Arsenie Papacioc (Ne Vorbeste Parintele Arsenie Vol 1-3)

7/22/2019 Arsenie Papacioc (Ne Vorbeste Parintele Arsenie Vol 1-3)

1/94

Printele Arsenie Papacioc.

Ne vorbete Printele Arsenie - vol. 1-3

Printele Arsenie Papacioc

SFATURI DUH!NI"#$TI

- Printe Arsenie, m bucur tare mult c ati venit la noi, la Sihstria!

- E mai usor la deal dect la vale! Asta este deviza!

- Am vrut s mai venim si noi pe la Sfintia Voastra, dar n-am reusit.

- Printe oanichie, eu v-am vzut pe la televizor si v-am ascultat cu plcere, si am citit tot ce mi-a czutprin mn. Au aprut si pe acolo pe la noi niste crti, si am vzut ct sunteti de ocupat, de prins si denecesar dar sunt convins c aveti si alte crti. "mi place c #n ele se atac problema care trebuie, peneocolite. Sunt bune pentru c respectivii autori au un nume$ %A vorbit Printele &leopa!' (u poti s fiinepstor. A vorbit cutare duhovnic. Si au ocazia s verifice problema aceasta, amnuntul Sfintelor )aine,amnuntul spovedaniei, a nuntii, toate astea sunt foarte necesare. Sunt foarte bune! Au un limba* frumos,sunt de mare admiratie. "n diferite crti +rele, scrise de autori din acestia mari, se trateaz anumitesubiecte, dar la nivel foarte ridicat.

- Eu n-am scris lucruri #nalte, dar cate+orice, s stie omul ce are de fcut.

- Printe dra+, stiti ce-am spus de multe ori$ %omnule, s fim normali #n felul cum punem problema, sfim cinstiti!' ine#nteles, si buni cunosctori, c ati atins niste probleme$ despre budism, desprere#ncarnare.

- Pentru c sunt la mod. Vedeti c ne afecteaz. Au #mbolnvit atta tineret. eci de mii de tineri si

intelectuali care practic /o+a, de 0-1 ani. 2nii a*un+ la psihiatrie!

- /o+a este o erezie. V ro+ s m credeti c, indiferent care ar fi prime*dia, nu m tem de ei. Ereticiistia sunt ca niste lupi care curt pdurea de stricciuni.

- Pe cei care sunt #ndoielnici, #i lovesc care sunt tari, rezist. (umai c mi-i mil de tinerii stia, c suntnaivi, sracii. Sunt naivi si slabi #n credint. "i duce cine vrea si unde vrea cu vorba, si-i am+este cuzhrelul. Vorbesc de studenti.

- Vin la mine dup ce-au czut, bietii oameni, femei, tineri, studenti, cnd e prea trziu. 3e spun si eu$%Poftim, fratilor, si alt dat s v mai duceti unde nu v puteti face cruce!' &e au cu 4aica omnului5 Si

cnd te +ndesti ct de aproape este de noi, ct este de smerit, 4ama lui 6ristos umnezeu!

7


2/94

- Si ct este de hulit de sectanti 4aica omnului! & spune undeva, #ntr-o profetie, c $ '3a urm li se vada sectelor +ur mare hulitoare'. 6ulesc tot ce-i sacru, tot ce se numeste sfintenie. Vedeti c profaneaz5Sunt si pltiti. Suntem convinsi c ei iau niste bani de aici. 8sta-i salariul lor.

- Sunt momente cu aspecte subrede, dar adevrul va birui.

- Acum prin femei se d mare lupt #n lume #mpotriva moralei crestine!

- 9ie vorba #ntre noi$ femeile i-au dobort si pe #mprati! ar de ne#nvins e numai Adevrul! 2ite, dacvrem s ne punem problema cea mare cu adevrat, printilor, vedeti ct de usoar este viata asta demnstire, de renuntare, dac-ti pui problema sincer5 (-am venit s schimbm pur si simplu un fel deviat. Pentru c se spune c suntem #n vrful Sfintei Scripturi. &ci zice Sfntul Vasile cel 4are$ %&areeste lucrul cel mai de vrf al Scripturii5' Si l-am +sit$ Vrei s fii desvrsit5 :sta este lucrul cel mai devrf! "ncolo e istoric, sunt sftuiri, sunt %fericiri', sunt tactici, #ndemnuri, le+i. ar, dac vrei s fiidesvrsit, adic tu cu adevrat, acestea toate s le stpnesti$ a crucea si urmeaz-4i 4ie!

- Acesta-i vrful. Aveti dreptate. Adic s imitm pe 6ristos!

- &el dinti trebuie s ne punem fiecare la punct cum trebuie. 3a cineva care a venit la mine s se pln+,

i-am spus$ %&e te interesezi, mi frate, matale, de cutare si de cutare5 ntereseaz-te #nti de tine!' (emrturisim Adevrul cu viata, nu numai cu cuvntul! Pentru c s-a fcut veacuri #ntre+i +reseala asta, #n

primul rnd s se spun si s nu se sn+ereze. &u viata dm mrturie! Si mrturisim Adevrul, acolo undesuntem fiecare, cu o liniste si cu un zmbet permanent, din care s se vad c suntem niste oameni fericiti.S slu*im cu dra+, pentru c Sfnta 3itur+hie, a noastr, a ortodocsilor, si #n +eneral slu*bele - si+ur,diri*ate de preot -, care sunt peste msur de #mpodobite, spun de*a o serie #ntrea+ de lucruri.

ac sunt #ntrebat de sectanti, eu le rspund asa$ %omnule, ai venit c vrei s te faci ortodo;5 Sau vrei sm faci pe mine adventist5 (umai dac vrei s te faci ortodo; stau de vorb cu tine. Altfel, nu! (u vscoate nimeni din ale voastre! ar s aveti cumintenia s considerati c nici pe noi nu ne poate scoatenimeni din ale noastre! Asa c... bun ziua!'

ice si Sfntul Apostol Pavel$ &u ereticii nu mai stati de vorb! Printe, aici este problema cinterpreteaz att de eronat te;tul biblic... Si-au fcut iblia lor!

Au fost #ntrebate niste maici odat, care erau cu crti prin &onstanta$ %2nde scrie de uminic #n iblie5Scrie cuvntul uminic #n iblie5 2nde scrie uminic #n iblie5' Vezi, dac-i spui$ %omnule, ziua#nti...' nu, el vrea s vad ziua de uminic. ic$ %a, domnule! 3a Apocalips 7,7


3/94

- ar cum puteam s fiu, printe5 &um putem s fim, cnd ne-a druit umnezeu attea lucruri! Printeoanichie, fiecare are istoria lui. Si istoria lui #l foloseste, dac se +ndeste cinstit$ e ce a fost momentulla5 e ce m-a scpat #n momentul la5 Sau cum am biruit, cu a*utorul lui umnezeu5 Are fiecare istorialui! Si si+ur c si eu am istoria mea!

Am vzut multe lucruri #n viat, printe, cu ani si ani de puscrie, si am vzut minunile lui umnezeu.Am vzut, cum am zice$ %Pe umnezeu cel nevzut, 3-am vzut!' (u este vzut umnezeu &el nevzut,cnd ne tine #ntr-un echilibru e;traordinar si cu inima zmbind mereu5 (u-i minunea lui umnezeu5 (u-i

un umnezeu vzut Acesta5 "ns, lumea vrea s vad contur, vrea s vad dimensiune, vrea s vad peumnezeu #n chip material.

- a, materie, lo+ic, filozofie. ?mul nu mer+e la trire, ci urmreste idei, nu urmreste viat. Si ideile teduc #n toate prtile.

- (u. Vreau s spun c fiinta omeneasc este att de comple;, este att de #ndumnezeit! &um e asta5 &4ntuitorul le-a spus$ (u ziceti voi$ dumnezei sunteti5 3e-a reprosat imediat. Si S-a aprat isus 6ristos,

printe, cum ne aprm si noi acum. (umai c avem avanta*ul c #l avem pe El, cu ar+umentele 3ui, carede*a sunt spuse si sunt scrise, si s-a vzut si darul e;traordinar #n lupta noastr.

iferenta dintre tra+edie si dram este c #n tra+edie eroii mor, #n dram eroii biruie. (oi nu avemtra+edii. (oi avem numai drame. Eroii nostri au biruit, desi au fost rsti+niti si li s-au tiat capetele! Ei,cine-i mai liber, cine-i mai biruitor acum5 &el care a tiat, sau cel care a fost tiat5 Printe, eroul este celcare primeste, nu cel care loveste! ine#nteles, primeste #n 6ristos, nu primeste aiurea. (u se pune

problema #ntre noi. Am plecat s slu*im lui umnezeu si fiecare ins are bucuriile, nevointele si strile lui.(u aps pe nevoint, printe aps mai mult pe o stare de prezent, de trezvie continu.

- Asta este. Prezenta lui umnezeu #n inima ta. Prezenta lui umnezeu s o simti #n inima ta.

- (u dau nici canoane mari, printe. au canoane s-l tin prezent #ntr-o trire autentic #n 6ristos, dac sepoate zilnic. Printe .dra+, canoanele sunt niste trasoare de orientare foarte bune. & tu folosesti canonulcum vrei, c au elasticitatea lor. ar s-l ne+li*ezi, asta nu e voie.

(u-i #mprtsesc nici eu dac sunt cazuri +rave. Avorturile astea ne dau de lucru foarte mult. ar #n niciun caz nu-i dau ani #ndelun+ati. Putini ani le dau si eu. 2nii au un principiu stupid$ s te #mprtsesti

pentru a recupera timpul ct ai stat ne#mprtsit. Este, oare, vreun moment, vorba de cantitate5 (u. Estevorba de calitate!

- up mine, depinde de cinta fiecruia. epinde si de el cum pln+e, ct #i pare de ru si lui de ce afcut. &e sfaturi ddeati ardelenilor cnd erati paroh5

- "n le+tur cu #mprtsitul, nu timpul decide, sau attea zile de post. (u timpul decide, ci sfrmareainimii, pre+tirea ta interioar. & Sfntul oan @ur de Aur #ntreab$ %S spun$ cine este pre+tit pentruSfintele )aine #n fiecare zi5' ar cine e pre+tit #n fiecare zi5 Postul nu este conditia sine ua-non. ar,

pentru c te mai smereste, pentru c ti-l recomand duhovnicul, c e foarte bun ca mi*loc, primeste-l. Si asvrea s stiu, cine a avut viat mai lun+ dect cei care au fost mari postitori5 ?ri noi avem attea mrturiide la Sfintii Printi. Si medicina a a*uns s recunoasc c postul este necesar ca o terapie, ca un mi*loc de#nsntosire a omului.

- Printe Arsenie, eu cred c mnstirile noastre au un rol e;traordinar de mare #n poporul romnesc!

- A venit la mine un preot, tnr, dup ce terminase )eolo+ia, trimis s stea dou sptmni si s #nvete

slu*ba Sfintei 3itur+hii. Printilor, m-am ocupat de el. 4-am #mprietenit cu el, ca s putem discuta tot. Sii-am spus asa$ %Printe, cnd m vezi pe mine la Altar c fac o miscare pe dreapta, s m #ntrebi de ce amfcut-o pe dreapta si de ce n-am fcut-o pe stn+a. Eu am s-ti e;plic de ce! ?ri #ti spun c-am +resit, ori #tispun eu ceva. (-o fac eu de+eaba. "ntreab-m orice!'

B


4/94

Si m-am ocupat de el. Stiti ce mi-a spus dup dou sptmni5 %Printe, v mrturisesc #n frica luiumnezeu$ #n patru ani de )eolo+ie n-am #nvtat att ct am #nvtat aici #n dou sptmni!'

e asta le spun la toti$ %&nd #ncepeti preotia, nu faceti un lucru pe care nu-l stiti, asa dup capul vostru.u-te mai #nti si-ntreab pe cel mai btrn!' 4ai #nti de toate s stiti c mntuirea la umnezeu secapt #ntrebnd!

