CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr . 15 (249) 15 august 2008 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

A r m a t aeste credi-tatã cu 90 lasutã cotã deî n c r e d e r ec o n f o r ms t u d i u l u irealizat înp r i m ã v a r aacestui an,de cãtreInstitutul Internaþional de Cercetare „GfKCustom Research”. ((ppaagg.. 44))

Muzeul Þãranului Român

S-au schimbat multe de la ultima mea vizitã de acumvreo 2-3 ani, dar au mai rãmas destule, încã, nerezolvate- de exemplu, situaþia clãdirilor vechi ºi îmbãtrânite care

se dãrâmã singure subpropria lor greutate. Dar afost reparat ºi cel de-aldoilea pavilion. S-auschimbat geamurile, uºile,instalaþia electricã, insta-laþiile sanitare – suntboilere ºi duºuri în fiecarespãlãtor (urma sã fie adusede firma care fãceareparaþiile geamurilorcabinelor de duº), s-aschimbat faianþa ºi s-aureparat grupurile sociale.

La “Muzeul Þãranului Român”, ªoseaua Kiseleff nr.3, sector 1, Bucureºti, este deschisã “Galeria de artãþãrãneascã”, compusã din “Magazin ºi Librãrie”. În Ma-gazin se comercia-lizeazã:obiecte vechi,în regim de consig-naþie (de genul anti-chitãþilor din zonaLipscani), lucrurinoi, executate demeºteri agreaþi ºipodoabe ocazionale.

Tehnologia distruge o generaþie de copii care suntincapabili sã mai gândeascã de unii singuri sau sã maitrãiascã emoþiile împreunã cu cei din jur, spune neuro-logul britanic Susan Greenfield, conform

timesonline.co.uk. Specialist în afecþiunile neurologice,

profesorul Greenfield crede cã generaþianoastrã se îndreaptã spre un fel depierdere în masã a identitãþii personale.Ea numeºte acest proces "Scenariul luiNimeni". Petrecând ore în ºir în faþaecranului, creierul nostru este supusunei alterãri drastice. Este ca ºi cum

creierul ar fi "amorþit" ºi "decojit" de cãtre lumea virtualã,fiind privat de concepte morale, de imaginaþie ºi de con-secinþele propriilor acþiuni. "κi vor pierde imaginea desine, fãrã sã-ººi mai dea seama cine ºi ce sunt. Nu vor fiUnii, nici Oricine, ci Nimeni", crede Greenfield.

Trãir i le unui coleg

Insulã pe poduri

EEmmooþþiiiillee,, bbuuccuurriiaa ººii ttrriisstteeþþeeaa aauu ccoopplleeººiitt ssuutteellee ddeessuufflleettee ((rruuddee ººii mmiilliittaarrii)) aaffllaattee ppee ppllaattoouull uunniittããþþiiii ddiinnGGaallaaþþii,, ppee ttiimmppuull cceerreemmoonniiaalluulluuii ddiinn 88 aauugguusstt,,ddeessffã㺺uurraatt îînn cciinnsstteeaa ssoossiirriiii ddiinn ddiiffiicciillaa mmiissiiuunnee ddiinnTTeeaattrruull ddee OOppeerraaþþiiii AAffggaanniissttaann.. OO mmiissiiuunnee îînnddeepplliinniittããccuu ssaaccrriiffiicciiii uummaannee ººii mmaatteerriiaallee.. CCaa îînn oorriiccee ccoonnfflliiccttaarrmmaatt,, aauu ffoosstt ººii ppiieerrddeerrii - ppee ccââmmppuull ddee lluuppttãã aauuccããzzuutt,, llaa ddaattoorriiee,, ddooii bbrraavvii oossttaaººii ººii aauu ffoosstt ººaapptteerrããnniiþþii..

Ceremonialul ce a avut loc la Galaþi, pentru sãrbã-

torirea sosirii din Afganistan a Batalionului 300 Infan-terie „Sfântul Andrei”, s-a desfãºurat în prezenþa mi-nistrului Apãrãrii, Teodor Meleºcanu, a comandantuluiDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, generalul-maiorNicolaie Dohotariu, a comandantului Brigãzii 282„Unirea Principatelor”, generalul de brigadã CãtãlinTomescu, a prefectului judeþului Galaþi, GabrielPanaitescu, a Preasfinþiei Sale Crãciun Casian,episcopul Dunãrii de Jos ºi a invitaþilor - conducãtoride instituþii din administraþia localã a oraºului. ((ppaagg.. 55))

Românii auîncredere în Armatã

Jocurile pe computer duc la izolare fizicã ºi afectivã

MMii ll ii ttaa rr ii ii BBaattaa ll ii oonnuu ll uu ii 330000 II nn ffaann ttee rr ii ee „„SS ffâânn ttuu llAAnnddrree ii ”” ss -aauu îînn ttoo rr ss aaccaassãã

Tristeþe º i mândrie

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

Pe 10 august,în poligonulVãrsãtura, dispuspe braþul Arapu alDunãrii, o insulãpe care ar invidia-o chiar ºiRobinson Crusoe,Batalionul 72Geniu a executatîn contextul ins-trucþiei tactice despecialitate un exerciþiu modelat pe “amenajarea,întreþinerea ºi deservirea unui punct de trecere pe portiþede diferite tonaje”.

Pe 10 august, în poligonul Vãrsãtura, dispus pe braþulArapu al Dunãrii, o insulã pe care ar invidia-o chiar ºiRobinson Crusoe, Batalionul 72 Geniu a executat în contex-tul instrucþiei tactice de specialitate un exerciþiu modelat pe“amenajarea, întreþinerea ºi deservirea unui punct de trecerepe portiþe de diferite tonaje”.

Filmul acþiunii a avut într-un prim cadru cercetarea cãilorde acces. Gradaþii voluntari din subunitatea de stat major austudiat configuraþiile terenului din zona de interes, au marcatcãile favorabile pentru deplasãrile în ascuns ale forþelor prin-cipale, în timp record, au identificat aliniamentele probabilede contraatac ale adversarului ºi au înscris pe hartã realultraseu al limitei dinainte a apãrãrii inamicului organizatã pemare adâncime. Datele înscrise în jurnalul acþiunilor militares-au interpretat de cãtre locotenentul Ionuþ STOICA, evalua-torul exerciþiului ºi comandantul companiei pontonieri. Lacomanda sergentului-major Remus COCÂRLEA, s-au aliniatautocamioanele ce poartã instalaþiile pentru amenajareapunctelor de trecere. Fluxurile tehnologice nu sunt multe, darau sensibilitãþi în ceea ce priveºte valoarea de timp ºi tipolo-gia lucrãrilor. Pe sergentul-major COCÂRLEA, transpirat cadupã o terapie la saunã, îl vezi în punctul unde se monteazãambarcaderul ºi debarcaderul. Pentru plutonierul AdrianIORDACHE, cel care deserveºte portiþele, misiunile suntmereu inedite. Pentru cã niciodatã planurile din cazarmã nuseamãnã cu ceea ce se aflã pe teren. Din moment ce metalulare comportamentul lui, este clar cã vor apãrea întârzieri,nepotriviri de componente, frica de nou a servanþilor. Vete-ranul într-ale pontonieriei, Adrian IORDACHE, ordonã scurt“Pentru montarea portiþei de batere, pionieri lucraþi !”. ªiîncepe coborârea pontonului, miºcarea lui pe rampele de ghi-dare, aducerea în punctul de contact ºi ataºarea ºalupei. Sealcãtuiesc portiþele de transport. Cu migalã sunt prinseprimele zece pontoane, care alcãtuiesc abia prima portiþã.Dacã te gândeºti sã treci cu forþele ºi mijloacele proprii pestepontoanele de pe întâia direcþie, devii obligat sã treci la cal-culul marºului. Dar nu ai voie sã neglijezi faptul cã dimensi-

unile pontonului sunt imense:ºapte metri în lungime, 2, 3metri în lãþime ºi 0,91 metri pe înãlþime. Toate manevrelemecanice sunt executate de cãtre sergentul-major ªtefanCRISTEI.

Ajutorul sãu, caporalul Ionuþ RÃDUCU, îl completeazãcu vigilenþã ºi curaj de pe ºalupã. Oamenii sunt bine armo-nizaþi la lucrul practic. Din palmele lor ies minuni. Meritã sãîi înscrii în arhitectura memoriei, chiar ºi pentru o zi în care

nici mãcar cleºtele racului nu poate þine gradele termice.Amenajarea unui ponton seamãnã mult cu o lucrare de con-strucþii metalice. Aºa eºti pasionat sã crezi, când priveºti celedouã guri de ridicare unde se aflã materialul de mãrunþit.Geniºtii pontonieri au rezistat în lupta cu gladiatorul torid ºiau sfidat gaºca de metaliºti(pontoanele) doar pentru a le ofericelor de la infanterie, artilerie ºi auto mulþumirea de a strãbateinsula Arapu numai pe poduri.

Sublocotenent Gheorghe VACARU

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precumºi suma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 15 (249) din 15 august 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

ONU-NEW YORK. Misiunea de asistenþã a ONU înIrak a fost prelungitã cu un an. Consiliul de Securitateal ONU a votat în unanimitate reînnoirea cu un an a man-datului Misiunii de Asistenþã a Naþiunilor Unite în Irak(UNAMI), relateazã AFP. Cei 15 membri ai Consiliuluide Securitate au adoptat rezoluþia 1.830, prezentatã deMarea Britanie, Italia ºi SUA, care cere, totodatã, guver-nului irakian ºi altor state membre sã continue asigurareasecuritãþii ºi sã ofere sprijin material celor 767 de mem-bri ai misiunii ONU în Irak. Rezoluþia prelungeºte cu 12luni misiunea UNAMI ºi exprimã intenþia Consiliului deSecuritate de a-ºi revizui mandatul "în 12 luni sau maidevreme dacã guvernul irakian o va cere". SUA-WASHINGTON. SUA alocã 2,2 miliarde de dolaripentru misiuni de spionaj mai eficiente în Irak ºiAfganistan. Statele Unite vor cheltui 2,2 miliarde dedolari pentru a-ºi dezvolta, în Irak ºi Afganistan, capaci-tatea aerianã de supraveghere, recunoaºtere ºi culegerede informaþii, a declarat un purtãtor de cuvânt al Pen-tagonului, citat de AFP. Congresul american a acceptatdeja ca o sumã de 1,2 miliarde de dolari sã fie alocatãpentru a putea spori în timp scurt capacitãþile de culegerede informaþii din Irak ºi Afganistan, a explicat purtãtorulde cuvânt, Bryan Whitman. Secretarul american alApãrãrii, Robert Gates a aprobat, la rândul sãu, alocareaunor fonduri suplimentare de un miliard de dolari pentruca noua serie de informaþii sã fie valorificatã ºi analizatã,a precizat purtãtorul de cuvânt. Robert Gates a rãspuns,de asemenea, unei cereri presante pentru comandanþii depe teren, care solicitã avioane fãrã pilot sau alte tipuri deaparate de zbor pentru a putea dispune de înregistrãrivideo în timp real din zonele conflictuale. GEORGIA-TBILISI. Portul georgian Poti, esenþial pentru trans-portul de hidrocarburi, distrus complet de aviaþiarusã. Bombardamentele ruse din 9 august au "distruscomplet" portul georgian Poti, "obiectiv-cheie" pentrutransportul de hidrocarburi din Marea Caspicã, a afirmatdiplomaþia georgianã într-un comunicat, transmite AFP.Georgia a declanºat în noaptea de 8 spre 9 august o ofen-sivã militarã asupra republicii sale separatiste Osetia deSud. Forþele georgiene ºi cele ruse se confruntã pentrucontrolul acestei republici separatiste, independentã defacto de la destrãmarea URSS în 1991 ºi susþinutã deMoscova. RUSIA-MOSCOVA. Rusia avertizeazãstatele NATO sã nu susþinã Georgia într-un conflictpe care l-au încurajat. Reprezentantul special al Rusieila NATO, Dmitri Rogozin, a trimis note oficialeambasadelor statelor membre ale Alianþei prin care leavertizeazã sã nu susþinã Georgia, în contextul confrun-tãrilor din Osetia de Sud, relateazã agenþia Interfax, citatãde Kommersant în ediþia electronicã. Potrivit luiRogozin, Rusia avertizeazã statele membre NATO sã nusprijine Georgia ºi pe preºedintele Mihail Saakaºvili. El asubliniat cã Tbilisi a declanºat o agresiune ºi acþioneazã"datoritã sprijinului propagandistic al Occidentului".Dmitri Rogozin a fãcut o legãturã între ofensiva geor-gianã asupra Osetiei de Sud ºi summitul NATO dinRomânia, afirmând cã aliaþii au dat un indiciu Georgieipotrivit cãruia va fi acceptatã pe viitor în Alianþã, iarMihail Saakaºvili a înþeles cã poate lansa atacul. CHI-NA-BEIJING. China invocã spiritul olimpic pentru acere un armistiþiu între Georgia ºi Rusia. Presa de statchinezã a lansat sâmbãtã un apel la declararea unuiarmistiþiu între Rusia ºi Georgia, invocând deschidereaJocurilor Olimpice pentru a cere celor douã pãrþi sã punãcapãt confruntãrilor din Osetia de Sud, relateazã Reuters.Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing a fostumbritã de confruntãrile militare dintre Rusia ºi Georgia."Ziua de 8 august 2008 a fost o zi sacrã", se aratã într-uncomentariu al agenþiei oficiale de presã chineze Xinhua.Invocând spiritul olimpic, comentariul oficial chinezinclude un apel pentru declararea unui armistiþiu. Un apelsimilar a fost lansat ºi de secretarul general al ONU, BanKi-moon, care a cerut tuturor naþiunilor aflate în conflictsã onoreze armistiþiul tradiþional din perioadaOlimpiadei. "Un armistiþiu poate oferi oamenilor ºansa dea reflecta la masacrele masive aduse de rãzboi", afirmãagenþia de presã chinezã. "Sperãm cã diferitele pãrþiimplicate în disputa privind Osetia de Sud vor da dovadãde calm ºi reþinere ºi îºi vor rezolva diferendele prinnegocieri ºi nu prin forþã", adaugã comentariul. (Þ.D.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate subsemnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în

vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

CCOOPPYYRRIIGGHHTT:: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooiiiinntt.. 00111122

RedactoriSSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64408C15/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Douã unitãþi din Brigada 34 Infanterie „Vasile Lupu”,Batalionul 345 Artilerie ºi, respectiv, Batalionul 495 Infan-terie, vor executa între 29 septembrie ºi 3 octombrie exerciþiitactice cu trageri de luptã în poligonul Babadag. Dacã arti-leriºtii din unitatea de profil se vor lãuda cu zgomotele secþi-ilor, cei de la infanterie se vor mulþumi cu spargerile bombe-lor ce vor ieºi din gurile aruncãtoarelor de calibre 82 ºi 120mm, bineînþeles, totul încadrat într-un scenariu tacticinteligent.

