Arhimandrit Arsenie Papacioc - Despre Sfanta Impartasanie

8/3/2019 Arhimandrit Arsenie Papacioc - Despre Sfanta Impartasanie

1/6

1

Despre Sfnta Imprtsanie

PRINTELE ARSENIE PAPACIOC

Ce este mprtsania, Cuvioase Printe, si care este rostul ei n mntuirea credinciosului?Aceasta este ntrebarea cea mai de vrf. Toti credinciosii stiu c este Dumnezeu. Iisus Hristos

si mentine acest cuvnt divin: Eu voi fi cu voi pn la sfrsitul veacurilor. El spune, de asemenea:Cine nu va mnca Trupul si Sngele Meu nu va avea viat n el si nici parte de Mine. Se ntelegec prin aceast primire a Trupului si Sngelui Mntuitorului te duci pn la El, ca Dumnezeu duphar. Si cnd te duci la El, esti mare ca El. Si, de asemenea, atunci cnd te mprtsesti, El vine la tine,e mic ca tine. Asta cum spun marii Sfinti. Deci o identitate de fiu, divin. Nu e nici o team cvorbim asa. El este, nu e altul care s-a fgduit, si-Si tine fgduinta. Pentru c Dumnezeu poate sfac orice, dar un lucru nu poate: s-Si calce cuvntul. Si iat c-Si tine cuvntul, ca s fie cu noi

permanent. ngerii de sus, care au multe particularitti, care au foarte multe lucruri necunoscute deoameni, dar att ct a rnduit bunul Dumnezeu s fie descoperiti, stim c nu au putinta pe care o areomul, de a se ridica pn la Dumnezeu, de a deveni dumnezei dup har. Sunt ntr-o fericit ascultaresi mplinire a voii lui Dumnezeu, gnditoare, dar n-au aceast putint. Au si ei un proces de

desptimire, dar nu n sens de desptimire de la ptimire, ci ei descoper noi taine prin porunca careli se d. Aceasta este un fel mai sus dect era sau o bucurie n plus. Noi i spunem desptimire pentruca s se nteleag c noi ne desptimim pentru c am fost mptimiti. Vedeti, toate puterile de sus:serafimi, heruvimi, domnii, scaune, nceptorii, arhangheli, ngeri sunt fcute prin cuvnt. nsfiinta omeneasc nu. Dumnezeu a fcut-o cu mna lui, si nc cum: chip si asemnare. E usor s spuichip si asemnare, pentru c asa stim din nvttura Bisericii. Dar cnd te opresti asupra acestor

nsusiri, calitti, daruri, te vezi chip si asemnare. Si atunci iat c noi avem o identitate divin, siprin restaurarea pe care a adus-o Hristos pretuim ct pretuieste El. Ar trebui ca omul, ntr-o formretrospectiv, s se regseasc pe sine si s rspund la ntrebarea care s-a pus: Unde erai atunci cndnu erai n tine? Nu este permis s se piard un timp, o vreme, pentru altceva. Dumnezeu ne-a fcutnumai pentru El, deci ne va pretinde s fim cu adevrat prezenti numai la El. Nu ntrerupem treburile

sociale si ascultrile pe care le avem, pentru c chiar El ne porunceste. El ne-a dat darurile s lemplinim, s le svrsim. Dar cu gndul continuu la Cel ce este.

Un exemplu: S-au cstorit doi tineri, Ioana si Ionel. Dup nunt, Ioana a trecut la buctrie si nu este o njosire c a trecut la buctrie, ci este ceva propriu femeii, pentru ca brbatul s poat filiber s rezolve probleme n afar. Si Ionel s-a dus la serviciu. Dar ea, nepriceput, emotionat, aafumat mncarea si se vita c ce o s zic Ionel. Constiinciozitatea asta care e mare dar de laDumnezeu pentru tot omul! Si a venit Ionel. Si ea, cu plnset si vaiet, i- a spus: Drag Ionele, amafumat mncarea. Las, drag, nu m intereseaz. Dar de ce nu te-ai gndit la mine toat ziua?Asta m intereseaz pe mine. Ei, asta o s ne ntrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inim puternic ca s

pricepem cerurile, vesniciile, s contrazicem rul, s biruim dracii, care ne-a dat aceast putere de afi dumnezei dup har, veselia c slujim marelui Adevr cci aceasta este adevrata veselie silibertate : De ce nu v-ati gndit la Mine deloc? Este, fr discutie, n mod logic, c asa va fi aceastntrebare. Si se va rspunde foarte greu.

