Arhitectura Orientată pe Servicii, o stare de spirit a companiei orientată spre succes

În fiecare săptămână, companiile pierd în medie 5.3 ore

per angajat datorită proceselor ineficiente. Un procent de 42% din angajaţi iau decizii bazate pe informaţii

incorecte. Peste 90% din managerii sunt de acord că modelele de business şi procesele trebuie schimbate şi

re-adaptate noului context economic. Nevoia de a lucra mai inteligent este evidentă. Pentru toate aceste

probleme există Arhitectura Orientată pe Servicii (SOA).

Privit în ansamblu, SOA reprezintă un grup de servicii care comunică între ele. Procesul de comunicare implică atât

schimburi simple de date între un furnizor de servicii şi beneficiarul acestora, cât şi un sistem complex de sisteme

între doi sau mai mulţi furnizori. Inter-comunicarea implică găsirea unor legături de conectare a două sau mai multe

servicii între ele.

Pentru orice companie, performanţa acesteia, a devenit dependentă de modul în care IT-ul acelei companii reuşeşte

să susţină într-un mod eficient iniţiativele şi planurile de dezvoltare ale afacerii.

„În acest context, conceptul de Arhitectură Orientată pe Servicii nu ar trebui să fie scopul unei companii, ci mai

degrabă mijlocul, metoda, prin care o companie aflată într-o anumită situaţie reuşeşte să-şi atingă obiectivele

propuse. Printr-o astfel de abordare, IT-ul poate deveni un motor pentru competitivitate şi productivitate în cadrul

companiei”, explică Ovidiu Bastea, Business Integration Tiger Team, WebSphere Connectivity IBM Central and

Eastern Europe.

Există o serie de situaţii concrete în care SOA sprijină în mod direct eficienţa şi agilitatea unei afaceri. În primul rând

este vorba de centralizarea funcţiilor de business folosite de mai multe unităţi (ghişee, call centere, web, etc). În

acest caz SOA ajută la identificarea acestor funcţii de business şi le împachetează într-o formă reutilizabilă care nu

este afectată de schimbările proceselor din jurul lor. Un alt exemplu este reprezentat de integrarea facilă cu partenerii

de afaceri. Mai exact, SOA utilizează standarde unanim acceptate de majoritatea furnizorilor de tehnologie IT.

Utilizarea standardelor este esenţială în orice integrare, deoarece aceasta creează o fundaţie comună şi cunoscută

tuturor celor implicaţi în procesul de integrare. Mai mult decât atât, agilitatea furnizată de o arhitectură de tip SOA,

permite ca experienţa integrării între doi parteneri să fie una extrem de rapidă, flexibilă şi adaptabilă la schimbare. Nu

în ultimul rând, un exemplu poate fi reprezentat de flexibilizarea aplicaţiilor mai vechi care încă funcţionează. Astfel,

de cele mai multe ori multe din funcţiile de business ale unei companii, sunt realizate în aplicaţii mai vechi din punct

de vedere tehnologic, folosind standarde proprietare, iar modernizarea acestora ar presupune eforturi financiare

considerabile, şi poate nejustificate din perspectiva afacerii. Prin SOA, toate aceste aplicaţii, funcţiile îndeplinite de

aceste aplicaţii pot deveni parte a grupului de servicii de business standardizate pentru reutilizare.

Pe de altă parte, neadoptarea unei agilităţi precum cea furnizată de SOA poate crea impedimente serioase unei

companii care intenţionează orientarea către pieţe cu valoare mai mare pentru a avea o creştere şi expunere mai

mare. O companie va fi întotdeauna blocată de o arhitectură bazată pe sisteme închise, şi îi va lipsi flexibilitatea de a

schimba sau crea noi tactici de business.

Toate acestea au un efect direct în costul şi profitul asociat serviciilor oferite către clienţii acelei companii, în gradul

de competitivitate a acelei companii pe piaţă.

