“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XI

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 377Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

PUBLICATIe lunara a INTREGULUI ORAS

VEŢI PLĂTI !SCADENŢA SEAPROPIE !

România -viitorulDubai alEuropei?

"Dumnezeu afost ucis deOccident"

Elena Lupescu- "Duduia",curtezanaregelui Carolal II-lea

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

OTRAVA DINDETERGENŢI

NEDUMERIRI

Pagina 7

Pagina 8

Reacţii ladivorţulElenei Udrea

A înnebunitlumea?

Popularii lui Băsescu îngroapă Europa: trei dincinci europeni şi-au pierdut încrederea în UE!

Oficiul European de Sta -tisticã a eliberat de curând un son-daj dezastruos pentru viitorul UE.Cifrele relevã cã din ce în ce mairãspânditul euro-scepticism a a -tins cote nemaiîntâlnite de la înfi-inþarea Uniunii. În timpul conflic-tului politic de la Bucureºti, sus -þinãtorii preºedintelui i-au catalo-gat constant pe cei care se îndoiaude intervenþiile oficialilor euro -peni drept "anti-occidentali", dardupã cum aratã sondajul, apropi-aþii lui Bãsescu ar putea, la fel debine, sã acuze 300 de milioane decetãþeni ai Europei de "anti-occi-dentalism"!

Sprijinul cetãþenilor eu -ro peni pentru politicile UE ascãzut dramatic din 2007 încoace.Ca atare, este extrem de periculossã pledezi pentru federalizare ºicedare de suveranitate, dat fiindcão asemenea atitudine politicã nu arface decât sã stârneascã reacþii ºimai violente ale europenilor ºi sãcontribuie la generarea unui val ºimai mare de populism. Europeniinu s-au îndoit niciodatã mai puter-

nic de capacitãþile UE, cea maiseverã lipsã de credibilitate avân -d-o Merkel ºi Barroso. S-ar pãreacã proasta gestionare a recesiunii,

planurile de salvare ale statelorbogate pentru statele sãrace, une-ori prin asumarea unor condiþiiumilitoare, au cutremurat pilonii

UE din temelii în ochii cetãþenilor.

Ionuþ IORDÃCHESCU

LIPSA DE ÎNCREDERE ÎN UEProcentajul naţiunilor tentate să nu aibăîncredere în UE, ca instituţie

MAI 2007

NOV 2012

POLONIA ITALIA FRANŢA GERMANIA ANGLIA SPANIA

18%

42%

28%

41%

56%

36%

59%

49%

69%

23%

72%

53%

SURSA: EUROBAROMETRU

S.C.MERENDA

PRIMS.R.L.

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºtecomenzi ºi livreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale sau

la domicilii, închiriazã sala pentru diverse evenimente (agape,nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife:

25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane = 400 lei; 50-70 persoane = 500 lei

ºi preparã masa pentru aceste evenimente!

Pentru rezervãri saualte informaþii:

Tel. 0244-250027/25008 int. 35 - Cantina.

VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate,ieftin şi bun, ca la "mama acasă"? Nimic mai simplu!

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.vã oferã aceastã oportunitãte, zilnic,atât la sediul societãþii aflat la sub-solul Primãriei, cât ºi la punctul de

lucru din Piaþa oraºului Mizil.

Preturi pentru toate buzunarele!

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei oraºului

Mizil, începând cu data de 1 mai, MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, la adresa www.primaria-mizil.ro, secþiunea "Publicaþii".

MIZILUL

ŞTIRIBOMBE LA MIZIL

ISU Prahova a interve -nit recent pentru asanarea ºi dis-trugerea a trei bombe aviatice,din cel de-Al Doilea RãzboiMondial, descoperite pe terenulunde se va edifica centrala foto-voltaicã de la Mizil. Pentru ceicare nu ºtiu, pe terenul pe careeste construit Parcul Industrial,precum ºi pe cel care are ca des-tinaþie centrala fotovoltaicã, întimpul celui de-Al Doilea RãzboiMondial a fost aerodrom militar,lucru care explicã prezenþanumãrului destul de mare debombe descoperite aici.

CURSURIÎn þãrile civilizate, oa -

menii care vor sã-ºi schimbe cari-era pot urma cursuri de reorien -tare profesionalã. În þãrile euro -pene în care prostituþia este le -galã, femeilor li se oferã posibili-tatea de a urma cursuri pentru aînvãþa cum sã-ºi satisfacã clienþii.Cele opt þãri europene în careprostituþia este legalã - Olandra,Germania, Austria, El veþia, Gre -ci a, Turcia, Ungaria ºi Letonia -femeile care vor sã-ºi facã o"carierã" în prostituþie au parte nudoar de plata contribuþiilorsociale, dar ºi de cursuri. Astfel,doritoarele pot deveni "femei demoravuri uºoare" licenþiate.

DISPONIBILIZĂRIPoºta Românã va dispo -

nibiliza din luna iulie a anului vii -tor 4.458 de angajaþi, reprezen-tând 14% din numãrul actualilorsalariaþi. Compania românã areîn prezent datorii cumulate depeste 240 de milioane de lei.

MITITEIIMicul românesc este

salvat! În trei luni va fi declaratprodus tradiþional! Asociaþia Ro -mânã a Cãrnii a cerut UE ca miciisã fie consideraþi produs tradi -þional dupã ce, conform unei di -rective europene, de la 1 iunie seinterzicea folosirea în compo ziþiaproduselor de carne procesatã aunor aditivi alimentari care sefolosesc ºi la prepararea micilor.

AMENDĂGigi Becali mai primeº -

te o loviturã în închisoare. Curteade Apel Bucureºti a decis caBecali sã-i plãteascã lui PavelCoruþ daune morale de 10.000 deeuro pentru cã l-a numit "diavol","tâlhar", "nenorocit" ºi "cea maima re zdreanþã de om", instanþanotând, în motivare, cã suma re -prezintã "o satisfacþie echita bilã"acordatã scriitorului. De cizia nueste definitivã, ea putând fi ataca -tã, cu recurs, la instanþa supremã.

DECORAREUna dintre figurile cele

mai importante ale Bisericii Ro -mano-Catolice, cardinalul Ange -lo Scola, Arhiepiscop de Milano,aflat în vizitã la Cluj cu ocaziaprimirii titlului de Doctor Hono -ris Causa al Universitãþii BabeºBolyai, a fãcut declaraþii fru-moase despre românii din Pe -ninsulã. În ultimii ani, a spus înal-tul prelat, tinerii au demonstrat cãsunt valoroºi ºi pot schimba per-cepþia negativã despre români amultor italieni. Angelo Scola, învârstã de 72 de ani, în 2005 ºi2013 a fost unul dintre candidaþiicotaþi cu ºanse mari sã ajungãPapã, dar a fost învins de PapaBe ne dict, respectiv Papa Francisc.

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

Când ºi-a slobozit în lumeprimejdioasa teorie care avea sã-iconfere o "celebritate" îndoielnicã,Thomas Robert Malthus nu aveacum sã-ºi imagineze cã, peste se -cole, aceasta va sta la baza politiciiglobale mondiale promovatã demarile puteri. Principalul argumental cinicei sale teorii - populaþiacreºte în progresie geometricã, întimp ce mijloacele de subzistenþãcresc doar în progresie aritmeticã -nu a tulburat apele nici mãcar a -tunci când a fost scornitã, ba maimult chiar, evoluþia ulterioarã aomenirii a infirmat teoriile "ºtiinþi-fice" ale perfidului englezoi.

Malthus considera cã "sã -rãcia, bolile, epidemiile ºi rãz -boaiele constituie factori pozitivipentru omenire, fiind singurelemodalitãþi prin care se poate asigu-ra un echilibru între numãrul mereucrescând al populaþiei ºi cantitateamijloacelor de subzistenþã pe careaceasta este capabilã sã le pro-ducã". Doamne, nebunul ãla chiardescria atunci, în 1798, calea deurmat pentru a ajunge la situaþia deacum a omenirii! Uitaþi-vã în jur,rememoraþi ceea ce s-a întâmplat

pe pãmânt în ultimii 150 de ani ºiveþi constata "acurateþea" cu care i-a fost pusã în practicã sinistrateorie!

La vremea respectivã,întreaga omenire a fost devastatãsufleteºte când a aflat adevãruldespre lagãrele de concentrare ºidespre grozãviile ce se petreceauacolo, manifestându-ºi oprobriulfaþã de miºcarea nazistã ºi come -morând, cu respectul cuvenit, vic-timele acelor atrocitãþi, dar n-amauzit ca cineva, cândva, sã con-damne cu aceeaºi vehemenþã cri -minala teorie a lui Malthus, de faptpolitica mondialã actualã! E maicomod - dar în acelaºi timp laº - sãte prefaci oripilat de ceea ce li seîntâmplã semenilor tãi de pe altemeleaguri, în loc sã te ridici hotãrâtîmpotriva politicilor practicate deguvernul þãrii tale, cea bogatã, lin-iºtitã ºi frumoasã!

Aºteptãm, cu temereacuvenitã, sosirea Apocalipsei, cândea se petrece exact acum, sub ochiinoºtri?! Celebrãm, cu veneraþie,persoanele centenare, omiþând,poate deliberat, faptul cã ele auajuns la aceastã vârstã trãind alte

vremuri, s-au hrãnit sãnãtos ºicumpãtat, au respirat un aer curat!Oare ce vârste vor atinge cei care senasc acum, în aceastã lume plinã deameninþãri ºi sfârtecatã de con-tradicþii, care vor fi hrãniþi cu pro-duse intens chimizate ºi modificategenetic, care vor fi vaccinaþi ºitrataþi cu medicamente-otrãvuriproduse de marile companii farma-ceutice occidentale, care vor respi-ra aerul poluat al zilelor noastre?Ne mai mirãm de ce ni se nasccopii malformaþi, de ce ne morpruncii loviþi de cumplite boli?Cine ne-a tulburat liniºtea, ne-a pau-perizat, ne-a otrãvit mâncarea ºiapa, ne-a "îndemnat" sã ne ridicãmla luptã unii împotriva altora?

Uneori pe nesimþite, alte-ori cu mare tam-tam - dar defiecare datã cu acceptul mai -muþoilor noºtri din politicã - releleau intrat ºi în "Grãdina MaiciiDomnului", în România, mai alesdupã 2007! Atunci când "uceniculpantofar", în complicitate cu uniicare-l trãdaserã pe Hippocrates dinCos, a încercat sã ne impunã "ali-mentaþia raþionalã", justificând,pervers, lipsa de pe piaþã a unor ali-

m e n t eesenþiale,am sãrit caarºi, declanºândisteria naþionalã aburduºirii frigiderelor.Acum, sub egida Co -dexului Alimentarius, impusRomâniei de hoaºca Uniune,inconºtienþi ºi abrutizaþi de re -clamele agresive ºi min cinoase ale"producãtorilor", "sa vurãm" chimi-calele frumos ambalate de pe raf-turile supermarket-urilor ºi neotrãvim copiii cu toate porcãriile!

În acest timp, un alt engle-zoi - de data aceasta unul de rasã -bântuie uliþele prãfuite ale satelortransilvane, descoperind frumu -seþile dumnezeieºti ale acelor locuriºi savoarea bucatelor tra diþionaleromâneºti, neatinse de standardeleCodexului. Poate mâine, poimâine,o aduce ºi pe mã-sa aici, s-o înveþebabele noastre secretele dul-ceþurilor, palincii, slanei ºi murã-turilor, în timp ce vor sta la bârfe,pe banca de la poartã, "admirând"mersul agale al vacilor ce se întorcde la pãºunat...

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

Avatarurile Planetei Albastre

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

De câþiva ani, am con-statat o ciudatã preocupare inter-naþionalã pentru "stabilitate poli -ticã" în România. Atenþie, nu estevorba despre lovituri de stat saurãzboaie civile, ci despre lucruricare se petrec în toate statele UE,fãrã sã atragã atenþia nimãnui.Astfel, Ungaria lui Orban s-a înde-pãrtat mult de la democraþie, fãrã cadoamna Merkel sã fie atât de durãcum a fost cu România. Recentulscandal securisto-sexual din Cehianu a oprit pe loc TGV-ul. Faptul cãBelgia era pe cale sã se scindezeîntre valoni ºi flamanzi nu a dus laurcarea tensiunii în instituþiileeuropene...

În România, un referen-dum de suspendare a preºedinteluia provocat reacþii pânã laWashington! Orice zicere mai con-

tondentã între Bãsescu ºi vreunuldintre liderii USL, provoacãautomat îngrijorare prin cancelarii.Mã gândeam, pânã de curând, cãmotivul ar trebui sã fie faimosulscut anti-rachetã de la Deveselu. ªitotuºi acest lucru nu justifica do -rinþa Occidentului de a avea înRomânia un consens al forþelorpolitice mai ceva ca pe vremea luiCeauºescu.

