ale cursului de ARMONIE vor fi indicate şi alte elemente . LEGE : Totdeauna se analizează linia melodică , se extrage scara muzicală pe un portativ alăturat şi se construiesc acordurile generate de intervalul de terţă aferente treptelor . În funcţie de acestea se armonizează basul dat . Se au în vedere toate regulile vizând distribuirea sunetelor la vocile corului mixt . - ARMONIZAREA UNUI SOPRAN DAT Sopranul dat este o melodie intonată evident de sopran . Spre deosebire de basul dat aceasta nu prezintă un cifraj impus . Este o formă superioară a armonizărilor deoarece presupune cunoaşterea tuturor posibilităţilor de cifrare . Mai mult chiar , oferă posibilitatea diversificării sonorităţii prin cifraje diferite . Asigură libertate în exprimare muzicală fiecărui student . LEGE : Fiecare sopran dat va fi armonizat cel puţin în două variante . Rămâne valabilă LEGEA de la basul cifrat : Totdeauna se analizează linia melodică , se extrage scara muzicală pe un portativ alăturat şi se construiesc acordurile generate de intervalul de terţă aferente treptelor . În funcţie de acestea se armonizează sopranul dat . Se au în vedere toate regulile vizând distribuirea sunetelor la vocile corului mixt . - METODE DE ANALIZĂ ŞI CORECTARE A UNEI TEME DE ARMONIE Corectarea se face parţial , concomitent cu elaborarea temei şi total la sfârşitul temei .

Totdeauna acordurile se citesc de la extrema gravă - bas spre extrema acută - celelalte voci . Însă , sunt foarte importanţi următorii paşi : 1 - se corectaeză basul şi tenorul - se corectează basul şi altistul - se corectează basul şi sopranul 2 - se corectează tenorul şi altistul - se corectează tenorul şi sopranul 3 - se corectează altistul şi sopranul Scopul este de a elimina : - cvintele / octavele paralele , - cvintele / octavele contraparalele , - cvintele / octavele directe .

COORDONATE NOI ALE DISCURSULUI ARMONIC -TONALITĂŢILE MINORE Utilizăm în cursul de ARMONIE - Anul I , tonalităţile minore până la patru alteraţii . Se lucrează cu varianta armonică a tonalităţilor , ceea ce presupune folosirea unei scheme în care modelul este reprezentat de tonalitatea la minor , gama armonică . Aceasta reprezintă modelul după care sunt construite toate tonalităţile minore cu diezi şi cu bemoli până la patru alteraţii constitutive . Spre deosebire de tonalităţile Majore , la tonalităţile minore se acordă o atenţie şi mai mare în conceperea liniilor melodice ale vocilor . Este obligatorie evitarea sonorităţii secundei mărite în plan melodic .

- TETRASONUL Formă superioară trisonului , tetrasonul este rezultatul adăugării unei noi terţe în plan vertical . Se obţin astfel sonorităţi care cuprind un nou element reprezentat de septimă . Aşa cum menţionam în introducere , totdeauna la baza tetrasonului va exista trisonul . De aceea , sunt necesare noi exerciţii în care

se construiesc pe treptele tonalităţilor , de data aceasta şi Majore şi minore , structuri verticale cu patru elemente : fundamentală , terţă , cvintă , septimă . Sunt exerciţii complexe , deoarece , dacă trisonul avea o unică înfăţişare pentru fiecare treaptă , în cazul tetrasonului există variante determinate de calitatea septimei . Aceasta poate fi mare , mică , micşorată . Stările tetrasonului sunt determinate ca şi în cazul trisonului de sunetul din bas . Evident că datorită apariţiei unui nou element , va exista o stare nouă . Se identifică astfel : a ) starea directă - basul intonează fundamentala . Cifrajul este rezultatul citirii acordului de la sunetul din bas spre sunetele superioare intonate de celelalte voci . Pe aceste considerente , cifrajul stării directe este 7 . b ) răsturnarea I - basul intonează terţa . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută , cifrajul răsturnării I este 6 . 5 c ) răsturnarea a II - a - basul intonează cvinta . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută , cifrajul răsturnării a II - a este 4 . 3 d ) răsturnarea a III - a - basul intonează septima . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută , cifrajul răsturnării a III- a este 2 . Se remarcă o aerisire a notaţiei , deoarece sunt precizate doar intervalele care definesc foarte bine starea acordului cu septimă . Elementul esenţial de alegere al acestor intervale este de regulă raportul între fundamentală şi septima acordului . - PENTASONUL

Formă superioară atât trisonului , cât şi tetrasonului , pentasonul este rezultatul adăugării unei terţe în plan vertical . Se obţin astfel sonorităţi care cuprind un nou element reprezentat de nonă . Ca şi în cazul tetrasonului , la baza pentasonului va exista totdeauna trisonul . Mai mult chiar , pe lângă trison , va exista obligatoriu şi tetrasonul .