Noi, ortodocsii, nu apsm pe pedala cunoasterii att de mult, ct neaprat pe trire, peaceast formare interioar a noastr, de smerenie, pentru ca s fim scrisi si noi sus, n cartea ceamare. Si omul care s-a smerit, acest om a biruit cu adevrat cerurile, respectiv pe Dumnezeu. Nu o

smerenie rational, ci o smerenie smerit, trit.Mntreba cineva, la o alt nregistrare: Printe, cum s scpm de satana, de diavol?. Ce

ne facem fr diavol?, i-am rspuns eu. Pentru c e lsat de Dumnezeu s ne mai ispiteasc. Puteas-L omoare pe Mntuitorul. N-a venit s glumeasc, s fac teatru si demonstratii. De ce, dac i-aluat coarnele si fortele si pretentiile, l-a mai lsat cum zic Sfintii Printi , numai cu vrful cozii?

L-a lsat pentru c e necesar s ne slefuim cu orice chip n atacurile lui, s ne definim pe noi, scunoastem mai bine marile adevruri. El e un tolerat, nu-i o putere. Asta-i marea greseal aoamenilor, c se tem. Cu nici un chip nu are nici o putere. Iat, suntem mldite n tulpin. De undevine toat seva, toat puterea, nmugurirea, rodirea? El n-are nici o vit. El nu e mldit. Totul e de la


2/6

2

Dumnezeu: Fr de Mine nu puteti face nimic. Lucrul acesta s-a neglijat n trirea crestinilor. Daccrestinul s-ar gndi mereu la lucrul acesta, ar tri o stare de prezent care-i mai plcut dectnevointa. Sinodul din 419 de la Cartagina a dat canonul 124 n care se zice, n legtur cu acestespuse ale Mntuitorului: Dac crezi c poti s fii ceva, anatema s fii. Mi-a plcut foarte mult pentruc este un adevr, dar si pentru c Biserica se ocupa s ne trezeasc la faptul c tot ce a spus Iisus eadevrat si de urmat. Nu-i nimic utopic, nu-i nimic imposibil. El a spus c va fi mai greu. O fi! Dar

ti rezolvi problemele cu fortele proprii? Asta-i greseala. Trebuie s ti le rezolvi cernd continuuajutorul lui Dumnezeu, pentru c, dac nu-i cu putint la oameni, la Dumnezeu orice-i cu putint.Asta mi-a plcut la acest sinod, c s-a gndit s ne trezeasc la faptul c suntem niste mldite care nu

putem rodi fr vit. Cu nici un chip! Cu nici un chip! Dac o mldit st fr vit, se usuc ntr-untimp extrem de scurt. Si atunci Hristos S-a oferit s-I mncm Trupul si Sngele Lui ca s fim mereudumnezei.

S nu faci greseala de a te compara cu marii tritori. C nu prin nevointa si trirea lor s-au ndumnezeit numaidect. Ci prin harul lui Dumnezeu, pentru prezenta lor. Si tu, dac ai aceastprezent, ai strbtut sorocul pentrumprtsit si nu esti altfel dect marii tritori.

Dar acum se pune o problem cu aspect tehnic. Cnd ne mprtsim? Nu timpul decide.Asta-i o greseal. Decide intensitatea credintei tale, inima ta. Cum spune Sfntul Ioan Gur de Aur: Ani vrei s-i dai? Vindec-i rana! Acesta-i scopul duhovnicului. Si dac i vindeci rana, l faci

capabil de ntlnirea cu Hristos, prin mprtsire.Nu ne mprtsim pentru c au venit Pastile sau Crciunul. Ne mprtsim ca s fim mereu cuHristos, pentru c nu exist numai o mprtsire cu Sfintele Taine, ci si o mprtsire duhovniceasc,adic aceast continu prezent a inimii noastre la Dumnezeu.