Între timp, m-am mailãmurit. Întâi, am aflat cã Exxon ºiChevron cautã sã închirieze înBucureºti - unde piaþa imobiliarã amurit de vreo patru ani - mii ºi miide metri pãtraþi de birouri. Apoi avenit comunicatul americanilor:rezervele de gaz de ºist, descoperitenumai la prima explorare, asigurãconsumul României pentru urmã-toarea sutã de ani sau a întregii

Europe pe câþiva ani buni. Când amaflat cã la gaz de ºist România estepe locul trei în lume, dupã Poloniaºi Franþa, m-am lãmurit cu totul.Mirosul de gaz ºi petrol a trezitbrusc interesul Americii ºi Ger -maniei pentru cea mai sãracã þarãdin punctul de vedere al PIB-ului pecap de locuitor, din Europa.

Sigur cã de la explorare laexploatare o sã mai dureze câþivaani. Întrebarea este: e pregãtitã nouaclasã politicã din România sã nego-cieze viitoarele contracte privindaurul negru din subsolul þãrii, astfelîncât în secolul 21 România sã de -vinã un fel de Dubai al Europei?Sau ne vom mãrgini la redevenþelede acum - total insignifiante înbugetul þãrii? Rezervele de hidro-carburi pot fi o mare bogãþie pentrupoporul român sau un mare

blestem. Lumea în jurul nostru nearatã ºi modelul nor vegian, dar ºipe cel libian. America, Gemania,Franþa - fiecare mare stat interesatde energie, îºi va proteja intereselesale. Interesele românilor trebuieprotejate de români!

Clasa politicã din Ro -mânia a fost pânã acum cea maipuþin performantã din Europa ºi unadintre cele mai corupte. O zicalãîntre cinicii din multina þionalele dela Bucureºti spune cã, pentru fiecareeuro ºpagã, un responsabil român edispus sã cheltuiascã o sutã de eurodin bugetul public. În viitorii doi-trei ani, vom ºti dacã în Româniaclasa politicã a mai evoluat de lanivelul de trei dolari redevenþã pen-tru barilul de petrol vândut pe bursãcu 120 de dolari, sau poate, cine ºtie,a involuat…

Bogdan CHIRIEAC

România - viitorul Dubai al Europei?

A c u mcâþiva animã duceamîn Americaºi avionuls-a opritpentru oescalã înTimiºoara.De acolo,s-a urcat înBoeing-ulmodern un

sat întreg de babe, îmbrãcate înnegru, ca dintr-un film de

Cacoyanis, înfofolite, legate,grase, cu paporniþe, de parcãmergeau cu rata. În sinea mea, amgândit stânjenit cã aºa se stricãimaginea României în lume. Pevremea aceea credeam ca ima -ginea e importantã, nu România.

Dupã ce am trecutAtlanticul ºi ne apropiam de desti-naþie, cu o orã înainte, ni s-a dat sãcompletãm niºte formulare, destulde agresive, care te anchetau întoate dimensiunile tale de cãlãtor.Am avut sentimentul cã totavionul dãdea tezã la limbaromânã. În starea aceasta de exa-men, m-am pomenit cu vreo cincibãbuþe lângã mine, care mi-au

spus cinstit: "Scrie-ne ºi nouã,maicã, aici, cã noi nu ºtim nimic!".ªi astfel, eu le întrebam din ches-tionar ºi ele îmi rãspundeau dininimã: "- Când te-ai nãscut,mamã?" " - În 1877". "- Câþi copiiai?" " - 11".

ªi-aºa, mi-am dat seamacã stãteam de vorbã cu In -dependenþa României. A în ceputsã se clatine avionul. Avionul seclãtina ºi la toþi ne-a fost fricã,inclusiv mie, ãsta cu imagineaRomâniei în lume. Mi-am puscentura, stewardesele au plecat ºiele speriate. Babele, în schimb,stãteau lângã mine ºi se sprijineaude partea de sus, ca ºi cum ar fi

mers cu rata. Zic: "- Maicã, staijos, ca a început furtuna. E pericolsã ne prãbuºim. Nu þi-e fricã? "-Lasã, mamã, rãspunde bãbuþa, mi-am fãcut o cruce, la Dumnezeu nuinsiºti. Ajunge".

În siguranþa ei stãteaudouã mii de ani de creºtinism. Iareu, pe lângã bãbuþã, eram unpuric. Eu eram imaginea de azi aRomâniei în lume, iar ea eraicoana neamului din totdeauna.Bãbuþa m-a reîncreºtinat într-ofracþiune de secundã ºi, astfel, amvãzut din nou Omul Frumos.

Dan PURIC

Avionul

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefoane: 251 011250 3400766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

Pagina 3 MIZILUL

CONTRACEPTIVECel puþin 23 de femei

din Canada care luau pilule con-traceptive printre cele mai rãspân-dite, au decedat, cel mai adeseadin cauza formãrii unor cheaguride sânge, potrivit unor documenteaparþi nând Minis terului canadianal Sãnãtãþii. Medicii ºi far ma -ciºtii, ca re au obligativitatea sãsemna leze reac þii nefaste lamedicamen te, suspecteazã pilule -le Yaz ºi Yas min, produse degigantul german Bayer, cã sunt laoriginea acestor decese. Pilulelese vând ºi în lanþurile de farmaciidin Ro mânia.

LASERClãdirea celui mai mare

laser din lume va fi construitã laMãgurele, pe amortizoare seis-mice, pentru a se evita un dezas-tru ce ar putea fi provocat devibraþii, iar corpul dedicat fasci-culului gama va avea nu maipuþin de 12 niveluri subterane.

Proiectul european ELI-NP (Extreme Light In fra -structure-Nuclear Physics), dedi-cat celui mai mare laser din lume,va demara prin construirea unuicomplex la care lucrãrile suntprogramate sã se încheie în 2014.

PROIECTBulgaria ºi România vor

sã construiascã un al treilea podpes te Dunãre, între Silistra ºi Cã -lãraºi, au anunþat de curând pre -ºedinþii Traian Bãsescu ºi RosenPlevneliev. Cele douã þãri vorcãuta modalitãþi variate definanþare a proiectului, folosindu-se de fondurile structurale aleUE, Pro gramul de cooperaretransfrontalierã ºi StrategiaDunãrii.

AMENZIAtenþie mare la folosirea

cuvântului "þigan". Cuvântul esteinterzis, iar amenda maximã estede 7.000 de euro. Amenda ma -ximã s-a mãrit de 12 ori sãptãmâ-na trecutã, la presiunea UniuniiEuro pene, care considerã cã înþara noastrã drepturile romilorsunt grav încãlcate.

SUPĂRAREPreºedintele Traian Bã -

sescu a înfuriat ºi femeile ro -mânce ºi cele rome. Cele dinurmã au protestat împotrivadeclaraþiilor romofobe, sexiste ºinaþionaliste ale preºedintelui."Atragem atenþia preºedinteluiBãsescu cã declaraþiile sale suntromofobe, sexiste ºi naþionaliste.Se pare cã Bãsescu a dezvoltat ofobie atunci când vine vorba defemeia romã", a declarat CarmenGheorghe, preºedintele Asoci -aþiei pentru Promovarea FemeilorRome, "Sunt convins cã acelaºiDumnezeu invocat de TraianBãsescu nu îl ajutã prea mult ladiscursuri clare, eficiente ºi caresã fie croite pentru toatã popu-laþia pe care o reprezintã. Cutoatã indulgenþa, constat cã acestom nu reuºeste sã-ºi depãºeascãcondiþia de misogin, de xenofobºi, peste asta, mai exprimã ºiopinii viciate de diferenþele declasã", a declarat Ciprian Necula,activist pentru drepturile omului.

El a mai subliniat: "Cor -pul femeilor din România nu esteproprietatea statului, iar naºtereaunui copil nu este un act de patri-otism, ci o responsabilitate indi-vidualã".

ŞTIRI

c

Sã te prãpãdeºti de ciudã,nu alta! Încã o haitã de lupi, tocmiþipaznici la oi! Un grup interministe -rial, cãruia i se încredinþeazã lâna deaur. Alte cheltuieli, aceeaºi miri-apozi hãmesiþi. Bãieþii vor analizacauzele macro-criminalitãþii ºi alemarii corupþii, vor trage la rãspun-dere: "Ai mâncat usturoi ºi nici nucatadicseºti sã faci gargarã cuListerin?" Cam în acest mod "voranaliza structura, starea ºi dinamicacorupþiei, vor evalua efectelemãsurilor legislative ºi de politicãpenalã asupra macro-criminalitãþiiºi vor prezenta Guvernului strategiiºi programe naþionale de prevenire".Câtã gargarã în fiºa postului! Un felde dat cu bãþul în vânt sau cu palmaîn mãmãliga fierbinte! În frunteabucatelor naþionale stau, de aproapeun sfert de veac, cei mai tari "spe-cialiºti" în strategii ºi programe deprevenire ºi iatã unde au adus Þara!

Preºedintele dã vina (defaþadã) pe nivelul ridicat al corupþieidin instanþe. Adicã vorbeºte de funieîn casa spânzuratului. E vorba de ofixaþie pentru o parte a justiþiei, carenu s-a lãsat supusã ºi controlatã. Ceimai mulþi judecãtori sunt respon -sabili, au încã principii de la care nufac rabat. De aici ºi dorinþa de a dis-truge ce a rãmas bun în JustiþiaRomâniei, care încearcã, fãrã rezul-tat, sã facã ordine în haosul instalatde opt ani încoace. Unul, rãsplãtit cuun fotoliu catifelat la CCR, a bãgatflota la arhivele secrete. Alþii, careºi-au primit deja porþia de ros, s-auocupat de casa din Mihãileanu, deschimbul de terenuri, au avut grijãsã-i ofere pe tavã Justiþia.

Dar, în politicã, mai de -

vreme sau mai târziu, totul se plã t eº -te! În Europa, deja li se pun cã tuºepoliticienilor care se credeau inex-pugnabili. A venit scadenþa plã þiifãrãdelegilor. Poate de aceea econo-mistului-ºef al BNR îi scapã porum-belul din gurã: "Una dintre erorilefundamentale ale elitelor româneºtipe tot parcursul istoriei moderne, afost cã au crezut cã soarta celor mulþiºi nevoiaºi este irelevantã pentrudezvoltarea þãrii!". Când a spus elitãs-a referit în mod sigur la bancheri,politicieni, bogãtaºi, co rupþi, mafioþi,nu la elita intelectualã, care trãieºtede azi pe mâine. Ex cepþie fãcândhoropiºtii ºi por nografii prinºi camoliile pe hainele Puterii de la Bu -cureºti. Doar în declaraþii îi ma cinãgrija pentru talpa Þãrii! N-au niciuninteres sã stã vileascã adâncirea ecar-tului dintre sãraci ºi privilegiaþii ca -pitalismului.

Un nebun aruncã maimulte pietre în apã ºi alþi nebuni sarca oile sã le scoatã. Cam aºa stã tre-aba cu regionalizarea ºi modificareaConstituþiei. E evident, fãptaºii ar fimai potriviþi pentru ridicat diguriîmpotriva inundaþiilor sau la betonatcraterele de pe autostrãzile Patriei,decât sã delimiteze zone administra-tive cu autoservire pentru mafioþi.De altfel, regionalizarea va fi unproiect ratat, ca orice edificiu capi-talist proiectat de cãtre impostori înultimii 23 de ani. Consiliile Judeþenenu vor fi desfiinþate, dar peste ele vafuncþiona un Consiliu Regional. Vafi nevoie de birouri supraetajate,deoarece împãrþirea pe regiuni deinterese va crea o structurã adminis-trativã suplimentarã. Explicabilatunci, de ce aceºti sãritori cu prãji-

na fac praf Constituþia. Româniaeste republicã, stimaþilor! Legeasupremã în stat nu e manual de isto-rie contrafãcut! Ocrotiþi neamul ºiÞara, nu trântorii care au trãdatpoporul de-a lungul istoriei! Ce sãmai aºteptãm de la conducãtoriivânduþi, care fac eforturi sã depo -puleze România! Deja 3,5 milioanede cetãþeni români locuiesc înstrãinãtate. Iatã roadele capitalismu-lui românesc! Românii n-ar fi plecatpeste hotare decât în excursii, dacãar fi trãit decent în Þarã. Dacã nu le-ar fi fost desfiinþate locurile demuncã, dacã ar fi avut salariileeuropenilor. Cum sã nu plece? Auajuns bãtaia de joc a guvernanþilorpostdecembriºti, ale cãror þeluri aufost ºi sunt hoþiile de stat ºi igno-rarea completã a cetãþeanului.