Din informaþiile obþinute de la secþia instrucþie a coman-damentului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, înþelegem intenþiaimediatã a ofiþerilor specialiºti de artilerie terestrã, aceea dea-i pregãti pe ofiþerii comandanþi de plutoane la aruncãtoarelede calibru 82 mm sã execute cu materialul din dotare misiunide foc din poziþii de trageri acoperite. Nu vor fi scutiþi deºtiinþa mânuirii traiectoriilor din poziþiile acoperite nicicomandanþii plutoanelor de tancuri din subordinea Brigãzii282 Mecanizate „Unirea Principatelor”. (C.D.C.)

I nv i ta þ i i Babadagu lu i

Cine va trage, zgomot va face

Bata l ionu l 72 Gen iu

IInnssuullãã ppee ppoodduurrii

A doua decadã a lunii august îi vagãsi pe chimiºtii Batalionului 49Apãrare NBC în Polonia, la ExerciþiulMultinaþional „HELBROK”, în cadrul

grupului de luptã al Uniunii Europene.Grupele ºi echipajele antrenate pentrumisiunile de cercetare chimicã ºi deradiaþie, de decontaminare a tehnicii

militare ºi ae c h i p a -mentelor vor ficonduse decãtre locote-nentul NicolaePARASCHIV.

Deplasarease va face cumijloacele detransport mi-litare, iartipurile detehnicã se vorîmbarca învagoane spe-

ciale.Nu este pentru prima datã când mi-

litarii piteºteni reprezintã imagineachimiei militare româneºti, într-un re-gistru pe care stau înscrise nume sonoredin Comunitatea Uniunii Europene. Auarãtat cã sunt competenþi ºi anul trecut,la douã misiuni cu aceeaºi cotã valoricãdin Grecia.

Scenariile pe care le vor avea înecuaþia de rãspunsuri pertinente au fostexersate de cãtre comandanþii de grupeºi servanþii posturilor de luptã, în tabãrade instrucþie de la Valea Poienii, dinluna iunie.

Pentru aproape o lunã de zile,chimiºtii militari din frumosul oraº,Piteºti, vor mãsura indicii de radiaþiechimicã de pe terenurile unde Alexan-dru cel Bun, domnitorul Moldovei, aluptat cu spahii lui Baiazid în anul 1410la Grunwald, în semn de prietenie curegele Poloniei de atunci, VladislavJagello. (C.D.C.)

Chimiºtii militari se vor instrui în Polonia

„„OOll tteeaannuu ll ””Pânã sã ajung în Smârdan la „Tragerile

de luptã cu echipajul ºi plutonul în apãrare,ziua” - trageri pe care pânã la urmã nu le-ammai vãzut pentru cã, din cauza unei avarii laun tun, nu s-a mai tras - am vizitat cazarmaBatalionului 284 Tancuri „Cuza Vodã” dinGalaþi.

S-au schimbat multe de la ultima meavizitã de acum vreo 2-3 ani, dar au mairãmas destule, încã, nerezolvate - de exem-plu, situaþia clãdirilor vechi ºi îmbãtrânitecare se dãrâmã singure sub propria lor greu-tate. Dar a fost reparat ºi cel de-al doileapavilion. S-au schimbat geamurile, uºile,instalaþia electricã, instalaþiile sanitare –sunt boilere ºi duºuri în fiecare spãlãtor(urma sã fie aduse de firma care fãceareparaþiile geamurilor cabinelor de duº), s-aschimbat faianþa ºi s-au reparat grupurilesociale. ªtiind cum arãtau acum câþiva ani,

de data asta, când am intrat în spaþiilerespective, nu-mi venea sã cred ce vedeam.

Mã întrebam: „E posibil, oare? Suntem înaltã lume? Una mai civilizatã ºi mai mo-dernã? Asta în timp ce ºeful de stat major,maiorul Marcel Marin îmi arãta, cu mândrie,„ce s-a mai fãcut” ºi pe la ei. N-au stat de-geaba.

Apoi, mergând spre clãdirile mai vechi,l-am întâlnit pe plutonierul ConstantinFleancu, ºeful echipei de cazarmare. „Acestaeste «Olteanul» nostru – mi-a spus MaiorulMarin. Un om destoinic, cu iniþiativã, pre-ocupat de situaþia clãdirilor ºi a spaþiilor dincazarmã. Este un bun meseriaº, face orice,este harnic ºi chibzuit.

A reparat blocul alimentar numai cuechipa sa de la cazarmare. A ºtiut sã-ºimotiveze ºi sã-ºi mobilizeze subordonaþii ºi afãcut minuni. Au fost ºi ceva probleme.Dupã ce au schimbat tot ce se putea schimbaau ajuns ºi aprobãrile pentru schimbarea gea-murilor. S-au pus din astea, moderne. Darcând au scos vechile tocuri, au constatat cãerau mai groase decât de obicei ºi bine încas-trate în zid. Smulgându-le s-a desprins ºi câteun rând de faianþã. Ce supãrat era...! Nunumai el, ci ºi subordonaþii sãi. Unii subor-donaþi i-au reproºat cã: «ne-ai grãbit ºi ne-aipus sã lucrãm bine, iar acum ãºtia cu ter-mopanele îºi bat joc de munca noastrã». Vãdaþi seama cã acum a trebuit sã ducã altãmuncã de lãmurire ºi de convingere cuoamenii. Dar a reuºit ºi au pus la loc toatãfaianþa. Numai dacã te uiþi atent se vedediferenþa. E omul pus la locul potrivit... ªtiece face”.

GGâânndduurr ii ºº ii ooaammeenn iiDin discuþie în discuþie, l-am întrebat pe

maiorul Marin care are doi copii (o fatã ºi unbãiat) depre venirea lui la Galaþi. El, de loc,„de pãmânt galben” cum se spune, este dinGalaþi, dar la terminarea ºcolii militare, în1987, a fost repartizat la Topraisar. Printrealtele, am aflat cã are de gând, într-un viitornu prea îndepãrtat, sã renunþe la haina mili-tarã. Am ascultat tot ce a spus ºi am întrebatfãrã sã mã mai gândesc: de ce?

Mi-a rãspuns prompt:- Da! Cred cã trebuie sã vã spun toatã

povestea. Când am ajuns l-a Topraisar, atunci în

1987, am cerut sã fiu mutat la Galaþi. Gene-ralul Zeca, comandantul unitãþii, m-a chematla el ºi m-a întrebat: „De ce vrei sã pleci?Cunoºti pe cineva mare?”. I-am rãspuns cã„nu cunosc pe nimeni ºi cã nu am casã, cãsunt tot felul de probleme...”. El a zis: „Bine!O sã ai ºi casã ºi butelie ºi tot ce îþi trebuie.Acum, la treabã! ªi când o sã mai ai pro-bleme sã vii ºi sã-mi spui. O sã fac tot posi-bilul sã nu-þi dau drumul. Anual pleacã cel

puþin 20 de oameni, la «ordinul» superiorilor,iar când mã plâng cã nu am oameni de ajuns,mi se spune «nu dumneavoastrã le-aþi dataprobare sã se mute? De ce vã maiplângeþi?». Aºa cã, pe tine n-o sã te las sãpleci.”

Dupã ce a început reorganizarea Armatei,am trecut prin mai multe unitãþi, iar în iulie2001 am ajuns la Focºani. La jumãtatea dis-tanþei dintre Galaþi ºi locul de naºtere alsoþiei. Toatã lumea era mulþumitã.

Când s-a mutat unitatea de tancuri dinFocºani la Galaþi, m-am mutat ºi eu. Aºa amajuns acasã. Se pare cã aºa a fost sã fie, sãajung, totuºi, acasã. Dupã ce mi-am luatlicenþa la Sibiu, n-am mai plecat. Dacã aº fiplecat deveneam doar un ofiþer cu numãrcare face naveta la familie, zilnic sau sãp-tãmânal.

Acum mã gândesc la cei ce vin. Sunt câþi-va cãpitani care pot sã-mi ia locul dacã plec.Cãpitanul Cruceanu are curs de stat major înAmerica, cãpitanul Tãnase este un om cumultã experienþã ºi cu misiuni în teatrele deoperaþii. ªtiu cã, oricare, îºi va face treabafoarte bine. Nu-mi fac griji. Plecarea mea ardebloca ºi sistemul cã ºi aºa cãpitanii se gân-desc: „nu mai pleacã vreun maior ca sã urc ºieu?”. Oameni ºi oameni!

Dacã s-ar elibera o funcþie, oamenii ar fistimulaþi sã înveþe, sã meargã la UNAp.,poate, cu speranþa cã vor ajunge locþiitori decomandant, apoi comandanþi. Altfel s-argândi, aici, la nivelul nostru, ºi alfel s-arcomporta oamenii.”

Discuþia, probabil, ar mai fi continuat,dar a trebuit sã mergem în poligon.

Paginã realizatã delocotenent-colonel Ion PAPALEÞ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 15 (249) din 15 august 2008 Pagina 3

Numele locotenent-colonelului Radu Smoilã,comandantul poligonului Smârdan, este cunoscut tutu-ror ofiþerilor din comandamentul Diviziei 1 Infanterie„Dacica” ºi cred, de ce nu, tuturor ofiþerilor dinDivizie.

Întâlnindu-ne la tragerile Batalionului 284 Tancuriam aflat cã, începând de luna aceasta, dumnealui, seconsiderã un tânãr pensionar. „Am pus armele în cui ºiþinuta militarã în ºifonier, dar îmi pare rãu cã mãdespart de colegi ºi de unitate. Totdeauna mã voi gândila ei.

ªi totuºi, e mai uºor sã pleci când ai semnat cu mânata raportul. Cel puþin ºtii ce faci. Atunci când ieºi lapensie, la împlinirea vârstei, «când te dã calculatorulafarã», parcã e mai greu... Mã duc sã mã odihnesc ºinumai dacã voi fi constrâns de împrejurãri îmi voicãuta de muncã...”.

A absolvit ºcoala militarã la Sibiu în august 1982 ºi,locotenent fiind, a primit repartiþie la Regimentul 285Artilerie, precursorul actualului Batalion 285. A intratîn Academia Militarã în 1989, iar în 1991 a fot numitºeful Biroului Operaþii ºi Instrucþie la Brigada 43 Arti-lerie. Dupã 4 luni a fost mutat la Brigada 65 Artilerie.Din 1996 este la poligon. În 1999 a fost numit ºef destat major, iar din 2002 comandantul poligonului.

Preocupându-se derealizarea unor progrese înmodul de organizare ºidesfãºurare a tragerilor cutoate categoriile de arma-ment, s-a implicat ºi a luatparte la mai toate aplicaþiile ºi exerciþiile care s-audesfãºurat în poligonul Smârdan – „Integrator ’96”,„Vis de Primãvarã”, „Vis de Toamnã”, „ROUEX”,„MILREX”. A participat activ la omologarea proiec-tilului tip sãgeatã românesc, a tancului TR-M1„Bizonul”, i-a condus pe militarii poligonului, pe tim-pul exerciþiilor cu cei din armata Marii Britanii, în2000, pe timpul exerciþiilor unitãþilor de tancuri aleitalienilor, în 2000, 2002, 2004, pe timpul tragerilor cuavionul A-10 al armatei SUA, cu “Mirajul” armateifranceze, ori cu avioanele armatei italiene.

A reuºit sã modernizeze, împreunã cu subordonaþiisãi ºi cu ajutorul financiar al eºaloanelor, spaþiile decazare ale unitãþii. Astfel, au apãrut ºi în poligon aerulcondiþionat, parchetul ...