S-a discutat foarte mult n lumea tritorilor, a oamenilor de credint si a duhovnicilor, cnd ste mprtsesti. Unii spun c la patruzeci de zile. Dar nu timpul decide, ci pregtirea ta interioar,

pentru c la un eveniment asa de mare, ca s-L iei pe Dumnezeu, cu adevrat ti trebuie o pregtire. Numrul acesta de patruzeci nu trebuie ignorat. Ce nseamn numaidect acest patruzeci?

Drag, mai nti de toate, un timp ales de Dumnezeu, un timp suficient ca s te pregtesti pentrumarele eveniment ce are n vedere vesnicia. Patruzeci de zile a durat potopul lui Noe. Patruzeci dezile a stat Moise n Muntele Sinai. Patruzeci de zile a postit Mntuitorul. Patruzeci de zile dureaz

postul Crciunului si postul Pastelui. E un timp suficient ca s te pregtesti pentru marele evenimentcare urmeaz, eveniment bisericesc, mntuitor. A patruzecea zi dup zmislirea pruncului seformeaz inima. A patruzecea zi dup moarte putrezeste inima.

Noi am rmas la patruzeci de zile ntr-o form traditional, care nu e att de recomandat. Temprtsesti continuu cu Hristos, duhovniceste, iar cnd te pregtesti si printr-o postire Nunumaidect postirea este o conditie. Nu o faci pentru c ti s-a spus s-o faci, ci ca s te smereasctrupeste, s renunti la o serie ntreag de porniri spre ru: lcomii, curvii, judecti. Postesti cuprocese, cu certuri, cu procurori si cu avocati? Asta nu. Si atunci, mprtsirea este n functie decurtirea inimii tale.

Inima e adncul cel mai adnc din noi. As putea s spun c e o fiint n plus n fiinta noastr.De ce spune Dumnezeu: Am fcut inima ta ca s locuim n ea? El nu locuieste oriunde. Dumnezeu,

Care Se simte att de ludat n slvile cerurilor, are plcerea s locuiasc ntr-o inim de om. Estelocul pe care l-a fcut special ca s fie gzduit El. Mintea e subordonat inimii. Fiinta noastr derspundere si de adevrat bucurie prin unire cu Dumnezeu e inima. Curtirea inimii ar fi deci unmotiv care trebuie respectat n vederea sfintei mprtsiri cu Trupul si Sngele Mntuitorului.

A te mprtsi cu Trupul si Sngele Mntuitorului nseamn, repet, s fii una cu El, s fii cuadevrat un mplinitor al cuvintelor Lui si s recunosti cu adevrat c pierdut ai fost si te -ai aflat.Pentru c, da, e nevoie s te pierzi. Dar nu n sensul de a prsi nvttura adevrat, ci de a renuntala o identitate molesit sau strict omeneasc si de a te regsi ntr-o personalitate ngereasc.

Sfnta mprtsanie este cu adevrat dorirea cea mai grozav din partea cerului, ca Dumnezeus-Si mentin mai departe ceea ce a spus: Eu voi fi cu voi mereu si Cine nu va mnca Trupul siSngele Meu, acela nu va avea viat vesnic.

ntr-o mnstire, staretul a vzut un frate mergnd prin aer si a zis: Acesta are o lucrare. Eraun biat simplu. O, sfnt simplitate! A trecut o bucat de timp si l-a vzut mergnd pe pmnt. Si azis: Acesta si-a pierdut lucrarea. L-a chemat la el si l-a ntrebat: Cum te rugai tu nainte?. M


3/6

3

rugam asa: Doamne, nu m mntui pe mine, pctosul; Doamne, nu m mntui pe mine, pctosul.M-am dus la biseric, am zis mai tare si un printe de lng mine mi-a spus: M, s nu mai zici asa!S zici: Doamne, mntuieste-m pe mine, pctosul! Si am zis asa. Iar staretul i-a spus s zic tot canainte. Am vrut adic s v spun c acela tria cu Dumnezeu, fr cunostint teologic, tria cuinima lui.