- a. %&ine vrea s se mntuiasc, cu #ntrebarea s cltoreasc!'

- S-ntrebe. S #ntrebe, pentru c, v spun drept, printilor, dac ar face un preot Sfnta 3itur+hie cumtrebuie, adic si cu trire, s stiti, printilor, c la, #ntr-adevr, capt o libertate de preot si dobndestemulte suflete pentru 6ristos. Asta este marea noastr misiune, printilor! (e-a fcut umnezeu preoti!

(oi suntem clu+ri, dar eu stau de vorb si cu preotii de mir.

S mntuim lumea cu orice chip! 2n preot este un alt 6ristos pe pmnt! 3iber! @ata oricnd de *ertf! (-am nevoie s m motivez, nici n-aveti voie s m-ntrebati! 8sta-i adevrul! Pentru c at, v dau vou

puterea de a le+a si de a dezle+a! @ata! Puterea lui 6ristos! (u poate omul s dezle+e. Si atunci de asta vspun, e usor lucru s faci preotie cu dra+oste! Ai vreo neputint5 u-te si te spovedeste si rmi maideparte pe drumul tu!

&um v spuneam, nici o nenorocire nu #nseamn ceva. (imic nu este pierdut atta vreme ct credinta-i #npicioare capul se ridic din nou si sufletul nu abdic. (u v temeti, dac ati +resit! "ntrebati si intrati #nordine imediat!

(u-mi pare ru c sunt om btrn! V ro+ din toat inima s m credeti. Sunt foarte bucuros c sunt devrsta asta, s stiti! Printilor, nu fac nimic pentru mine. )oate le fac pentru umnezeu si pentru cei cesunt ai lui umnezeu! esi de multe ori pot s fac foarte multe lucruri. ar, am tot ce #mi trebuie, nu-milipseste nimic.

D#SPR# S%#R#NI#- dialo+ cu Parintele Arsenie Papacioc

"e se &ntele'e prin s(erenie si care s)nt *e+astrele (,n*riei

- Smerenia este arta care te trimite la tine, s stai cu tine, smerit #n tine. Procesul care a rnduit #ntrea+astare de lucruri, soarta #ntre+ii creatii a lui umnezeu si care a fost fcut printr-un act de mare smerenie,#nfricosndu-se #n+erii si toate puterile ceresti, este #ntruparea 4ntuitorului. Si+ur, umnezeu fiind, v#nchipuiti ce po+or mnt, dincolo de orice putere de #ntele+ere, a fcut, pentru a lua chip de om.

Actul sta era necesar s se fac, pentru c, printr-un act de mndrie nesbuit, 3ucifer a pretins c esteumnezeu, c ar fi vrut s fie umnezeu. Si numai prin dou cuvinte$ %Eu sunt...' - att a zis satana. Ar fivrut s zic$ Eu sunt &el &e sunt, adic umnezeu. ar a czut. Si v #nchipuiti, s-a pedepsit #n forma ceamai +rozav si mai cumplit. & spune #ntr-un loc$ %ac ai vedea un drac #n adevrata lui urciune, n-ai

putea rezista s nu mori'. Se mai spune despre o sfnt, Ecaterina, c a vzut un drac, dar nu #n adevratalui urciune. Si a preferat s mear+ toat viata pe *ar, numai s nu mai vad. V #nchipuiti, att e de+rozav si de urt. 3umea #si #nchipuie c acolo, #n suferinte, #n iad, va fi tot o con*unctur posibil,dialo+al, nu-stiu-ce. (u! 2na dintre marile suferinte de acolo este si vederea dracilor!

eci a fost necesar ca 4ntuitorul s se smereasc. Pentru c smerenia este sin+ura fort care poateelibera orice suflet si orice popor, #n toat creatia lui umnezeu. unoar, noi, ca s putem fi alturi de6ristos, trebuie s purtm aceiasi identitate. ac El s-a smerit, El, &are a fcut cerul si pmntul si &area fcut tot ce e;ist, si+ur c creatia 3ui va trebui s stea la dispozitia 3ui, smerit.

C


5/94

2n crestin cu viat bun, a btut la usa 4ntuitorului s-i deschid. Si a #ntrebat$ %&ine este acolo5' %2ncrestin iubitor al )u'. %(u se poate. (u esti pre+tit. (u-ti deschid!' #n+ri*orat, foarte #n+ri*orat, si-a datseama de ce. Pentru c el trise o viat crestin cum a stiut el. )rebuie s fac o parantez$ smerenia s-acam rationalizat. A trecut #ntr-un fel de obicei speculat, dup cum se spune$ %E smerit, mndruletul!' S-afrmntat el$ %&are ar putea s fie motivul pentru care nu mi-a deschis5' Si, frmntndu-se, a intrat #ntr-o smerenie autentic, cci nu e usor s te frmnti cnd nu te primeste 6ristos, mai ales pentru un om carecrede si trieste #n 6ristos, cu nde*dea vesniciei alturi de 6ristos. Si s-a dus smerit si a btut la us.%&ine este acolo5' %)u esti', a zis credinciosul. 4ntuitorul i-a rspuns$ %ac tu esti Eu, intr!' Avea

aceiasi identitate cu El! &um spune Sfntul Simeon$ %umnezeu se adun cu dumnezeii, dup har'.

"e este alsa s(erenie si c)( o *eosebi( *e a*evrata s(erenie

- e fapt, trebuie s stim toti c niciodat un om smerit nu se vede smerit. (u se vede, pentru c n-ar maifi smerit. Precum spune un sfnt printe #n Pateric$ %&e este smerenia, printe5' %A te vedea pe tine subtoat fptura, fiule'. 9ptur e si viermele, faptur e si cinele. &um ar putea fi fiinta asta rational subtoat fptura5 Pentru c si viermele si oricare fiint stiu precis ce vor$ vor s triasc. #n sensul acesta sezbate, se #ncovoaie s a*un+ e;istenta vietii. iolo+ic, c e vierme.

'9iti #ntelepti ca serpii', spune 4ntuitorul, 'si blnzi ca porumbeii'. e ce #ntelept ca sarpele, care-i att

de odios #ntre fiare, #ntre animale5 Pentru c sarpele #si fereste capul. S nu-7 lovesti la cap, c moare.ac #l lovesti oriunde, nu piere. Si capul nostru e 6ristos. )rebuie, cu orice chip, identificat cu El si ferit6ristos, s nu cumva s sufere 6ristos, &are a spus$ '9r de mine nu puteti face nimic!'

3umea, la astfel de cuvinte, dup mii de ani, cerbicoas, consider c aceste cuvinte din Scriptur au fostcnd au fost. 3a anul C7= s-a tinut un Sinod local la &arta+ina si printre alte teme care s-au discutat a fostsi problema aceasta$ +ri*a isericii la cele ce a spus 6ristos, stiind c tot ce a spus 6ristos e adevrat. 3acanonul 7DC spune asa$ %ac totusi zici c poti ceva fr 6ristos, anatema s fii!' Adic, mai mult dect

blestemat.

")( p)te( l)pta &(potriva (,n*riei

- (u poti, dect dac te smeresti. Adic ti-a dat o palm, iar tu, din smerenie, dai si obrazul cellalt. Acumnu-i usor s dai si obrazul cellalt, dar este posibil. Pentru c nu e o utopie, nimic nu este ne#mplinibil dince a spus 6ristos. A spus un lucru care se poate face. ar nu a biruit cel care a lovit, ci cel care a primit cu

plcere, cu bucurie. Pentru c ar fi suferit, dac se putea, chiar pentru 6ristos. ucuria suferintelor noastredin #nchisori si din lanturi era tocmai asta, c ni s-a dat prile*ul s suferim pentru 6ristos! (u eram noi cei#nfrnti, care primeam lovituri. Au fost #nfrnti cei care ne-au lovit.

&omparnd toate reli+iile lumii, care a fost conceptia lor de mntuire5 Se constat c toti doreau s scapede suferint. 6ristos zice$ %(u! (umai prin suferint puteti scpa de suferint!' pentru c 4ntuitorul a

fcut att de multe fapte mari$ dreptate, #nvtturi etc. S msurm cu =< de +rade un un+hi. 4ai mult$ a#nviat mortii si multe altele. Se facem un+hiul de 7D< de +rade. ar n-a mntuit lumea prin asta.

4isiunea 4ntuitorului a fost tocmai asta, s mntuie lumea prin suferint. S-a rsti+nit pentru noi siatunci un+hiul a devenit de B1< de +rade, desvrsit. Adic, atunci a fost biruit satana. 4ntuitorul era pe&ruce si se vita satana. e aceea &rucea este att de puternic #mpotriva duhurilor rele, pentru c se zice$%#n numele )atlui &are #nseamn toat #nltimeaF si al 9iului toat adncimeaF si al Sfntului uhtoat ltimeaF'. Adic se evoc Sfnta )reime. Si s-a constatat c fu+e dracul de &ruce!

eci, prin suferint s-a biruit satana. iferenta #ntre dram si tra+edie e c #n dram eroii biruiesc, #ntra+edie eroii sunt #nfrnti. (oi nu avem tra+edii. Avem numai drame. Eroii nostri au biruit, toti! ovada

este c 4ntuitorul, &are este de-a dreapta )atlui, a zis$ 'Vi s-a dat toat puterea, #n cer si pe pmnt'. Sia mai zis ceva care ne priveste direct$ '#ndrzniti! Eu am biruit lumea!' &ine a biruit5 Satana5 &ine abiruit5 &ei care au lovit5 &ei care 3-au rsti+nit5

0


6/94

e aceea, suferinta aduce foarte mult smerenie. (umai att$ s se fac pentru marele Adevr. Pentru6ristos. & noi cerem harul lui umnezeu. 9r harul lui umnezeu nu se poate nimic, pentru c zice6ristos$ '9r de 4ine nu veti putea face nimic'.

El e tulpina, noi suntem mlditele. (u pot, nici mldita, nici mu+urii, nici frunzele, fr vit.

Si atunci, din momentul din care nu putem face nimic fr puterea lui umnezeu, cerem harurile 3ui cas putem face. ar umnezeu nu d harul ca la un milo+. #ti d ca s te ridici, s rupi din tine pentru altii,

s-ti pui viata interioar la punct, s +ndesti frumos, s stii s suferi pentru adevr! Si chiar pentru frateletu.

Atunci harurile vin din abundent. S stii s ceri, dar nu cu o mn #ntins, ti+neasc!

")( p)te( cpta s(erita s(erenie si care s)nt roa*ele ei

- 6ai s v spun, ca s m #ntele+eti, ca s nu vorbim si noi, rationaliznd-o. Smerita smerenie. espreasta vorbim. Si, din momentul #n care smerita smerenie se adnceste ct mai mult, triesti ct mai mult#ntr-o stare de plcere, de bucurie, de eliberare iar toate aceste lucruri vin fr s se vad si fr s sediscute. )e a*uti pe tine si pe toti ai ti, care nu mai sunt #n lumea aceasta. Atunci nu mai esti un ins. Esti

un univers, un microcosmos, #n care se o+lindeste un macrocosmos, adic o lume #ntrea+, dac triestiaceste lucruri.

)rei lucruri cere umnezeu de la noi, si ne cere cu ardoare$ umilint, umilint, umilint! Si %lsati-4 pe4ine mai departe!' 9r #ns s renuntm la treburile care ne aduc pinea cea de toate zilele. ar peste tot#n inima mea s fie prezent 6ristos!

at, bunoar, se pun probleme #n lumea nevoitorilor, #n lumea tritorilor, probleme de mntuire, dee;istent duhovniceasc. (u prea sunt pentru o mare nevoint. Sunt mai mult pentru o mare trezvie! < de insi. Si el, nduf, nu-stiu-ce, l-a dat la o parte c a zis printele staret!'