Trecerea la SOA

Adoptarea conceptului SOA în cadrul unei companii presupune într-adevăr o tranziţie. Iar această trecere nu trebuie

să fie scopul, ci mijlocul prin care o companie îşi susţine obiectivele şi strategiile de business, prin urmare, etapele

acestei tranziţiei către SOA sunt specifice fiecărei companii. Înainte de toate, este necesară o pregătire pentru

tranziţia către SOA, de acumulare a unor competenţe specifice, printre care abilitatea de a măsura stadiul de

pregătire a companiei pentru o astfel de adopţie şi capabilitatea de a identifica şi măsura beneficiile pe care SOA le

poate aduce către business şi IT. De asemenea, trebuie realizată o identificare a iniţiativelor de business care pot fi

susţinute prin adopţia SOA. De cele mai multe ori, există înţelegerea greşită că tranziţia către SOA presupune

achiziţia şi implementarea unor tehnologii SOA. „Dimpotrivă, cele mai multe provocări în acest proces sunt de natură

organizaţională, de metodologie sau legate de maturitatea IT-ului în companie” este de părere Ovidiu Bastea. Pe de

o parte, business-ul poate pune la îndoială SOA ca fiind o idee nouă, şi aparent mai mult orientată spre IT decât spre

business, privind-o ca pe o metodă de arhitectură IT şi de aici neglijarea alinierii implementărilor din IT cu obiectivele

de business. Pe de altă parte, tranziţia de la sisteme încapsulate la servicii bazate pe standarde pot ridica pentru IT

probleme noi, legate de securitate, administrare şi control al noilor servicii create. Fără o guvernare şi metodologie

adecvată, SOA poate deveni pentru IT mai mult o povară decât un motor al eficientizării. Cele mai multe dintre

aceste posibile probleme pot fi rezolvate sau prevenite prin sesiuni educaţionale şi prin asumarea tranziţiei către

SOA atât de IT cât şi de către business.

Urmează apoi tranziţia propriu-zisă către SOA, o tranziţie care trebuie planificată incremental, prin proiecte specifice

dictate de priorităţile de business şi realitatea IT-ului din companie, însă fiecare plan trebuie să urmărească aceleaşi

coordonate ale conceptului SOA. După cum precizează reprezentantul IBM, există cinci domenii care pot reprezenta

atât zone de start pentru adopţia SOA cât şi coordonate ale tranziţiei. Este vorba de oameni, procese, informaţie,

conectivitate şi reutilizare. În ceea ce priveşte primul domeniu, este vorba de oameni pentru că aceştia dictează

modul de interacţiune cu serviciile SOA care execută anumite funcţii de business, şi astfel se poate înlesni

capacitatea de inovare sau eficienţa modului în care oamenii activează în cadrul companiei. În ceea ce priveşte

procesele, acestea definesc modul de lucru în companie, iar o abordare SOA ajută la eficientizarea proceselor în

întreaga organizaţie, la creşterea flexibilităţii acestora dar şi la creşterea controlului şi a vizibilitatăţii asupra

activităţilor de business. În ceea ce priveşte informaţia, disponibilitatea şi consistenţa acesteia, este esenţială pentru

succesul unei companii. SOA elimină barierele legate de accesul informaţiilor aflate în sisteme eterogene în cadrul

sau în afara organizaţiei. De asemenea, SOA poate ajuta oamenii să înţeleagă mai bine informaţiile operaţionale,

tranzacţionale, analitice sau nestructurate. Înţelegerea acestor informaţii poate sta la baza deciziilor de inovare şi de

creştere. Conectivitatea se referă şa faptul că aceasta permite simplificarea mediului IT prin adăugarea de securitate,

fiabilitate, flexibilitate şi scalabilitate la modul în care interacţionează oamenii, procesele şi informaţia. Nu în ultimul

rând reutilizarea, este necesară pentru a maximiza beneficiile din investiţiile deja făcute de o companie. Prin SOA o

companie poate reutiliza, extinde sau îmbunătăţi un proces existent, ajutând la creşterea flexibilităţii în business

printr-un timp de implementare redus şi o eliminare a implementărilor duplicat.

În ceea ce priveşte trecerea efectivă, adopţia SOA este un proces incremental, care presupune aplicarea modelului

SOA în proiectele specifice implementate. Selecţia proiectelor va depinde întotdeauna de imperativele de business,

iar complexitatea acestora diferă de la caz la caz. Privit din acest punct de vedere, trecerea la SOA presupune

adoptarea unui mod de lucru prin care IT-ul susţine într-un mod eficient obiectivele de business ale companiei.