Unii printi duhovnici recomand deasa mprtsire, altii recomand mprtsirea mai rar,ambele prti invocnd argumente scripturistice si patristice. Cum v explicati existenta acestor doucurente divergente n snul Bisericii, privind tocmai taina unittii ei? Care considerati c este

pozitia cea mai potrivit tririi Evangheliei n zilele noastre?Problema vietii de trire crestin si de unire cu Dumnezeu nu se pune din punct de vedere

istoric. Nu trebuie s ne mrginim sau s ne priponim de istorie. Nu, este vorba de permanent. Nurecomand o stare de nevoint ca mijloc neaprat de mntuire, ci recomand o stare de prezentcontinu, care nu are obstacol, care nu are moment istoric sau politic. S ne orientm dup un lucru.Dac triesti o sut de ani, inima bate o sut de ani nencetat, zi si noapte. Ei, inima asta nu batenumaidect pentru ca s ntretin o fiint fizic, ci pentru ca noi, cu orice chip, s simtim c trebuies fim prezenti, cu mintea si cu totul, la Dumnezeu. n permanent.

Asa cum am spus, mprtsirea nu trebuie considerat dup idei fixe, numaidect deas saurar. Rar, pentru c e prea mare Dumnezeu, prea mare harul Su. Siti trebui o pregtire. Dac n-ai

hain de nunt Pi Scriptura spune c te leag si te d afar. Deci trebuie s fii pregtit. Si dac temprtsesti foarte des, ncepi, ca fiint omeneasc nerodat, neslefuit, s-o iei ca un obicei, nu cuteam si cu fric de Dumnezeu. Dac ai aceast team de Dumnezeu cu adevrat si te gndesti laimportanta acestui fapt, atunci esti bun de mprtsit mai des. Dar dac o iei din obisnuint sau zilnic,cum am auzit c se face n unele prti, este o greseal extrem de mare. Pentru c nu postirea n sinedecide, dar ea este necesar, ca s te mai strujeasc nitel trupeste. Trupul acesta trebuie s existe si smplineasc o serie de lucruri ale firii. Dar s fim mpotriva exagerrii lucrurilor. Si atunci e necesar

postirea, dar nu ea este comandat calitativ.Iarsi e o primejdie mare, tocmai pentru c-i foarte mare lucru mai mare dect a te mprtsi

nu exist nimic n viata cu Dumnezeu , s nu mprtsesti. Intervine si mprtsirea duhovniceasc,cu Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Dar nu nlocuieste

mprtsirea aceasta pipit, simtit. Vedeti, de la nceput au fost tot felul de ndoieli. Dumnezeu acreat dou lucruri extraordinare, care nu pot fi mai desvrsite dect le-a creat. A creat o femeiedistins care a nscut un Dumnezeu si a creat preotia, care L-aduce pe Dumnezeu de sus si-L nastedin nou pe Sfnta Mas.

La Heruvic, preotul citeste o rugciune: Tu esti Cel ce aduci, Cel ce Te aduci, Cel ceprimesti si Cel ce Te mparti. Se pune o problem, asa cum o dat mi-au si pus-o niste studenti:Dar eu ce sunt, printe, dac El e totul?. Rspunde Hristos: Da, preote, dar fr tine nu pot s faclucrul acesta. Deci Hristos mprumut miscarea si glasul preotului. Deci nu-i de glum. Suntrugciuni n care se cere s intre si ngerii cu noi. Altarul e plin de ngeri pentru c e Hristos acolo.Preotia trebuie primit cu fric mare, cu mare rspundere.

Cnd am fost preotit m-a impresionat un lucru. Spun asa pentru c erau multe care s m fi

impresionat, dar mergeam si pe principiul ascultrii, cnd eu eram dus de mn si tras asa. Arhiereulmi-a dat la un moment dat Sfntul Agnet n mn, spunndu-mi: Ti-L voi cere la judecat asantreg. Stai n spatele Sfintei Mese, cu fata la apus, cu El n mn, pn soseste momentulmprtsirii. Ei, ce ziceti? Cnd te gndesti ce tii n mn, ce rspundere ai, deci cine esti, deasupratuturor heruvimilor, serafimilor

Cred c am repeta lucrul acesta despre Sfnta mprtsanie, dar niciodat nu e spus destul.Trebuie cu orice chip s ai o mare fric de Dumnezeu, neaprat iubire de Dumnezeu, si s fiiconstient de identitatea ta crestin.

n rugciunile de dinainte de mprtsanie, ca si n cele de dup, se vorbeste de iertarea pcatelor. Dac si Sfnta mprtsanie iart pcatele, atunci care este sensul Spovedaniei dedinainte de aceasta?