Pentru c nu ne prseste umnezeu, dac neam druit 3ui. &um credeti dumneavoastr, c este El, &aree prezent #n pasul fiecrui ins, chiar si al p+nilor5 ar la crestini, care zi si noapte se roa+ #n felul lor5i a*ut, #i #ntreste. (u facem lucrul acesta, adic ascultrile, cu aspect de e;a+erare, #n mnstiri. ar la

nivelul care e;ist, treburile necesare s le fac cu dra+oste, si e destul.Pe un frate - #n Pateric - l-a trimis, spune, s adune bale+ uscat. 9ceau focul cu ea, c erau sraci. %Pi,m trimiti acolo unde e leoaica aia5' & era o leoaic acolo. %&um, zice, nu te duci pentru c e o leoaicacolo5 S mi-o aduci le+at #ncoace!' Si s-a dus la ea. 3eoaica, fu+i! %Stai, c mi-a spus staretul s tele+!' Si a le+at-o. Si o tra. Si cnd a vzut c chiar o aduce, a zis staretul, pentru smerenia lui$ %e cemi-ai adus cteaua asta5 -i dmmul, s n-o vd!' Si zice$ %a, dar eu am crezut c e leoaic'. Si,#ntradevr, era leoaic.

omnii mei, nu ne+li*ati Scriptura! E;ist niste lucruri dincolo de #nchipuiri, care sunt niste realitti.ac spune 4ntuitorul cuvintele cele mai de vrf ale Scripturii$ 'Vrei s fii desvrsit5 a crucea si

urmeaz-4i 4ie!'

G


8/94

")vintele %,nt)itor)l)i 2Fericiti cei sraci c) *))l/ cci acelora este &(prtia cer)rilor2/ a)le't)r c) s(erenia

- &hiar despre ei vorbeste! 9ericiti cei smeriti! ar aceasta, pentru c, v spun, identitatea e chiar cu6ristos. &ci El S-a smerit. Si se smereste continuu. &ine s-a smerit, este #n identitate cu El. 9erice de el!E smerit #si vede de mersul vietii lui mai departe este umilit de ctre toat lumea. Stiti dumneavoastr cacestea sunt valorile cele mai mari chiar si #n mnstire si #n lume5 ?amenii care duc o viat ascuns,sufleteasc, duhovni ceasc, dar #n rest, sracii, duc o viat de srcie.

Sfntul imitrie asarabov, care este patronul ucurestilor, a fost vcar, #n satul asarabov din ul+aria.Si mer+ea #nfsurat cu crpe la picioare cci nu avea #ncltminte. Si rdeau copiii de el. &opiineastmprati, m ro+. Si, #ntr-o zi el, pzind vitele, a clcat pe un cuib de pasre si a omort puii, fr svrea. Si, si+ur, i-a prut foarte ru si si-a pedepsit piciorul la, s nu-l mai #nveleasc nici cu crpele alea.Vezi, ct trie ct dorint de a fi omul lui umnezeu5 Era srac cu duhul, dar era bo+at cu sufletul laumnezeu.

&hiar acum am avut Evan+helia cu sracul 3azr si bo+atul. V #nchipuiti ce %fericire' era! Si omulacesta, 3azr, suferea pentru umnezeu, dar nu crtea. (-a fost suficient numai suferinta$ (u crtea!Pentru c lor, celor #n suferint um nezeu le d harul s cread, s fie ostasi ai lui 6ristos.

Ai putinta, acolo unde vrei, dar nu poti s a*uti, s te ro+i. Esti #n tramvai si vezi un btrn cersetor si n-aice s-i dai. Poti, totusi, s zici$ %oamne, miluieste-l si pe el!'

Asta-i situatia. Este o foarte mare +reseal s nu dai si pentru altii. & nu se rupe din tine nimic. Aceastmilostenie ar putea s umple cerurile de mntuiti. S stiti, mil e toat Scriptura. 4il e toat Scriptura!&e +reseal mare este,cci sunt attia oameni care, oricum, #ntind mna. 9ratilor s nu lsati mn #ntinsnici cnd v d, nici cnd v cere.

"a( c)( ati ve*ea le't)ra *intre nevointele tr)p)l)i si s(erenie

- 9ratilor, trupul nu trebuie condamnat. 3-a fcut un mare mester si trebuie pstrat. (oi condamnm#mptimirea. Si nici nu punem problema iertrii. nti punem problema vindecrii. ertarea vine de la sine.eci, nu avem nimic cu trupul. &hiar dorim foarte mult s-l mentinem, ca s se poat mntui si el.

2ite, s v spun un alt caz, fiind vorba de smerenie, chiar dac iese din subiect, dar sa nu-l scpm dinmn. 2n frate a venit la mnstire, cum obisnuieste lumea s spun, mai simplu. (u e nimeni simplu,dac a venit la mnstire. A avut un uh, care a lucrat si care a*uta att de mult neamul omenesc. Sistaretul i-a spus$ %&e cauti aici, la poart5' %Am venit si eu aici, s m fac clu+r'. %Aici sunt oamenismeriti. )u nu vezi c esti mndru5' ar el, sracul, nici nu stia ce-i aceea mndrie. Era foarte doritor.%a, dar m fac si eu clu+r'.

%(u. Aici sunt oameni smeriti. (u se poate. )u esti mndru'. El, sracul, insista. Staretul zice$ %ine, staiaici la poart si cine intr, s-i zici$ Hinecuvntati-m pe mine, c sunt mndruI. Si cine iese, s-i zici totasa'. Si l-a tinut acolo sapte ani. Sapte ani. i ddea s mnnce, dar nu l-a fcut dect s se smereasc. arel a fost sincer, c sincer venise la mnstire, si i-a spus staretului$ %ertati-m pe mine, c sunt mndru!'%la+o sloviti, c sunt mndru!' Asta era toat ascultarea. Si el o fcea cu toat inima. Si s-a sfintit.

eci, repet, nu condamnm trupul. i dm ce-i trebuie. ns nu lsm necondamnat neptimirea trupului.)rupul nostru se #mptimeste #n fel de fel de pcate. Si atunci trebuie vindecat. &u orice chip.

D


9/94

Un o( care n) a c)nosc)t s(erenia/ *ar vrea s se &ntoarc la D)(ne+e)/ c)( se poate &ntoarce"e treb)ie s ac

- 9ratii mei, la umnezeu nu e;ist un trecut ru, din momentul #n care este un prezent bun. )e-a iertat siumnezeu. ac te-a iertat, te-a iertat definitiv. (umai s continui o viat bun ca s meriti #ntr-un fel, cuharul lui umnezeu, aceast iertare. (u se pune problema, e iertat. Avem attea cazuri. Avem pe 4oiseArapul, care a fost tlhar. Avem pe Varvar, care a fost tlhar Si sunt sfinti. ar si-au revenit, s-au citamarnic. 3a umnezeu, dra+ii mei, dac este inima smerit si #nfrnt, mare e mila 3ui.

Eu am fost - iertati-m c v fac o confident eram #n pdure, #n pustie, si am fost atacat de satana #ntr-oform foarte dur. Si #ncercam un act de smerenie #n fata lui umnezeu, c 'sunt nimic'... n sfrsit, mfortam. Si-am fost eliberat Si am zis- citind din Vietile Sfintilor -, am stri+at tare, fr s m mai *enez,m auzeau, poate lupii$ 4are mai e un om smerit #n fata lui umnezeu! 4-am mcura*at foarte mult si amvzut c harul lui umnezeu m-a a*utat, cci eu n-am putut s m msor ct smerenie am. &ci nu m-am

putut vedea dect mai putin smerit dect toti oamenii de pe lumea asta.

Unii Sinti Printi consi*er c s(erenia e cea (ai (are virt)te. Ati p)tea s ne sp)neti care s)ntcriteriile *e apreciere

- e fapt, este mntuitoare, dar, m scuzati, fac o rectificare$ %Smerenia te duce pn la umnezeu sidra+ostea +ust din umnezeu!' ubirea, dar o iubire smerit. Smerenia destul este smerenie. Sin+ura caleeste smerenia.

Am fost prin @recia la o mnstire si o clu+rit m-a ru+at s scriu ceva pe o vedere. Si am scris asa$%Sin+ur smerenia'. Si a #nteles imediat - #i traducea cineva. Si a czut imediat #n +enunchi. &ci si-a datseama de importanta smereniei. Si ele stiau c, #ntr-adevr, aceasta este calea. S-a smerit 6ristos, &are eumnezeu, &are e Stpn, &are ne tine cu dra+ostea 3ui pe toti si lumea si firele de iarb. S-a smerit6ristos si noi s nu fim smeriti5 &e ziceti5

"e p)teti sp)ne *espre cei care (er' si la 4iserica rto*o5 si la alte conesi)ni

- (u este permis. Adic te duci la mai multe adevruri de credint5 E;ist un sin+ur adevr de credint$adevrul ortodo;! &rezul! Si dac esti ortodo;, respecti ?rtodo;ia. ac nu, cazi #n erezie si tu.

Dar *ac e5ist )n i(bol* interior *e a c)ta si &ntr-o parte si &n alta

- Acum, cazuri de astea sunt chiar mai multe. S cerceteze. ar nu pentru ortodocsi. ac esti ortodo;,intr #n bisericile ortodo;e. &e nu ti-a dat iserica ?rtodo;5 &e lipsuri ai +sit la ea de te-ai dus si

dincolo5 Acolo unde nu cred #n 4aica omnului, unde nu-si fac cruce!... omnilor, s-au facut SinoadeSinoade ecumenice si Sinoade locale si apostolice. Si au condamnat cu anatematizri pentru un sin+urmotiv de credint, de adevr de credint - cum au fost Sinoadele de la cel de la (iceea, la anul B>0, pnla anul GDG. Si pentru un sin+ur lucru, dac nu credeau #n 4aica omnului c e


10/94

2ltima dat am fost condamnat pentru C< de ani, mai ales pentru c am fcut parte din %Ku+ul Aprins' dela Antim. Era o miscare de re#nnoire a vietii duhovnicesti. Si n-aveau cum s ne condamne, asa c ne-aucondamnat ca or+anizatie subversiv. A durat =< de zile ancheta si a fost foarte nesuferit.

Si erau fel de fel de oameni, adunati din toat lumea. n sfrsit, lucrul sta #l stiti, nu e nevoie s vi-l spuneu. Ei, aceast temnit era suficient, era destul ca s te smereasc. Pentru c, domnilor, abia #ti mai tineaisufletul. ar stiai c suferinta aceasta este pentru marele Adevr, pentru c se punea problema s-tisluteasc ideile si sufletul cu diferitele lor metode. Pentru asta, pentru c #i #nfrn+eai, pentru c nu

acceptai, pentru c erai un mare erou s spui$ %omnule, nu primesc acest lucru!', te costa viata.

Am fost chemat, eu personal, de un colonel c erau la Aiud 7< colonei. Aveam un nume s zicem, peacolo, c eram si preot si clu+r. Eram #n haine de puscrias, smerit, s zic asa, smerit cel putin #n form,si m #ntreba colonelul s-i e;plic c e;ist umnezeu. ic$ %a, domnule colonel, e;istenta noastr,suflarea noastr, inteli+enta, ratiunea, dovedesc aceasta', am #nceput s-i e;plic. %Astea-s fcute de unmare 4ester. (u-s fcute la #ntmplare. Sau cine le-a fcut5' Si am continuat s-i e;plic$ %S-au fcutattea semne, a venit 6ristos, a #nviat... ar dumnea voastr de ce nu credeti5' Era o mare #ndrzneal lamine s-l #ntreb lucrul sta. ar a trebuit s-mi apr adevrul. ice$ %Kzboiul care s-a dus #n Kusia, carea fost #n numele &rucii, m-a convins c nu e;ist umnezeu'. %&e #n numele &rucii domnule! (ebunulla de 6itler a vrut s cucereasc Kusia si a crezut c rusii o s-l lase'. Si #i zic$ %ine. ar #nainte de

rzboiul sta de ce nu credeati5' Si m-a #ntrebat$ %&are ti-e ultimul ar+ument5' %Sunt +ata s mor,domnule. ar am vzut c n-am cu cine', i-am spus. Si a #nceput s urle$ %3uati-l! 3uati-l!'