De 23 de ani, nimic pentrupopor! Doar rãzboaie politice pen-tru putere, legi ºi ordonanþe înfavoarea ciolanelor! Cine spune cãistoria nu se repetã, se înºalã. Înmod clar, unele amendamente aduseConstituþiei urmãresc intere sepolitice viitoare, dar nu în favoareaRomâniei. Iatã de ce îi plãtim peparlamentari! Ca sã împartã ºi sã-ºifacã parte! Totuºi, cum se poate sãtoci banii statului ºi sã rãmâi înfuncþie? Poate ne vor rãspundebancherii, pentru cã ºi ei au fraudatºi abuzat milioane de români."Modul cum acþioneazã bãncile ºiexecutorii judecãtoreºti este identiccu cel în care acþionau arendaºii înanii 1900-1920 sau perceptorii înanii '50" îmi povestea bunica pater-nã cum treceau periodic perceptoriicu cãruþa prin sat ºi luau românuluidatornic din casã sau din curte ce

avea mai de preþ: maºini de cusut,scoarþe, bucate, vite etc., pe care lescoteau la mezat pentru a acoperidãrile cãtre stat. Noi, românii, nuvom scãpa niciodatã de blestemulbirurilor, pentru cã nu suntem înstare sã ne autogospodãrim ºi sãfolosim, cu înþelepciune, bogãþiarevãrsatã de Dumnezeu peste þarã.Noi nu putem trãi fãrã stãpâni! Cândne ajunge cuþitul la os, ne rãzvrãtim,murim pentru libertate, iar când ocãpãtãm, nu ºtim ce sã facem cu ea.Ne cãutãm repede alþi stãpâni, caresã ne stoarcã bruma de avere, re -zervele naturale, iar în final, chiar ºilibertatea pe care am obþinut-o cujertfe ºi sânge! ªi culmea, nuînvãþãm nimic din propria istorie,chiar dacã ea se repeta obsedant.

Cred eu cã românul s-afript ºi nu va mai cãlca uºor pragulbancherilor-cãmãtari. N-au decâtsã-ºi ia valiza ºi sã plece în Guineea-Bissau! Mirosul falimentului aajuns în bãnci, nu mai au surse definanþare, trãiesc pe spinarea BNR,nu mai au proiecte care sã generezerandamente de fraudã ºi hoþie, princel mai mare nivelul de dobânzi ºicomisioane din Europa. Aºadar,bãncile n-au cum sã meargã maideparte. Adio profit din România!N-au decât sã închidã la vrac! Drumbun! Noi trebuie sã fim acum cuochii pe nobilul extraterestru, caresub masca de ambasador al turismu-lui românesc în lume, nu-i prieten curomânul pe care îl dispreþuieºte.Partizanatul ecologic nu prevedenumai sã guste dulceaþa bio ºi brân-za de oaie. Nici sã coseascã iarba peplaiul transilvan!

Maria Diana POPESCU, Corespondenþã din Stuttgart de la

revista Agero www.agero-stuttgart.de

VEŢI PLĂTI ! SCADENŢA SE APROPIE !OPINII

"Sunt studentã în Londra,la una dintre cele mai bune univer-sitãþi europene. Sunt mândrã cã amreuºit sã ajung aici ºi le voi firecunoscãtoare pãrinþilor pentrueducaþie ºi efortul material extraor-dinar pe care l-au fãcut pentru a mãtrimite la studii de calitate. Dar mãderanjeazã teribil întrebarea tuturor:"Te mai întorci?". ªi uimirea clarãpe care o vãd pe feþele unora laauzul unui ferm "Da!". Acest "Da"nu era atât de ferm înainte de a mãmuta în Londra. Înainte era un "mi-aº dori, dacã voi avea unde sã mãîntorc, mã voi întoarce".

Suntem o generaþie cres-cutã într-o scârbã pentru patrie, amcrescut fiind educaþi sã admirãmvalorile occidentale "superioare" ºi"ideale". Credem cã politica, culturaºi educaþia internaþionalã suntbenefice, credem în globalizare,suntem de acord, câteodatã, cã

România e frumoasã, dar pãcat cã elocuitã, ºi parcã tot mai bine e înLondra... Români scumpi, câtputem sã ne înºelãm...

Ce este Occidentul? Un loc care nu mai are

identitate, globalizarea îi distruge,încet-încet, toate traditiile, trãieºticu riscul ca un extremist sã bom-bardeze - pentru Dumnezeul lui -locuitorii unei þãri în care el s-amutat, istoria nu mai poate fi spusã,pentru cã adevãrul poate leza anu-mite popoare, copiii pot fi uciºi înpântece de cãtre propria lor mama,Crãciunul ºi Paºtele, precum ºi altetradiþii strãvechi, sunt doar un prilejde marketing; relaþiile dintreoameni sunt pur profesionale, pri-etenia, iubirea sunt toate o afacere,tot ce facem e pentru CV ºi cândvrem sã ne cãsãtorim, gãsim noi penet ceva, nu?

Lumea discutã, nimãnui

nu îi pasã ce gândeºti, ce simti, ce îþidoreºti. Puþini mai ºtiu sã iubeascã,feminismul distruge relaþiile bãrbat-femeie tot mai mult, aºa cã nu maiînvãþãm copiii de mici sã se com-porte ca bãieþei sau fetiþe, ci îi lãsãmpe ei sã îºi aleagã ce sex vor sã aibã,ajungându-se la un numãr imens dehomosexuali creaþi de societate.

Dum nezeu a fost ucis deOccident!

De ce oare admirãm atâtde mult haosul Europei vestice?Noi ºtim sã trãim. Noi ne salutãm cu"Doamne ajutã!" Noi avem un pã -mânt binecuvântat de oasele ºi sân-gele atâtor martiri... De ce s-au sa -crificat atâþia români pentru viitorulnostru, dacã noi fugim ca vitele înOccident? De ce acceptãm casecuriºtii comuniºti sã ne conducãîn continuare prin politicã ºi edu-caþie?

De ce eºti drogatã, scumpã

Românie, cu iluzii occidentale? ÎnOccident, unde pleacã bieþii românisã facã o pâine, germanii, franceziiºi englezii îi trateazã ca pe niºtesclavi! ªi noi, românii, care avem oþarã superbã, un pãmânt fertil, plinde zãcãminte, Delta, Carpaþii, Du -nãrea, Marea Neagrã, stãm sã cer -ºim ºi sã ne umilim pentru o pâine? Vreau sã mã întorc în România, cutoate cã nu voi avea niciodatã baniipe care i-aº avea lucrând aici...

Aºa cã, români, plecaþi lastudii, plecaþi ca sã vedeþi în ce hala ajuns Occidentul liberal, plecaþi ºiînvãþaþi sã vã iubiþi þara ºi realizaþice frumuseþe aþi lãsat în urmã! ªiapoi, ne vom întoarce cu toþii, va -luri-valuri, cu ºi mai multã forþã ºidorinþã de schimbare, ºi dupã 68 deani de asuprire, România va fi dinnou a românilor! Aºa sã ne ajuteDumnezeu!"

Cristiana Maria MARCU? N.R. Din fericire, ca ºi ea mai suntmulþi tineri români. Dumnezeu sã-i

ajute pe toþi cei care gândesc aºa!

"Dumnezeu a fost ucis de Occident"

Gheorghe Buzatu -Marele Maestru al

Demnităţii Naţionale 06.06.1939 - 20.05.2013

Atunci când ne confrun-tãm cu o pierdere ireparabilã, cumeste cea a eminentului istoric ºicercetãtor Buzatu, de aceeaºimãrime contemporanã cu regretatulacad. Florin Constantiniu, zestreaspiritualã româneascã pare sã seîmpuþineze. Poate cineva exprimasau compensa finalul pãmântean alunei fiinþe nobile? Mi-e teamã cã

nu! Neamul românesc se despartede un mare Român, un mare Om, unmare Istoric, un mare Patriot! Avemînsã, opera sa, care rãmâne - celpuþin, pentru o lungã vreme - oinegalabilã lecþie de istorie ade-vãratã ºi de românism. Singura "re -compensã" prin care îi putem cinstieforturile este preþuirea armei defen-sive ºi drepte a adevãrului istoric pecare ne-a lãsat-o moºtenire, a"muniþiei" generoase pe care marelecercetãtor a adunat-o cu perse -verenþã de-a lungul deceniilor,depozitând-o cu minuþiozitate ºimai ales, cu efort ºi trudã de Sisif,între filele cãrþilor sale. Parte inte-grantã a arsenalului naþional ºi forþa

supravieþuirii noastre ca popor! [...]Vreme de peste 23 de ani,

lichelele, mercenarii, veleitarii,holocaustologii, mãsluitorii ºi fãcã-torii de istorie - din ce în ce mainumeroºi ºi mai agresivi - au atacatîn permanenþã, "la baionetã", Ro -mânia, adevãrul istoric, documen -tele, mãrturiile trãitorilor ºi mãrtu -risitorilor de bunã credinþã ai unorîntâmplãri din tulburatul nostru tre-cut, mai ales cel "modern" ºi/sau"recent". ªi, lichelele sunt nume -roase! În acest pãienjeniº ostilromânitãþii, dar slugarnic faþã denoii invadatori ai Þãrii, profesorulBuzatu a devenit o atentã, o inco-modã santinelã a Neamului Româ -

nesc. Cu înþelepciune, cu argumenteºi cu dovezi bazate pe temeiniciacunoaºterii adevãrului istoric, a lup-tat ºi a þinut piept pângãririi istorieinaþionale, atacurilor asupra dem-nitãþii noastre, ºi a importantelorpersonalitãþi ale Neamului. Aºacum "Tot ce-i românesc nu piere!",Profesorul va trãi în fiecare bunromân, ultima sa carte constituind,de fapt, un veritabil "testament"pentru urmaºi: "Istoria sã judece!".

Cinste Marelui Maestru alDem nitãþii noastre naþionale, plecatla întâlnirea cu Mareºalul, pe care l-a apãrat ca nimeni altul!

Ion MÃLDÃRESCU

IN MEMORIAM

Pagina 4MIZILUL

Expresii şi locuţiuni celebre

retrospectiv

g DE GUSTIBUS (ET CO -LORIBUS) NON DISPUTAN-DUM (lat.) - Despre gusturi (ºiculori) nu se discutã. Adagiu sco-lastic. S-a rãspândit ca o justificarea libertãþii de a avea preferinþe per-sonale în domeniul nedemonstra-bilului.g DEUS EX MACHINA (lat.) -Zeul din maºinãrie. Expresia seutilizeazã pentru rezolvarea neve -rosimilã a unor situaþii dificile.g DIEM PERDIDI (lat.) - Mi-ampierdut ziua. Cuvinte pe careobiºnuia sã le rosteascã împãratulTitus, dacã într-o zi nu fãcea ofaptã bunã.g DIFFICILES NUGAE (lat.) -Nimicuri chinuite. Ironie la adresapoeþilor care scriu, cu multã trudã,versuri nevoiaºe.g DIGNUS EST INTRARE(lat.) - Este demn sã intre. Formulãsolemnã de acordare a titlului dedoctor în universitãþile medievale,pãstratã pânã astãzi în unele þãri.g DIVIDE ET IMPERA! (lat.) -Dezbinã ºi stãpâneºte! Principiu deguvernare enunþat de Machiavelli.g DOCTA IGNORANTIA (lat.)- Ignoranþã savantã. Expresie princare umanistul Nicolaus Cusanusridiculizeazã siguranþa infatuatã acelor lipsiþi de cunoºtinþe solide.g DOCTUS CUM LIBRO (lat.)- Savant cu cartea (în mânã).Expresie ironicã vizând pe "cãrtu-rarii" incapabili de o gândire origi-nalã.g DULCE ET DECORUMESTE PRO PATRIA MORI (lat.)- E plãcut ºi frumos sã mori pentrupatrie. Îndemn adresat de Horaþiutineretului de a urma pildele devitejie ale strãbunilor.g DUM SPIRO, SPERO (lat.) -Cât respir, sper. Adagiu dinCicero.g DURA LEX, SED LEX (lat.) -Legea e asprã, dar e lege. Adagiudin dreptul roman, care exprimãcaracterul obligatoriu al legii,oricât de asprã ar fi.g DURCH LEIDEN, FREUDE(germ.) - Prin suferinþã la bucurie.Crezul lui Beethoven, în sensul cãmarile idealuri nu pot fi atinsedecât prin mari sacrificii.g DU SUBLIME AURIDICULE IL N'Y A QU'UNPAS (fr.) - De la sublim la ridicolnu este decât un pas. Cuvinte pecare le-ar fi rostit Napoleon atuncicând, aflat pe culmile gloriei, asuferit marea înfrângere de laBerezina.g ECCE HOMO! (lat.) - Iatãomul! Exclamaþia lui Pilat dinPont, când l-a arãtat mulþimii peIisus.g ECRASEZ L'INFAME! (fr.) -Striviþi infamul! Deviza de luptã alui Voltaire împotriva superstiþiei,intoleranþei ºi fanatismului reli-gios.g E FINITA LA COMMEDIA(it.) - Comedia s-a sfârºit. Cuvintecare anunþau în teatrul italiansfârºitul unei piese.g ERRARE HUMANUM EST(lat.) - A greºi e omeneºte. Proverblatin pus în circulaþie de Cicero.g ET IN ARCADIA EGO (lat.) -ªi eu am fost în Arcadia. Epigrafulunui tablou celebru al pictoruluiNicolas Poussin. Arcadia legen-darã fiind þinutul vieþii idilice,expresia mãrturiseºte nostalgiadupã o fericire pierdutã.