Sfnta mprtsanie nu iart pcatele. Sfnta mprtsanie desvrseste. Iertarea pcatelor o primim n Taina Pocintei: te iert si te dezleg. Deci nu se poate fr mergerea nainte ladezlegarea pcatelor, pentru c Sfnta mprtsanie poate s fie foc, s te ard.


4/6

4

Este ntotdeauna necesar Spovedania nainte de Sfntamprtsanie?Este, ca s-ti ierte pcatele. E nevoie s te spovedesti nu numai cnd temprtsesti, ci s te

culci mereu cu liniste, spovedit. Te duci la pansat de cte ori esti rnit. Sau, ntr-adevr, s o facipentru c sunt o serie ntreag de lucruri care ti-au scpat. Lumea e obisnuit s spun niste pcate,dar s stiti c foarte putini si pun problema unor pcate pe care noi le numim pcatele lipsirii, adicfaptele bune pe care le puteai face si nu le-ai fcut. Vedeti, si asta nseamn o curtire. Si eurecomand tuturor s se spovedeasc bine, ceea ce nseamn s te gndesti la spovedit cu mult timpnainte, adic s-ti faci mereu acest control, iar la spovedit s te duci pregtit. Te-ajut duhovnicul,cci s-ar putea s uiti unele lucruri, dar n orice caz, nu te duce nepregtit sau din obisnuint.

Repet: Nu se poate s mergi la mprtsit fr dezlegare. Acestea sunt si rosturile vmilor,care exist, dar nu n forma n care sunt prezentate: a 23-a e cu tutunul etc. E ultima repriz, cndomul e cu desvrsire stors. Se vor avea n vedere pcatele si faptele bune pe care puteai s le faci,dar nu le-ai fcut. Va fi mult ntelegere. ns trebuie s stie lumea c si diavolii vor fi extrem deactivi n a specula. Dar ei nu vor depsi mila lui Dumnezeu. Sau, mai bine zis, dreptatea luiDumnezeu. ns fr discutie, spun ce-au spus dracii odat unui om: Mare ndrzneal are curtenia.Si le-a scpat din mn.

n afar de spovedanie, cum se cuvine s ne pregtim pentru Sfntamprtsanie?Cu milostenie, n orice chip. Asta este una din marile pregtiri pentru vesnicie: milostenia. S

rupi din tine ceva. Vedeti, milostenie e toat Scriptura. Si Vlahut spune lucrul sta. Evang helia dinDuminica Dreptei judecti vorbeste numai de mil: de ce nu M-ati mbrcat, de ce nu M-ati adpat,de ce nu M-ati cercetat Va s zic, de ce n-ati fcut mil?

Se spune c s-a ridicat mila mpotriva drepttii si a biruit mila.Atunci cnd vei fibgat n groap eu am trit ct de ct momentul sta , un singur lucru ti

va veni n minte, ori de te ciesti, ori de te bucuri, si anume de ce nu lasi din tine nimic afar. Deci asta ar fi o pregtire continu. Pentru c existenta noastr, a celor care purtm numele

de crestini, este pregtirea continu. Si cnd dormim s fim treji. Deci ct se poate permanent. M contraziceam cu un mare printe n pustie, care era mai mult nevoitor dect trezvitor. Nu

era ns netrezvitor. n tot cazul, un nevoitor face, si dup ce face zice: Doamne, d-mi c amfcut. Un trezvitor nu poate s zic niciodat c a fcut. Pentru c el lupt cu orice chip pentru

smerenia lui si smerenia nu se vede niciodat. Cum m-a ntrebat cineva odat: Printe, eu sunt unom smerit?. Dup cum spui se vede c nu esti smerit, cci smerenia nu se vede, dar mndria sevede. Si eu zic asa: smerit smerenie.

A btut unul la usa Mntuitorului. Cine-i acolo?. Eu sunt un mare tritor al nvtturiiTale. Nu te primesc. Era un om cinstit si a rmas uimit de ce nu l-a primit. Si gndindu-se la eusunt, s-a dus a doua oar si a btut la us. Cine-i acolo? Tu esti!, a zis cel de afar. A, dac tuesti eu, atunci intr. Asa El ne-a dat un exemplu de mntuire prin smerenie. Nu se poate frsmerenie. ntr-un cuvnt, aceasta nseamn s stai la locul tu. Nu vezi cte-ti fulger prin minte: ctu esti, c esti mai, mai

Printe, ce nseamn a te mprtsi cu nevrednicie, cum ti poate fi mprtsania spreosnd?