Iese la pensie, dar gândul îi este tot la unitate. Îmispunea cã „Se simte lipsa fondurilor pentru moder-nizare, dar chiar ºi pentru menþinerea în stare operativãa bazei de instrucþie. Se alocã mai puþine fonduri decât

primesc oricare din unitãþile care vin aici la instrucþie. Legat de cazare, vã pot spune cã la italieni era mai

elegant în corturi decât la noi în dormitoare. S-a maifãcut câte ceva, dar nu e de ajuns. Sper sã facã ce maie de fãcut cei ce vor veni dupã mine.

În ultima perioadã m-am gândit ºi la foºtii ºi la actu-alii colegi; ºi la împlinirile ºi neîmplinirile care ne-aulegat ºi, pot spune cã, într-adevãr, trãiesc nostalgiatimpului tumultuos parcurs împreunã. Toate astea pen-tru cã poligonul e ca un mecanism... Dacã undeva cevanu merge, normal cã nici întregului nu-i e bine.Obþinerea oricãrei performanþe înseamnã un sacrificiu,indiferent de care...

Cariera militarã, prin natura ei, face ca uneorifamilia sã fie, aparent, neglijatã, dar se uitã cã, de fapt,aceasta este parte a oricãrei performanþe obþinute denoi, este parte a oricãrui succes al nostru, precum ºi aloricãrui insucces.

Dacã, sacrificiul fãcut ar fi conºtientizat de toþi,familia ar deveni resortul care susþine realizãrile ºi per-formanþele noastre. Chiar dacã am fost, de multe ori,departe de cei dragi, familia mi-a fost tot timpul alã-turi.”

Cu nostalgia timpurilor petrecute, împreunã cucolegii, prin poligon, locotenent-colonelul Samoilã s-aretras, conºtient, din primele rânduri ale Armatei ºi îºiva dedica timpul familiei sale, cea despre care a vorbitîntotdeauna aºa de frumos încât m-a fãcut sã iauaminte ca ofiþer mai tânãr.

Trãir i le unui coleg

Cu gândulla cei care rãmân

M-a uimit povestea unui coleg de-al meu de promoþie, despre un ofiþer al cãrui numefigura pe caseta tehnicã a unui ziar militar regional. Cu articolele publicate într-un stil ori-ginal ºi debordant, a reuºit sã impresioneze la nivelul Trustului de Presã al M. Ap. ºi sã de-vinã stagiar la publicaþia scrisã centralã. Aproape ºase luni de zile, a strãbãtut garnizoaneleþãrii ºi a creat genuri publicistice care au rãmas în arheologia memoriei instituþionale. Dar,orice început are întotdeauna ºi un final, care chiar dacã este lucid, mai conþine ºi un iz dedramã. Omul ar fi vrut sã rãmânã în echipa celor care slujesc prin armele lor, agenda,reportofonul ºi tastatura, pe frontul mentalitãþilor, obiceiurilor ºi tradiþiilor noastre militare.Sincer, tânãrul ofiþer a revenit cu o mare deziluzie la nava bazã, periodicul unde a deprinsjocul cuvintelor ºi sensurilor. Nu s-a putut realiza încadrarea lui la ziarul central, din cauzãcã se aºteptau noile formule de încadrare. Deºi, termenul a fost luna aprilie, totuºi, rea-litãþile au trecut de bariera fixatã pe suporþii curiozitãþii ºi cunoaºterii. Adept al principiu-lui ºi proverbului cã „ochii care nu se vãd se uitã”, ziaristul a solicitat sã revinã la redacþiacentralã, pe o poziþie notificatã „stagiu de pregãtire jurnalisticã”. Intenþia lui nu a coinciscu înþelegerea contextului de cãtre managerii de carierã. Pe motiv cã ofiþerul este încadratla o structurã ce nu mai þine de comunicare ºi politici editoriale, raportul personal a avut unînscris imperativ „NU”. Din bun-simþ civic ºi estetic, locotenentul nu s-a folosit de argu-mentul cã, pentru statutul de corespondent de campanie la nivel regional, are nevoie depregãtire continuã. Cu mare dificultate, a fost primit în audienþã de cãtre comandantulmarii unitãþi. Ofiþer cu experienþã ºi cu o putere de a interpreta realitatea peste limitelefirescului, comandantul jurnalistului, a revenit cu soluþionarea favorabilã a cererii. Bucurosnevoie mare, aspirantul în litere l-a informat pe mai marele manager în resursele umane cunoua decizie a ºefului instituþiei. Iniþial, specialistul de personal a dat semne cã a înþelesmesajul. Presat de fluxul informaþiilor, dar ºi de o conºtiinciozitate curioasã, a expediatcãtre structura superioarã varianta cu „negativul” decidentului. De aici, au începutduelurile între orgolii. Participanþii la înfruntãri, ofiþeri cu grade mult mai mari decât alelocotenentului, spun cã ei nu vor prezenta pentru avizare lucrarea cu cel de-al doilea punctde vedere al instituþiei, favorabil pentru adresant. Cum s-ar putea explica modificarea situ-aþiei iniþiale? Doar într-un singur mod. Se preferã atitudinea omului transformat într-omaºinã de spus „da”. Supravieþuirea o dã înþelepciunea gãsitã în adagiul „capul plecatsabia nu-l taie”. Doar logica formalã traduce cã sabia taie foarte uºor capul plecat. Încã nune-am maturizat social ºi psihic. Am rãmas tributari concepþiei cã toþi putem ºti de toate.Anunþãm cu tãrie cã înþelegem cum se primesc ºi se dau ordinele. Dar nu punem în prac-ticã decât eludarea lor. În orice caz, ofiþerul îºi exercitã atribuþiile într-un loc unde rezul-tatele muncii nu se vor poziþiona la standardele cerute. Cei care îl aºteaptã devin ºi einefuncþionali pe un domeniu de interes. Cine are de câºtigat? Probabil, nimeni. Doar duelulpe autostradã ne mai face semne prin miºcarea stânga, dreapta a ochiului care suportãnumai fluxul luminos încãrcat de lumenul superioritãþii inconºtiente. (C.D.C.)

Duel pe autostradã

Pagina 4

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 15 (249) din 15 august 2008

Institutul Internaþional de Cercetare „GfKCustom Research” a realizat, în primãvaraacestui an (martie-aprilie), un studiu ce a avut

în vedere nivelul de încredere a populaþiei în 20 degrupuri profesionale ºi organizaþii.

Potrivit studiului, pompierii se bucurã de cea maimare încredere în rândul populaþiei: 94%. Îiurmeazã, la micã distanþã, Armata - cu 90% cotã deîncredere ºi lucrãtorii din serviciul poºtal, cu 89%.

Biserica, una dintre instituþiile aflate mai întot-deauna în fruntea topurilor de tranziþie, se aflã înprezent pe locul al patrulea, cu 87%. Profesorii ºidoctorii se aflã pe locurile cinci, respectiv, ºapte: întimp ce dascãlii sunt apreciaþi de 85% dintre români,doctorii intrã în graþiile a 75% dintre aceºtia. Jur-naliºtii se aflã pe locul al nouãlea, cu 62%, iar poliþia,pe 12, cu 53%. În coada clasamentului se plaseazãpoliticienii, bancherii, avocaþii ºi magistraþii. Dife-renþele sunt însã mari ºi aici: în timp ce, în politi-cieni, se mai încred doar 14% dintre conaþionali, încazul bancherilor cota este de 36%, iar în cel al avo-caþilor ºi judecãtorilor - 42%. Nici managerii marilorcompanii, cu 46% cotã de încredere sau comercianþii,cu 44%, nu stau mult mai bine.

Biserica se afla acum trei ani pe primul loc înprivinþa încrederii românilor în instituþii. La momen-tul respectiv, 86,02% dintre cetãþeni spuneau cã aumultã sau foarte multã încredere în Bisericã. Urmapresa, cu 65,78%, apoi Armata, cu 65,04%, aratã unstudiu realizat în 2005 de Grupul de Studii Sociale.

Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, se pare, înceea ce priveºte justiþia ºi clasa politicã: magistraþiiadunau 29,62%, iar partidele politice - 19%. Poliþiaera de încredere pentru 41% dintre români.

Topul GfK mai relevã diferenþe importante întreEuropa de Vest ºi Europa Centralã ºi de Est cuprivire la încrederea acordatã managerilor marilorcompanii ºi directorilor executivi din publicitate.Astfel, în timp ce Vestul investeºte puþinã încredere

în cele douã grupuri profesionale (70% nu auîncredere în manageri ºi în directorii de publicitate),centrul ºi estul Europei le crediteazã cu o ratã aîncrederii de 50%.

AApprreecc ii ee rr ii aa ll ee EEuurrooppee iiddee VVeess tt ºº ii SSUUAA

Cifrele înregistrate la nivelul þãrilor occidentalenu diferã prea mult faþã de cele înregistrate pentruRomânia. Clasamentul privind încrederea situeazãpompierii pe primul loc, cu 91%, urmaþi de doctori(83%), profesori (82%), serviciul poºtal (76%),forþele armate (73%), poliþie (69%), firme de avo-caturã (48%), publicitate (32%) ºi politicieni (14 %).Politicienii polonezi se bucurã de cea mai ridicatãîncredere (27%), în timp ce, politicienii italieni seaflã la polul opus (6%). Turcii ºi americanii sunt, la

rândul lor, ceva maiîngãduitori cu aceastãcategorie - 22% îi vãdbine pe politicieni.

În Europa de Vest ºiSUA, aproximativ treisferturi dintre respon-denþi au încredere înpoliþie. Aceastã insti-tuþie stã mult mai slabîn Europa Centralã ºide Est, unde numai47% dintre partici-panþii la studiu auexprimat o opinie pozi-tivã.

Judecãtorii au fostconsideraþi deîncredere de cãtreaproximativ 60% dintreoccidentali, un procentasemãnãtor înregistrân-

du-se în Europa Centralã ºi de Est.”Privind în comparaþie rezultatele din 2007 ºi

2008 ale GfK, se remarcã o serie de modificãri depercepþie, atât în ceea ce priveºte mediul privat -managerii marilor companii, avocaþii -, cât ºi celpublic: armata, poliþia. Dacã încrederea în manageriimarilor companii ºi în avocaþi urmeazã un trenddescendent, serviciile publice de securitate - armata,poliþia - atrag un capital crescut de încredere din rân-dul populaþiei”, precizeazã studiul GfK România.Explicaþia stã, atât în felul în care au comunicatrespectivele categorii, precum ºi în importanþa arã-tatã de români faþã de securitatea personalã.

Studiul a fost realizat pe baza rãspunsurilor a19.760 de persoane din 19 þãri. Pentru România a fostfolosit un eºantion reprezentativ de 1.000 depersoane. (P.I.)

Cândva, domeniul activitãþiicivile a împrumutat de la cel militarstrategii, tactici ºi modele de plani-ficare, organizare ºi coordonare apropriilor obiective. Mai mult, prin-cipiile acþiunilor militare au fostinserate în sferele economicului, cumizele, mijloacele, riscurile ºi con-secinþele activate în conturareaviitoarelor ºtiinþe de marketing,management sau managementulmarketingului. Firesc, apare intero-gaþia în maniera definirii unui algo-ritm de tip militar conceput pe ceeace s-a preluat din domeniul civil. Cualte cuvinte, ce s-a transferat dindomeniul civil în cel militar, în ceeace priveºte componenta culturalã,spiritualã sau cea de înaltã tehnici-tate? Cred cã le datorãm celor dinmediul civil modelele de formularea schemelor logice pentru cer-cetarea operaþionalã, actul deciziei,matematizarea jocurilor de strategieºi, de ce nu, tehnologia construcþieipropriilor mijloace de luptã. A exis-tat o bunã perioadã de timp o pre-ocupare pentru dinamica economieide rãzboi. Ce presupunea? Maiîntâi, generarea unei infrastructuricu direcþionare cãtre mediul militar,apoi dezvoltarea ei, pânã la dimen-siunea standard, a bazei economicespecifice domeniului conflictual.Economia de rãzboi nu era genezascenariilor gândite de câþiva spe-cialiºti, ci avea temeiul juridic bineacordat la politica momentului.Instituþiile locale aveau prin mandatsã faciliteze cooperarea cu unitãþilemilitare, cu cele economice pentrucrearea unor convergenþe de opinii,idei, atitudini ºi fapte care sã asi-gure ducerea rãzboiului întreguluipopor.