Nu există acord cu nonă în care să fie eliminată septima . De aceea , sunt necesare noi exerciţii în care se construiesc pe treptele tonalităţilor Majore şi minore , structuri verticale cu cinci elemente : fundamentală , terţă , cvintă , septimă , nonă . Ca şi în cazul tetrasonului exerciţiile sunt complexe , deoarece există variante determinate de calitatea nonei care poate fi mare sau mică . Având în vedere faptul că se lucrează cu vocile corului mixt în care se utilizează patru elemente de acord , este foarte important a se cunoaşte posibilităţile de a elimina unul dintre sunetele pentasonului , în aşa fel încât el să – şi decline totuşi prezenţa , expresia şi utilitatea în discursul armonic . Stările pentasonului sunt determinate ca şi în cazul trisonului de sunetul intonat de bas . Acest tip de acord se utilizează exclusiv pe TREAPTA a V - a a tonalităţilor . Evident , datorită numărului fix de voci , Bas - Tenor - Alto - Sopran , în cursul de ARMONIE se utilizează acelaşi număr de stări ca şi în cazul tetrasonului . LEGE : Elementul care reprezintă nona acordului va fi intonat totdeauna deasupra fundamentalei , totdeauna de o voce superioară , cel mai bine de către SOPRAN . Însă , din considerente teoretice şi pentru o bună cunoaştere a stărilor pe care le comportă un acord cu nonă prezentăm toate posibilităţile necesare însuşirii coordonatelor acestui tip de acord de către studenţi . Pe aceste considerente pentasonul prezintă următoarele stări : a ) starea directă - basul intonează fundamentala . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută , cifrajul stării directe este 9 . b ) răsturnarea I - basul intonează terţa . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută , cifrajul răsturnării I este 7 . 6 5 Începând cu răsturnarea a doua sunt necesare câteva precizări : ¤ trebuie făcută departajarea pe tonalităţi Majore şi minore deoarece cifrajul pentasonului în răsturnările a II - a şi a III - a în minor obligă şi notarea alteraţiei corespunzătoare pentru sensibila tonalităţii . ¤ în ceea ce priveşte răsturnarea a doua insist pe cât posibil să o evităm în lucrările noastre practice , deoarece acordul în această stare presupune eliminarea septimei , fapt care nu asigură cea mai bună ,

sugestivă şi determinantă sonoritate . De aceea în prezentarea acestui tip de acord în Cursul nostru am precizat faptul că nu există acord cu nonă fără septimă . c ) răsturnarea a II - a - basul intonează cvinta . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută , cifrajul este următorul : tonalităţi Majore tonalităţi minore 6 6 # *

5 5 4 4 * diez sau becar în funcţie de tipul alteraţiilor constitutive ale tonalităţilor . d ) răsturnarea a III - a - basul intonează nona . Folosind aceeaşi metodă de a citi intervalele pornind de la extrema gravă ( bas ) spre extrema acută , cifrajul este următorul : tonalităţi Majore tonalităţi minore

4 4 # * 3 3 2 2

* diez sau becar în funcţie de tipul alteraţiilor constitutive ale tonalităţilor .

Toate acordurile care prezintă septimă sau septimă şi nonă trebuie să fie urmate de acorduri care să asigure rezolvarea acestor elemente . - ARMONIZĂRI PE TEME IMPUSE : JUMĂTATE BAS DAT , JUMĂTATE SOPRAN DAT Acest model de LUCRĂRI PRACTICE reprezintă o etapă superioară în elaborarea temelor de ARMONIE . Necesită o bună cunoaştere a regulilor şi o muzicalitate deosebită . Asigură o temelie solidă pentru noile coordonate ale armoniei , planificate în anii următori de studiu . Aşa cum reiese din titlu temele au repere impuse , jumătate bas dat - jumătate sopran dat . Evident că într – o fază următoare rolurile se pot inversa , ceea ce presupune utilizarea temelor care să conţină jumătate sopran dat –