"e personalitti ati c)nosc)t

- V mrturisesc drept, iertati-m c v spun orice detinut era o mare personalitate. Pentru c omul stareprezenta ceva #n suferintele lui acolo. Kezista ani de zile. &lip de clip, ceas de ceas zi de zi,sptmn de sptmn, lun de lun, an de an. Ani si ani. Si era o mare personalitate Acolo era onivelare, nu se punea problema de e;ceptii. &el mai bun era cel care era cel mai prezent, #n inima lui. &erau suferinte foarte mari. 4-a impresionat unul din ei, sracul, care uitase cum o cheam pe sotia lui.Pentru c #nceta memoria din cauza marii slbiciuni. Si nu stia cum o cheam. Acolo sotiile erau att dedivinizate si de poetizate... ati-v seama! Si+ur, orice ins era o personalitate. Am c2noscut, si+ur c da.Am stat cu fel de fel de oameni. Am stat si cu (ae lonescu, am stat si cu (ichifor &rainic, am stat si cu@ane. Si ne perindam. ine#nteles c eram tinuti strns, strasnic. &te doi, cte trei. (e schimbau.

#ste p)stnicia )n (o*el spre *esv,rsire

&are a fost motivatia interioar a sfintiei voastre pentru care v-ati retras #n pustie5

- Si+ur c pustia este un model. Aici te ro+i #n libertate, v dati seama, #n fosnetul frunzelor copacilor, #nurletul vulpilor, #n urletul lupilor...

Am stat pustnic aproape doi ani. 4otivul interior era tot o cunoastere a lucrurilor si, mai bine zis, oevlavie. Am avut o evlavie. ns s stiti c eram mai mult pentru o viat de obste dect pentru o viat de

pustie.

Si acum s v dau un e;emplu$ doi insi, bine intentionati, au plecat. 2nul la mnstire si altul #n pustie. Siei s-au iubit #n lume, s-au pretuit ca prieteni. Si unul s-a dus #n pustie si unul #n obste. Amndoi au fostcinstiti. &el din pustie a venit s fac o vizit la mnstire fratelui care era asculttor, #n ascultare. Sistaretul, un om al lui umnezeu, le-a dat voie s se plimbe prin pdure, s-si destind sufletul. Asta efoarte important, s stiti. Si au dat de un mort. Si a zis cel din pustie$ %6ai s ne ru+m s #nvieze'. Si s-auru+at. Si a #nviat mortul. Si a zis cel din pustie #n sinea lui$ %Pentru ru+ciunile mele a #nviat mortul'. &

el trise #n pustie. &ellalt nu si-a pus problema. S-a ru+at si att. Si au plecat la mnstire. Si cum s-audus la mnstire, staretul #i spune repede asculttorului$ %9u+i repede, dincolo de fluviul acela'. & era unfluviu mare acolo. Si nu barc, nu scndur, nu copac... 8sta a fu+it si un crocodil l-a luat pe spate si l-adus dincolo. Si a zis staretul celuilalt$ %Vezi, pentru ru+ciunile cui a #nviat mortul5'

7


11/94

Adic vreau s v spun c viata de obste cu tierea voii este o foarte mare lucrare #n creatia luiumnezeu, cu numele de monahism. Este cel mai important lucru #n creatia pmnteasc a luiumnezeu. V spun #nc o dat, e foarte +reu s #ncrucisezi cuvinte filosofice ca s vorbesti de el. El nu eo discutie, el e o trire. (iciodat n-ai s poti e;plica de ce e +ustul sta asa si cellalt asa. l simti, #ltriesti, dar nu-l e;plici.

S(erenia vine &nainte sa) *)p pocint

- 9r discutie c smerenia trebuie s fi e;istat mai #nti. @ndul fmmos de a slu*i lui umnezeu, de a sedrui lui umnezeu. Au e;istat si una si alta, a e;istat smerenia, care s-a #nmultit #n inima si #n sufletultu, iar viata de nevoint o faci pentru c sta e pro+ramul zilei si a*ut pocintei.

Smerenia e sn+ele vietii. (u te poti mntui fr ea. Poti s faci metanii, s cari pmnt, s te nevoiesti,dar smerenia e;ist. (u e;clude.

Ne sp)neti )n c)v,nt *espre r)'ci)ne

- nti, ce trebuie spus e c se vorbeste prea mult despre ru+ciune. 8sta-i un lucru care nu trebuie vorbit,ci trebuie fcut. St #n firea si #n puterea oricui s priceap lucrul sta.

Eu personal nu sunt pentru ru+ciunea de tipic. Aceea are folosul ei aparte, mai ales disciplinar. ?mul nutrebuie s fie tipicar. )rebuie s fie tipicar ca procedeu, #n ce priveste dorinta de a se #nduhovnici. (uavem numaidect nevoie de o ru+ciune de tipic. Avem nevoie de o prezent continu a inimii, aceaststare continu de dra+oste, de relatie cu umnezeu, asta este esenta ru+ciunii. Pentru c si o tcereadnc #nseamn o ru+ciune adnc. Si o ru+ciune adnc #nseamn o tcere adnc.

ac faci ru+ciunea asta care e obli+atorie, o poti face. ar dac se face o ru+ciune din aceasta duptipic, dup ce se termin, omul se consider achitat de obli+atia ru+ciunii din inim si se retra+e frnimic de la ceea ce ar trebui s-l tin prezent. Adic sunt mai mult pentru o continu tresrireduhovniceasc. e aceea m faceti s spun c orice clip poate s fie un timp si orice suspinare poate sfie o ru+ciune. Suspinarea nu se face asa$ %2f!', ci o faci lui umnezeu, ca plecnd din adnc spre El.Asa ni se va arta. &ci El nu se arat unei minti ascutite. '(u tot cel ce zice %oamne, oamne' va intra#n #mprtia 4ea!' &i numai cel care are inima curat, cel care are inima spre El, continuu.

eci, o viat continu de prezent duhovniceasc #nseamn un om mai #nduhovnicit. Pentru c dac tero+i, esti mereu prezent. Ku+ciunea s zicem - tipical poti lesne s o termini #ntr-o *umtate de ceas, unceas, dar pe urm5

Vedeti, nu trebuie renuntat la ele, dar s nu fie sin+ura treab duhovniceasc, sin+ura ru+ciune. ac aicitit un Paraclis e foarte bine, sau ceea ce mai ai de citit. ar ceea ce, de fapt, trebuie adus la cunostint,

pentru a se #ntele+e, pentru c lucrul sta e mai putin discutat, e prezenta inimii continu. Si te ro+i.Pentru c se ru+au sfintii si stteau #n +enunchi pn se fcea dimineat si aprea soarele. Si la rsrit tot#n +enunchi erau.

Asta nu #nseamn c noi, nefiind ca ei, nu trebuie s ne ru+m. ar era o stare de continu prezent.

Printe/ r)'ci)nea ne&ncetat poate i trit *e oricine

- ntr-o msur oarecare toat lumea poate. Pentru c #ntrebarea #n sine despre ru+ciune sau discutiadespre ru+ciune este neavenit, pentru c se rationalizeaz lucrurile. ?ricine vrea s dobndeascru+ciunea, s tac si s zic. < ru+ciune adnc e o tcere adnc.

Se constat o limpezire imediat, o scpare de ispite, cci se cere a*utorul Stpnului cerului si alpmntului. )rebuie s se obisnuiasc lumea cu +ndul c umnezeu +uverneaz si face orice pentru om.

77


12/94

'9r de 4ine nu puteti face nimic.' 4ai mult$ '(u se misc fir de pr fr voia 4ea.' V dati seama ctde mult ne apr.

)ineti-v de iseric, dra+ii mei! Si puteti s ziceti ru+ciunea aceasta a mintii din inim. Este putereanumelui aceea care ne a*ut att de mult. ?riunde veti fi, oriunde veti avea necaz, ru+ati-v, nu vdescura*ati.

ubiti mult! 6ristos v porunceste!

Despre Sintele Taine- dialo+ cu Parintele Arsenie Papacioc

- &e se poate face pentru familia mea care este baptist cum se poate mntui5

- ra+, noi nu putem face o ct de mic abdicare de la adevrul ortodo;. Asta e o problem ce priveste

pe umnezeu si, dac vreti, iserica o spune, ei sunt #ntr-o anatematizare fat de ?rtodo;ie, dup cumam mai spus. Venirea lor la iserica ?rtodo;, ca si a catolicilor, cu att mai mult a neoprotestantilor,este prin un+erea cu Sfntul 4ir, pentru c au primit de*a botezul.

- otezul trebuie fcut prin trei scufundri, ori, baptistii fac doar una.

- &atolicii nu fac nici una. Ei fac botezul prin stropire. Eu vorbeam cu Printele &leopa cum s facem cucei ce nu au cele trei scufundri si stiti, eram ne#nsemnati pentru un rspuns ca acesta, dar ne preocupa

problema ca niste oameni ce trebuie s rspundem. Printele &leopa a*unsese la o concluzie$ cel ce estebotezat si nu are scufundrile, s fac scufundrile. ar nu mer+e. "ns, conteaz foarte mult, desi aremare #nsemntate scufundarea care semnific po+orrea si iesirea din mormnt, ultima scufundare -

#nvierea conteaz foarte mult botezul, dra+ul meu, botezul #n numele Sfintei )reimi, care e lucrumntuitor.

ovada este c noi, ni se spune #n viata practic bisericeasc, #n situatia #n care o femeie naste, si poate smoar copilul, moasa poate s-l boteze. "l boteaz #n numele Sfintei )reimi$ '#n numele )atlui. Amin. Sial 9iului. Amin. Si al Sfntului uh. Amin'. Si copilul rmne botezat. ac trieste copilul, preotul #iciteste lepdrile. ar formula botezului nu o mai zice, asa e de mare botezul odat zis - #ntr-un sin+ur

botez, cum zice &rezul. Si nu numai att, chiar mama, c poate naste pe undeva pe cmp, #l boteaz sicopilul rmne botezat. eci nu mai este nevoie de scufundri, el rmne botezat.

(u mai este un copil nebotezat cum se #ntmpl cu acele crime, avorturile, foarte mari crime. Acesti copiisunt la ru. (u sunt nici #n rai si nici #n iad, pentru nebotez si nevinovtie. Asta este. Ei ne vd. Sufletuleste de la data zmislirii. &hiar #n dreptul roman se spune$ '&opilul odat zmislit are drept de cettean'.&opilul este autonom #n pntecele mamei. (u e mama stpn pe el. Vedeti ct de mare este otezul5ac #l naste si e pus #n situatia s moar, #l botezi si el rmne botezat. "i pomenim si noi #ntr-un loc laProscomidie, ca prunci nscuti #nainte de vreme, la morti.