Ce poate fi luat în consideraţie este timpul în care adoptarea SOA aduce beneficiile dorite. Beneficiile pot fi

cuantificate pentru fiecare etapă în parte prin indicatori precum timp de implementare, TCO, ROI şi altele. Astfel, prin

implementarea unui proces foarte dinamic care datorită condiţiilor de piaţă trebuie modificat des şi cât mai repede,

SOA îşi va arăta mult mai repede beneficiile decât prin implementarea unui proces static, care rămâne neschimbat

mai mulţi ani de zile.

Odată începută tranziţia către SOA, este nevoie de un cadru de administrare robust şi activ. Administrarea unei

soluţii SOA se realizează prin conceptul numit guvernare care permite controlul mai multor aspecte din SOA.

Securitatea este un alt aspect care trebuie avut în vedere intr-un mediu SOA, şi aceasta datorită naturii sale

deschise.

Guvernarea SOA este un framework pentru luarea deciziilor şi identificarea rolurilor într-o organizaţie, aşa încât să

asigure ca acţiunile IT sunt sincronizate cu strategiile companiei. Acest framework este definit de un grup sau un

comitet responsabil de crearea regulilor de guvernare, de definirea rolurilor, a procesului de decizie, a

responsabilităţilor persoanelor implicate în luarea deciziilor, a responsabilităţii rolurilor de execuţie.

Guvernarea SOA ar trebui să adreseze trei chestiuni principale, respectiv ce decizii trebuiesc luate pentru ca din

perspectiva SOA exploatarea activelor IT sa fie făcută cu eficienţă cât mai mare (definirea sau reutilizarea unui

system, proces, serviciu), cine trebuie să fie responsabil pentru aceste decizii şi cum pot fi aceste decizii aplicate şi

monitorizate. Plecând de la acest framework, în funcţie de specificul fiecărei organizaţii, se pot defini reguli de tip

SLA, securitate, metodologie de definire a serviciilor, ciclu de implementare al soluţiilor sau pot fi adoptate

instrumente care să asigure aplicarea acestor reguli (magistrale de servicii, registre de servicii, gateway-uri de

servicii, etc).

În ceea ce priveşte limitările implementării SOA, reprezentantul IBM spune că acestea sunt mai degrabă legate de

barierele ce pot apărea în calea adopţiei unei astfel de arhitecturi. Aceste bariere trebuiesc identificate şi rezolvate

din timp pentru a înlesni avansarea în procesul de adopţie al SOA.

De multe ori există convingerea că sistemele complexe sunt mai bune, şi că tranziţia către SOA ridică incertitudini

referitoare la controlul, administrarea şi securitatea serviciilor SOA. Acest lucru poate fi prevenit printr-o guvernare

adecvată.

Avantajele SOA

O implementare de succes a Arhitecturii Orientate spre Servicii (SOA) adaugă imediat valoare şi flexibilitate unei

afaceri. Din perspectiva business-ului, principalele avantaje ale adopţiei SOA sunt reducerea timpului de reacţie la

schimbările din piaţă şi creşterea agilităţii în organizaţie dar şi depăşirea unor limitări organizaţionale şi sinergie între

toate unităţile de business sau între căile de acces către client. De asemenea, se obţine o reducerea timpului de

implementare a soluţiilor IT. Descoperirea ineficienţelor în procesele de business şi alinierea resurselor IT cu

strategia şi obiectivele de business sunt de asemenea avantaje rezultate din adoptarea SOA. Alte avantaje sunt

reprezentate de scăderea costurilor de complianţă şi securitate şi adoptarea de standarde, înlesnirea colaborării şi

intercomunicării cu partenerii precum şi garantarea consistenţei proceselor. De asemenea, se facilitează

modernizarea sau schimbarea aplicaţiilor precum şi a fuziunilor. În departamentul de IT beneficiile adopţiei SOA sunt

reprezentate de standardizarea modului de definire a sistemelor, varietatea mare a mecanismelor de comunicare ce

pot fi folosite precum şi de posibilitatea de a permite asigurarea regulilor de securitate într-un mod flexibil şi unitar. Un

alt avantaj adus departamentului de IT este reprezentat de implementarea unei magistrale de servicii pentru definirea

şi administrarea centralizată a tuturor fluxurilor de date între procese, oamenii şi sisteme. De asemenea, trebuie luat

în calcul faptul că se realizează o arhitectură flexibilă, ce permite o integrare uşoară între sisteme, cu un aspect

modular interconectat prin magistrala de servicii. Nu în ultimul rând, o astfel de implementare a SOA garantează

interoperabilitatea având la bază standarde adoptate la scară largă şi accelerează reutilizarea rin intermediul unui

repository de servicii.