Dacã ar fi sã profitãm dediscursul pro economia de rãzboi,cu certitudine întrebãm ºi despre

existenþa, pe atunci, a unui marke-ting de rãzboi. Din moment ce a fostvorba despre produse, preþuri ºi opiaþã de desfacere, credem cã aexistat un marketing de rãzboi, lafel cum s-au identificat ºi alteforme: marketing ecologic, marke-ting cultural etc. Ce se întâmplãastãzi? Ne mai trebuie un marketingde rãzboi, o strategie economicã, ostrategie a întreprinderilor? Optezpentru varianta afirmativã a rãspun-sului. Marketingul presupune, pelângã scopuri, obiective ºi activitãþide creaþie, profilurile psihografice ºidemografice ale actorilor, consuma-torii sau combatanþii. Diferenþa din-tre strategiile de tip militar ºi celede tip marketing este una semnifica-tivã. Dacã la primele vorbim despreviolenþã, despre alianþe ºi înþelegericu eforturi orientate cãtre victorie,la strategiile de marketing, jocurileþin doar de unitãþile economice ºiieºirile lor în spaþiul public. Indife-rent de cum ordonãm tipurile destrategii militare sau pe cele demarketing, va trebui sã studiemcum se proiecteazã ele pefenomenul rãzboiului. Pentruprimele, recunoaºtem cã ele seregãsesc pe toatã durata conflictuluiºi se reflectã prin valoarea pla-nurilor de acþiune ºi resursele alo-cate. Când ne referim la cele demarketing, acceptãm ideea cã sepotrivesc mai mult secvenþial, adicãla începutul conflictului ºi lasfârºitul lui. În orice caz, discursulconturat pânã acum dezvãluieintenþia de a spune cã existã unmarketing al rãzboiului. Spuneacineva cã nici rãzboaiele nu vor maifi ca altãdatã. În locul tancurilorgrele de mari calibre, vor apãreainteligenþele artificiale mânuite decãtre combatanþii erei informatice.Cu siguranþã, dotãrile de tip high-

EExxiissttãã uunn mmaarrkkeettiinngg ddee rrããzzbbooii??

Am notat în ultimii treiani aproape trei sute de sem-nale din instituþie. Doar zeces-au confirmat. Celelalte aurãmas în recuzita zvonurilor,mai mult sau mai puþinbenefice pentru confortulnostru psihic. Sunt marcatde amprenta unui context decomunicare ce a generatzvonul cã ordonanþa pentrumilitari va mai fi valabilãdoar pânã la sfârºitul anului2008. Deºi pânã acum nus-au emis ipoteze despreintenþiile decidenþilor de aînlãtura stereotipia, totuºi,colportorii ºi-au fãcut mese-ria. Durerea a fost cã, prinunele locuri, au optat sã iasãdin sistem ofiþeri, maiºtrimilitari ºi subofiþeri cuexperienþã, de ale cãrorcompetenþe ar fi fost nevoieîn generarea parametrilor deimagine ºi performanþãorganizaþionalã. Avem oachiziþie spiritualã pentrucare mulþi ne invidiazã. Suntmilitari de carierã avizaþi înconcepþia tacticilor de con-tracarare a zvonurilor. De laei, ne-au rãmas, atât cât s-aputut, ideea cã un zvon seatenueazã prin mai multeatitudini de sfidare, simpleºi garantate pentru succes.Una spune despre gãsirea

sursei, a emitorului. A douane învaþã sã comparãminformaþia oficialã cu ceacontrafãcutã. ªi, în sfârºit, atreia ne sugereazã sãdevenim ironici, sã po-ziþionãm umorul pe o treaptãsuperioarã tragicului.

Din clipa în care accep-tãm sã trãim într-un spaþiuierarhic, relaþional, ar meritasã ne asumãm ºi riscurilezvonurilor. Ele au fost, suntºi vor fi, atât cât ºi existenþanoastrã parcurge ciclulevoluþiei noastre biologice.Interesant mi s-a pãrut cumau concluzionat cercetareazvonului specialiºtii în psi-hologia socialã. Potrivitipotezei lor, gurile oame-nilor le astupã þãrâna, iar pecele ale apelor, vapoarele.Zvonul îºi face meandreleacolo unde intervine vidulinformaþional. Parþial,creeazã o pseudo opinie ºiantreneazã mai multemoþionalul receptorilordecât raþionalul. M-am con-fruntat într-un dialog delungã duratã cu un plu-tonier-major din garnizoanaîn care am domiciliul. Amfost impresionat de câtecunoºtea. Cã vom primisporuri salariale, dar nu seva mai acorda indemnizaþia

de chirie, cã cei cu ovechime mai micã de zeceani vor primi echipamentulconform drepturilor ºi nucontravaloarea, cã nu vormai ieºi la pensie ofiþerii ºisubofiþerii, singura excepþieva fi la gradele de locote-nent-colonel ºi colonel. Mãmiram la fiecare emanaþiecognitivã, gest care nu i-ascãpat iniþiatorului de emoþiiasociate. Sincer, nu auzisemnimic din ceea ce mi s-aspus, dar puteam lega infor-maþiile de ceea cecunoºteam. Cu o tehnicã deredirecþionare a motivelor ºiintereselor partenerului meuvorbãreþ, am ieºit de subpresiunile unor argumentepro sau contra celor devenitepreocupãri de duratã.Rãmân la ideea cã adevãruleste pretutindeni, dar nu îlrecunoaºte decât cel care îlcautã. Când renunþi lacãutare, vei lua de bunãorice emanaþie mai mult saumai puþin avizatã. ªi încãceva. Ironia aduce bucuria,iar oficialul sfideazã tri-vialul. ªi atunci, nu vi separe la modã ca gurile apelorsã le astupe vapoarele?

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Ton ºi monoton

Gurile apelor le astupã vapoarele

tech, sunt filiaþii ale fluxurilor de marketing economic, tehnologic ºi ºtiinþific. Pe timp deconflict, se intensificã producþiile în serie ºi achiziþiile publice.

Rãzboiul, pentru a se putea duce, trebuie studiat cu exactitate ºi asigurat cu tot ceea cetrebuie. Verbul în formã de participiu „asigurat”deconspirã o legãturã fãrã echivoc întremarketing ºi rãzboi. Punctul de vedere devine interesant pentru simplul fapt, cel potrivitcãruia, existã rãzboi, dar ºi un marketing pe mãsurã. De ce? Pentru simplul argument cãdisciplina militarã nu admite variante sau excepþii. Prin multe alte caracteristici, mar-ketingul o are ºi pe cea numitã disciplinã. Rãzboiul nu poate avea un final, dacã nu existãdisciplinã. Logica formalã ne faciliteazã percepþia cã existã un marketing al rãzboiului.

Românii au încredere în Armatã

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5Curierul ARMATEINr. 15 (249) din 15 august 2008

EEmmooþþiiiillee,, bbuuccuurriiaa ººii ttrriisstteeþþeeaa aauu ccoopplleeººiitt ssuutteellee ddeessuufflleettee ((rruuddee ººii mmiilliittaarrii)) aaffllaattee ppee ppllaattoouull uunniittããþþiiii ddiinnGGaallaaþþii,, ppee ttiimmppuull cceerreemmoonniiaalluulluuii ddiinn 88 aauugguusstt,,ddeessffã㺺uurraatt îînn cciinnsstteeaa ssoossiirriiii ddiinn ddiiffiicciillaa mmiissiiuunnee ddiinnTTeeaattrruull ddee OOppeerraaþþiiii AAffggaanniissttaann.. OO mmiissiiuunnee îînnddeepplliinniittããccuu ssaaccrriiffiicciiii uummaannee ººii mmaatteerriiaallee.. CCaa îînn oorriiccee ccoonnfflliiccttaarrmmaatt,, aauu ffoosstt ººii ppiieerrddeerrii - ppee ccââmmppuull ddee lluuppttãã aauuccããzzuutt,, llaa ddaattoorriiee,, ddooii bbrraavvii oossttaaººii ººii aauu ffoosstt ººaapptteerrããnniiþþii..

AAppee ll uu ll ee rroo ii ll oo rrCeremonialul ce a avut loc la Galaþi, pentru sãrbã-

torirea sosirii din Afganistan a Batalionului 300 Infan-terie „Sfântul Andrei”, s-a desfãºurat în prezenþa mi-nistrului Apãrãrii, Teodor Meleºcanu, a locþiitoruluiºefului SMFT, generalul-maior dr. Ion Bârloiu, acomandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, gene-ralul-maior Nicolaie Dohotariu, a comandantuluiComandamentului 2 Operaþional Întrunit, generalul debrigadã Dan Radu-Ghica, a comandantului Brigãzii282 „Unirea Principatelor”, generalul de brigadãCãtãlin Tomescu, a prefectului judeþului Galaþi,Gabriel Panaitescu, a Preasfinþiei Sale Crãciun Casian,episcopul Dunãrii de Jos ºi a invitaþilor - conducãtoride instituþii din administraþia localã a oraºului.

Rudele militarilor – soþii, mame, taþi, fraþi ºi surori,cumnaþi ºi cumnate – ºi prietenii s-au bucurat nespusvãzându-ºi ostaºii întorºi teferi dupã o misiune de ºaseluni în provincia Zabul a Afganistanului. Acolo, înlupta cu „talibanii”, nu rareori le-a fost pusã în pericolviaþa. Din pãcate, au fost ºi doi militari cãzuþi la dato-rie, sublocotenentul (post-mortem) Ionuþ CosminSandu ºi sublocotenentul (post-mortem) MariusClaudiu Covrig ºi ºapte rãniþi: Doru Hamza, MariusApostol, Alexandru Drugan, Silviu Atanasiu, IonelVasluianu, Mihai Zbughea ºi Marius Barbu.

Pentru familiile celor doi militari cãzuþi, momentul„Apelului solemn” a fost unul de comemorare. Dinrândul ostaºilor aliniaþi pe platou, ei nu au mai rãspunsprecum camarazii lor - „„PPrreezzeenntt””.

A urmat ceremonialul religios, oficiat de un soborde preoþi în frunte cu episcopul Dunãrii de Jos, PSCasian Crãciun, care a cuprins ºi o slujbã de pomenireîn memoria eroilor cãzuþi la datorie.

OOrrdd ii nnee ºº ii mmeeddaa ll ii iiMinistrul Apãrãrii, Teodor Meleºcanu, a înmânat:

Ordinul „Virtutea Militarã în Grad de Cavaler”, cuînsemne de rãzboi,locotenent-coloneluluiAdrian Soci, locotenen-tului Ciprian-MariusZainea, sublocotenentu-lui Felix Claudiu-AndreiGrandel; Ordinul „Vir-tutea Militarã în Gradde Cavaler”, cu însemnepentru militari, maioru-lui Dragoº FlorinAgavriloaei; OrdinulNaþional „ServiciulCredincios, în Grad deCavaler”, cu însemne derãzboi, sublocotenentu-

lui Dan Marius-Vasile Apostol; Medalia Naþionalã„Serviciul Credincios”, clasa a II-a, cu însemne derãzboi, plutonierului-major Constantin Mihai Sbughea,

sergentului-major Alec Dumitru-Daniel Drugan;Medalia „Bãrbãþie ºi Credinþã”, clasa a III-a, cuînsemne de rãzboi, plutonierului Luigi Hrisafopol, plu-tonierului Constantin Marius Paraschiv, sergentului-m a j o rG h e o r g h eNicolae Alecu,se rgen tu lu i -major PetreDãnuþ Dibu,se rgen tu lu i -m a j o rG h e o r g h eV a l e n t i nTarbã, capo-ralului Liviu-C o n s t a n t i nOlteanu, capo-r a l u l u iValentin Panã, soldatului Sorin Gurgui, soldatuluiFlorin-Claudiu Murgoci; Medalia Naþionalã „ServiciulCredincios”, clasa a III-a cu însemne de rãzboi, capo-

ralului Vasile Silviu Atanasiu, caporaluluiGheorghe Ionel Vasluianu, caporaluluiGrigore Marius-Cãtãlin Barbu,fruntaºului Gheorghe Doru Hamza;Emblema de Merit „În Slujba Pãcii”,clasa a III-a, sergentului ConstantinMarius ºi caporalului Vasile SilviuAtanasiu.

Cuvintele de laudã pentru militari auvenit ºi din partea celui ce a condusaceastã misiune, locotenent-colonelulAdrian Soci. În cuvântul sãu, comandan-tul Batalionului 300 Infanterie a reamintitfaptul cã cei din subordinea sa au trecutprin momente dificile ºi cã s-au confrun-tat cu situaþii complicate, cãrora, însã,le-au fãcut faþã cu pricepere ºi curaj.

Prefectul judeþului, GabrielPanaitescu, în cuvântul sãu a mulþumitmilitarilor, comandantului batalionuluipentru îndeplinirea misiunii, iar familiilor

celor cãzuþi la datorie le-a transmis cã ºtie cã „nimicnu-i poate înlocui pe cei pierduþi, dar cã jertfa lor i-adus în mijlocul eroilor neamului... Îi vom pãstra veºnicîn amintire ºi ne vom pleca în faþa celor cãzuþi... pen-tru cã eroii nu mor niciodatã”.

Dupã ce le-a urat bun venit, ministrul Apãrãrii le-aadus mulþumiri militarilor pentru cã au fãcut dovada

profesionalismului lor ºi pentru cã au pus în aplicareceea ce au învãþat pe timpul instruirii, confirmând încão datã pregãtirea militarilor români. „Aþi confirmat,încã o datã, statutul de militari profesioniºti... Dinnefericire, oricâte cuvinte am spune nu pot alina du-rerea pentru cei pierduþi. Ne vom aduce aminte întot-deauna de spiritul de sacrificiu al celor cãzuþi la dato-rie... Adresez cele mai sincere aprecieri caporaluluiMarin Gheorghe Palanga, cel care a acoperit cu focretragerea ºi salvarea celorlalþi camarazi pe timpulincidentului în care ºi-au pierdut viaþa cei doi cama-razi... Sacrificiile nu pot fi fãcute în zadar. Vã cer sãtrageþi învãþãmintele necesare din cele întâmplate ºi sãle puneþi în aplicare pe timpul pregãtirii viitoare”.