- &nd nu stii dac a fost botezat, +resesc dac mai fac o dat botezul5

- &nd nu stii dac a fost botezat se zice$ 'ac nu a fost botezat...' &a si la epiclez cnd preotul nu esteatent se zice$ 'ac nu s-au sfintit'. Se pot #ntmpla fel de fel de #mpre*urri #n iseric si preotul s o

fac automat si s nu si dea seama.- &e ne puteti spune despre )aina Preotiei5

7>


13/94

- Preotia este o foarte mare lucrare la umnezeu, nespus de mare. Preotul tine locul lui umnezeu pepmnt. umnezeu a creat dou lucruri e;traordinare care nu mai pot fi depsite la o eventual creatie$ acreat o femeie distins care a nscut pe umnezeu si a creat Preotia, care #l coboar pe umnezeu din&er si #l naste pe umnezeu pe Sfnta 4as. &e ziceti de lucrul acesta5 V dati seama5 Sfntul A+net peSfnta 4as atunci cnd facem Sfnta 3itur+hie! Altarul este plin de #n+eri, cci 6ristos este acolo! Spunchiar ru+ciunile$ 'oamne, si #n+erii s intre cu noi s facem 3itur+hia, c sunt #mpreun lucrtori si ei'.Este o ru+ciune care spune asa$ 'oamne, c tu esti &el ce aduci, &el ce )e aduci, &el ce primesti, &elce )e #mparti'. 4-a #ntrebat un student$ 'ine, printe, dar preotul ce-i5' Kspunde 6ristos$ '9r tine,

pre- otule, nu pot s fac lucrurile acestea'. Preotul e a;a principal a &reatiei, a Ke-&reatiei, adic anasterii lui umnezeu din pine si vin. V dati seama ce #nseamn pentru un popor c are 3itur+hie5 &e#nseamn pentru un popor c are ?rtodo;ie5

- &um s ne pre+tim #n vederea primirii Sfintei "mprtsanii5

- "mprtsania te desvrseste, nu-ti iart pcatele. ac te spovedesti, umnezeu te dezlea+ prinduhovnic si la #mprtsit. ar s te dezle+e de pcate mai #nti. e faptul c ai o ur pe cineva - te-a *i+nitcineva si ai zis$ ')reaba lui, ce dac m-a *i+nit!' (u! )rebuie s-l #ncon*ori, s faci o le+tur sufleteasc,ori s-ti recunosti +reseala, ori, #n sfrsit, nu-l lasi s aib o apsare sufleteasc asupra ta. S nu zici$ '(umai am nimic cu el!', c e tot un fel de a-l dispretui si a te vedea pe tine mai presus de el. Pstreaz o

le+tur msurat, care se potriveste cu armonia. Vorbeste cu el, ca s vad c esti cald, nu respin+tor.2ra #si face loc imediat. (-ai nimic cu el, dar nu-i dai bun-ziua. (-ai tu chiar nimic cu el5 Sau te saluticu toat lumea, dar cu amrciune si cu noduri. Asta nu e bine. 9rtiile voastre trebuie s stiti c a iubi pevr*masi este o porunc. ar pe nevr*masi5 ar pe unul care ti-a nzrit$ '2ite si la cum e, fistichiu!')rebuie s fiti seriosi #n ce priveste relatia mut cu lumea, nu relatia manifestat. )rebuie, ori s-lcomptimesti, ori s-l fericesti #n inima ta.

Eram la #nchisoare si era acolo un om ru, foarte ru. (u puteai s ai o relatie cu el. Si am zis #n inimamea asa$ '4i, sta are si el o mam si mam-sa #l iubeste. (oi nu-l iubim.


14/94

- &t de des ne putem #mprtsi5 &e criteriu s avem pentru apropierea de Sfintele )aine5

- (u timpul decide. & poti s postesti o sptmn #ntrea+ sau dou, #n schimb esti plin de rutate cuunul si altul$ *udeci, vorbesti de ru - asta te opreste de la #mprtsit. &ine este pre+tit,se poate #mprtsifoarte des. 9oarte des, dar s i se dea si un timp de pocint, sau s i se dea un timp de postire. iserica afi;at posturi ca s scpm de umfltura asta sufleteasc, +tul sta +ros, #ntins si #nltat$ mndria. V

puteti #mprtsi o dat pe lun, pn la 77-7> ori pe an. ar lucrul acesta #l discutati cu duhovnicul.Pentru c el stie viata voastr si rdcinile vietii faptelor voastre.

Acum srbtorile mari fac s se depseasc luna. 'Am s m #mprtsesc atunci, si asa e praznic...' -considerente de felul acesta. Sfntul oan @ur de Aur spune c ne putem #mprtsi #n fiecare zi, dacsuntem pre+titi. ar cine este pre+tit5 e e;emplu, dac ati postit ieri c era vineri, si postiti si azi, v#mprtsiti uminic. ar #ntrebarea se pune din partea duhovnicului$ 'Esti pre+tit sau nu5'

- ac m #mprtsesc #ntr-o uminic, dup ce m-am spovedit, pot s m #mprtsesc a doua umin#ccu aceeasi spovedanie5

- (u. Ai putea s te #mprtsesti dac nu ai +resi. ar, care-i acela care s nu fi +resit timp de osptmn5 A vorbit de ru, nu s-a ru+at suficient si permanent... 4ai #nti de toate, cine poate s fac un

bine si nu face, svrseste un pcat. &t bine puteai s faci #ntr-o sptmn si nu ai fcut5! Si, iat, aisvrsit pcatele lipsirii... (u prea vd la spovedanie$ '... c puteam s fac un bine si n-am fcut'. Si apoi,s te #mprtsesti la o sptmn e cam des.

2nii ne+li*eaz )aina Spovedaniei si o folosesc doar ca un prete;t pentru a se #mprtsi. ezle+area depcate e valabil. "ns era bine s o fac de dra+ul curteniei si a iertrii care o primesc, nu de dra+ul unuiact care urmeaz.

S,nta Tain a ")n)niei

- &are sunt conditiile de #ntemeiere a unei familii5

- &onditiile de #ntemeiere a unei familii sunt la fel, #n orice moment istoric. E;ist amnunte de caretrebuie s tinem seama, precum srcia, dar nu asta #mpiedic valoarea triniciei unei familii, pentru ciubirea #mbo+teste orice. &e dulce este iubirea!... ar s nu se mear+ pe instincte si pe plceri #ntr-ocsnicie, ci +ndind la un scop suprem$ mntuirea reciproc. Stimularea continu reciproc spre acestscop este obli+atorie, pentru c e o mare rspundere. Valoarea unei flori nu st #ntr-o petal pe care a luat-o vntul, ci trebuie vzut valoarea intrinsec a florii.

Asa c, dra+ii mei, o csnicie se poate #ntemeia pe o iubire adevrat si pe o coordonat e;clusiv crestin.E o mare +reseal s te #ndr+ostesti de un biat sau de o fat, si punem problema cstoriei pentru c mi-e dra+ de el sau de ea. (u, nu. )rebuie vzut, ct de ct, dac sunt strbtuti de fiorii sfintei rspunderi pecare o cere cstoria. Pentru c o femeie care se cstoreste, ea va naste si ea trebuie s re-nasc copilul,

prin educatie. eci trebuie s fie foarte pre+tit. Eu opresc o serie #ntrea+ de tineri care vin s mcerceteze #n sensul sta de a se am+i prin srutri, care mai apoi se consum si pier. & bine a zis cine azis, c$ este mai lun+ calea pn la srut dect aceea pn la pcatul cel mare. Si se consum #n felulacesta de a-si manifesta iubirea, #nct nu se deosebesc de p+nii care se cstoresc pentru plceri. A+resit un biat cu o fat dar ea a rezistat la #nceput, iar el i-a zis$ '(u, asta face parte din ritmuldra+ostei...' '... Si un prunc la anul, blnd si mic, s creasc mare si voinic, si noi s mai discutm un pic,si la botez!' - datorit ritmului dra+ostei. Pentru c frumusetea o s se mai schimbe, dar trebuie s rmn

mai departe frumusetea crestin din fiecare, pentru fiecare. Asta e veri+heta, care se si d$ iubirea celuilaltctre cellalt. Adic iubirea nu are nici #nceput, nici sfrsit - asta ar fi semnificatia veri+hetei.

7C


15/94

E;ist mai multe conditii, din punct de vedere strict reli+ios, pe care trebuie s le #ndeplineasc tinerii, siprintre ele sunt si acestea dou$ s se iubeasc, si s fie si printii de acord. Aici, de multe ori, este unconflict #ntre iubirea tinerilor si acordul printilor. Si atunci trebuie s optm pentru unul din dou, daclucrurile nu mai pot rmne pe loc$ s se iubeasc #n 6ristos, cu scopul cstoriei.

- &um putem sti c partenerul e cel pe care ni-l druieste umnezeu5

- )rebuie s simti c cellalt e pentru tine. E;ist o fort nevzut #n tine, cu care simti c acesta este... cel

ce este. "l vezi cum se manifest, #i vezi naivitatea celuilalt, cumintenia, dorinta de a se drui, dar nu doarnumai pentru plceri pentru c, de multe ori, dorinta acoper scopurile. Adic, domnule, nu mai tin contde nimic, ne iubim. &a pn la urm s-si pun problema desprtirii, pentru c nu-i mai convine, pentruc s-au consumat curiozittile si au aprut alte #mpre*urri ispititoare. S aib, deci, o identitate crestin,un eroism de a-si mentine aceast identitate.

- ac doi tineri se iubesc, dar sunt necredinciosi, #n dra+ostea lor mai este prezent 6ristos5

- Sunt necredinciosi unul fat de altul, sau necredinciosi fat de umnezeu5

- 9at de umnezeu.

- Acum vreau s v spun un lucru$ s stiti c nici inteli+enta, si nici orice educatie, nu are nici o valoaredac nu este #n slu*ba dra+ostei si a iubirii. ar nu putem s-i oprim s nu se cstoreasc. "ns, nu a*un+nicieri, dac nu sunt cu 6ristos. '(e iubim, si +ata!' Acesta este instinct si nimic altceva. ubirea aceeanu are durabilitate.

&storia #n sine trebuie s se fac dup cum spune proverbul$ ori bine, ori deloc! - fiindc este #n slu*baunui ideal, nu #n slu*ba plcerilor numaidect. ubirea, cstoria care urmeaz, dac nu slu*este unoridealuri mai #nalte - chiar necstorit, dar mai ales cstorit - si+ur c nu a*un+i la nimic pozitiv$ nu facidect s pierzi un timp att de scump.

ac se iubesc, este un fel de a vorbi. &e rost are s mai vorbim c s iubesc, dar nu cred #n umnezeu!(u e;ist nici un fel de si+urant de percepere #n viitor, de sens, de scop, dac nu e;ist umnezeu. acnu este #n iseric, nu e;ist nimic! Acesta ar putea s fie rspunsul care s rspund la #ntrebarea ce ati

pus-o.

&e s le cerem5 &snicia are nevoie de educatia copiilor, de a-i #nvta s se #nchine. Pot s triasc caniste p+ni, fr nici un fel de ideal5 (-au btut clopotele destul ca s se destepte tineretul acesta5 arcuvntul acela, c 'astzi familiile trec prin momente dificile', nu prea sunt de prere. Pentru c atuncicnd triesti prezentul, nu mai poti s vezi defectiunile #n actiuni$ vezi numai perfectiunile. < tendintmereu de a m completa fcnd bine primul pas spre asa ceva.

- )aina &ununiei lucreaz si asupra oamenilor necredinciosi5 Pentru c astzi oamenii se cunun fr saib habar ce #nseamn cununia, sau chiar relatia cu umnezeu.

- ac sunt necredinciosi, nu are nici un haz, cum am zice. ar, dac s-au cununat la iseric #nseamnc sunt, ct de ct, credinciosi. ac sunt necredinciosi, nu se mai cunun.

- ar dac o fac doar ca pe o datin, )aina &ununiei lucreaz oricum5

(u putem spune c nu lucreaz din momentul #n care se face, pentru este #ncadrat #ntr-o #ntrea+ceremonie, cu harul preotiei...

(u recomandm deloc aceast tain a cununiei, dac sunt necredinciosi. Pentru c avem prin aceast)ain anumite pretentii, sau niste rspunderi. Si dac aceste rspunderi sunt nedorite, nu se pot #mplini,

pentru ce mai plecm pe acest drum5 Sau fac )aina aceasta numai dintr-o datin5 &uvntul acesta datin70


16/94

este un cuvnt mai scump si nu as vrea s-l implic aici, printre necredinciosi.

Se cununau ca datin si mosii si strmosii nostri, si #nc numai la iseric, fr primrie. ar cununia erafcut cu scopuri e;traordinar de mari.

Asta este o mare )ain, dra+ii mei! 4ai #nti de toate se pun #n valoare lucrurile asa cum le-a creatumnezeu. me#nteles, nu este sin+ura )ain - mai mult dect att este clu+ria.