Dragostea schimbã întot-deauna destine, modeleazã carac-tere, sfãrâmã sau înalþã suflete. Aºas-a întâmplat ºi într-o searã de mar-tie a anului 1925, când a lovitimprevizibil ºi a subjugat inimile adoi oameni, principele Carol al II-lea, viitor rege de Hohenzollern ºiElena Lupescu, femeia cu pieleaalbã, ochii verzi ºi pãrul roºcat. Oprimã întâlnire fatalã, cu priviripãtrunzãtoare ºi un schimb de repli-ci ce aveau sã marcheze începutulunei tumultuoase poveºti de iubirepânã la moarte. O iubire rãmasã ºiîn cãrþile de istorie.

Fiica unor burghezi evrei1953. Ochii ei verzi,

strãlucitori altã datã, erau acumînlãcrimaþi, sub cerul însorit alPortugaliei. Zdrobitã de durere, dea-supra sicriului în care se afla corpulneînsufleþit al iubitului ei, îi ºopteºteultimele cuvinte: "Adieu, amour dema vie!". Cu sufletul sfâºiat, seîntoarce cãtre prietena sa ºi spune:"Aº vrea sã mor!". Elena Lupescunu credea cã va supravieþui pierderiiiubitului ei soþ Carol, care a muritsubit, în urma unui atac de cord. Eracopleºitã de golul simþit în piept, înstomac, stoarsã de lacrimile ce onãpãdeau ºi tulburatã de memoriaînvolburatã miraculos de amintirilecare se înghesuiau pânã la sufocare.ªi imaginea estompatã a unei seri demartie a anului 1925 de la Cine ma -tograful Fundaþiei Culturale Regalecapãtã culori. Atunci l-a întâlnit peel, principele Carol al II-lea.

Cine s-ar fi gândit cã va fisortita regelui?El pãrea sã aibã destinul

clar, scris dinainte. Era menit sãconducã o þarã, un popor. Ea nuavea nimic care sã fi prevestit oviaþã atât de tumultuoasã. S-a nãs-cut, probabil, la 2 septembrie 1899la Iaºi, într-o familie de miciburghezi evrei. Tatãl, Grünberg, s-aconvertit la ortodoxism, ºi-a schim-

bat numele în Wolff, ulterior adop-tând varianta româneascã, Lupescu.Mama ei, Eliza Falk, pânã sã-lcunoascã pe cel care avea sã-i dev-inã soþ, trãise la Viena. Dupã cãsãto-rie, a renunþat la iudaism ºi a devenitromano-catolicã.

În primii ani de dupã 1900,soþii Lupescu, împreunã cu cei doicopii, Elena ºi Costicã, se stabilescla Sulina, la iniþiativa tatãlui. Acestadeschide o farmacie, dar, cum afa -cerea nu da roade, se reîntorc la Iaºi,unde Nicolae Lupescu þine un ma -gazin în care urma sã vândã lucrurivariate, de la parfumuri pânã la nas-turi militari de alamã. Dar viaþa depânã atunci nu oferea nicio premisãa apropierii Elenei de cele mai înaltecercuri ale societãþii. ªi totuºi, tatãl,ambiþios, conºtient de faptul cã nu-ipoate asigura fiicei lui o avere caresã o propulseze în înalta societate,sesizeazã personalitatea ºarmantã afiicei lui. El observã faptul cã Elenaatrãgea atenþia prin frumuseþe ºiinteligenþã, atuuri suficiente pentruca tânãra sã poatã face faþã cu suc-ces oricãror provocãri de socializareîn diverse cercuri.

Astfel cã tatãl, hotãrât sã-iofere dragei sale copile ºansa depromovare în cele mai selectemedii, o înscrie pe Elena la vestitaºcoala Pitar Moº din Bucureºti,instituþie care promitea fetelor dinfamiliile burgheze drumul cel mai

uºor cãtre lumea bunã. Maici ger-mane le predau tinerelor domniºoareun pic de germanã, francezã,gospodãrie, puþinã istorie ºi artaconversaþiei cuviincioase, adicãexact atât cât era necesar sã facã faþãonorabil în cercurile mondene lacare râvneau sã ajungã. Cât de multcontase încrederea tatãlui ei cã vareuºi! Încurajãrile ºi educaþia pri -mite acasã, unde i se spunea tot tim-pul cât de frumoasã ºi deºteaptãeste, au transformat-o într-o tânarãleoaicã. Era conºtientã de puterea eide seducþie, voia sã strãluceascã ºisã cucereascã! Aºa cã nu e demirare cã a terminat ºcoala cu o re -putaþie deja câºtigatã: atrãgea, flirta,se descurca nonºalant prin saloanelevremii. Este invitatã cu aceeaºiinsistenþã atât de cercurile din preaj -ma familiei regale, cât ºi de vip-uricu reputaþii mai puþin onorabile dinjurul cazinoului din Sinaia. Treptat,bãrbaþii care o cunosc, nu puþini,ajung sã ºtie cã atenþia ei putea ficâºtigatã cu un zâmbet ºi cu mâna înportofel. Era doritã ºi îi plãcea acestjoc la nebunie.

Adela PÂRVUArticol realizat pe baza informaþi-

ilor preluate din cartea "Regeleplayboy - Carol al II-lea de

România" de Paul D. Quinlan

Continuare în numãrul urmãtor

Elena Lupescu - "Duduia", curtezana regelui Carol al II-lea

Continuare din numãrul trecutLéonie Ricou ºi "Madame L.R."

L-a cunoscut pe Brân -cuºi în salonul ei opulent dinGrand Hôtel Particulier, aflat peboulevard Raspail la nr. 270, înperioada 1914-1915. LeonieRicou era o femeie bogatã dinînalta societate parizianã, ocunoscutã protectoare a artelor ºia artiºtilor. Nu existã dovezi certeasupra caracterului intim alrelaþiei lor, în orice caz Leonie i-a inspirat lui Brâncuºi lucrarea"Madame L.R.", vândutã, înurmã cu doi ani, la Londra, la olicitaþie Christie's, cu 20 de mi -lioane de euro. Sculptura n-aaparþinut niciodatã "inspira-toarei". Ea a stat în atelierul dincartierul Montparnasse pânã spre

anul 1920, când Brân -cuºi a dat-o, în schim-bul unei picturi, luiFernand Léger. A -cesta a fost primulproprietar al lu -crãrii, pânã lamoar tea sa, în 1955.A fost lãsatã moº -tenite vãduvei sa -le, Nadia, pentruca, ulterior ºi înfinal, sã intre încolecþia Yves Saint-Laurent, care a vân-dut-o la licitaþiaChris tie's. Lu -crarea nu fus-ese expusãnicodatã.Continuare în

numãrulurmãtor

Femeile din viaţa lui Brâncuşi O SCURTĂ ISTORIE A MONEDEI NAŢIONALE

Dacã ai putea reduce po -pulaþia din întreaga lume la un satde 100 de persoane, menþinândproporþiile tuturor popoarelor exis-tente pe pãmânt, acest sat ar arãtaîn felul urmãtor: 57 de asiatici, 21de europeni, 14 americani (dinAmerica de Nord, Centralã ºi deSud) ºi 8 africani. 52 ar fi femei, 70nu ar fi albi, 70 nu ar fi creºtini, 89ar fi heterosexuali, 6 persoane aravea 59% din bogãþiile lumii ºitoate 6 ar fi din Statele Unite. 80 arsta în case de nelocuit, 70 ar fi anal-fabeþi, 50 ar suferi de malnutriþie, 1ar fi pe moarte, 1 ar fi pe punctul dea se naºte, 1 ar avea computer ºidoar 1 (da, numai 1!) ar aveadiplomã de studii. Dacã te gândeºtila lume din perspectiva asta, nevoiade a accepta, de a înþelege ºi nevoiade educaþie devin ºi mai clare.

Ia în considerare ºi asta:Dacã te-ai trezit azi-dimineaþã maimult sãnãtos decât bolnav, înseam-nã cã ai mai mult noroc decât mi -lioane de persoane care nu vorapuca sã trãiascã sãptãmânaviitoare. Dacã nu ai trãit pericolulunei lupte, singurãtatea unei închi -sori, agonia torturii sau chinurilefoamei - eºti înaintea altor 500 demilioane de oameni. Dacã poþi sãintri în bisericã fãrã teama cã vei fiameninþat, arestat, torturat sauomorât - eºti mai norocos decât treimiliarde de persoane. Dacã ai mân-care în frigider, haine în ºifonier, unloc unde sã dormi ºi o casã în caresã stai - eºti mai bogat decât 75%din populaþia lumii. Dacã ai bani înbancã sau în portofel ºi câtevamonede într-o puºculiþã - eºti prin -tre cele opt procente ale per-soanelor care trãiesc bine. Dacãpãrinþii tãi sunt încã în viaþã ºiîmpreunã - eºti, într-adevãr, o per-

soanã rarã, chiar ºi în Statele Unitesau Canada. Dacã poþi sã citeºtiaceste rânduri, eºti de douã oribinecuvântat: pentru cã cineva s-agândit la tine ºi pentru cã nu tenumeri printre cele douã miliardede persoane care nu ºtiu sã citeascã.

Cineva a zis odatã:

"Munceºte ca ºi cum nu ai aveanevoie de bani! Iubeºte ca ºi cândnimeni nu te-a fãcut vreodatã sãsuferi! Danseazã ca ºi când nimeninu te vede! Cântã de parcã nu te-arauzi nimeni! Trãieºte ca ºi cândParadisul ar fi pe pãmânt! Doaratunci înseamnã cã eºti fericit!"

Leul existã ca monedã din1867. La 19 ianuarie 1881 începeasã circule din mânã-n mânã primabancnotã româneascã, cea de 20 delei. Dupã toate estimãrile, leul îºitrãieºte acum ultimii ani dinainteamorþii, cãci la 1 ianuarie 2015România ºi-a propus sã treacã lamoneda euro (?). E suficient sã teuiþi la colecþia leilor, de la primaapariþie ºi pânã azi, pentru a înþelegecum s-a scris istoria în spaþiul româ-nesc.

Leii au fost la început pre-cum francii francezilor. Aceeaºi va -loare, acelaºi gramaj de aur.Rãzboaiele mondiale i-au transfor-mat, i-au schimonosit, ajungând laun moment dat cea mai micã banc-notã care a existat vreodatã în lume.Comunismul, care între altele îºipropunea ca þel suprem o societatefãrã bani, a avut parte de bancnotacu cea mai mare valoare scripticãdin istoria României: cinci milioanede lei. Era inflaþia de dupã Al DoileaRãzboi Mondial. Au urmat "bãl -ceºtii" ºi "vladimireºtii", celebrelebancnote de 100 ºi 25 de lei. Apoi,liberalizarea pieþei a adus o avalanºãde emisiuni monetare. Între 1990 ºi2003, aproape în fiecare an au

apãrut noi monede ºi bancnote. ªitotuºi, mai mult decât oricând,lumea a continuat sã se plângã cã n-are bani.

La mijlocul secolului alXVII-lea, în plin declin politic alÞãrii Româneºti ºi Moldovei, piaþamonetarã e invadatã de mai multemonede strãine. Cea mai cunoscutãa devenit însã talerul olandez, careavea gravat pe una dintre feþe un leu."Leii olandezi" au fost folosiþi maibine de un secol. Popularitatea lor afost atât de ridicatã încât, chiar ºidupã retragerea din circulaþie, aufost identificaþi în popor cu noþiuneade monedã. Asta a durat cam douãveacuri, pânã când leul primeºtecertificat de naºtere. La 22 aprilie/4mai 1867 apare legea care înfi-inþeazã sistemul monetar românesc.ªi tot atunci apare leul cu subdivi -ziunile sale în bani, ºi nu în parale,ca pânã atunci. Un leu echivala cuun franc francez. Monedele de 5, 10ºi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1ºi 2 lei, precum ºi cele de 50 de banierau din argint. Pânã la înfiinþareaMonetãriei statului (1870), primelemonede au fost bãtute la Bir -mingham ºi Bruxelles.

Continuare în numãrul urmãtor

DACĂ...