Reîntorºi acasã, militarii gãlãþeni sunt conºtienþi cãvor urma ºi alte misiuni. Important este cã nu se vorschimba ºi cã vor face totul pentru încheierea cu succesa acestora.

Sergentului-major Daniel Drugan, care s-a aflat înacelaºi transportor în care ºi-a gãsit moartea MariusClaudiu Covrig i-a fost greu sã vorbeascã despre asta,însã, în cele din urmã, a spus cã, dacã i s-ar cere sã seîntoarcã acolo, ar face-o, „pentru cã asta este datorialui... Se ºtie de cei doi colegi pierduþi, dar toþi ºtiamcând am plecat cã astea sunt riscurile. Dumnezeu sã-iierte!... Ei vor rãmâne mereu în memoria noastrã...”.

PPeessppeecc tt ii vveeAlãturi de familiile îndoliate ºi alþi gãlãþeni au tre-

cut prin momente grele atunci când au auzit cã fiii sausoþii lor au fost rãniþi la datorie. De aceea, ministrulApãrãrii a fost întrebat dacã „pierderile suferite audeterminat guvernul sã ia mãsuri clare privindretragerea trupelor româneºti din zonele de conflict ºi,în special, din Irak”.

Ministrul Apãrãrii, Teodor Meleºcanu, a declarat cã„într-un orizont de timp de unu-doi ani, acest procesva începe, pe mãsurã ce trupele irakiene vor prelua totmai multe sarcini directe privind asigurarea secu-ritãþii”.

Totodatã, ministrul Apãrãrii a subliniat importanþatrupelor militare româneºti dislocate în teatrele deoperaþii: „Orice lucru are un preþ. România a plãtitacest preþ, atât cu sacrificiul suprem, cât ºi cu alte sa-crificii. Problema se pune prin a contribui la asigu-rarea stabilitãþii în lume, nu doar prin trimiterea deforþe militare, ci ºi prin implicarea în procesul dereconstrucþie a Afganistanului sau a Irakului, împre-unã cu forþele aliate”.

Securitatea militarilor români este la felde importantã pentru conducerea þãrii, pre-cum programele din învãþãmânt, sãnãtatesau infrastructurã, a apreciat ministrulTeodor Meleºcanu. A continuat sã vor-beascã despre programele de modernizaretehnicã a Armatei. „Deja primele 10 trans-portoare elveþiene din cele 31 au ajuns înRomânia. Transportoarele «Pirania» auintrat în dotarea Batalionului 26 Infan-terie din Craiova. Acest batalion urmeazãsã plece în misiune în Afganistan. Noiletransportoare sunt printre cele mai mo-derne ºi vor asigura o mai bunã securitatemilitarilor noºtri.”

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

MMii ll ii ttaa rr ii ii BBaattaa ll ii oonnuu ll uu ii 330000 II nn ffaann ttee rr ii ee „„SS ffâânn ttuu ll AAnnddrree ii ”” ss -aauu îînn ttoo rr ss aaccaassãã

Tristeþe º i mândrie

La “Apelul solemn”, Ionuþ ºi Claudiu au rãspuns “Prezent” prin inimile camarazilor lor

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 15 (249) din 15 august 2008Pagina 6

Uneori, plãcerea de a rãsfoi cronicile bãtrâne secompleteazã cu o strategie aparte, pe fondul subiecti-vitãþii noastre, generate de aºa-zisa minimalizare agradelor de semnificaþii pentru informaþiile procuratedin surse, aparent deschise. Pentru a putea spune cãavem o tradiþie într-un domeniu, cum ar fi cel al diplo-maþiei, de exemplu, ne sunt obligatorii premisele,cercetãrile ºi investigaþiile, stabilirea alternativelor,determinarea variantei convenabile ºi apoi evaluareastudiului. Aºa s-a procedat cu activitatea spãtaruluiNicolae MILESCU, a cãrui misiune diplomaticã a fost,în structura ei de adâncime, o muncã informativã întoatã profunzimea noþiunii, al cãrei vector s-adirecþionat spre menþinerea þãrii pe fluviul civilizaþieiºi culturii universale.

Conf i rmat de V IP -uu r i l e v rem i iDin memoriul original, citim cã Nicolae MILESCU

era fiul boierului moldovean Gavrilã, moºier la Mileºti,lângã Vaslui. Nicolae ºi-a început pregãtirea la Acade-mia lui Vasile Lupu de la Trei Ierarhi ºi a finalizat-o laºcoala Patriarhiei din Constantinopol, unde pe lângãlecþiile de istorie, teologie ºi filozofie, a avut aptitudiniºi pentru învãþarea limbilor latinã, greacã veche,neogreacã, slavonã ºi turcã. ªansa de a se împrieteni cuDosoftei, viitorul patriarh al Ierusalimului i-a fost debun-augur în ceea ce s-a numit activitate informativãpro popoarele creºtine subjugate de turci.

Titlul de spãtar i l-a oferit domnitorul GheorgheGhica (1658-1659). Dupã ce Ghica ºi-a încheiat pre-rogativele de mai marele Þãrilor Române, Milescu arevenit în Moldova, la curtea domneascã a lui ªtefãniþãLupu, colegul sãu de la ºcoala Patriarhiei din Constan-tinopol. Aici, în preajma lui ªtefãniþã(1659-1661), atradus câteva lucrãri din limba greacã ºi s-a dovedit unmaestru în arta investigaþiilor despre originea latinã apoporului român. Ne scapã motivele care l-au determi-nat pe Milescu sã fie autorul organizãrii unui complotcare sã îl îndepãrteze de pe scaunul domnesc pe pro-tectorul sãu, ªtefãniþã Lupu ºi sã îl aducã pe un fostocupant al scaunului Moldovei. Chiar dacã simpatizacu fostul domn al Moldovei, Constantin ªerban, fugitîn Polonia, lui Milescu tot nu i se recunoaºte vreo cir-cumstanþã atenuantã.

Dip lomat º i ce rce taºde agen tu rã

Conflictul cu domnul ªtefãniþã Lupu i-a fost o marespaimã lui Milescu. Odatã ajuns în faþa stãpânului sãu,

cãrturarul Nicolae ºi-a pierdut nasul, pentru cã aºa i-agrãit vodã cãlãului. Noroc de fazele incipiente alechirurgiei plastice, care i-au folosit pentru a trece pestehandicapul dureros ºi inestetic. Graþie unor filiaþii spi-rituale cu fiul fostului sãu protector, Grigore Ghica,ajuns ºi el domn al Þãrii Româneºti, Nicolae Milescueste numit agent diplomatic la Poartã. Este instruit pen-tru munca operativ-informativã ºi chiar îi oferã datepertinente ºefului sãu, refugiat la timp în Viena.Milescu devine mesagerul nostru la curþile marilordomni ºi regi din Pomerania, Suedia ºi chiar din Franþalui Ludovic al XIV-lea. De ce a contat în ecuaþia acþi-unii informative cãrturarul român? Pentru cã a fostsperanþa românilor de a obþine ajutorul Rusiei în luptalor pentru înlãturarea stãpânirii otomane.

Pentru Nicolae Milescu, anii 1674 ºi 1675 au avutîn traseul lor multe semnificaþii ale registrului sãu deimagine ºi de notorietate.

Domnul Moldovei, ªtefan PETRICEICU, i-a trans-mis rugãmintea de a fi disponibil pentru o mijlociresocialã pe lângã þar ºi de a-i propune acestuia sã ledeclare rãzboi turcilor, slãbiþi de înfrângerile pricinuitede cãtre polonezi. Nici Constantin ªerban, fostul domnal Moldovei, nu a fost neglijent cu puterea spiritualã ºiinfluenþa lui Milescu. Mitropolitul Dosoftei alMoldovei l-a susþinut pentru statutul sãu de reprezen-tant diplomatic, atitudine care s-a reflectat, în anul1675, când la Pekin, a fost nominalizatã o ambasadãrusã a cãrei comandã era pusã în competenþa spãtaruluiMilescu. Printre multe îndeletniciri de facturã protoco-larã, cãrturarul a avut ºi strategia de culegere a infor-maþiilor cu interese pentru decidenþi. Spre pildã, i secerea „Sã afle neapãrat ºi fãrã vreo urmã de îndoialãdacã în viitor vor domni relaþiile de prietenie ºi dedragoste reciprocã între maiestatea sa, þarul ºi bogdi-hamul Chinei”. De asemenea, trebuia sã descopere prince teritorii ºi ulusuri sau þinuturi ale nomazilor ar fi dru-mul cel mai potrivit din Siberia în China ºi, dacã prinlocurile acelea, supuºii þarului n-ar fi expuºi vreuneiprimejdii. Dacã Milescu a executat ordinele antreno-rilor sãi într-ale muncii de informaþii ºi cercetare, nuºtim. În schimb, punerea cap la cap a modelelor pentruordinele de acþiune ºi tipologia rapoartelor transmise,pot fi astãzi cele mai fidele variante pentru studiile desituaþie localã ale forþelor de cercetare în zonele cuinteres informativ.

Doar pentru a conchide, jurnalul cãlãtoriei în Chinascris de spãtarul Milescu este cel mai pertinent tratatdespre ºtiinþa cercetãrii. Aºa cum genovezii l-au avutpe Marco Pollo, inventatorul cuvântului milion, pio-nierul cercetãrii terestre, aºa ne mândrim ºi noi cu eru-ditul Milescu, vigilentul cercetaº de agenturã ºi diplo-matul de excepþie, într-o perioadã pur româneascãnebântuitã de tripotajele domniilor fanariote. (C.D.C.)

ªtiinþa diplomaþiei de la spãtar se trage

Miercuri, 6 august, la Mau-soleul Mãrãºeºti, a avut loc cere-monialul militar ºi civil pentrucinstirea eroilor cãzuþi, în urmãcu 91 de ani, în triunghiul de focal Mãrãºeºtiului, Mãrãºtiului ºiOituzului. Au fost prezenþicomandantul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, generalul de divizieNicolaie DOHOTARIU, coman-dantul Brigãzii 282 Mecanizate„Unirea Principatelor”, generalulde brigadã Cãtãlin TOMESCU,oficialitãþi militare ºi civile,unitãþi ºi subunitãþi din subor-dinea Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, studenþi, elevi ºi turiºtiromâni ºi strãini.

Momentul „Mãrãºeºti 2008”a fost reuºit în ceea ce priveºteorganizarea ºi retorica sim-bolurilor modelatã pe dispozi-tivele militare, ritul religios ºidepunerea coroanelor de flori lamormintele celor jertfiþi pentrulibertatea noastrã. Douã oreîncãrcate de emoþii asociate aufost pentru cei prezenþi argumen-tul pozitiv al educaþiei noastrecivice ºi certitudinea, cã printradiþie, ne câºtigãm experienþapentru a ne poziþiona cu fermitatepe locurile onorante, girate despaþiul culturii europene.

Am fost respectuoºi faþã decei care au ºtiut sã spunã, atunci,în cea de-a ºasea zi de augustfierbinte, a lui 1917, cã „Pe aici,nu se trece!”. De la ei, am înþelesmaturitatea credinþei lor în ideeade libertate, de adevãr ºi vitejie.Cu armele lor, puºtile cumitralierã, mitralierele pe afe-turile grele au apãrat potecile demunte, au acþionat pentru uzura ºihãrþuirea inexpugnabilului fascistºi au dezvoltat ofensiva pe

adâncimi mari. Românii nu auaºteptat premiile de recunoºtinþã.Ei s-au mulþumit cu hectarele depãmânt eliberate de cizmelecotropitorilor ºi au trãit cu spe-ranþa cã urmaºii lor îi vor pomenipentru curajul ºi biruinþele lor.

Armata Românã a deschis onouã filã a istoriei militarenaþionale. Pe care stau aliniatediscursurile armonizate ºi organi-zate pe probe, dovezi ºi motive cespun cã oºtirea este puterea, esteviitorul patriei noastre.

Mãrãºeºtiul a devenitempireul în care s-au rugat toþicei care þin în piepturile lor ofãrâmã de iubire pentru viitor.Nu, nu este o eroare în text. A-tunci când vorbim despre trecut,înseamnã cã înþelegem viitorul.Celor care nu înþeleg viitorul, lesugerãm cã nu vor mai puteacuprinde cu braþele prezentul.Alocuþiunile rostite de cãtre ofi-cialitãþile militare ºi civile auavut metaforele lor de a convingeauditorul, cã de când ne-am scrisistoria, puterea de viaþã a unuistat s-a manifestat întotdeaunaprin tãria braþelor sale armate.

Dupã 91 de ani, vorbim cuemoþie despre cei care au cutezatca prin jertfe sã devinã eroi le-gendari. Atunci, în august 1917, afost o epocã extraordinarã în careau acþionat oameni extraordinari.ªi gestul de sacrificiu al celorcare se odihnesc pe dealurileMãrãºeºtilor ne-a adus astãzi,într-un august la fel de fierbinteca cel din 1917, la morminteleîncoronate cu flori, în faþa cãrorane înclinãm pentru multe minuteºi le acordãm respectul ce se þinede mânã cu veºnica recunoºtinþã.