Pe urm, s ne +ndim c se vor stura unul de altul foarte repede, neavnd nici un ideal care s-i a*ute, cnu e har. 6arul este acolo unde este credint. umnezeu nu d harul ca la un milo+ - la o mn #ntinsti+neasc -, #l d doar dac te *ertfesti.

atina aceasta se svrseste datorit unui scop, cu o rspundere e;traordinar. S nu se #ncura*eze cinevac o face din datin. E o iubire subred care nu dureaz. &um ar zice omul$ '? lun de miere si o viat deamar!'

- Printe, astzi se #ntele+e din ce #n ce mai putin rostul brbatului si al femeii #n csnicie. Puteti s nespuneti care este rostul lor #n viata de familie5

- Adevrul este c nu sunt de prere cu cuvntul acesta 'astzi'. rbatul si femeia sunt aceeasi cu cei pecare i-a creat umnezeu la #nceput, cu un scop bine definit.

S-a fcut o constatare$ #ntruct femeia a fost roab mii de ani, si cu ocazia Edictului de la 4ilan, Sfntul&onstantin cel 4are a dat libertate si femeii, ca s nu mai fie omort fr *udecat - s-a transmis atavic,adic a trecut peste veacuri teama femeii de brbat, si a rmas femeia cu spaimele acestea atavictransmise. (u este permis acest lucru.

9emeia #nseamn '#mprteas druitoare'. 9emeia, dac zici c-i slab, totusi, din momentul #n care te-aian+a*at s te numesti sot, nu te poti numi sot, dect ln+ o sotie. )rebuie s o pui pe tron, cu orice chip!S nu se mai vad #n femeie numai un scop meschin sau un lucru de cazn.

9emeia este e;traordinar #n creatia lui umnezeu! ati-v seama c destinul #ntre+ii omeniri depinde decuvntul 9ecioarei 4aria, libere$ 9ie mie dup cuvntul )u 3uca 7, 70F. Si s-a schimbat destinul #ntre+iiomeniri, si chiar al lui umnezeu #n lume.

4aica omnului este o femeie care a deschis portile fericirii, liberttii si vesniciei #n lume.

9emeia trebuie cu orice chip respectat, pentru c dac umnezeirea ar #ntreba omenirea$ '&e este #nomenire5', n-ar #ntreba paternitatea, ci maternitatea! eci, femeia *oac un rol primordial #n ceea ce

priveste creatia lui umnezeu, brbat si femeie.

Putem noi, oare, s desprindem o )ain att de important de cuvintele 4ntuitorului$ 9r de 4ine nuputeti face nimic! Acestea sunt cuvinte dumnezeiesti, si tot ce a spus 6ristos este adevrat.

3umea crestin, dac ar fi atent numai la aceste cuvinte, ar fi mult mai controlat si s-ar descoperi mairepede ori valorile, ori defectele. Pentru c El este Vita si noi suntem mlditele. Poate mldita s rodeascceva fr vit5

4aica omnului reprezint neamul omenesc. 9emeia nu trebuie vzut ca o roab. Pentru c, desispunem #n ru+ciunile )ainei &ununiei, c femeia trebuie s se supun brbatului, acesta din urm trebuies fie atent c i se spune, tot #n aceeasi ru+ciune, c trebuie s o iubeasc. ac nu o iubeste, nu o s-l

asculte. rbatul, dac nu ascult de acest cuvnt, se face rspunztor de #ndrtnicia femeii. eci, trebuies o iubeasc cu orice chip.

71


17/94

"n csnicie se intr prin foarte multe transformri si lucruri neprevzute, datorit marilor intimitti$nastere de copii, care nu se face numai citind cum se face, ci se naste #n modul cel mai normal de ctretoate femeile, fie #mprteas, fie femeie de rnd.

&uvntul femeie trebuie, cu orice chip, mult mai respectat, pentru c, v repet, cuvntul femeie #nseamn'#mprteas druitoare', si druirea este toat Scriptura.

- ar putem identifica, #n viata de familie, un rost diferit al femeii de al brbatului, si al brbatului de al

femeii5

- "n ce priveste idealurile, nu. ar #n ceea ce priveste preocuprile, fiecare are #ndeletnicirea lui.

- (e puteti spune care este scopul ascultrii #n viata de familie5

- ac este iubire lucrurile se rezolv de la sine$ se uit unul la altul si stiu ce au de fcut.

"n ce priveste copiii, ei trebuie educati de mici, s le imprime #n suflet ideea de umnezeu cu orice chip,ca astfel, #ncet-#ncet, s creasc #n #nvttura crestin.

- e ce spune c brbatul este cap femeii5

- Si femeia ce este, dac brbatul este cap5 2nde este situat fat de cap5

rbatul este cap femeii #n sensul unei armonii care trebuie s e;iste, respectndu-se #ndeletnicireafiecruia. &nd se spune c femeia este +rozav de valoroas #n creatia lui umnezeu, asta nu #nsemn c

brbatul nu este nimic. Pentru c supunerea, #n sine, #nseamn mntuirea #n sine.

9emeia nu se supune pentru c este miloa+, ci se supune pentru ca s #ntre+easc armonia lucrurilor. Eaeste cea care face efortul cel mai mare pentru ca brbatul s-i fie cap, din momentul #n care #l iubeste.

"ntre cei doi soti nu e;ist +rad de rudenie. ac brbatul este capul, femeia este tot cap. )rebuie s sesupun unul fat de altul fiindc sunt foarte dese situatiile #n care brbatul o #ntreab si-si ascult femeia.

Ei trebuie s se iubeasc. ac nu se iubesc, relatia dintre soti este numai o ordinar +lceav.

ac brbatul este cap, femeia este inima! Si inima este mai mult dect orice, este adncul cel mai adncal fiintei omenesti, este chiar locul unde umnezeu si-a fcut locas. Si dac ea este inima, e si el inim,fiindc iubirea armonizeaz csnicia.

ubirea rspunde la toate #ntrebrile$ iubirea aduce prunci, care dau valoare nemaipomenit csniciei -

zmbetul lor -, si creeaz unitate nezdruncinat familiei.

ar, v repet, nasterea de prunci nu este scop csniciei, este o consecint. Scopul este stimulareareciproc spre mntuire.

- e multe ori relatia dintre cei doi se rceste. &um se poate depsi aceast criz5

- ac punem #nti problema iadului, nu mai vorbim de rai!

(u se pune problema. Acestea sunt consecintele vietii. &lcarea +resit, pcatele, #nseamn iadul. Kceala

dintre cei doi este consecinta pcatelor.

umnezeu este drept, poate s fac orice. ar un sin+ur lucru nu poate s fac$ s-si calce cuvntul!9iindc prima porunc dat #n rai a fost$ S nu mnnci din pomul sta! - si a mncat. &onsecinta a urmat

7G


18/94

imediat, fiindc e;ist si dreptate dumnezeiasc, nu numai mil. Si face orice ca s ne scape de cderileacestea. &derile de dup Adam, pe care le facem noi, le rezolvm prin )aina Spovedaniei.

(u putem s discutm despre dracul, fr s vorbim despre umnezeu. "n creatie el este un tolerat.

(oi nu putem s-i #nvtm s iubeasc. "n iubire nu e;ist nimic rational. '(u stiu de ce #l iubesc peacela!' ubirea nu are nici #nceput, nici sfrsit, e;ist deodat cu umnezeu.

eci, ca s se depseasc aceast rceal trebuie s duc o viat crestineasc.

- Se accept ca cei cstoriti s aib relatii trupesti, fr scopul procreerii5

- Scopul cstoriei nu este numai plcerea, dra+ul meu. Plcerea este o consecint, scopul este nasterea decopii. ar nici nasterea de copii nu este un scop, ci este vorba de o stimulare permanent reciproc. Astaeste csnicia! Si+ur c va trebui s avem si marile intimitti, ca sot si sotie, dar cu un scop, nu numai cu

plcere.

As putea s spun, pentru c lucrul acesta priveste pe toat lumea$ nu are nici un sens cstoria doar pentruplcere. &snicia #nseamn a*un+erea #n vesnicie, si dac acest scop nu este avut #n vedere, ci se caut

numai plcerea, atunci csnicia nu-si #mplineste scopul.

ac ei se hotrsc reciproc pentru o curtenie, dar cu adevrat, nu s se mz+leasc si s fac prin dosfel de fel de +reseli. ?ri s-si vad de csnicie si de nastere, ori s nu se mai #mpreune!

- &e prere aveti de relatia dintre o fat si un biat care este la mod acum5

- "nti de toate, odat cu vrsta, cresc si sentimentele. E;ist un obicei - mai mult a devenit o traditie - sai un iubit. Acum nu-i mai spune iubit, #i spune prieten. Este un paravan acesta nu e;ist prietenie #ntre

biat si fat, dect iubire. Se mer+e cu mintea foarte adnc pe intimitti, iar prietenia e cu totul altceva$fr nici cel mai mic interes. Kelatia cu o fat nu se face doar din dorinta de a avea o relatie, ci cu scopulunei cstorii iubirea nu #nseamn lins. Are o motivatie dac va fi sotia ta. ar e foarte prematur s spuic va fi- sotia ta, cnd abia ai #nceput studiile, cnd abia ai #nceput s ai si tu +ust de fete.

&hiar azi a venit un biat care mi-a spus$ 'Printe, iubesc o fat!' 'Si mori dup ea5', i-am rspuns. 'a,printe!'

Acum v #ntreb pe dumneavoastr, opresti viata pe loc pentru niste sentimente asupra unei persoane, carede*a #l prsise5 2nde-i brbtia5 2nde-i cavalerismul5 2nde este ener+ia, cura*ul5 2nde-i puterea de aacapara5

ac te prinde fetita c nu esti stpn pe tine, se duce acolo unde-i prote*at. Ea are niste forte sufletestinemaipomenite. 9ata are un instinct de conservare mai dezvoltat si o crestere a puterii rationale mai dinvreme dect biatul. Ea poate s fie mam si la 7B ani. &iteam acum, #ntr-un ziar, c o fat a nscut la 77ani chiar! Pe cnd un biat nu poate s fie tat la vrsta asta. ar si puterea ei de a acumula rational e maiscurt - pn la >7 de ani, pe cnd a brbatului e pn la B< de ani. "ncepe s mear+ pe linia unorinterese de viitor. Avnd un mai mare instinct de conservare vrea s pun mna chiar pe Ale;andru4acedon, adic pe un mare erou. Si dac tu esti erou, #ntr-un fel, te-a ochit.

&unosc un biat, foarte destept, student. Era si biat serios, nu-si pierdea vremea, spunea$ ')oate lavremea lor'. Si o fat, mediocr din punct de vedere intelectual, nu s-a lsat cu nici un chip - #i scriascrisori, sttea #n calea lui... Si a #ntrebat-o o cole+$ 'tie nu ti-e rusine5' Ea i-a rspuns$ 'Vreau s vd

cum reactioneaz un om destept la astfel de propuneri!' ac acel biat era mai putin stpn pe el, puneamna pe ea asa c ei #i convenea aceast lupt, si #ntr-un sens si #n altul. ac este destept, este desteptpeste tot, si atunci las lucrurile la vremea lor. ice Solomon$ 'Este vreme pentru toate, dar fiecare lavremea lor!'

7D


19/94

9loarea st #n +lastr biatul trebuie s umble s si-o alea+. 9ata nu trebuie s bat crrile biatului, cibiatul s dea peste ea. Si apoi, voi trebuie s pretuiti foarte mult femeia. Ea este o creatie a lui umnezeue;traordinar. V dati seama ce puteri are o femeie s te scoat dintr-o stare amrt5 9aptul c un brbatstie c acas are parte de iubire desvrsit #l face s munceasc, s csti+e rzboaiele, s-si rezolve

problemele. S stiti c femeia nu +ndeste simplu. &hiar dac nu e #nvtat, ea are o putere de ptrunderedeosebit, si e mult mai realist dect un brbat. Ea are #nc de azi un sentiment pentru ziua de mine."ns noi discutm, rationalizm niste lucruri, dar #n iubire nu este nimic rational.