Pagina 5 MIZILULDIVERSE

Cu fiecare zi ce treceaflãm tot mai multe despre planetanoastrã, dar aceasta nu înseamnã cãvom ajunge vreodatã sã o cu -noaºtem în întregime. Însã, tot-deauna vom ºtii cã am avut, înlunga cãlãtorie de descoperire aacestei lumi, o curiozitate nesfâr -ºitã ºi mare entuziasm…

g în 1848, timp de 30 de ore, apaCascadei Niagara a dispãrut de pestâncile abrupte: la 50 de km înamonte, o barierã de gheaþã blo-case complet râul!g înconjurat de munþi, HongKong-ul nu a gãsit prea mult spaþiuliber pe malul mãrii, astfel cã s-adezvoltat pe verticalã ºi a reuºit sãaibã cei mai mulþi zgârie-nori dinlume (2354), de trei ori mai mulþidecât în New York ºi de patru orimai mulþi decât în Tokio.g Australia are cele mai multespecii de reptile din lume, 755.g cu cei 1.000 de km lungime ºicu o suprafaþã totalã de 371.000km2, Marea Caspicã e cel maimare lac din lume cu apã sãratã.g în 1943, într-un lan de porumbdin Mexic, s-a ivit o fisurã, apoi auieºit gaze ºi praf; a doua zi dedimineaþã, era deja format un conde nouã metri, din care erau azvâr-lite pietre ºi cenuºã. Dupã un an,conul vulcanului se înãlþa la 300 demetri ºi deja îngropase sub lavã unîntreg sat. Paricutin a fost primulvulcan atent studiat de specialiºti,chiar din momentul formãrii sale.g Marea Sargaselor din sudulInsulelor Bermude, cunoscutã pen-tru "pãdurile" sale de alge, seroteºte permanent în sensul acelorde ceasornic, împinsã de curenþiiAtlanticului.g în Lacul Malawi din S-E Africiitrãiesc cele mai multe specii depeºti de apã dulce, peste 1.000,90% din ele fiind endemice.g numele Mãrii Caraibilor vine dela cuvântul indian carib, ce însem-na persoanã, însã el a ajuns sã fiepreluat sub forma de canibal: cani-balismul la aceastã populaþie ame -rindianã era practicat rar ºi doar înlegãturã cu ritualurile rãzboinice,fapt pe care primii europeni ajunºiîn zonã nu l-au înþeles; ei au crezutcã toþii indienii erau mâncãtori deoameni.g în localitatea Brignoles dinFranþa a plouat în 1973 cu…broscuþe: o coloanã de aer cu circu-laþie rapidã a ridicat sute de amfibi-eni dintr-o zonã mlãºtinoasã ºi i-aaruncat peste oraºul din Provence.g Muntele Roraima, cel care l-ainspirat pe Sir Conan Doyle sãscrie „O lume dispãrutã“, e cel maiînalt sãlaº al zeilor din cei 100 aiîntregii lumi, adicã un bloc de gre-sie colosal, ridicat la 2.000 de metrideasupra junglei de la graniþaVenezuelei cu Brazilia ºi Guyana.g în apropierea coastelor Tri -nidadului existã vulcani noroioºisubacvatici, a cãror pastã fluidãiese de sub valuri ºi formeazãinsule, unele dispãrând repede,altele devenind casã pentru pãsãriledin zonã.g cel mai vechi parc naþional dinlume este Yellowstone (S.U.A.),creat în 1872.

CURIOZITĂŢI

şi superlative

geograficeM-am întrebat de ce

aproape toþi foºtii ºefi ai SMG, ge -nerali cu patru stele, sunt cercetaþisau au fost condamnaþi, chiar dacãunii au fost condamnaþi cu sus-pendare; zeghea, chiar dacã nu sepoartã, se simte. Televiziunile auprezintat drama lui Becali, dar nici-una nu a prezintat drama ArmateiRomâne!

Trei dintre ultimii ºapteºefi ai SMG au suferit condamnãri,trei sunt încã cercetaþi pentru acuza-þii grave, ceilalþi nu ºtiu dacã maidorm liniºtiþi ºi nu cumva aºteaptãsã fie audiaþi în dosarul "Case pen-tru generali". Ce mai au în comunaceºti generali în afarã de gradelelor ºi funcþia de ºef al SMG? Toþi,dar absolut toþi, au intrat în viaþapoliticã! Oare cum au fost racolaþide partidele politice, pentru cã nutrebuie sã ai diplomã de doctor - fieea ºi luatã cu copy-paste - ca sã îþidai seama cã anumite funcþii ºigrade nu sunt accesibile, dacã nu ai"chemare" sau susþinere politicã?

Nimeni, absolut nimeninu discutã acest subiect, nu vrea sãvadã pânã unde a ajuns corupþia ºicum se subordoneazã intereselenaþionale unor interese de grup sau

de partid. Nimeni nu vrea sã vadã cãcei mai importanþi oameni din ar -matã, cei care trebuiau sã ve gheze laapãrarea þãrii, au vegheat la apã -rarea intereselor celor care i-au pro-movat ºi numit pe funcþiile supremeîn armatã. Fiecare gest de "bunã -voinþã" se plãteºte, ºi pe lângã plataîn avansãri, pe lângã plata în con-tracte ale unor firme de partid cuarmata, pe lângã vânzãrile de arma-ment ºi tehnicã militarã unor firmeagreate de conducerile de partid,uite cã unii dintre aceºti ºefi ai ar -matei mai plãtesc ºi cu libertatea,odatã ce ºi-au încheiat misiunea ºiau trecut în rezervã sau re tragere. ªipun o întrebare retoricã: cât de naivtrebuie sã fii încât sã accepþi com-promiterea, acceptând sã fii promo-vat ºtiind cã vei plãti cu vârf ºi înde-sat fiecare colþ de stea? Ce mecan-ism transformã militarul în infrac-tor, onoarea în dezonoare, cinstea înruºine, datoria faþã de þarã în datoriefaþã de partid, demnitatea în corup -þie? Ce criterii stau la baza pro-movãrii acestor oameni în fun cþiilesupreme din armatã ºi cine îi alege?Eu aº chema în instanþã pe toþi ceicare au propus ºi numit aceºti indi-vizi în poziþia de ºefi ai SMG.

Asta e drama acestei þãri,asta ar trebui sã dezbatã televiziu-nile, nu ce a fãcut Becali, cel care asfidat prin atitudinea lui nu doarinstituþiile statului, ci ºi instituþiabunului simþ. Toþi se întreabã de cea fost condamnat Becali, mãscãri -ciul de serviciu al televiziunilor,dar nimeni nu se întreabã de ce afost condamnat un fost ºef al SMG,ceea ce mi se pare grav ºi îngrijorã-tor. Poziþia ºi implicaþiile actelor luiCioflinã sunt mult mai importantepentru þarã ºi securitatea acesteiþãri, decât afacerile lui Becali. Cineva aduce în faþa instanþei pe cei carei-au corupt pe aceºti generali sau i-au determinat sã comitã acte ile-gale, prin care erau avantajate anu-mite persoane? Cine ºi când va ana -liza pe mâna cui a fost ºi este datãapãrarea acestei þãri ? Este cinevainteresat de adevãratele probleme

ale þãrii sau discutãm becalisme?Oare cei care sunt acum la condu -ce rea armatei ºi care încã se simtprotejaþi, realizeazã cã poate le vaveni ºi lor rândul? […]

Domnilor generali, sti-mate cadre ale Armatei Române, nuvã mai lãsaþi bãgaþi în puºcãrie deoameni politici, nu mai rãspundeþila comenzile lor, nu vã mai lãsaþicorupþi! Drama Armatei Româneeste cã e lãsatã pe mâna unor politi-cieni lipsiþi de scrupule, care mur-dãresc tot ce ating. Drama ArmateiRomâne o constituie faptul cã cio -banii, agramaþii, doctorii "xerox" ,"vaporenii" îi conduc destinele, îipervertesc conºtiinþele, îi corupcomandanþii ºi ca o culme a ironiei,când unul ajunge în puºcãrie,lumea îi plânge de milã tot lui. Ceblestem ne apasã oare?

Marin NEACªU

Drama Armatei Române

Toate gospodinele care serespectã, sacrificã lunar un procentconsistent din bugetul familiei pecel mai bun detergent, ferm con-vinse cã doar aºa pot avea rufecurate. Nu ºtiu cã de fapt ele"cumpãrã" Alzheimer ºi boli depiele, dupã cum au dovedit cele mairecente studii. Substanþele chimicedin detergenþi sunt ab sorbite deorganism prin piele ºi cãile respira-torii. Odatã intrate în corp, îl îmbol-nãvesc. E ca ºi în cazul E-urilor dinalimente: sunt otrãvitoare, darajung sã fie trecute pe etichete cudenumirile ºtiinþifice, aºa cãaproape nimeni nu ºtie ce pericolreprezintã ºi ce boli induc.

Dacã citim eticheteleoricãrui detergent de rufe, întâlnimaceleaºi ingrediente: 5% surfac-tanþi neionici; agenþi de înãlbire pebazã de oxigen activ, fosfaþi , enz-ime ºi parfumuri. Detergenþii ief -tini conþin LAS (liniar alchibenzensulfonat), ce poate cauza iritaþii alepielii la contactul prelungit; înãl-bitori optici (fluorescenþi) care nualbesc rufele, ci doar ne conferãpercepþia de alb ºi strãlucire, con-vertind razele ultravio-lete în luminã. Experþiiatrag atenþia cã surfac-tanþii nu sunt bio -degradabili, iar spumalor e otrãvitoare ºi înconcentraþii mici. Al -chibenzensulfonatul desodiu - cel mai uzualsurfactant, se obþine dinpetrol. Pe lângã faptulcã polueazã mediulcând e produs, conþinealuminiu care, potrivit celor mairecente cercetãri, s-a dovedit cã areefect toxic asupra creierului ºi sis-temului nervos, iar cercetãtoriispun cã poate favoriza apariþiaunor afecþiuni neurovegetativeprecum Alzheimer ºi Parkinson.

SLS (Sulfat lauril desodiu) - alt surfactant anionicprezent în detergenþii de rufe,agent de spumare dur, este cunos-

cut ca iritant al pielii ºi ochilor,care duce la cãderea pãrului ºideclanºeazã reacþii alergice. Po -trivit unui raport publicat în Jur -nalul Colegiului American deToxicologie, încã din 1983 s-a arã-tat cã SLS, chiar ºi în concentraþiimai mici de 0,5%, provoacã iri-taþii, iar în concentraþii de 10-30%cauzeazã coroziunea pielii. Cutoate acestea, SLS e aproape nelip-sit din reþeta detergenþilor noºtri.Odatã absorbit de organism, prinpiele, SLS imitã activitatea estro-genului. Studiile realizate de celemai bine cotate institute din lumearatã cã poate declanºa sindromulpremenstrual, simptomele meno -pauzei, scãderea fertilitãþii mascu-line ºi creºterea riscului de cancerde sân la femei.

Un copil din cinci suferãde diferite forme de astm, cel puþin20% dintre copii fac dermatite saualte boli de piele, iar creºtereabolilor alergenice din Româniaeste de-a dreptul alarmantã. Pe dealtã parte, în procesul de spãlare cumaºini automate, timpul delimpezire a rufelor este extrem de

scurt, el neputând sã elimine întotalitate detergentul. Persoanelecare suferã de o acþiune cutanatãinflamatorie, vor suferi exacer-barea acestor afecþiuni. Ce este defãcut? Trebuie sã evitãm contactulcu detergentul uscat sau spumaacestuia ºi sã clãtim de mai multeori hainele.

Georgeta PETROVICI

OTRAVA DIN DETERGENŢIRomânia va experimenta pe populaţie

produsul cancerigen initium!Experimentul "Codex

Alimentarius" începe cu România!De la 31 de -cembrie 2009,guvernul Boc afost obligat deUE sã înceapãimplementarea"Codexului",alãturi de alte165 de states e m n a t a r e ."Codex Ali -men tarius" esteun pachet de norme dupã care sevor alimenta populaþiile þãrilorsemnatare, acesta pornind de laprincipiul cã Terra nu mai poatehrãni pe toatã lumea natural, caatare se va trece la hrana artificialã,din produse chimice, cea modifi-catã genetic.

Recent a apãrut ºtirea cãRomânia este prima þarã din lumecare va folosi în agriculturã uncompus chimic pe bazã de initium,un ingredient activ din noua clasã asubstanþelor chimice impuse de"Codex Alimentarius". Chimi -calele vor fi furnizate de companiagermanã BASF. Pentru publicullarg, se spune cã "beneficiile pecare le-ar aduce aceastã substanþã

sunt legate în primul rând de com-baterea dãunãtorilor, dar, totodatã

ea micºoreazãºi durata în ca -re se obþine re -colta".

D u p ãce acest produsva fi experi-mentat în Ro -mânia, ur mea -zã sã fie omo -logatã utili za -rea lui ºi în

Olanda, Germania , Franþa, SUA,Canada ºi Marea Britanie. Neo -ficial, conform cercetãtorilor carecombat "Codex Alimen tarius",folosirea produselor cu initiumsporeºte cu pânã la 65% rata riscu-lui de cancer de colon, substanþãcare intrã rapid în combinaþii chi -mice, devenind rezidualã în orga -nism. BASF-ul se laudã cã pentruprima datã în lume a fost autorizat,într-un timp record, fungicidul ini-tium, care în România va fi vândutsub numele ENERVIN T pentru,chipurile, "protecþia" viilor, SO -LARIS pentru roºii ºi ZAMBROpentru cartofi.

Vadim CUªNARENCU

Continuare dinnumãrul 375

În 1928, UnitedFruit Company(UFC) se con-frunta cu o gre -vã. An ga ja þii u -nei plantaþii co -lumbiene do -reau condiþii mai bune de muncã.Armata colum bianã i-a mitraliatrapid pe protestatari. Mai târziu,compania a devenit Chiquita,sinonimã cu producþia de banane.