Maior Toni ENE

De 91 de ani, în perimetrul pildei omeniei

Biserica a pãznuit la 6 augustSchimbarea la Faþã a Domnului nostruIisus Hristos, unul din cele 12 prazniceîmpãrãteºti, numitã în popor ºi Preo-bra-jenia sau Probojenia (denumireaslavã a sãrbatorii). Este sãrbãtoareaSchimbãrii minunate la Faþã a Dom-nului, în muntele Taborului înainteaucenicilor Petru, Iacov ºi Ioan, arãtân-du-le lor slava Sa, pe cât li se putea,pregãtindu-i astfel pentru Patima ceade bunã-voie, dar ºi vestindu-leÎnvierea cea din morþi ( Matei XVII, 1-9 ; Marcu IX, 2 - 9 si Luca IX, 28 -36).

Dacã la început sãrbãtoarea marcaaniversarea anualã a sfinþirii bisericiizidite de mama împãratului Constantincel Mare, Elena, pe muntele Taborului,în secolul al IV-lea d. Hr., aceastaîncepe sã aibã un loc aparte în rândulmarilor praznice. Tradiþia consemneazãcã generalizarea sãrbãtorii în ImperiulBizantin a avut loc abia în secolul alVIII-lea dupã Hristos. Atât în Rãsãrit,cât ºi în Apus, serbarea ei începe sã fiemenþionatã în documente din primajumãtate a secolului V, de când avemcuvântãri festive în cinstea ei, de lapatriarhul Proclu al Constantinopolu-lui, patriarhul Chiril al Alexandriei ºi

papa Leon cel Mare. O gãsim indicatãºi într-un calendar liturgic local alIerusalimului din sec. VII, iar însinaxarele constantinopolitane ºi în altecãrþi liturgice, manuscrise greceºti,apare pe la începutul secolului VIII. Însec. VIII, Sf. Andrei Criteanul ne-alãsat o frumoasã predicã festivã laaceastã sãrbãtoare. Sãrbãtoarea erageneralizatã în tot Rãsãritul pânã însec. VIII, când Sfinþii Ioan Damaschi-nul ºi Cosma de Maiuma compunimnuri pentru slujba zilei.

La o sãptãmânã de la vestireapatimilor, Iisus s-a retras sã sereculeagã ºi sã se roage. El i-a luat cuSine pe apostolii Petru, Iacob ºi Ioan ºis-a suit în muntele Taborului. Aici, pecând se ruga Tatãlui ceresc, “S-aschimbat la faþã înaintea lor ºi astrãlucit fala Lui ca soarele, iarhainele Lui s-au fãcut albe ca lumina.ªi s-au arãtat lor Moise ºi Ilie vorbindcu El” (Mt 17, 2-3). Copleºiþi debucurie, cei trei apostoli ar fi dorit sãrãmânã acolo pe veci. De aceea, Petruexclamã: „Doamne, bine este nouã sãfim aici. De voieºti sã facem trei colibe:Þie una, lui Moise una ºi lui Ilie una.”Însã, pe când grãiau, iatã un nor lumi-

nos i-a umbrit ºi glas din nor a zis:„Acesta este Fiul meu cel iubit în caream binevoit, pe Acela sã-L ascultaþi”(Mt 17,5). Acest glas s-a mai auzit odatã la Botezul Domnului în Iordan,când Duhul Sfânt s-a coborât peste Elîn chip de porumbel.

Curând dupã aceasta, norul ºi ceidoi prooroci au dispãrut, iar Domnulcu cei trei apostoli au rãmas singuri. Pecând coborau din munte, Mântuitorulle-a poruncit sã nu spunã nimãnuivedenia aceasta pânã când Fiul Omuluiva învia din morþi. Sãrbãtoarea Schim-bãrii la Faþã este prin excelenþã aceea aîndumnezeirii naturii noastre omeneºtiºi a participãrii trupului nostru trecãtorla bunurile veºnice, care sunt mai pre-sus de fire.

În aceastã zi, se aduc în biserici pri-noase din struguri, se binecuvinteazã ºise împart (obicei creºtin vechi, amintitîn canonul 28 al Sinodului Trulan). Înunele pãrþi, (Biserica rusã) în aceastã zise face în biserici ºi la cimitirepomenirea generalã a morþilor ºi maiales a eroilor morþi pentru apãrareapatriei.

Daniela ÞÃRUªI

AGENDÃ CULTURALÃ Schimbarea la Faþã a Domnului nostru Iisus Hristos

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

"Romanul lui Stelian Tãnase este o replicã la romanul -la «poemul», cum îl numeºte Gogol - «Suflete moarte». Esteo replicã la un nivel metafizic, pe care nu orice carte de

prozã îl poate atinge, ºi nu doar una înplan evenimenþial, al prezentuluidesfãºurãrii narative. (...) Este un romanîn acelaºi timp satiric ºi tragic, în carescriitorul dovedeºte un foarte bun simþ alsituaþiilor comice, al absurdului exis-tenþei, urmãrind, cum el însuºi o spune, oîntreagã categorie de personaje secun-dare care fojgãie în aceastã lume dez-gustãtoare." (Gheorghe Crãciun, Revista22)

"Prozatorul, urmând o direcþie inauguratã în literaturaromânã de Caragiale, priveºte rãul dintr-o perspectivã careeste abia în al doilea rând moralã, socialã sau politicã, vãdin-du-se a fi una esenþialmente ontologicã. Filtratã printr-oasemenea opticã, povestirea «neorealistã» se converteºteîntr-un veritabil scenariu apocaliptic, care urmãreºterãdãcinile metafizice ale rãului...

Marile teme ale cãrþii lui Stelian Tãnase rãmândecãderea ºi prãbuºirea lumii. Tehnica neorealistã, subordo-natã unei viziuni în care recunoaºtem dimensiunea beneficãa parodiei postmoderniste, are toate caracteristicile unui actde exorcizare." (Octavian Soviany)

Cartea din vitrinãPPllaayybbaacckk

LECÞIA DE ISTORIE

August - hotarul dintre varã ºi toamnã

August este luna în care se adunã roadele pãmântului ºise face pregãtirea pentru toamnã. Una dintre cele mai impor-tante sãrbãtori ale acestei luni, în tradiþia popularã, esteObrijenia sau Pobojenia, care are loc de Schimbarea Faþã. Înaceastã lunã, se încheie seceriºul, satul începe arãturile detoamnã, femeile pregãtesc rezervele pentru toamnã, selucreazã în vie.

În aceastã zi, se împart struguri ºi prune pentru sufletulmorþilor. Tocmai acum nu e bine sã pleci în cãlãtorie, pentrucã s-ar putea sã te rãtãceºti, spune tradiþia. Se spune cã cinese roagã în aceastã zi sã scape de o patimã, precum cea abeþiei, are toate ºansele sã se vindece. Se spunea cã dacã înpostul Adormirii Maicii Domnului plouã mult, se anunþã ºio ninsoare bogatã pentru iarna ce va urma.

L a“ M u z e u lÞ ã r a n u l u iR o m â n ” ,ª o s e a u aKiseleff nr.3, sector 1,B u c u r e º t i ,este deschisã“Galeria dea r t ãþãrãneascã”,

compusã din “Magazin ºi Librãrie”. În Magazin se comer-cializeazã : obiecte vechi, în regim de consignaþie (de genul

antichitãþilor din zona Lipscani), lucruri noi, executate demeºteri agreaþi ºi podoabe ocazionale. Se acceptã car-durile. În librãrie existã produse ale editurilor proprii, darºi ale altor edituri, din zona de preocupãri, inclusiv, lite-raturã tematicã. Mai existã un bufet. La toate aceste

anexe, intrarea se face prin poarta lateralã, nefiind necesarãcumpãrarea biletului de intrare.

“Muzeul Þãranului Român” posedã o salã de conferinþecu 400 locuri, cu sonorizare ºi un salon de imagine, pentruexpoziþii temporare, unde meºterii populari îºi pot organiza,cu sau fãrã consultanþa muzeului, propriile expoziþii, maiales ocazionate de târguri specifice.

Se poate ajunge cu metroul - staþiile Piaþa Victoriei 1 ºi2, ieºirea nordicã, spre Bd. Aviatorilor sau cu autobuzul300, str. Paris, staþia "Muzeul Þãranului Român" ºi tram-vaiele 20, 24, staþia Piaþa Victoriei.

Preþul unui bilet pentru muzeu: 5 lei/pers. Studenþi/pen-sionari: 1,5 lei/pers.

Muzeul Þãranului Român

Pe terasa unei cafenele, se petrecede ceva vreme o scenã ciudatã: un omºi un câine stau faþã în faþã, avândîntre ei o tablã de ºah. Mirat, un tipîntreabã: - Cum, câinele dvs. ºtie cuadevãrat sã joace ºah?

- ªtie pe dracu'! E a patra partidãpe care o pierde azi!

☺☺Un þãran mergea cu cãruþa ºi striga

calul: -Dii murgule, dii Ghiþã, diisurule, dii Marcele...

Un alt þãran auzindu-l cum striga îlîntreabã: -Ce mã... ai uitat cum îlcheamã?

-Nu mã ...da'... vreau sã-i dauimpresia cã lucreazã în echipã.

☺☺Unu' moare ºi ajunge în iad. Acolo

descoperã cã existã câte un iad pentrufiecare þarã. Merge în iadul german ºiîntreabã: - Ce þi se face aici?

- Pãi te pun pe scaunul electricpentru o orã, pe urmã te aºazã pe unpat de cuie pentru încã o orã, ºi restulzilei te biciuieºte dracul german.Omului nu-i place ce aude ºi încearcãiadul rusesc: - Ce þi se face aici ?

- Pãi... te pun pe scaunul electricpentru o orã, pe urmã te aºazã pe unpat de cuie pentru încã o orã, ºi restulzilei te biciuieºte dracul rus. Pe urmãverificã iadul american, francez, etc. ºiprimeºte rãspunsuri asemãnãtoare.Apoi, ajunge la iadul românesc ºi

descoperã cã este o coadã foarte marela intrare.

- Ce þi se face aici ? - Pãi... te pun pe scaunul electric

pentru o orã, pe urmã te aºazã pe unpat de cuie pentru încã o orã, ºi restulzilei te biciuieºte dracul român.

- Pãi este cam la fel ca în celelalteiaduri, de ce vrea atâta lume sã intre?

- Pentru cã scaunul electric numerge ºi nimeni nu vine sã-l repare,cuiele din pat au fost furate, iar draculromân este un fost senator, aºa cã, vinesemneazã de prezenþã ºi se duce labar! ☺☺

Din Legile lui Murphy"Atunci când ai nevoie sã descui o

uºã, cu mâinile ocupate de zece pungimari ºi grele... cheia se va afla în buzu-narul opus mâinii pe care cu greu þi-aieliberat-o". (Legea Degeabasuni)

"Singura datã când uºa se închidesingurã e atunci când ai lãsat cheile pedinãuntru". (Legea Mamamãsiidecheie)"Când þi se pare cã totul merge foartebine... e pentru cã ai trecut cu vedereaceva important..." ( Legea îmitrag-palme) "Dacã reuºeºti sã-þi pãstrezi calmulcând toþi din jurul tãu sunt disperaþi...e pentru cã nu ai priceput pe deplingravitatea problemei". (Legea încãn-apicatmoneda)Cadour i

Rãspunsurile testuluidin nr. 14 (248)

1. Tabloul “Fata cu pisica” este operapictorului Auguste Renoir (1841-1919).

2. Amurgul se mai numeºte crepuscul.3. Puricele face parte din ordinul afa-

nipterelor.4. Calul pe care Caligula l-a fãcut sena-

tor se numea Incitatus.5. Soþia lui Herakles, ucisã de erou într-

o crizã de nebunie, se numea Megara.6. N. IORGA, Cugetãri, 72.

Selecþie realizatã delt.col. Ion PAPALEÞ

MOZAICCurierul ARMATEINr. 15(249) din 15 august 2008

Pagina 7

Jocurile pe computerduc la izolare

fizicã ºi afectivãTehnologia distruge o generaþie de

copii care sunt incapabili sã mai gân-deascã de unii singuri sau sã mai trãiascãemoþiile împreunã cu cei din jur, spuneneurologul britanic Susan Greenfield,conform timesonline.co.uk.

Specialist în afecþiunile neurologice,profesorul Greenfield crede cã generaþianoastrã se îndreaptã spre un fel depierdere în masã a identitãþii personale.Ea numeºte acest proces "Scenariul luiNimeni". Petrecând ore în ºir în faþaecranului, creierul nostru este supus uneialterãri drastice. Este ca ºi cum creierular fi "amorþit" ºi "decojit" de cãtre lumeavirtualã, fiind privat de concepte morale,de imaginaþie ºi de consecinþele propriiloracþiuni. "κi vor pierde imaginea de sine,fãrã sã-ººi mai dea seama cine ºi ce sunt.Nu vor fi Unii, nici Oricine, ci Nimeni",crede Greenfield.

"Nu mi-am pierdut niciodatã capaci-tatea de a cãuta ºi înþelege misterele dinjur. Atunci când fac experienþe pe uncreier uman în laboratorul meu ºi obucãþicã din acel creier îmi rãmâne peunghie, nu pot sã nu mã gândesc: «Cefãcea odatã aceastã porþiune de creier?Aducea la viaþã amintirile iubitei aceluiom? Îl ajuta pe acel om sã cânte la pian?Îl fãcea sã se mire ºi sã se bucure de mis-

terele pe care le are Universul?»",povesteºte aceasta.