Implementare SOA la EBS

Rolul implementării Arhitecturii Orientate spre Servicii în cadrul EBS a fost una firească, având în vedere

versatilitatea proiectelor şi cerinţelor specifice ale celor peste 170 de clienţi ai Grupului EBS spune „Lia Mocan,

senior marketing consultant în cadrul EBS. Trecerea către SOA a fost una treptata, urmând un plan de tranziţie bine

elaborat de arhitecţii aceştia asumându-şi şi rolul de traineri pentru restul echipelor. Utilizând SOA, sistemele se

proiectează ca servicii partajate, autonome, ce se comporta independent

tip “Black-box”. Astfel, organizarea echipelor şi a sarcinilor de dezvoltare este mult uşurată, asigurându-se

îmbunătăţirea constantă a serviciilor individuale, fără consecinţe majore asupra integrităţii finale a proiectului. Decizia

orientării înspre implementarea proiectelor bazate pe servicii Web, se datorează faptului ca este permisa folosirea

unui limbaj standardizat, cum ar fi HTML, XML, JSON, ce asigura comunicarea între servicii individuale,

implementate pe platforme diferite. „Prin folosirea serviciilor Web, am înlăturat bariera comunicării între produse deja

dezvoltate şi, în esenţă, incompatibile” spune Lia Mocan. Din punctul de vedere al EBS, principala provocare în

implementarea SOA este dată de complexitatea proceselor implicite în elaborarea

conceptelor de proiect. Pe parcursul procesului de implementare a serviciilor Web compania a avut două abordări.

Una „top-down” în care s-au creat scenarii de utilizare şi s-au elaborat specificaţiile necesare pentru implementarea

serviciilor. În această abordare, procesele de business au fost descompuse în sub-procese independente urmând a fi

implementate ca servicii modulare. În a doua abordare, „bottom-up”, proiectele curente ale partenerilor au fost

analizate, iar procesele de business identificate, pentru a fi convertite în servicii independente. Eficienţa prin

flexibilitate, scăderea costurilor, simplificarea complexităţii infrastructurii IT şi susţinerea inovaţiei de business sunt

doar câteva din avantajele constatate de EBS după adoptarea SOA.

Particularităţile SOA de la IBM

Paleta ofertei IBM în domeniul SOA cuprinde o gamă variată de servicii şi soluţii care pot susţine aproape orice

iniţiativă a unei companii de a-şi optimiza costurile sau de a atinge un anumit nivel de flexibilitate şi competitivitate.

IBM poate susţine iniţiativele de adopţie SOA ale unei companii, prin servicii de consultanţă pentru stabilirea regulilor

de guvernare SOA, pentru stabilirea planului de tranziţie SOA conform strategiilor de business, prin infrastructura

software şi hardware necesară realizării soluţiilor SOA, prin serviciile propriu-zise de implementare a proiectelor

definite în cadrul tranziţiei către SOA. Particularitatea soluţiilor oferite de IBM este modularitatea şi capacitatea de a

susţine în mod optim specificul strategiei de business al fiecărei companii în parte. În situaţii reale este aproape

imposibil ca o soluţie cadru, de tip suită, să poată să susţină cu aceeaşi eficienţă situaţii de business atât de diferite.

Soluţiile IBM pot fi ajustate fiecărui client conform cerinţelor şi obiectivelor specifice, având componente specializate

pentru fiecare problematică SOA: de la dezvoltarea de aplicaţii până la magistrale şi registre de servicii, de la

managementul proceselor până la managementul regulilor de business sau al deciziilor). Fiecare din aceste

componente oferă o interoperabilitate ridicată cu alte componente sau aplicaţii furnizate de alţi furnizori. La toate

acestea se adaugă soluţii specializate pe industrie facilitând astfel adopţia standardelor de industrie printr-o abordare

SOA.