În 1954, preºedinteleGuatemalei, Jacobo Arbenz Guz -man, implementa un nou cod al

muncii, prin care se dorea confis-carea a 40% din terenurile UFC. Înloc sã suporte aceste pierderi, UFCa organizat o loviturã de stat;guvernul a fost dizolvat ºi þara s-aconfruntat timp de 36 de ani cu unrãzboi civil, care a lãsat în urmã250.000 de morþi.

În 2004, Chiquita a fostacuzatã cã ar fi finanþat un grupterorist de extremã dreapta dinColumbia, pentru a-ºi proteja plan-taþiile. Mai mult, se pare cãChiquita ar fi finanþat ºi FARC, ungrup terorist de stânga, implicatîntr-un plan de asasinare a lui HugoChavez, fostul preºedinte alVenezuelei, recent decedat.

Silviu Marian BÃNILÃ

CHIQUITA

Pagina 6MIZILUL

În urma comunicatului depresã apãrut în numãrul trecut alpublicaþiei noastre, mai mulþi citi-tori s-au arãtat interesaþi de proiec-tul aflat în derularea pri mã rieioraºului. Domniºoara Pe tronelaSturz - managerul proiectului, aavut amabilitatea de a ne oferi câte-va lãmuriri referitoare la acesta:

"În oraºul Mizil va fi rea -lizatã o centralã fotovoltaicã învederea producerii energiei elec-trice din conversia energiei solare,un proiect finanþat din fondurieuropene prin Programul Opera -þional Creºterea CompetitivitãþiiEconomice. În acest moment suntfinalizate achiziþiile publice, iar pedata de 6 iunie a.c. a fost datordinul de începere a execuþieiinvestiþiei, estimându-se ca aceastava fi finalizatã pânã la sfârºitulacestui an.

Centrala fotovoltaicã,care va fi edificatã în zona cunos-cutã de cetãþenii oraºului caAerodrom, va aparþine oraºului ºiva avea o putere instalatã de 1,735MWp, energia produsã fiind de2.660 MWh/an. Energia va fi intro-dusã în sistemul energetic naþional,urmând ca lunar sã fie realizatã ocompensare între valoarea energieifacturatã oraºului ºi cea a energieiintrodusã în reþea. Proiectul a fostconceput pentru a acoperi nece-sarul de energie electricã al oraºu-lui (iluminatul public, consumul

primãriei, al instituþiilor de învã -þãmânt, unitãþilor sanitare, servici-ilor publice), fiind prevãzutã ºi orezervã pentru investiþiile ce vor firealizate în urmãtorul interval detimp.

Ce avantaje aduce acestproiect? În primul rând se vaacoperi consumul de energie elec-tricã pentru obiectivele aflate înadministrarea oraºului. Astfel, sereduc costurile cu energia electricãsuportate din bugetul propriu,suma economisitã urmând a sefolosi pentru alte investiþii ºi pentruacoperirea altor necesitãþi alecomunitãþii. Totodatã, se vor creapatru locuri de muncã, ulteriorpunerii în funcþiune a instalaþiei,necesare pentru operarea inves -

tiþiei. Nu în ultimul rând, emisiilepoluante de CO2 la nivelul oraºu-lui se vor reduce cu 1.192 tone/an.Valoarea proiectului este de46.458.212 lei, din care cofi-nanþarea oraºului Mizil este de711.611 lei.

În Mizil mai existã unproiect - un parc fotovoltaic - tot înzona Aerodrom, însã acela este unproiect dezvoltat de un investitorprivat. De asemenea, în comunaBaba Ana existã un proiect derealizare a patru parcuri foto-voltaice, proiect dezvoltat de uninvestitor strãin, însã acesteproiecte nu sunt finanþate deprimãria noastrã, fiind 100%investiþii private".

Adriana POPA

Punând Soarele la muncă!

INTERN

Oraºul Mizil - participant activ la activitãþile de reþea ale proiectuluiRE-GREEN

În 7-8 mai 2013 a avut loc, în cadrul proiectului european RE-GREEN "REgional policies towards GREEN buildings" (Politiciregionale pentru clãdiri ecologice), finanþat prin Programul INTER-REG IVC, întâlnirea de la Stockholm (Suedia).

Organizatorul întâlnirii a fost Nordregio - Centrul Nordic pen-tru Dezvoltare Teritorialã (Suedia). La întâlnire au participat reprezen-tanþi ai urmãtorilor parteneri din proiect: Centrul de Inovare INTELI(Portugalia), Universitatea din Postdam (Germania), Municipalitateadin Dabrowa Gornicza (Polonia), Agenþia Regionalã pentru EnergieTartu (Estonia), "Building for the Future" (Marea Britanie), AgenþiaLocalã pentru Energie Spodnje Podravje (Slovenia), oraºul Mizil(România), Departamentul de Arhitecturã din cadrul ConsiliuluiOrãºenesc din Dublin (Irlanda) ºi AGENEX - Agenþia Energeticã dinExtremadura (Spania).

Prima zi a intâlnirii a fost dedicatã vizitelor de studii organi-zate de Nordregio. Prima vizitã de studii s-a desfãºurat în cartierulHagastaden, unul dintre cele mai mari ºi mai importante proiecte dedezvoltare urbanã. Pânã în 2025, aria din jurul gãrii Norra, pe graniþadintre oraºele Stockholm ºi Solna, va fi dezvoltatã într-un cartier nou,cu multiple funcþiuni, combinând apartamente, spaþii de lucru, atracþiiculturale, spaþii verzi, centre de cercetare de înalt nivel, precum ºi cen-trul de îngrijire medicalã înalt specializat New Karolinska.

A doua vizitã de studii a fost realizatã în cartierul Järva, încare se desfãºoarã un proiect de dezvoltare sustenabilã din punct devedere ecologic, social ºi economic. Integrând noi tehnologii, infor-maþii ºi educaþie, Järva va deveni un model de sustenabilitate, pro-movând responsabilitatea cu privire la mediu ºi eficienþa energeticãconservând, în acelaºi timp, valorile culturale ºi istorice unice din zonã.Obiectivul este de face Järva un model naþional ºi internaþional dereabilitare sustenabilã a ariilor care fac parte din Programul suedez alcelor 1 milion de locuinþe sociale.

Ultima vizitã de studii a fost efectuatã la Hammarby Sjöstad,un exemplu de dezvoltare urbanã sustenabilã, vizitat în fiecare an depeste 10.000 de factori de decizie ºi specialiºti în domeniu, fãcându-lunul din cele mai importante destinaþii ale Stockholmului. De laînceputul construirii lui, Oraºul Stockholm a impus cerinþe de mediuambiþioase pentru clãdirile din zonã, sistemele de mobilitate ºi insta-laþiile tehnice pentru managementul deºeurilor ºi apei. Zona exempli-ficã, de asemenea, utilizarea, la nivel local, a multiplelor surse deenergie regenerabilã, incluzând panourile fotovoltaice ºi o facilitate deproducþie biogaz.

Ziua de 8 mai a fost dedicatã conferinþei internaþionale cutema "Reînnoirea oraºului: reabilitare ºi dezvoltarea proiectelor lacheie", desfãºuratã în cadrul proiectului RE-GREEN. Scopul acti -vitãþilor de reþea desfãºurate în cadrul proiectului este acela de a iden-tifica bune practici pe care partenerii le pot prelua în propriile planuride implementare pentru eficienþã energeticã, cu impact asupra redu ceriicheltuielor cu consumul de energie electricã ºi asigurarea unei dez-voltãri durabile a zonei oraºului.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la:Petronela Sturz - Coordonator proiectAdresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon/fax: 0244-250551; e-mail: primaria@primaria-mizil.ro

ORAŞUL MIZIL

Mizil, 16.05.2013COMUNICAT DE PRESĂ

La timpul cuvenit, alã-turi de mulþi alþi mizileni, ºi eu

m-am bucurat când am aflat cã înorãºelul nostru, sufocat de puz -

deria de "alimenta-re de cartier", ur -mau sã fie edificatedouã noi spaþiic o m e r c i a l e ,PENNY ºi PLUS(ulterior LIDL),percepând eveni-mentele ca intrareaîntr-o stare de nor-malitate ºi mo -dernism. ªi nu credcã am greºit cumult!

De curând m-auvizitat niºte rudecare trãiesc ºimuncesc în Germa -

nia. Împreunã cu acestea, ampurces într-o zi la cumpãrãturi încele douã magazine de sorginteteutonã. Bucuria fudululuimizilean, care dorea sã se "deamare" în faþa musafirilor cum "cãºi noi avem ca la voi", s-a risipitîntr-o secundã: cei doi mi-auspus (ºi ulterior mi-au demon-strat) cã preþurile ma joritãþii pro-duselor comercializate în acestemagazine sunt mai mari (uneoriduble sau triple!) faþã de celepracticate în magazinele acelo-raºi firme din Germania!

Scandalos! Dacã aceastaeste realitatea - ºi nu mai amnicio îndoialã în acest sens - amo nedumerire la care nu ºtiu cinear putea sã-mi ofere un rãspunscorect ºi coerent: care este preþulreal al acestor produse, cel din

Germania sau celdin România, maiale cã majoritateaproduselor sunt im -portate din terþe þãri?Oare acesta sã fiepreþul pe care tre-buie sã-l plãtim "casã ne aflãm în rândullumii", adicã în UE?Dumneavoastrã cecredeþi? Sunteþi deacord cu aceastãsituaþie? Dacã "Da",atunci hai sã leumplem pungile alo-genilor, în loc sã favorizãm co -mercializarea produselor româ -neºti, poate mai puþin aspec-tuoase, dar cu gust autentic! Cecredeþi, dacã le refuzãm produse-le comercializate la asemenea

preþuri (cel puþin la fructe ºilegume) nu credeþi cã am puteaajuta agricultura româneascã ºipe micii producãtori? Gândiþi-vãla aceasta!

ªtefan AVRAMESCU

Vorbind despre cardul desãnãtate, dr. Vasile Astãrãstoaie,preºedintele Colegiului Medicilordin România, declara recent: "Car -dul de sãnãtate cu microcip este unabuz din partea statului ºi comportãriscuri pe toate planurile! Este pe -riculos sã fie puse informaþiile me -dicale personale pe microcip, deoa -rece acesta nu este protejat. Acestlucru violeazã drepturile la intimi-tate ºi la demnitate ale persoanei ºipoate sã îi aducã mari prejudicii".

La Consiliul Europeiexistã o presiune imensã din parteafirmelor de asigurãri pentru adeveni legal accesul la informaþiiledespre sãnãtatea oamenilor. Forþafinanciarã uriaºã a acestor "rechini"face ca datele despre posibilele boliale oamenilor sã ajungã la ei pebirou, pentru ca ei sã ºtie dacã facsau nu poliþele de asigurare ºi la cepreþ .

Existã riscul discriminãriipersoanelor pe baza informaþiilorpersonale asupra stãrii de sãnãtate,atâta vreme cât acestea nu sunt pro-tejate, datele medicale putând sã fieutilizate inclusiv pentru a distruge opersoanã, mai ales într-o societateconflictualã ca cea din România!Existã o tendinþã din partea statuluispre autoritarism, în sensul de acunoaºte totul despre cetãþeni ºi dea-i controla!

Cardul de sãnãtate cumicrocip creeazã mari dificultãþi ºi

poate chiar împiedica accesul la ser-viciile medicale. Aceasta este"arma" cu care guvernanþii vor sãscoatã de la români sume uriaºe debani, un "furt al secolului" sãvârºitîn dauna celor care plãtesc legalasigurãrile de sãnãtate, dar nu vorcard de sãnãtate! Decizia guver-nanþilor noºtri, pe care nu o contestãvehement nici televiziunile, niciopoziþia parlamentarã, este haluci-nantã. Cei care plãtesc, din salariusau pensie, serviciile medicale destat, dar nu vor card de sãnãtate, vorplãti toate serviciile medicale decare au nevoie! Altfel spus, româniicare nu vor cardul cu microcip vorplãti de douã ori asistenþa medicalã!

Potrivit hotãrârii de Gu -vern, contravaloarea cardului desãnãtate va fi suportatã de asigurat!Medicii de familie vor trebui sãplãteascã ºi ei pentru cititoarele decarduri ºi sã dispunã de internet debanda largã, pentru a avea legãturãcu sistemul informatic!