Pornind de la aceste întrebãri, Green-field a elaborat o teorie a influenþei IT-ului asupra creierului. Dat fiind timpul pecare tinerii îl petrec uitându-se într-unmonitor - între 6 ºi 9 ore pe zi, ea crede cãmintea viitoarei generaþii se dezvoltã alt-fel decât cea de acum. "Creierul are omaleabilitate a lui: este foarte adaptabil,iar o schimbare majorã în mediul ºipurtarea noastrã are urmãri importante",spune ea.

Care ar fi con-secinþele lumii vir-tuale asupra gândiriinoastre? Înlocuireaîntâlnirilor faþã înfaþã cu experienþelevirtuale; o scãdere acapacitãþii lingvis-tice ºi a imaginaþieivizuale; o atrofiere acreativitãþii; mesaje-text foarte compacte,reduse la strictul necesar al conþinutului,în locul verbelor ºi a structurilor lingvis-tice care ne creeazã o gândire complexã.

Principala temere a neurologuluiGreenfield este însã cã jocurile pe calcu-lator vor înlocui - în activitatea mentalã -fondul unei persoane sau acþiuni cu sim-plul ei înveliº sau manifestare.

Spre exemplu - dacã scopul unui jocpe computer este sã salvezi o prinþesãdintr-un turn, conteazã doar emoþiaîndeplinirii acelui obiectiv. Mai precis,procesul prin care vei salva prinþesa, acþi-

unile pe care le vei îndeplini. Ceea ce nuconteazã însã este fondul acþiunilor,respectiv personalitatea acelei prinþese ºimotivele pentru care ea a ajuns în turn,aºa cum sunt ele prezentate, de exemplu,într-o carte de poveºti.

În acest mod ajungem sã nu maiputem face legãturi între diferite eveni-mente ºi persoane, izolându-ne ca într-obulã. Rezultatul final? Incapacitatea de amai vedea personalitatea cuiva, caracte-risticile sale individuale, lucru care stã labaza creãrii identitãþii fiecãrui individ.Greenfield avertizeazã cã aceastã izolaredã dependenþã ºi ne schimbã gândirea.

Dacã pânã acum statutul nostru eraevidenþiat în special prin obiectele pe carele deþineam (casã, maºinã, nivel profe-sional etc.), impactul tehnologiei asupratinerei generaþii ar putea-o transformaîntr-o mulþime de oameni care nu vor maidori sã fie "Cineva", ci "Oricine". Maiexact, vor fi acei oameni care alegintenþionat sã-ºi piardã originalitatea,individualismul într-o identitate colectivã,într-un extremism politic sau religios caretrateazã oamenii drept o masã uniformã,nu o aglomerare de personalitãþi, dorinþeºi idei diferite. "Fundamentalismulînseamnã distrugerea individualitãþii ºipreferinþa pentru o colectivitate uniformã.Dacã aceastã identitate colectivã vaînvinge, atunci sentimentul general va ficel de furie ºi frustrare continuã. Camcum se întâmplã în romanul «1984» al luiGeorge Orwell", a mai adãugat cercetã-torul Greenfield. (P.I.)

ªti inþãªti inþã

LUNACADOURILOR

DAR DENUNTÃ

VIGUROASÃ

CEL MAIPREÞIOS DAR

ARÃTAREDAU ALTORA,

DAR NUCADOU

OBSTACOLFLORAR

AUTOTURISMEÎNTREBARE

MÃSURACINSTEI

CAMPIONI

PE CEL DEDAR NU-LCAUÞI LA

DINÞIDÃ UªOR

UN CADOUPENTRU FETE

AMINTIRE DIN RÃZBOI

FILOTIM

STRIGÃTURÃLA JOC

MÃRGELEORIENTALE

A CÃPÃTA

CADOU DEPAªTI

LEªIE !ÎMPODOBITE

DE SÃRBÃTORI

DAR DIVIN

N-G-RAS-B-T U S - N -N Ã R O Z I -AVA R Ã - M I E -TO L O M A C I -I M F A R B -S A T A N A - R -O S P I C I U -N I ª Ã - R Ã T Ã -C I Þ I - N - S T- I -TE-RC-TU-PA-OV-ZOAIE-Z-IÞÃ-CLAPON-SCRÂNTITÃ-I D I O Þ I - E L -CAPII.

1. Cine a pictat tabloul “Cele ºaptepãcate capitale”?

2. Care este sensul religios al expresiei“Fiica Sionului”?

3. Ce mare sculptor italian a realizatlucrarea alegoricã “Amurgul” pentru unuldintre mormintele familiei Medici, înFlorenþa?

4. Cine au fost cei ce au scãpat de cân-tecul ucigãtor al sirenelor?

5. Ce prozator român a publicat, în1910, volumul “Din lumea celor care nucuvântã”?

6. Cine a spus: „Cel mai înalt grad alînþelepciunii umane este sã ºtii sã-þiadaptezi caracterul împrejurãrilor ºi sã-þipãstrezi sufletul calm, în ciuda furtunilordin afarã”?

Arheologii bulgariau descoperit un carde luptã, foarte binepãstrat, vechi de circa1900 ani, într-un mor-mânt tracic din sud-vestul Bulgariei,declarã Daniela Agre, cercetãtor în cadrul AcademieiBulgare de ªtiinþe.

Echipa de arheologi a descoperit carul tracic întimpul sãpãturilor efectuate în apropierea satuluiBorisovo, la circa 200 de kilometri est de capitalaSofia. “Este pentru prima datã când descoperim uncar tracic complet, fãrã sã-i lipseascã nici o piesã”,afirmã Daniela Agre. În cadrul camerei funerare undes-a descoperit carul, arheologii bulgari au mai inven-tariat o serie de obiecte de cult, arme, vase din cera-micã ºi alte daruri cu care a fost ornat mormântul unuitrac din clasa aristocratã. Într-o încãpere alãturatã,arheologii au deshumat rãmãºitele a doi cai, cel maiprobabil sacrificaþi în memoria nobilului trac. Acade-mia Bulgarã de ªtiinþe alãturi de Ministerul Culturiidin Bulgaria au declarat cã au alocat cercetãtorilorsuma de 7800$ necesarã restaurãrii ºi conservãriiîntregului ansamblu funerar din Borisovo. Tracii aufost un popor strãvechi care trãia în Antichitate pe te-ritoriile actuale ale României, Bulgariei ºi parþial aleGreciei, Turciei, Macedoniei ºi Ucrainei.

Car tracic de luptã,descoperit în Bulgaria

IT-ul, martoral erei digitale

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...

CULEGEDARUL

PÃMÂNTULUIALUMINIU

(simb.)

FIRUL DINSONDÃJOC DENOROC

POVESTE DE FAMILIE

BIE ! CREDINCIOSARE DARUL

VORBIRII

O CASÃ ÎNCENTRU

ACUT !

PRILEJ DE APRIMI

CADOURIAICI

INTRIGANTNOTORIU

SÃRACI

E PLIN DEDRACI

COADÃ

ASTFEL

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

SOLDAÞII LUIMOª TEACÃ

CADOU ILICIT

Amer ican i iintenþioneazã sãrealizeze o staþiespaþialã perma-nentã pe Lunã,pânã în anul2020, anunþãRador. Direc-torul NASA pen-

tru programe de viitor, Carol Waltz a declarat cãagenþia americanã intenþioneazã sã stabileascã unavanpost pe Lunã, în care astronauþii americani sãpoatã trãi timp de ºase luni, duratã asemãnãtoareprezenþei celor de pe staþia spaþialã internaþionalã.

"Aceasta va putea gãzdui trei oameni de ºtiinþã,dar temporar ºi astronauþi de pe navetele spaþialeamericane", a afirmat Carol Waltz.

NASA intenþioneazã sã retragã din folosinþãnavetele spaþiale, care vor fi înlocuite cu altevehicule, pânã în 2010, când sperã cã lucrãrile lastaþia spaþialã internaþionalã vor fi terminate, urmândsã se concentreze pe crearea unor sisteme de trans-port, comunicaþii ºi de energie pentru a permiteastronauþilor americani reîntoarcerea pe lunã, unde sãpoatã efectua cercetãri de lungã duratã, folosindu-sede resursele pe care le vor gãsi pe satelitul natural alPãmântului. NASA nu exclude în viitor ºi unele mi-siuni pe Marte.

Fluviul Ama-zon, al doilea dinlume ca lungime,dupã Nil, curgede la est la vesttraversând conti-nentul american.Dar nu a fostîntotdeauna aºa;au fost perioadecând a curs de la est la vest ºi chiar în ambele sensuriîn acelaºi timp. Descoperirea a fost fãcutã întâmplã-tor, în timpul cercetãrilor asupra rocilor sedimentaredin albia fluviului în scopul determinãrii vitezei cucare sunt transportate sedimentele spre oceanulAtlantic.

Cercetãtorii au ajuns la concluzia cã, dupã ce,acum 100 de milioane de ani, în Cretacic, America deSud s-a desprins de Africa, coasta de est a Americiide Sud era mai înaltã ºi apele Amazonului curgeauspre centrul continentului.

Cu timpul, centrul continentului s-a înãlþat,apãrând munþii Purus, care au împãrþit fluviul îndouã, o parte curgând spre est, spre ocean, cealaltãspre vest, spre centrul continentului.

Spre sfârºitul Cretacicului, când munþii Anzi audevenit suficient de înalþi, au fãcut ca apele fluviuluicare se îndreptau spre interiorul continentului sã seîntoarcã spre munþii Purus pe care i-au erodat croin-du-ºi drum spre ocean.

Americanii vor avea ostaþie spaþialã permanentã

pe Lunã, pânã în 2020

Apele Amazonului au curs simultan ºi în douã sensuri

Noile tehnologii au un impactdevastator asupra copiilor

SUBITCÃPÃTATCADOU

PÃCÃLITÃ

A PRINDE UNGUTURAI

DROG

CMYK CMYK

DIN LUMEA MILITARÃ Curierul ARMATEINr. 15 (249) din 15 august 2008Pagina 8

Jocurile Olimpice

„În numele tuturor concurenþilor, jur cã vom luaparte la aceste Jocuri Olimpice respectând regula-mentele ce le guverneazã, în spiritul deplin alsportivilor pentru gloria sportului ºi pentru onoareaechipelor noastre”.Acesta este jurãmântul sportiv pe care scrimerul bel-gian Victor Boin l-a citit, pentru prima oarã, în 1920,la Anvers, ºi care ºi astãzi este pronunþat, de cãtre unsportiv al þãrii-gazdã, cu ocazia deschiderii JocurilorOlimpice. Jocurile sunt încredinþate spre organizare, nu uneiþãri, ci unui oraº. Acest lucru nu înseamnã cãjurãmântul va fi rostit neapãrat de un sportiv din aceloraº, ci el poate fi de oriunde din þara-gazdã.

Judoka AlinaD u m i t r u ,p r i m amedaliatã cuaur aRomâniei laJ o c u r i l eOlimpice dela Beijing, vaintra în po-sesia primeimaºini deteren Hover,oferitã de

unul din sponsorii oficiali ai Comitetului Olimpic ºiSportiv Român. Campionii olimpici români vor aveaocazia sã-ºi aleagã automobilul în cadrul unei viziteoficiale la fabrica Great Wall Motors din Baoding,care este programatã pentru data de 25 august.Mihai Covaliu a câºtigat bronzul în proba de sabiedin cadrulJ o c u r i l o rO l i m p i c ede la Bei-j i n g ,a d u c â n ddelegaþieiRomâniei ad o u amedalie lacompetiþiadin China. Covaliu l-a învins în finala micã pe francezul JulienPillet, cu scorul 15-11. Sabrerul, în vârstã de 30 deani, este campion olimpic la Sydney, în 2000. Are înpalmares un titlu mondial la sabie individual laLeipzig, în 2005, precum ºi unul european, peechipe, la Izmir, în 2006. De asemenea, Covaliu estemedaliat cu argint la C.M. de la Havana din 2003 ºimai are în palmares cinci medalii de bronz la C.E.(2008, 2007, 2005 – pe echipe, 2002, 2001) ºi douã laC.M. (2002 ºi 2001). (P.I.)

La sfârºitul luniiiulie ºi în primele ziledin august, la Galaþi, aavut loc o acþiune deevaluare psihologicã aofiþerilor, maiºtrilormilitari, subofiþerilor ºigradaþilor voluntari dinBatalionul 300 Infan-terie „Sfântul Andrei”,participanþi la misiuneadin Afganistan. Spe-cialiºtii psihologi dinBrigada 282 Mecaniza-

tã ºi 34 Infanterie, ajutaþi de cãtre maiorul GeorgetaÞÂRLEA ºi cãpitanul Alina BANIA din comandamen-tul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, au evaluat starea psi-hofizicã a personalului participant la misiune ºi au iden-tificat cazurile cu nevoi de asistenþã psihologicã.