2n student la Politehnic se #ndr+ostise de o fat foarte urt. 4-am trezit cu el la mine s-mi cearsfaturi, c era #nnebunit dup ea. Ea, sraca, n-avea cum s speculeze iubirea, pentru c nu avea nimic, eraurt. ar nu e;ist femeie urt. 9emeile sunt ca florile$ toate sunt frumoase, dar fiecare #n felul ei.rbatul trebuie s se aplece s o ia - adic s-i arate ele+ant, pretuire. Atunci floarea #si arat si mirosulsi calittile ascunse, pentru c tu ai stiut s rscolesti adncurile si ai fcut din ea ceea ce nu stia c este.9emeia trebuie pretuit, s stiti, pentru c mai #nti ne reprezint o femeie #n "mprtia cerurilor$ 4aicaomnului. )e cutremuri, ti-e si fric s vorbesti comparnd-o pe ea cu oamenii!

S v spun un caz. Ati auzit de &lemenceau5 A fost un om de stiint francez, care a creat o epoc #nvremea lui, dar care era ateu. Pe acest &lemenceau l-a clcat o masin, si, desi+ur, a aprut o editiespecial$ '4arele &lemenceau lovit!' '4arele &lemenceau internat #n spitalul cutare! #n+ri*it de doctorul

cutare!', care informa lumea #n acesti termeni la superiativ. A scpat din accident acest &lemenceau si aspus asa$ 'omnule, pe mine nu doctorii acestia m-au fcut sntosi, ci o asistent care se ocupa de mine,de care nu a vorbit nimeni, nici un ziar!' "n acest timp, un alt mare om de stat si scriitor, a fost si el clcatde o masin, si a vrut s fie dus la spitalul unde erau clu+rite. 'ar cum, dumneavoastr care erati...!5'')reaba voastr ce credeti, eu vreau s m fac sntos!' Vedeti ce superioar este femeia #n creatia luiumnezeu5

Am atras atentia la fete s nu se +rbeasc #n privinta acceptrii unei prietenii cu un biat, dac nu estecredincios. 3e #ntreb$ 'E crestin5' '(u, dar acum doreste s se fac!' 'ine, dar cum crezi tu, care aicrescut #n biseric, c #l vei #nvta tu acum s se #nchine5 4ine-poimine sta #ti d #n cap!' Asta e oenorm de mare +reseal. Prietenia adevrat este dac ideile sunt comune cutati-vla biseric, nu ladiscoteci si pe trotuare! &el mai bine este s nu te +rbesti, de la #nceputul #nceputurilor. ac esteinevitabil o #ntlnire #ntre un biat si o fat, acesta trebuie s o cultive, s-i semene calitatea de a fi

productiv din punct de vedere sufletesc - pentru c trupeste, cum am spus, nu e o problem. Ai vzut care un defect, completeaz cu sfatul si cu comportamentul tu s-si #ndrepte defectul. )rebuie s fie

pre+tit s duc toate aceste lucruri, iar tu trebuie s o #ntretii cu orice chip #n problemele ei, s ostimulezi continuu. Ea nu se ba+ #n problemele tale, nici nu are cum - dac esti o personalitate, dac#ncearc, d +res.

< problem mai intim care trebuie lmurit este c cei mai multi tineri se +ndesc la o cstorie pentruplceri, mai #nti, ceea ce este o mare +reseal. Aceste lucruri ti le-a dat umnezeu +ratuit, nu trebuie s

te mai preocupe. (asterea de copii este o consecint, nu e un scop suprem al cstoriei. Scopul estestimularea reciproc pentru mntuire. Asadar este o +reseal s construiesti o relatie pe niste motiveimediate - s fie o lun de miere si o viat de amar. )rebuie +ndit dac rezist la toate +reuttile

binecuvntate ale cstoriei. Prin urmare, trebuie s vezi #ntr-o iubit, de la #nceput, cnd poti s *udeci -pentru c dac te-ai #ndr+ostit nu mai *udeci - niste lucruri pentru viitor, pn la sfrsitul vietii. eci, estedezavanta*ul celui care se #ndr+osteste prost, pentru c a vzut ceva superficial el nu mai simtefrumusetea aceea +rozav a iubirii. )rebuie s o iubesti, s urmresti pacea #n familie. Pacea e mai maredect dreptatea de patru ori. Are si ea uneori #ndrzneal si un punct de vedere. (u trebuie s odesconsideri! '(u prea vd eu cum ai dreptate, dar tare te iubesc, ca s nu te contrazic!' Vedeti, iubirealea+ totul. Acesta e simbolul veri+hetei. Esti obli+at s o iubesti cu toate fortele, bine#nteles, la msur,nu ct pe umnezeu, si ea este obli+at s se supun. (u este o umilint #n sensul #n care azi oamenii

ironizeaz supunerea femeii, din contr, ea se supune ca o stpn. Actul de smerenie al ei este plin dehar. Sotul s iubeasc astfel de pozitii la sotia sa, si sotia sa s nu se sperie de faptul c trebuie s asculte.Si zice chiar la ru+ciunile de la nunt$ '&a s dinuiasc #n veci cstorialor!'

7=


20/94

Am cununat odat pe cineva si, cnd am a*uns la ru+ciunea unde preotul spune$ 'ar femeia sasculte debrbat!', toat lumea s-a uitat la mireas si mireasa a plecat capul. 4ie nu mi-a convenit acest moment.ar am tcut pn mi-a venit vremea la predic si i-am spus$ 'Am constatat c lumea n-a fost atent lacuvintele de mai #nainte care spuneau c brbatul este dator s-si iubeasc sotia. ra+ mireas, dac nute iubeste, s nu-l asculti! ra+ mireas...' S nu ne *ucm cu cuvintele! 9ata nu e numai o *ucrie de patsau o *ucrie de buctrie. 9emeia, cu +in+sia ei$ 'esprit de finesse', e liber si nu o s asculte la infinitde un nepstor. &a femeia bun nu e nimic mai bun, si ca femeia rea nu e nimic mai ru. eci trebuie cuorice chip s o faci bun.

V mai spun ceva$ 4ama naste, mama renaste, ea se ocup de copii. Si, desi+ur, foloseste cea maifrumoas metod din instinct, din iubire$ #l #n+duie pe copil orice ar face acesta. ac biatul e nvalnic,viteaz, i-a intrat #n cap s cucereasc lumea, de ce s nu5 ar #n #ntlnirea cu prietenii el #ncepe s se vadinferior, pentru c la primul contact cu lumea n-a biruit, si se #ntoarce pln+nd la mama sa. Aceasta #ispune$ '(u, puiul mamii, tu esti #mprat, tu ai s cuceresti lumea!' Astfel, mama #i d continuusentimentul de erou. Ea nu face lucrul acesta pentru c a #nvtat undeva, ci pentru c-l iubeste si pentru cnu vrea s-l vad un prost.

(u stiu dac ati citit o poezie scris de re+ina Elisabeta &armen SMlvaF, sotia re+elui &arol $ 'e vetiauzi de un erou care a cucerit #n rzboaie si #n urma lui a fcut dreptate, s stiti c a avut o mam bunN

e veti auzi de un erou care a viersuit si versul lui a schimbat sensuri de viat si frumuseti si #nflcrride inim, s stiti c a avut o mam bun!', si tot asa vreo sapte eroi de felul acesta. Ei, mi-a plcut enorm!Aceasta este fata pe care trebuie s o avem, s o pre+tim, mai ales dac e preoteas, cci multe fete o#ntreab pe preoteas anumite intimitti femeiesti, mai repede dect pe preot.

- &um s ne crestem copiii5

- S-i cresteti s se mntuiasc. &a metod tot blndetea rmne cea mai bun, pentru c, folosindasprimea, copilul te ascult de fric si prinde numai #n piele #nvttura ta. ar dac te porti blnd cu el$'&opilul tatii, copilul mamii, uite asa...', el ascult, dar #nre+istreaz si el - poate s fac si nebunii -, el a#nre+istrat de la tine un cuvnt, care nu l-a #nre+istrat prin asprimea ta, ci prin blndetea ta. &u altecuvinte, copiii mei s m asculte si dup moartea mea, pentru c le rmn$ '2ite, oamne, ce spuneamama si tata!' ar dac te-ai purtat aspru cu el, a miorlit, l-a durut si nu te ascult. eci, ca metod, tot

blndetea. ar asta nu #nseamn s nu le #mpletim, ci s fie si un pic de asprime, pentru c el doreste s#mplineasc numai ce vrea el, nu ceea ce trebuie. ar foarte important este s-i dai e;emplu de viat.Pentru c el stie s vorbeasc, nu l-ai #nvtat tu s vorbeasc, dar te-a auzit pe tine vorbind #n cas si a#nvtat si el. Si-ti #nvat si faptele tale. eci, s fii e;emplu, acesta este cel mai mare lucru. ar pentru tineri, s luptm #n scoli pentru ora de reli+ie.

- Vedeti, copiii mer+ la +rdinit, la scoal, la *oac, #n tot felul de influente nefaste. &um s facem seliminm acestea5

- ra+, +ri*a asta cade tot pe familie, s-l diri*eze continuu si s #ndrepte ceea ce au #nvtat +resit. )otfamilia rmne peda+o+ul cel mai bun. Si la scoal #i obisnuiesc cu comunitatea. E o oarecare ordine. (ueste rea, dar s-ar putea s fie o diri*are necrestin. El trebuie #nvtat s spun ce s-a #ntmplat la scoal si

printii s #ndrepte cu orice chip +reseala enorm pe care a fcut-o un peda+o+. Sunt mai putini copii carespun$ 'Eu fac asa pentru c m-a #nvtat profesorul', #ns aproape toti spun$ 'Asa m-a #nvtat tata saumama'. Pentru c aici e dra+ostea simtit de toti, din partea tuturor.

S,nta Tain a Spove*aniei

4ai #nti, repet, s fiti bine spovediti. < spovedanie este, cum am zice, ca un fel de catehism, adic s te

cercetezi mereu$ '&e-am fcut5'

Aceast stare de cercetare este o stare de prezent. S fiti bine spovediti! (u faceti cu nici un chip ospovedanie asa, traditional, rational, ci afectiv$ 'omnule, asta am fcut!' S spuneti pcatul cu +ustul

>


21/94

lui, cu mustul lui, c de multe ori chiar mrturisirea dup un #ndreptar de spovedanie poate fi ospovedanie rational. eci, s fiti bine spovediti! Asta-i taina care mntuieste! &e iertati voi - episcopilor,

preotilor, duhovnicilor - iert si Eu. Aceste pcate dezle+ate nu se mai iau #n vedere, spune si Sfntul oan@ur de Aur, nici la Vmile Vzduhului, nici la Oudecata de apoi, unde cel mai mare lucru cu care trebuies ne prezentm este dezle+area de pcate.

-ti seama ce usor poti s te mntuiesti! Si te duci la un semen de-al tu s-i spui, la un om, nu la un#n+er. (u trebuie s e;iste rusine la spovedit. Aceasta este o arm foarte eficace a diavolului, s-ti dea

rusine la spovedit. < spovedanie bun #nseamn s spui tot. ac te rusinezi, ascunzi din pcate. Apoi sv cercetati oriunde, s v controlati, c e mare +reseal s nu fii #nre+istrat #n tot ce faci. S-ar putea srepeti un lucru pentru c n-ai stiut c l-ai fcut, nu te-ai #nre+istrat.