jumătate bas dat . Este necesară o fază următoare având în vedere faptul că elaborarea temelor pe bas dat este oarecum mai uşoară şi plasarea ei la începutul temei asigură posibilitatea tuturor studenţilor de a armoniza cel puţin jumătate din temă . Evident că scopul acestui curs este ca armonizările să fie integrale , cu sonorităţi deosebite şi să poată fi intonate în cadrul seminariilor de către studenţi în formula corului mixt . Această modalitate asigură verificarea sonoră a lucrărilor practice şi dezvoltă foarte bine auzul intern al fiecărui student . BIBLIOGRAFIE PAŞCANU , ALEXANDRU : ARMONIA , Edutura Didactică şi Pedagogică , BUCUREŞTI , 1976 TEME PENTRU LUCRĂRI PRACTICE 1 - Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă , în stare directă , pe treptele tonalităţilor DO MAJOR , SOL MAJOR , RE MAJOR , LA MAJOR , MI MAJOR . 2 - Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă , în stare directă , pe treptele tonalităţilor FA MAJOR , SI b MAJOR , MI b MAJOR , LA b MAJOR . 3 - Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă , în răsturnarea I pe treptele tonalităţilor DO MAJOR , SOL MAJOR , RE MAJOR , LA MAJOR , MI MAJOR . 4 - Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă , în răsturnarea I pe treptele tonalităţilor FA MAJOR , SI b MAJOR , MI b MAJOR , LA b MAJOR . 5 - Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă , în răsturnarea a II - a pe treptele tonalităţilor DO MAJOR , SOL MAJOR , RE MAJOR , LA MAJOR , MI MAJOR . 6 - Să se construiască acorduri generate de intervalul de terţă , în răsturnarea a II - a pe treptele tonalităţilor FA MAJOR , SI b MAJOR , MI b MAJOR , LA b MAJOR . 7 - Să se construiască tetrasonuri în stare directă pe treptele tonalităţilor DO MAJOR - la minor , SOL MAJOR - mi minor , RE MAJOR – si minor , LA MAJOR- fa # minor , MI MAJOR- do # minor . 8 - Să se construiască tetrasonuri în stare directă pe treptele tonalităţilor FA MAJOR - re minor , SI b MAJOR - sol minor , MI b MAJOR - do minor , LA b MAJOR - fa minor .

9 - Să se construiască tetrasonuri în răsturnarea I pe treptele tonalităţilor DO MAJOR - la minor , SOL MAJOR - mi minor , RE MAJOR - si minor , LA MAJOR - fa # minor , MI MAJOR - do # minor . 10 - Să se construiască tetrasonuri în răsturnarea I pe treptele tonalităţilor FA MAJOR - re minor , SI b MAJOR - sol minor , MI b MAJOR - do minor , LA b MAJOR - fa minor . 11 - Să se construiască tetrasonuri în răsturnarea a II -a pe treptele tonalităţilor DO MAJOR - la minor , SOL MAJOR - mi minor , RE MAJOR - si minor , LA MAJOR - fa # minor , MI MAJOR - do # minor . 12 – Să se construiască tetrasonuri în răsturnarea a II - a pe treptele tonalităţilor FA MAJOR - re minor , SI b MAJOR - sol minor , MI b MAJOR - do minor , LA b MAJOR - fa minor 13 – Să se construiască pentasonuri în stare directă pe treapta a V- a a tonalităţilor DO MAJOR - la minor , SOL MAJOR - mi minor , RE MAJOR - si minor , LA MAJOR - fa # minor , MI MAJOR - do # minor , FA MAJOR - re minor , SI b MAJOR - sol minor , MI b MAJOR - do minor , LA b MAJOR - fa minor . 14 - Să se construiască pentasonuri în răsturnarea I pe treapta a V - a a tonalităţilor DO MAJOR - la minor , SOL MAJOR - mi minor , RE MAJOR - si minor , LA MAJOR - fa # minor , MI MAJOR - do # minor , FA MAJOR - re minor , SI b MAJOR - sol minor , MI b MAJOR - do minor , LA b MAJOR- fa minor . 15 - Să se armonizeze următorul bas dat :

16 - Să se armonizeze următorul sopran dat :

17 - Să se armonizeze următoarea temă ( jumătate bas dat - jumătate sopran dat ) :