Prof. dr. George POPA

CARDUL DE SĂNĂTATE

NEDUMERIRI

MIZILULPagina 7

BANCURIm Bulã îl întreabã pe bunicu-sãu:- Bunicule, ce înseamnã"apartheid"?- Cum sã-þi explic eu...Imagineazã-þi cã mergi pedrum, iar din faþa ta vine unnegru. Iei un pietroi de jos ºiîncepi sã-i dai în cap. ªi-idai...ºi-i dai...ºi-i dai, pânãcrapã, tu-i mama lui de ungur!

m -- Am fost oarbã ºi surdãcând te-am luat! strigã soþiafurioasã. - Vezi, draga mea, rãspundesoþul calm, de câte boli te-amvindecat?

m Mama îl întreabã pe fiu:- Ce vei face cât eu voi fi lacumpãrãturi?- Mã voi juca cu bona sau cutrenuleþul, depinde ce va alegemai întâi tata.

m Soþul ºi soþia pleacã într-ovacanþã la Ierusalim. Soþia areun accident ºi moare. Ghidul,amabil, îi explicã soþului posi-bilitãþile pentru înmormântareasoþiei:- V-ar costa 5.000 de dolari sã otrimiteþi acasã cu vaporul, dar oputeþi înmormânta ºi aici, pen-tru numai 150 de dolari.- Cred cã o sã aleg prima vari-antã, rãspunde soþul.- De ce? Doar puteþi sã-i faceþi oceremonie frumoasã aici ºi estemult mai ieftin!- Acesta este locul unde un om amurit, l-au îngropat ºi dupã treizile a înviat! Nu vreau sã risc...

m Astãzi m-am dus la doc-toriþa de familie, mi-am dat pan-talonii jos, i-am arãtat penisul ºiam întrebat-o: "Ce pãrere aveþi,doamnã doctor?" L-a examinatvreo câteva minute, l-a întors petoate pãrþile ºi mi-a spus:"Pareîn regulã…" "Super!" i-am zisîn timp ce mã îmbrãcam"Acum……eu am venit la dum-neavoastrã pentru cã vreau sãmã las de fumat…"

m - Aveþi pãduchi?- Da!- ªi cu ce-i trataþi ?- Pãi nu sunt bolnavi!

m Douã secretare vorbescdespre patron:-Vai tu, ce fain se îmbracãºefu'...-ªi ce repede... uneori...

m Directorul unei foartemari companii de stat venea lalucru în fiecare dimineaþã cumaºina de serviciu. Cândajungea la poartã, bariera seridica instantaneu, iar portaruldãdea bineþe: - Bunã dimineaþa, domnuledirector! Sã trãiþi! Sã trãiþi!

Într-o dimineaþã, casã-ºi mai limpezeascã minteaºi sã mai scape de stres, direc-torul hotãrãºte sã vinã pe jos laserviciu, mai ales cã stãtea ºidestul de aproape. Ajunge îndreptul barierei ºi este vãzut deportar: - Ce-i bã, pulicã! Nu mai eºtidirector?

Cum pui o girafã înfrigider? Rãspunsul corect este:deschid frigiderul, bag girafaînãuntru ºi închid uºa. Aceastãîntrebare testeazã dacã ai tendinþasã rezolvi lucrurile simple într-omanierã excesiv de complicatã!

Cum pui un elefant înfrigider? Ai zis: "Deschid uºa de

la frigider ºi bag elefantul înãun-tru"?...

Greºit! Rãspunsul co -rect este: deschid frigiderul, scotgirafa, bag elefantul ºi închid uºa.Aceastã întrebare testeazã abili-tatea de a gândi prin prisma re pe r - cursiunilor legate de activitãþiletale anterioare!

Leul, organizeazã o ºe -dinþã cu animalele. Toate ani-malele participã, cu excepþiaunuia. Care este acel animal care

nu participã? Rãspunsul corect:elefantul. El este în frigiderul tãu,cã doar tu l-ai bãgat acolo. Asta îþitesteazã memoria!

În fine, chiar dacã n-airãspuns corect la primele treiîntrebãri, mai ai o ºansã de a-þidemonstra adevãratele calitãþi in -telectuale.

Dai de un râu pe caretrebuie sã-l traversezi, dar ºtii cãmiºuna în el crocodilii, iar tu n-aio barcã.

Ce faci în cazul ãsta?Rãspunsul corect: mã arunc înrâu ºi înot pânã la malul celalalt.Ai uitat? Toþi crocodilii s-au dus

la ºedinþa animalelor. Aceastãîntrebare testeazã dacã eºti capa-bil sã înveþi repede din propriilegreºeli!

DIVERTISMENT

TESTT

u Doctore, mã chinuie îngrozitorcoloana! (Constantin Brâncuºi)u Posteritatea va crede cã am avutun singur ou? (Columb) u Femeile cu picioare lungi, suntcele mai bune la pat. (Procust) u Duc o viaþã regulatã: mã culc laºapte, mã scol la ºapte.!(Albã caZãpada) u A fost nuntã cu dar, dar nu cineºtie ce! (Zamfira)u N-aveþi un foc? (Nero) u ªi totusi, se învârteºte! (GalileoGalilei, la un chef)u Eu sunt o excepþie: mi-am fãcutcarul vara. (Nicolae Grigorescu) u De când cu politica, am tras poe -zia pe linie moartã. (Acarul Pãun)u Am fost corigent la zoologie ºiliteraturã! (La Fontaine) u Am oscilat între ªcoala Arde - l eanã ºi ªcoala Militarã! (PetruMaior)u Aria cercului se bucurã de ocelebritate meritatã! (Giuseppe Verdi)u Noi vrem pãmânt! (un extrate -

restru)u Am picat la þanc! (Aurel Vlaicu)u Într-un triunghi conjugal, ipo -tenuza este iubitã la pãtrat! (Pitagora)u Când pun mâna pe un romanbun, nu-l las pânã nu-l termin!(Cleopatra)u Cartea mea de cãpãtâi este"Dupã douãzeci de ani"! (Silviu Bru -can) u Aºtept Ziua Recunoºtinþei! (Pe -neº Curcanul) u Nu-mi fac planuri de viitor.(Nos tradamus)u Toþi oamenii de valoare au zbu-rat din România! (Henri Coanda)u De fapt, la þarã, eu n-am varã, ciun vãr. (George Topârceanu) u Ca orice om, am fost ºi eu lastrâmtoare. (Magellan)u Oºtenii mei, astãzi avem exerciþiide tragere! (Vlad Þepeº) u Americanii s-au obiºnuit cu(in)sula în coaste! (Fidel Castro)u Nu sunt de acord cu femeile careîºi spioneazã bãrbaþii! (Mata-Hari)

Spuse... nespuse!

Pagină realizată de Adriana POPA

m Imediat dupã ce s-a anunþat divor -þul, acþiunile Louis Vuitton au înregis-trat o cãdere masivã pe bursã.m EBa i-a transmis Elenei Udrea unmesaj de încurajare: "Mulþi oamenitrec prin divoarþe, dar asta nu înseam-nã cã nu mai au succesuri în viaþã".m Dorin Cocoº s-a arãtat extrem desurprins de anunþul Elenei Udrea:"Nici mãcar nu ºtiam cã sunt cãsãtoritcu ea!".m Elena Udrea s-a plâns apropiaþilorcã Dorin Cocoº se culcã odatã cugãinile, ori se ºtie cã cine se culcã odatã cu gãinile, se va culca ºi a douaoarã.

În prima zi, Dumnezeu acreat câinele ºi i-a zis: "În fiecare zisã stai în uºa casei ºi sã latri laoricine intrã în casã sau trece prinfaþa ei! Pentru asta îþi dau 20 de anide viaþã.". Câinele a replicat: "Eprea mult timp pentru a sta ºi alãtra. Ce-ar fi sã-mi dai doar zeceani ºi sã-i pãstrezi pe ceilalþi zece?"ªi Dumnezeu a fost de acord.

A doua zi, Dumnezeu acreat maimuþa ºi i-a zis: "Învese-leºte-i pe oameni cu maimu -þãrelile tale ºi fã-i sã râdã! Pentruasta îþi dau o viaþã de 20 de ani."Maimuþa a zis: "Sã mã maimu -þãresc 20 de ani? Asta-i destul demult ! Ce-ar fi sã iei 10 ani înapoicum a fãcut ºi câinele?" ªiDumnezeu a fost de acord.

A treia zi, Dumnezeu acreat vita ºi i-a zis: "Tu sã mergitoatã ziua pe câmp cu þãranul, sãsuferi de arºiþa soarelui, sã ai viþeiºi sã dai lapte, sã poþi întreþinefamilia þãranului! Pentru asta îþidau 60 de ani de viaþã." Vita a

rãspuns:" Asta e o viaþã destul degrea ºi vrei ca eu sã trãiesc 60 deani? Ce-ar fi sã pãstrez 20 ºi sã-Þiînapoiez 40?" ªi Dumnezeu aacceptat ºi de aceastã datã.

În ziua a patra, Dum -nezeu l-a creat pe om ºi i-a zis:"Mãnâncã, dormi, cãsãtoreºte-teºi bucurã-te de viaþã! Pentru astaîþi dau 20 de ani." Dar omul aîntrebat: " Numai 20 de ani? Esteposibil sã aduni la cei 20 de ani aimei, cei 40 pe care Þi i-a înapoiatvita, cei 10 de la maimuþã ºi cei 10de la câine, pentru a avea o viaþãde 80 de ani?" "Sigur!" a zisDumnezeu,"tu ai cerut-o! "

Acesta este motivul pen-tru care în primii 20 de animâncãm, dormim, ne jucãm ºi nedistrãm. În urmãtorii 40 de animuncim ca vitele ca sã ne între -þinem familiile, dupã care ne mai -muþãrim timp 10 ani, bucurându-ne nepoþii, iar, ultimii 10 ani îipetrecem pe prispa casei lãtrând latoatã lumea!

La spargerea unei bãnci,participã doi spãrgãtori. Primulstrigã: "Nu miºcã nimeni! Þineþicont: banii sunt ai altora, viaþa estea voastrã!" Toatã lumea din bancãs-a întins pe podea, în liniºte. Astase numeºte "Schimbarea moduluiconvenþional de gândire".

O tipã se întinde provoca-tor pe masa din faþa ei, încercînd sãatragã atenþia. Spãrgãtorul i seadreseazã: "Vã rugãm sã fiþi civi-lizatã! Acesta este un jaf, nu unviol!"Asta se numeºte "Profe sio -nalism - Concentreazã-te doar peceea ce ºtii sã faci".

Când s-au întors de la seif,spãrgãtorul cel tânãr (cu studii

superioare) i-a spus hoþului maibãtrân (care avea doar studii pri-mare) "Hai sã numãrãm câþi baniam furat!". Hoþul bãtrân, indignatîi rãspunde: "De ce sã pierdemnoi atâta timp ºi sã ne prindã, cândputem sã aflãm desearã, de laºtiri, câþi bani lipsesc din bancã."Asta se numeºte "Experienþã - Înzilele noastre experienþa este multmai importantã decât calificãrileobþi nute la cursurile POSDRU".

Imediat dupã ce hoþii aupãrãsit banca, directorul i-a ordo-nat casierului sã cheme repedepoliþia. Casierul, dupã ce se gândio secundã, îi propuse: "Domnuledirector, nu e mai bine sã punemcâte cinci milioane de euro deo -parte ºi sã spunem cã i-au furat

hoþii?" Asta senumeºte "Tran -s for marea ame -nin þãrilor în o -portunitãþi - Aîntoarce o situ-aþie defavora-bilã în avanta-jul tãu".Casierul zâm-

bind: "Ar fi minunat sã avem câte ospargere în fiecare lunã!"Asta senumeºte "Oportunitate - Fericireaeste cea mai importantã."

Seara, la ºtiri, se anunþã cãdoi hoþi au intrat într-o bancã ºi audat o spargere de 100 milioane deeuro.

Hoþii au început sãnumere banii de mai multe ori, darnu le ieºeau decât 20 de milioane.Furioºi au început sã înjure: "Noiam fãcut planuri, am riscat ani greide închisoare sau poate chiar viaþa,

iar directorul s-a ales cu 80 de mi -lioane cât ai bate din palme?!?"Asta se numeºte "ªti inþã manageri-alã - Cu noaº terea este mai val-oroasã decât aurul!"

Directorul bãncii esteacum fericit ºi zâmbitor, deoarecepierderile lui de la bursã sunt aco -perite de acest jaf. Plus cã i-aurãmas ºi câteva milioane bune, banide buzunar. Asta se numeºte "Artamanagementului - Curajul de a-þiasuma riscuri!"

p Dacã trebuie sã alegi între douãrele, alege varianta pe care nu ai maiîncercat-o pânã acum!p A avea conºtiinþa curatã, înseam-nã a avea memorie proastã!p Nu este important sã câºtigi! Im -portant este sã-i faci pe alþii sã piardã!p Nu sunt complet inutil: servescdrept exemplu negativ pentru alþii!p Existã o lume mai bunã, dar efoarte scumpã!p Dacã eºti în stare sã zâmbeºticând ceva merge prost, înseamnã cãai gãsit deja un tâmpit pe care sãarunci vina.p Femeile sunt ca traducerile: celemai bune nu-s fidele, iar cele fidelenu-s bune!p Existã douã cuvinte care îþi des -chid multe uºi: "Trage!" ºi "Îm pin ge!".p Nu bea la volan! Treci peste ogroapã ºi þi se varsã bãutura...p Prietenii sunt acele persoane carete iubesc, cu toate cã te cunosc foartebine.p Orice bãrbat are nevoie de o fe -

me ie, fiindcã sunt o grãmadã delucruri pentru care nu poþi face vino-vat guvernul!p Dacã încã n-ai gãsit parteneraidealã, distreazã-te cu cea pe care o aila îndemânã!p Nevasta este persoana ce-i me -reu lângã tine ºi care te ajutã sãrezolvi marile probleme pe care nule-ai fi avut dacã erai singur!p Este bine sã laºi bãutura... Rãueste sã nu ºtii unde ai lãsat-o.