Cu nevrednicie se mprtseste un om mptimit, necurtit, nespovedit, fr grij, care mergedin obicei sau nu s-a spovedit cu adevrat. Pentru c o spovedanie bun este ca tu s fii pe pozitia dea nu mai face. Nu s te spovedesti si s spui c si-asa fac. Asta e o fraud. Nu trebuie s tengrijoreze marile pcate, pentru c toate se iart, dar s fii pe o pozitie de mare cint. Si n ce

priveste canoanele pe care le dau duhovnicii, cred c e o greseal s se dea canoane care opresc de lamprtsanie sau sunt nevointe. Este o greseal pentru c credinciosii ori nu le fac, fiind o serie demprejurri familiale, sociale, istorice care i opresc, ori e o lips de mare trire, si atunci e mai bines dai un canon de simtire.

Dar si asa, dup o astfel de spovedanie, suntem departe de o pocint adevrat. Dar s fim pedrum si ne ajut harul lui Dumnezeu. Altfel ne caut harul si nu ne gseste. Dac nu-ti poti iubivrjmasii, ti-ai pus mcar problema s-i iubesti sau stii asta doar din literatur? Asta-i viata: crucea,suferinta cu orice chip. Frtiile voastre stiti c Crucea L-a mputernicit pe Iisus ca s judece? Cruceaeste cel mai minunat lucru al pmntului, pentru c are 360 de grade. Dreptatea lui Dumnezeu n-amntuit lumea, nvierile din morti, msurate cu 180 de grade, n-au mntuit lumea. Numai Crucea cu


5/6

5

360 de grade, jertfa total. Deci pozitia noastr s fie mereu aceasta: de jertf, cu orice chip, mai alesc pot fi iertate orice fel de pcate. Nici o nenorocire nu nseamn ceva. Nimic nu este pierdut attatimp ct credinta este n picioare. Cnd capul se ridic, atunci sufletul nu abdic. Te spovedesti de pe

pozitia de a nu mai face. C sentmpl, e accident, dar nu e deliberarea ta, nu-i nepsarea ta, nu e pocint fals. Cnd te pociesti cu adevrat, te duci ca s nu mai faci. Altfel esti vinovat departicipare, nu de accidentare.

Deci ca s poti s fii pregtit trebuie s fii un om de jertf. Aceasta -i pozitia crestin: jertfa. De ce mprtsania este o Tain care se repet n viata credinciosului. Harul primei

mprtsanii nu are putere de actualizare vesnic asemenea Sfntului Botez?Botezul ne-a ncrestinat si ne-a scpat de pcatul strmosesc. De pcatele noastre nu scpm

dect prin alt botez, care este Taina Pocintei. Sunt mai multe botezuri: botezul credintei din VechiulTestament, botezul cu ap al lui Ioan, botezul cu Duh si ap al Mntuitorului si botezul mortii, adicbotezul sngelui.

Cu Iisus trebuie s ne hrnim permanent, deoarece trim permanent. Are o foarte marevaloare c te-ai mprtsit cndva, dar de atunci cndva ai trit mereu cu gndul la cndva dinviitor. Permanent avem nevoie de El. El ni se druieste: Iar Eu cu voi sunt. Dac a fost o dat cuApostolii, ce nevoie mai era ca s mai fie o dat cu ei? A fost permanent cu ei! Iar Eu cu voi voi fi,cci lupta e continu, n tine, pentru desvrsirea ta.

Pentru c vorbeam de iubirea de vrjmasi: n-ai s poti imediat, dar ncepnd s-ti pui sincerproblema c vom rspunde de ce nu i-am iubit si e o porunc, nu e un sfat , atunci, ncercnd s-iiubesti, te trezesti la un moment dat c nu-i mai ursti. De aici pleac totul. Si dac nu-i ursti, estideja pe o treapt. Si cu harul lui Dumnezeu si cu marile simtiri duhovnicesti din noi ne agtm dealt treapt, tot mai sus. Harul lui Dumnezeu vine dac tu esti pe drum. Vreau s spun c mai ntitrebuie s fie miscare, cci harul vine. Stai, st si harul. Este n functie de miscarea ta. Nu temntuiesc faptele tale, orict ar fi de grozave, ci harul lui Dumnezeu pe faptele tale.