Sãptãmâna de la Galaþi a fost o reuºitã profesionalã,mai întâi pentru empatia realizatã cu subiecþii, apoipentru completarea jurnalelor proprii de observaþii ºiinvestigaþii psihologice. Militarii Batalionului 300Infanterie „Sfântul Andrei” au activat în cel mai pe-riculos punct al Afganistanului, Qalat ºi, de aceea,interviurile cu ei au avut semnificaþii pentru consilieriispecialiºti. Rezultatele centralizate pe rapoartele deinformare au fost comunicate imediat decidenþilor mili-tari, care au fost de acord cu ideea de aplicare a metode-lor de asistenþã pentru detensionarea personalului par-ticipant la misiunea „ISAF”.

Cãpitan Alina BANIA

Rãzboiul din Golful Persic, cusavoarea înaltelor sale tehnologii militare,a creat un impuls irezistibil de a puneîntrebarea dacã «rãzboiul perfect automa-tizat», cu o participare minimã deoameni, se întrevede, în mod real, la ori-zont? Dat fiind faptul cã perfecþionãrile întehnologia militarã servesc, în cea maimare parte, diminuãrii participãrii umaneîn conflictele armate contemporane, în cepunct tehnologia actualã eliminã necesi-tatea acestei participãri?

Pentru a înþelege mai bine cumtehnologia poate avea impact asupracondiþiilor de luptã, se iau în consideraþieurmãtoarele funcþii de bazã ale luptei:identificarea - obþinerea de informaþii înlegãturã cu ameninþarea; analiza -exploatarea informaþiilor pentru luareahotãrârii ºi îndeplinirea ei; executarea -îndeplinirea hotãrârii ºi neutralizareaameninþãrii.

Cel mai simplu caz ar fi al unui infan-terist cu o puºcã. Pentru a-ºi îndeplinimisiunea pe câmpul de luptã, el utilizeazãcele trei funcþii de bazã amintite - desco-perã, analizeazã ºi executã focul - cândangajeazã inamicul. Acum, tehnologiapromite sisteme de arme perfect automa-tizate care vor îndeplini toate cele treifuncþii.

RRoolluull tteehhnnoollooggiiiilloorr îînn dduucceerreeaa lluupptteeii

Este semnificativã o privire asupra apatru conflicte care au avut loc în timpulultimelor douã secole; rãzboaielenapoleoniene (1803-1815), primul rãzboimondial (1914-1918), al doilea rãzboimondial (1939-1945) ºi rãzboiul din Gol-ful Persic (1990-1991).

Identificarea. Pe timpul rãzboaielornapoleoniene, armatele încã se foloseaude imagini ºi zgomote, ca principalemijloace ale identificãrii. Observarea s-aextins prin folosirea telescopului. Tot aºaºi în cazul ascultãrii, sã amintimfaimoasele poveþe de “a avansa pânã labubuitul tunurilor”. Perceperea zgo-motelor sistemului de foc fãcea maiuºoarã localizarea centrului dispozitivuluide luptã, de când bãtaia tunurilor era de1.000 m. În timpul primului rãzboi mon-dial, avioanele au extins în mod conside-rabil câmpul de vedere, în timp cefotografia fãcea posibilã înregistrareaunor pãrþi de informaþie. Sonarul ºiradarul au lãrgit conceptul de imagineopticã la imagine electromagneticã întimpul celui de-al doilea rãzboi mondial.De fapt, britanicii au obþinut victoria în

“Bãtãlia pentru Anglia” la inventarearadarului. Rãzboiul din Golful Persic aamplificat considerabil utilizareasateliþilor, cu sisteme atât de sofisticate ºiputernice, încât irakienii nu se puteaumasca. Tehnologia sateliþilor a permisforþelor americane sã se deplaseze perfectpe o zonã de deºert extrem de întinsã, denestrãbãtut, înainte, ºi sã traseze cu pre-cizie harta poziþiilor de apãrare irakiene,

iar introducerea sistemelor JSTARS(Joint Surveillance and Target AttackRadar System = sistem de radiolocaþiemixt de supraveghere ºi atac la obiectiv apermis trasarea, în timp real, cu un înaltgrad de precizie a hãrþii retragerii irakie-nilor.

Analiza. Capacitatea comandantuluide a analiza informaþia obþinutã a cunos-cut un proces evolutiv asemãnãtor. Întimpul rãzboaielor napoleoniene, ofiþeriide legãturã acþionau precum curierii, cuposibilitatea de a modifica conþinutulunui ordin vãzând realitatea câmpului deluptã. În primul rãzboi mondial, telefonulºi telegraful au adus o contribuþie semni-ficativã în realizarea legãturilor, în timpce perfecþionãrile aduse de cel de-aldoilea rãzboi mondial în telefonia radioau fãcut îmbunãtãþiri majore în comuni-caþii, mãrind distanþele ºi numãrul per-soanelor la care se rãspândeau informaþi-ile.

Rãzboiul din Golful Persic a fostscena pe care a acþionat un numãr imensde mijloace avansate de comandã, con-trol, comunicaþii ºi informaþii (C4I), care,de asemenea, au dat startul unui proces dereformulãri structurale ºi operaþionale ale

activitãþii de stat major. Senzorii instalaþipe avioane, sateliþi ºi pe vehicule pilotatede la distanþã au transmis informaþiile înmod instantaneu statelor majore de ladiferite eºaloane ºi o multitudine de dateau putut fi acumulate, analizate ºi puse deacord în calculatoare pentru a fi prezen-tate în timp real la luarea hotãrârii. Acestproces este accelerat prin utilizarea calcu-latoarelor la “jocurile de rãzboi”, per-

miþând simulareadeznodãmântului unorbãtãlii probabile.

Executarea focu-lui. Cu fiecare inovaþieîn tehnologia arma-mentelor, omul a adop-tat contramãsuritehnice care sã anulezeavantajele obþinute.Aceste contramãsuriau dat formã unordiferite tactici, au con-ferit mai multã pro-tecþie, o mobilitate ºiputere de foc sporite.În timpul rãzboaielornapoleoniene, armeleerau încã destul derudimentare. Artileriacu þeavã lisã executafocul, fãrã precizie, lao distanþã de pânã la un

kilometru. Cavaleria era, deseori, pãstratãîn rezervã, gata sã fie angajatã în luptã înmomentul luãrii hotãrârii. În aceaperioadã, ciocnirile între trupele de infan-terie extrem de dense reprezentau o re-gulã ºi manevra lor întotdeauna prevalafaþã de focul dezordonat de artilerie. Înprimul rãzboi mondial, mitralierele aumodificat echilibrul în luptã, focul cân-tãrind mai mult decât miºcarea, fãcândloc rãzboiului de tranºee unde sârmaghimpatã ºi lopeþile au cãpãtat o mareimportanþã. Cu toate cã a apãrut în primulrãzboi mondial, tancul devine principalulsistem de armament convenþional terestruîn cel de-al doilea rãzboi mondial. Tan-curile aveau o enormã mobilitate ºi puterede foc ºi au readus în prim plan miºcarea,caracterizatã prin concepþia germanã“blitzkrieg” (rãzboi fulger). Au fost cre-ate unitãþile mecanizate ºi motorizate.Avioanele au sporit viteza desfãºurãriiluptei ºi, împreunã cu forþele de desantaerian, au fãcut posibilã învãluirea tridi-mensionalã a forþelor terestre.

Rãzboiul automatizat - un vis realizabil

INTERACTIV

Telegrame pentru Curier...

DDeeººii ccããllããttoorriiiillee îînn þþiinnuuttuurriillee ffrruummooaassee aallee þþããrriiii ssee ssããddeessccmmaaii mmuulltt îînn mmeemmoorriiaa vviizzuuaallãã,, ttoottuuººii,, mmeerriittãã,, mmããccaarr ppeennttrruuccââtteevvaa rrâânndduurrii ttiippããrriittee,, ssãã ffiiee ddeessccrriissee ººii pprreezzeennttaattee sseemmeenniilloorrnnooººttrrii,, cceeii ccaarree nnuu aauu rreennuunnþþaatt,, îînnccãã,, llaa mmeessaajjuull ffoorrttee ccoonnþþiinnuuttddee pprroovveerrbbuull „„uunnddee-ii bbiinnee,, aaccoolloo-ii ppaattrriiaa!!””.. IImmaaggiinneeaa ssttaaþþii-uunniiii BBããllþþããtteeººttii mmeerriittãã aaccttuuaalliizzaattãã,, ffiiee ººii nnuummaaii pprriinn ccââtteevvaaccrroocchhiiuurrii llaannssaattee ccuu ººttiiiinnþþaa eesstteettiicciiii ddee ccããttrree uunn ffoosstt ooffiiþþeerrcceerrcceettaaºº,, ccããppiittaannuull((rr)) SSeerrggiiuu AAªªTTEEFFÃÃNNIIEEII,, ffuunnccþþiioonnaarr aalliinnssttiittuuþþiieeii ººii ppuurrttããttoorr ddee ccuuvvâânntt.. CCãã vvoorr ffii rreecceeppttaattee ccuumm sseeccuuvviinnee ddee cciittiittoorriiii ffiiddeellii ssaauu ssppoorraaddiiccii,, nnee vviinnee ggrreeuu ssããaannttiicciippããmm.. CCeerrtt eessttee ffaappttuull ccãã mmeerriittãã ssãã îînncceerrccããmm.. (C.D.C.)

BBãã ll þþãã tteeºº tt ii ,, oo ssaa llbbãã ddee pp llããccee rr iiPe harta fizicã a României, Bãlþãteºtiul apare la marginea

de sud-vest a Depresiunii Neamþului. Se desparte cu greu dedrumurile de munte ale lui Calistrat Hogaº, primeºte în jurulsãu drumuri judeþene protejate de stomatologii drumurilor ºioferã câteva beþii ale plãcerilor prin construcþiile arhitectonicecu valoare de patrimoniu, Cetatea Neamþului, aºezãrile

A g a p i a ,Vãratec ºiSãcu. Amato-rilor de geo-dezie le rea-mintim cã ori-e n t a r e atopograficã sem e m o r e a z ãuºor, din cauzap o z i þ i o n ã r i io r a º e l o rTârgu-Neamþ,

la 12 km, Roman la 60 km ºi Piatra Neamþ la 33 km. Cãrþilede onoare aflate în bibliotecile mari ale localitãþilor care seprind în genunea staþiunii spun cã pe aici au trecut GarabetIbrãileanu, Mihail Sadoveanu ºi stãpânul Pisicuþei, CalistratHogaº. Cu mândrie localã, spunem cã tratamentele de aici aufost benefice ºi pentru Alexandru Vlahuþã, Mihai Eminescu,Veronica Micle.

Doctorul care profesa pe atunci în staþiunea Bãlþãteºti,

Dimitrie Cantemir, avea pe lângã mãiestria de balneofiziologºi apartenenþa la o filiaþie de rang domnesc. Era strãnepotuldomnitorului cãrturar Dimitrie Cantemir. Astãzi, staþiuneaBãlþãteºti ºi-a mai scos din formatul construcþiei de odinioarãelementele de decor cu redundanþã. Varianta simplã a amena-jãrilor obeze de clorofilã aduce suficientã dozã de optimismoxigenat. Aparatura de investigaþii medicale ºi facilitãþile detratament o fac râvnitã de cãtre militari, mai ales pentru recu-perarea aparatului locomotor, circulator, ginecologic etc.Cândva, scriitorii ce au trecut prin fluxurile procedurilor custandarde ad Bãlþãteºti, au anticipat ideea, cã despre acest locse va mai vorbi în lume.

Dacã au fost vizionari, poate vrem prea mult. Dar viziteleturiºtilor din Franþa, Italia, Rusia ºi Turcia pot fi girul unuiadevãr pe care ne place sã îl facem ºtiut mereu.

FFaacc ii ll ii ttãã þþ ii ccaarree aa tt rraagg ssããnnããttaa tteeaa ccaa nn ii ºº tt ee mmaaggnnee þþ ii

De ce Bãlþãteºti? Simplu. În zonã, existã un teren multprea mlãºtinos. De o parte ºi de alta a satului, existau doar san-tinele turbulente cu numele neaoº de bãltiri. Nu este ignoratãnici varianta în care dominau vitele ºi oile cornute. Statisticileconfirmã, încã din anul 1918, cã Bãlþãteºtiul ºi încã trei sate,Mitocul-Bãlan, Valea Arini, Valea-Seacã însumau peste 3000de locuitori. Ne oprim asupra istoricului despre bãi. Rãmânemcu emoþiile binefãcãtoare de atunci, revenim la prezent ºicomentãm doar cã ºtim sã facem singuri ceea ce vrea turistul.Cã nu îi putem ajuta cum doresc ei, dar, mai mult, cum vremnoi, þine de valoarea patrimoniului pe care o pãstrãm la limitadecenþei.

Avem un „picior de plai”, dar ºi un „þinut de rai”. A cãruivrajã noi o simþim într-un fel, alþii o traduc într-un alt fel, iardumneavoastrã, cititorii ºi poate viitorii pacienþi, aveþi, deja,dirijate emoþiile într-un fel cu totul aparte.

Câteva zile de tratament la Bãlþãteºti se înscriu cu dina-micã în vectorul de forþã a vrajei, pentru simplul motiv de a fiîmpãcat cu tine însuþi. Ceea ce, din interiorul nostru, spunemcã este cel mai bun mijloc de a fi împãcaþi cu ceilalþi.

Sergiu AªTEFÃNIEI

PPee uunn ppiicciioorr ddee ppllaaii

O sãptãmânã de empatiecu foºtii combatanþi

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Beijing - 2008