Reacţii la divorţul Elenei Udrea

Filosofie...glumeaţă!

Creaţii... divine

Spargerea

MIZILUL Pagina 8

DescriereTehnic, tensiunea este

forþa cu care sângele împingepereþii arterelor în timpul circu-laþiei. Aceasta variazã în funcþie denevoile organismului, însã valorilecare depãºesc constant 140/90 mmHg sunt considerate mari, repre -zentând un factor de risc pentruaccidente vasculare, infarct mio-cardic ºi probleme renale.Cauze

În majoritatea cazurilorde hipertensiune, cauza nu estecunoscutã ºi aceasta se numeºtehipertensiune esenþialã sau pri-marã. Printre factorii care mãresc

riscul de hipertensiune sunt obe -zitatea, fumatul, cazuri în familie,stres ºi o dietã bogatã în sodiu.Simptome

Deseori, simptomele suntinexistente, chiar ºi atunci cândtensiunea arterialã a ajuns în zonapericuloasã. De obicei problemaiese la ivealã în timpul unui con-sult medical, dar sunt posibile ºiurmãtoarele simptome:

- obosealã sau respiraþiedificilã dupã un efort fizic

- vâjâit sau þiuituri înurechi

- ocazional, ameþealã- dureri de cap

Prevenþie ºi tratamentDin cauza problemelor

grave de sãnãtate pe care lecauzeazã ºi a lipsei simptomelorvizibile, hipertensiunea arterialãeste numitã "ucigaºul tãcut".

Studiile aratã cã schim -ba rea stilului de viaþã ºi supli-mentele pot înlocui, uneori cusucces, medicamentele. Pentrucontrolul tensiunii, experþii reco-mandã consumarea unei diete va -riate, cu conþinut scãzut de grã -simi saturate ºi bogatã în cerealeintegrale ºi lactate degresate. Înmulte dintre aceste alimente segãsesc substanþe nutritive vinde -

cãtoare, cuprinzând calciul, fi -bre le dietetice, magneziul, pota-siul ºi vitamina C, care potscãdea substanþial tensiunea.

Ce mai puteþi face:slãbiþi! Încercaþi sã vã reduceþigreutatea cu 10% faþã de greu-tatea corporalã idealã pentrudumneavoastrã. Mergeþi pe jossau efectuaþi exerciþii fizice detip aerobic. Învãþaþi metode derelaxare precum yoga sau medi-taþia. Evitaþi tutunul ºi limitaþi-vãconsumul de alcool.Alimentaþia

Consumaþi din belºugfructe de mare, peºte gras, semin -

þe de in, broccoli, produse lactate,smochine, verdeþuri, linte, rodii,sparanghel, banane, cartofi, ar -dei, citrice, fructe de pãdure.

Reduceþi consumul dealimente sãrate sau murate, cere -ale integrale, grãsimi, alcool,cafea ºi alte bãuturi cofeinizate.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

Ele se petrec peste tot.Nu este necesar un ochi foarteexersat pentru a le depista. Între -gul univers este plin de ele. S-arputea spune cã nu-i nimic nou subsoare, însã unele dintre elesfideazã logica ºi par sã fie o ali -niere de evenimente de pe o altãlume. Toate acestea chiar s-auîntâmplat!

Continuare din numãrul trecut

Naufragiul Titanicului,prevestit cu 14 ani înainte

Cu o sutã de ani înainteca James Cameron sã fi realizatcelebrul film al tragediei navale,un scriitor american, MorganRobertson, a scris o carte intitulatã

„Zãdãrnicie sau naufragiul Tita nu -lui“, despre scufundarea unei navede pasageri "nescufundabile", cuma fost declarat ºi Titanicul, dincauza cocii sale duble, comparti-mentate. Povestea Titanicului afost scrisã ºi rescrisã de sute de oriºi s-au fãcut numeroase filmedespre naufragiul din 1912 (chiarºi naziºtii au fãcut unul), dar cartealui Robertson a fost prima, publi-catã în 1898, cu 14 ani îna in te deevenimentele tragice de pe mare.

Similaritãþile dintre ope -ra lui Robertson ºi dezastrulTitanicului sunt terifiante: Titanulsãu era "cea mai mare navã de pemare", cu dotãri "egale cu unhotel de lux", "nescufundabil".

Ambele nave aveau243,2 m lungime ºi s-au scufundatdupã ce au lovit un aisberg, înAtlanticul de Nord, într-o noaptede aprilie. Robertson pare sã fi"greºit" într-un singur loc:Titanicul nu s-a ciocnit de un ais-berg la "400 de mile marine dis-tanþã de Newfoundland, navigândcu 25 de noduri pe orã",cum scrieel, ci la 400 de mile marine dis-tanþã de Newfoundland, la ovitezã de 22,5 noduri.

Adrian DIMÃNCESCUContinuare în numãrul urmãtor

Coincidenţe straniiSe presupune cã CIA ar

avea o tehnicã de interogatoriu, princare oamenii sunt scufundaþi într-unlichid respirabil sub influenþadrogurilor. "Vrãjitorii de laLangley", aºa cum sunt cunoscuþicei care lucreazã pentru Direcþia ªti-inþã ºi Tehnologie a CIA, au reuºit,încã din 1966, sã obþinã un lichidrespirabil. Pornind de la faptul cãviaþa pe Terra s-a dezvoltat iniþial înmãri ºi oceane ºi cã fetusul arenevoie de lichid amniotic pentru acreºte intrauterin, biochimistulLeland C.Clark a fãcut un experi-ment prin care a reuºit sã menþinã înviaþã un ºoarece scufundat timp decâteva ore într-un lichid. Substanþase numeºte perfluorocarbura oxi-genatã, iar tehnologia se numeºte,de atunci încoace Total LiquidVentilation (TLV).

CIA ºi-a dat seama cãpoate folosi aceastã tehnologie îninterogatorii ºi a creat bazine dedeprivare senzorialã cu respiraþieprin perfluorocarburi oxigenate.Mai exact, victima este cufundatã

într-un bazin de dimensiunea unuiom ºi lãsatã sã fie invadatã progre-siv de un lichid foarte asemãnator cuapa. Când nivelul lichidului ajungeîn nãri, subiectul chiar se îneacã.Panica ºi agitaþia îl im piedicã sãsimtã în primele secunde cã acellichid este respirabil, iar când îipãtrundea în plãmâni, victima îºipierde cunoºtinþa. Vrãjitorii de laLangley, utilizeazã anestezice, sub-stanþe paralizante ºi halucinogenepentru a îi da prizonierului senzaþiacã este desprins de trupul sãu.

Cu ajutorul unor luminiputernice, a zgomotelor bizare, asenzaþiei de curent rece, victimei i seretrezesc simþurile, ea având senzaþiacã se reîntoarce în trup. Dupã câtevaasemenea cicluri de "moarte" ºi"înviere", prizonierul devine atât dederutat, încât nu mai ºtie dacã esteviu sau mort, dacã întrebãrile pe carele aude sunt ale divinitãþii sau aleoamenilor, aºa cã începe sã spunã totce ºtie. Tehnologia TLV nu a fostrecunoscutã niciodatã oficial.

Andrei MOISOIU

"Pentru noi, ziua de 4 iunie este o zi dedoliu. Comunitatea maghiarã s-a culcat seara înUngaria, iar dimineaþa când s-a trezit era deja înRomânia. Noi nu am venit în aceastã þarã, nuam imigrat dintr-o þarã sãracã pentru a trãi aicimai bine, ci am rãmas pe pãmãnturile noastrenatale, graniþele s-au miºcat deasupra capuluinostru. Dorim autononomia Þinutului Secui -esc! Singura posibilitate pentru ca noi, cetãþeniiromâni de etnie maghiarã, sã ne simþim con-fortabil în aceastã þarã, este autonomia".

Antal Arpad, primarul din Sf. Gheorghe

DECLARAŢIALUNII

MISCELANEU

Lichidul respirabil, armasecretă a CIA în interogatorii

Kitty Schmidt nu esteprimul nume care ne vine în minteatunci când ne gândim la ticãloºiileregimului nazist. Nu se numãrãnici mãcar printre primele zecenume la care s-ar gândi cineva.Kitty figureazã ca reprezentantã amii de oameni, care nu au fostoameni rãi, dar care, din cauzaunor circumstanþe pe care nu le-auputut controla, au comis faptereprobabile.

Kitty Schmidt era propri-etara pensiunii Schmidt, de pe stra-da Giesebrechtstrasse din Berlin.Aparent, era o pensiune perfectrespectabilã, dar în realitate era unbordel mai puþin obiºnuit. În anul1930, clienþii lui Kitty se schim-baserã. Industriaºii ºi bancheriievrei dispãruserã, fiind înlocuiþi demembri SS. Femeia a început sãfie ºicanatã de poliþie ºi a expediatbani în bãncile britanice, în princi-pal prin intermediul refugiaþilorevrei pe care-i ajutase sã fugã dinBerlin. În iunie 1938, Kitty a decissã porneascã pe urma banilor, dar a

fost arestatã la graniþã olandezã ºiadusã la Berlin pentru anchetã.

Dupã câteva sãptãmâni deintimidare, Kitty a fost interogatãde Walter Schellenberg, ºeful ser-viciului de securitate ºi informaþiinazist (SD). A fost acuzatã cã i-aajutat pe evrei sã fugã din þarã, cã aefectuat operaþiuni ilegale cu va -lutã ºi cã a încercat sã pãrãseascãþara fãrã permisiune. Schellenberg

i-a dat de înþeles cã o putea aºteptapedeapsa capitalã ºi i-a cerut sã-ifacã o favoare. Evident, femeia arfi fost de acord cu orice.

Propunerea lui Schellen -berg a fost de a transforma pensi-unea Schmidt într-un bordel al SD-ului. Prostituatele urmau sã fieagente de informaþii ºi toatecamerele aveau sã fie dotate cumicrofoane, ale cãror fire duceau însubsol, unde conversaþiile puteau fiînregistrate pe benzi sau discuri. Arfi devenit un sediu pentruculegerea de informaþii ºi în acelaºitimp pentru testarea loialitãþiimembrilor SD. Planul general îiaparþinea lui Heydrich, ºefulOficiului Suprem al SecuritãþiiReichului, care subordona servici-ile Gestapoului, Serviciului deSecuritate ºi Poliþiei Judiciare.Schellenberg i-a adãugat propriilesale idei ºi a transformat bordelulîntr-o agenturã a SD-ului.

Rãzvan MUREªANContinuare în numãrul urmãtor

Cel mai perfid exemplu de spionaj din istorie

HIPERTENSIUNE

Un producãtor din MareaBritanie a lansat pe piaþã un sorti-ment din aceastã bãuturã exclu-sivistã, pe care majoritatea oame-nilor nu ar putea-o cumpãra nicidupã o muncã de-o viaþã. "Taste ofDiamonds", în traducere "GustulDiamantelor", este consideratã ceamai scumpã ºampanie din lume,fiind comercializatã la preþul de 1.4milioane de euro (!?).

Fiecare sticlã este creatãspecial pentru clientul care ocumpãrã. Alexander Amosu, bãr-batul care a lansat pe piaþã bãutura,a declarat: "Toate sticlele noastre audeja un aspect distinctiv, prindesignul lor natural. Ceea ce facemnoi este sã aducem urmãtorul nivelal luxului suprem".

Sticla de ºampanie esteîmpodobitã cu aur alb de 18 carate,cântãrind 48 de grame, la care seadaugã diamante Swarovski de 19

carate. De asemenea, o a douaetichetã se monteazã pe sticlã înmomentul în care este vândutã, pecare stã scris numele clientului.Astfel, se adaugã încã 36 de gramede aur alb.

A înnebunit lumea?

O poveste din Spaniaanilor 1880 spune cã în apro -pierea orãºelului Banjos au fostdescoperiþi de oameni doi copiidestul de mici care nu ºtiau sãvorbeascã în limba spaniolã,îngânând ceva într-o limbã ne -cunoscutã descoperitorilor lor.

Nu erau pur ºi simplucopii obiºnuiþi, cãci pielea loravea o nuanþã verzuie ºi micuþiierau îmbrãcaþi în haine metalice.Ei au fost descoperiþi de niºtemuncitori în gura unei peºteri ºi

au fost duºi în sat pentru a fiîngrijiþi. Bãiatul a murit, însãfetiþa a supravieþuit, acceptând cugreu sã fie hrãnitã. Când aînceput sã înþeleagã limba spani -o lã ºi sã vorbeascã, aceasta apovestit cã ea ºi fratele ei vindintr-o lume fãrã soare, aflatãîntr-un amurg continuu, ºi auauzit un zgomot puternic înaintede a fi împinºi prin "ceva" pentrua se trezi mai apoi în peºterã.

Originea copiilor verzi arãmas un mister ºi în prezent. Raluca BÃDOIU

Enigme umane