Sfnta mprtsanie i uneste pe credinciosi ntre ei, dar si cu printele liturghisitor. Cum semanifest aceast unire?

Am vzut si vedeti toti c n pustie leii sunt cu leii, cprioarele numai cu cprioarele, fiecarecu semintia lui. Asa-i si aici. Exist o lege care nu are nume, si care este a lui Hristos, care ne uneste

pe toti. Nu poti vedea n privirea unui om c-i sincer cu tine? Imediat se vede. Acestea sunt maridaruri pe care le are fiinta omeneasc, de percepere n timp, n spatiu. Asa si n sufle tele altora. Nuface pe proorocul, dar se simte lucrul acesta. Pentru c este omul lui Dumnezeu, si acela te atrage cublndetea lui. l are pe Hristos cu el. Rational n-avem cum s rspundem, dect c se simte. Fiintaomeneasc e mult mai frumos complicat n ce priveste relatia cu marile adevruri. Un mare adevreste si cu cei cu care triesti aicea si i simti. Noi simtim cnd cineva nu este dup Dumnezeu si locolim. Iac, v-am spus: leii stau cu leii, hidrele cu hidrele De ce lucrul acesta? Pentru c esemintia lor. Omul are o ntelepciune mai mare dect aceste animale, care au o inteligentinstinctual, un suflet instinctual, si nu au constiint. Noi, care suntem dup chipul si asemnarea luiDumnezeu, simtim cine este omul lui Dumnezeu.

Viata duhovniceasc a preotului liturghisitor si pune amprenta asupra deschiderii

credinciosilor de a primi Sfnta mprtsanie?Duhovnicul joac un rol de cer pe pmnt. La el trebuie mers ca s primesti tot ce ti-a dat

Dumnezeu pentru a ajunge la Dumnezeu. Si acesta este foarte accesibil. Nu e nger; e cu haine catine, cu ochi ca tine, cu nume ca tine, cu printi, cu nasi. Dar are puterea aceasta de a te dezlega, a teierta, a te convinge. Dac nu si nu si nu, s-ti fie tie ca un pgn si vames, zice Mntuitorul. Aceea-ialtceva. Sigur c si pune amprenta.

Eu vd ca duhovnic. Vin foarte multi si, dac nu-i ajuti putin Ei, ce-ai mai fcut? Pi n-amfcut nimic, printe. Pi de ce-ai venit la mine? Pi s vedeti Si atunci mi dau seama si trebuie s

ncep cu ntrebri. Acesta-i un moment mare. Nu-i un simplu dialog. E o discutie n fata luiDumnezeu. M mprietenesc cu el ca s-l fac s spun tot. C sunt pcate ascunse, grele de tot. Sigurc-si pune. Si atuncea zice: De-aia am venit eu la dumneavoastr

Dragul meu, este o satisfactie. E o oboseal, cci nu e vorba de unu-doi, e vorba de mii deinsi.

Cuvntul euharistie nseamn multumire. Cum se ajunge la aceast stare de multumire?


6/6

6

n discutia noastr s-a vorbit, cred, de multumirea aceasta, pentru c spun: aceast sfntfiint omeneasc are putinta de a discerne marele adevr, marile lucruri, si simte c este n slujba luiDumnezeu. Mai ales duhovnicul. Cum le spun si eu: Mi, vom fi la Judecat mpreun. S nuascunzi ceva, s nu faci ceva. Nu se teme de Dumnezeu, se teme de tine c i -ai spus acuma s nufac cutare lucru, c vei fi de fat la Judecat. Sigur c are o mare influent asupra lor si o mare

putere de a pricepe dac este sincer sau nu.Si m bucur c e ultima ntrebare. Eu mi cer scuze, c sunt surprins de toate ntrebrile astea,

dar v-am spus ce mi-a spus inima, si, binenteles, m-am luptat s-mi si argumentez punctul devedere.

Multumim, Prea Cuvioase Printe.

Arhimandrit Arsenie Papacioc - Despre Sfanta Impartasanie

Documents

Transcript of Arhimandrit Arsenie Papacioc - Despre Sfanta Impartasanie