2rmriti-v pe voi #nsiv, #nre+istrati-v pasii si mintea. Pentru c se poate s te speli pe fat si s te spelinumai la o subtioar, dar pe una s nu te speli, uiti. ac esti #nre+istrat, te #ntrebi$ '&e fac, unde mer+,cine sunt5'

(u mer+eti la #ntmplare, din inertie simpl. )u trebuie s stii c e;isti. ac tu +ndesti c trebuie s fiibine spovedit, peste tot vei fi un controlat si vei avea, deci o conduit a vietii. Plecnd de la un lucru carecrezi c s-a terminat$ 'Printe, srut mna, am venit, am spus, acum plec'. (u, biete! Pe unde te duci, s

te #nre+istrezi mereu$ 'Eu am #n*urat, am vorbit de ru, m-am mndrit etc.'. &hiar v ro+ s notatipcatele atunci cnd le-ati fcut, cel mai mare lucrul asta ar fi. (u faceti pe eroii$ '3as c stiu ce s spunacolo!' Poti s spui si #mpre*urarea #n care ai fcut lucrul, pentru ca s se usureze, ori s se a+ravezefapta. S nu v apuce moartea, as putea spune, s nu v apuce seara fr s fiti spovediti. (u tineti lafaptul c va scrie despre voi c 'A murit fr lumnare!' 3umnarea nici nu a*ut, nici nu acuz.

(u pstrati un pcat ascuns sau spus sucit, sau spus oarecum. unoar la cei cstoriti, la unul din soti #iplace o alt persoan si cedeaz #n inima lui. &nd sunt #mpreun ca sot si sotie, si cel care a cedat #ninima lui #si #nchipuie c trieste cu persoana aceea, face un pcat subtil de curvie.

(-ai nevoie s lasi impresie bun duhovnicului. uhovnicul se simte bine cnd #i spui cele mai urtepcate, pentru c are bucuria c te-a usurat si te-a scos din adnc de ape. )u esti la doi metri adncime #nap, de ce #i spui c esti numai la *umtate de centimetru5 Spovedeste-te curat. (-are nevoie duhovniculca s te lauzi tu pe tine. Si pe urm, v mai spun si altceva, el este plin de har si te simte, nu este prost, #sid seama. &redeti c umhezeu a fcut duhovnic pe oricine5 Si atunci, te simte si, delicat, poate s-tispun$ 'e ce m minti, mi frate5' Pentru c duhovnicul nu poate s-ti lase impresia c-ti cunoaste tie

pcatele. "i descoper umnezeu #ntr-un fel, c te dai tu de +ol. Si pe urm nu ne intereseaz att de multprerea duhovnicului, ne intereseaz c tu ai reusit s te salvezi #n loc s te nenorocesti. Pentru c, fratiimei, ori la spovedit s spui pcatele, pentru iertare, ori la Oudecata de apoi pentru pedeaps ele se vorvdi, dar nespuse nu rmn! Asta s stie toat lumea. Si duhovnicul va fi de fat acolo, la *udecat, unden-ai ce s mai zici, si nici el.

- E bine s avem un sin+ur duhovnic5 Sau s avem unul aproape de noi si unul mai departe5

- ra+, e bine s v spovediti curat oriunde v-ati spovedi. & poti la acela de departe uneori, si uneori nupoti. (u s te spovedesti la la pentru unele si la sta pentru altele. 2nde te duci, s spui tot ce ai fcut.ndiferent de numele duhovnicului, de vrsta lui, are puterea dezle+rii, asa rmne. (ici un duhovnic nuare mai mult putere ca altul. (umai att c n-are poate e;perient, n-are un duh de dra+oste. 4rturisireaeste #n functie de tine, nu de mine ca duhovnic. Eu #ntreb, dar #ntrebarea asta m cost$ '4rturiseste-tecucoan, c ai venit s te mrturisesti! Spune, te ascult'. ice$ 'Pi #ntrebati-m!' )rebuie s te pre+testidinainte cu o list, iar preotul te mai a*ut.

Sunt foarte multe femei care spun c au fost tbrte, c nu au avut ce s fac. &e-ai fcut tu cu ocaziaasta5 (-ai participat si tu5 (-ai avut si tu haine pe tine5 -mi ceva s te dezle+ de pcateF. (u este omrturisire bun! Si eu sunt atent.

>7


22/94

Puneti mna pe creionas si notati pcatele. C de ore cte o mie de metanii,

plus canonul ei clu+resc ca s nu o mute. (-a dat-o pn la urm, dar putea s o dea. Asa, care, cecanon este sta de nu se poate face5 Eu nu sunt de prerea canoanelor care se mai discut #ntre fii

duhovnicesti. Eu am dat niste canoane foarte usoare. &a s aflu la unii c nici pe acesta nu au putut s-lfac. (-au vrut. Si pentru pcate +rele, nu asa, hai s dau canoane. e fapt, canonul s-a transformat #n#ntele+erea oamenilor ca o obli+atie, s se dea canoane. ar canonul, de fapt, #nseamn$ nu mai fac

pcatul. 3upta de a nu mai +resi.

&anonul #ncepe s se considere att de relativ, #nct nu ai toat si+uranta c se potriveste att de bine lacel care i-l dai. Se mai poate orienta un duhovnic dup rvna care o are fiecare si #n functie de +ravitatea

pcatelor. ar canonul cel mai adevrat este acesta$ s nu mai faci pcatul. Pentru c esti cu tine mereu,mereu sunt ispite, si, atunci, tu te +sesti un lupttor cu sabia scoas, ascutit, nu un lupttor adormit. Sauunul din canoanele cele mai mari care se d este oprirea de la #mprtsit. Aici se pot pronunta duhovniciicu foarte mult +ri*. &anoanele cele mai rezistente opresc de la #mprtsit 7D->< si chiar >0 de ani. ar

asta ar #nsemna s nu te mai #mprtsesti niciodat. 4ai ales se tine cont si de momentul istoric #n caretrim. El poate s se obisnuiasc cu ne#mprtsitul si nu #l mai intereseaz si zice$ 'Parc tot cu#mprtsania am trit pn acum!'

>>


23/94

up o perioad de C


24/94

lucrurile foarte intim, cci sunt numai de el stiute. Si aici, la spovedit, trebuie s le spun tare. ine#nteles,duhovnicul trebuie s respecte cu foarte mult dra+oste pe cel care spune lucruri foarte +rave. Pentru cdac scap unul de la #nec, de la o ap pn la +t, e un merit. ar nu-i mai mare meritul c l-ai scpat pealtul de la o ap foarte adnc5 Este o bucurie pentru cel salvat si nu-i mai arde s-l certe, c de ce e ud5Adic, duhovnicul l-a salvat pe cel care-si spune pcatele.

uhovnicul tine cont care au fost #mpre*urrile pcatelor. 9aptul c el spune cu o foarte mare rupere deinim, e cel mai important, atunci el a*un+e de+rab iubirea de oameni a lui umnezeu, si nu trebuie s-l

mai opresc. V dau un e;emplu dintr-o #ntmplare a vietii mele de duhovnic. 4-am trezit #n SmbtaPastilor cu un maramuresan btrn, cu sarica pe el$ '(-o, domnL Printe, am venit s m mrturisesc, sm +ri*esc!' &ine era acest btrn5 "n satul lui era un om foarte #nsemnat. e B< de ani nevasta lui sefcuse adventist. Era un curent de adventisti foarte puternic acolo. Si toti adventistii vroiau s-l prind pe

badea oan, care era foarte reprezentativ, ca prin el, s dea lovitur satului. "ns el se tinea de iseric, sinu au reusit ia s-l doboare. El apra pozitia ortodo;, numai prin faptul c nu se ducea la dusmani. Eu,n-am de lucru, #n spovedanie, si l-am #ntrebat$ 'Ai postit5', c vroia s se #mprtseasc. 4ine erauPastile. '(o, domn printe! Am mncat si ieri de frupt!', # n Vinerea 4are, c era #n spital.

Acum, am zis eu, ce faci Arsenie5 Si+ur, ce ar face 6ristos5 ?mul sta de B< ani apr credinta adevrat,ortodo;, si acum m cramponez c a mncat omul acesta o buctic de cozonac, dat de poman, pentru

c era strin5 'ine, bade oane, s postesti pn mine!' Si pn mine mai erau cteva ceasuri, ca szic c i-am dat un canon, si l-am #mprtsit.

Vedeti, faci un mare po+ormnt, dar pe ceva. (u l-am oprit dup canoane, si am tinut cont de starea luisufleteasc, de lupta care o d de ani de zile. Pentru c, trebuie s spun, dar cu team, c nu prea vd csin+ur postul ar da nde*de de mntuire. Smerenia adnc din inima noastr si nedusmnia este nde*deade mntuire a noastr. Postul este recomandat ca o stare de nevoint si ca stare fiziolo+ic, c eliminto;inele, si e foarte bun. ar ne #ntlnim cu fel de fel, si foarte multe cazuri, cnd nu s-a postit, ori sunt

bolnavi, ori sunt pe drum.

Vedeti, trebuie s ai #ntele+ere. ac duhovnicul tine cont de intensitatea pocintei fiului, el se considera*uns.

2nul s-a dus la spovedit, cu pcate +rele. Printele i-a dat un canon foarte usor si zice$ 'Printe, printe, eusor pentru mine, pctosul! oar att s fac eu5' uhovnicul i-a sczut si din ce i-a dat. 'Printe, cefaci5' Si i-a plesnit inima, si a murit din rvn c el nu merita acest lucru. ar duhovnicul a fost iscusit.

Asadar, canoanele rmn ca niste mari faruri de orientare$ '2ite, domnule, pcatul dumitale, c te opreade la #mprtsit douzeci de ani', cum e cazul cu avorturile. ar sunt att de multe posibilitti ca s-lusurezi. Sfntul oan @ur de Aur, zice$ 'Ani vrei s-i dai5 (u, vindec-i rana!' 3-ai oprit attia ani, darel tot asa a rmas, nevindecat. 3upta mare este s-i vindeci rana.

Se sfideaz *ertfa de pe @ol+ota cnd preotii duhovnici refuz s dezle+e pe cei cu pcate +rele si care seciesc. Este o enorm de mare +reseal. Poti s-l opresti de la #mprtsit dar nu ca s nu-l dezle+i de

pcate. e cte ori s iertm5 a #ntrebat Sfntul Petru. e saptezeci de ori cte sapte. &eea ce #nseamn$permanent. ar numai dac se cieste permanent, c n-are voie nimeni s desfiinteze iadul c-i milostivumnezeu.

- E;ist vreo cate+orie de oameni care nu se pot mntui, de e;emplu actorii5

- ra+, numai dracul nu se poate mntui. Acesta-i rspunsul. eci, nu mai puneti nici o #ntrebare de felulacesta. &onditia este s se pociasc. ac a omort o mie de oameni, se spovedeste, se cieste, pln+e,

umnezeu #l iart. Oertfa de pe @ol+ota s-a fcut pentru mntuirea lumii, nu numai a unora, pentru toti.ac nu vor, nu vor ei, dar pot s se mntuiasc. 4ntuitorul nu S-a rsti+nit numai pentru o cate+orie de+reseli, ci pentru tot ce este +reseal pe pmnt. 4ai mare pcat dect a fcut uda nu e;ist, ca s-3

>C


25/94

trdezi chiar pe umnezeu constient. Si totusi #l ierta si pe el dac nu se spnzura. 2n sfat pe care-l dauduhovnicilor este s-i iubeasc pe fiii lor asa cum sunt.

4-am dus la o mnstire unde aveam doi fii duhovnicesti, adusi de mine la mnstire, si i-am #ntrebat$cum canonisiti5 ice$ noi, pe cei cu douzeci de avorturi, nu-i dezle+m de pcate! Si ce faceti cu ei, #itrimiteti la Arsenie5 (u-l #mprtsesti imediat, dar de dezle+at #l dezle+i.

- &nd e vorba de oameni care nu prsesc pcatul, tot #i dezle+ati5

- ezle+ de cte ori vin si se spovedesc c n-a respectat.

- ac un om nu mer+e la 3itur+hie uminica - el, de fapt, spune c #l #ntreb eu, nu vine s-mi spun cnu mer+e uminica la biseric - #n cazul acesta eu nu-l dezle+ si-l pun #n situatia s mear+ si-apoi se

prezint si stm de vorb, dup ce-mi face dovada c mer+e!

- Eu n-am cum s nu-l dezle+ c el se spovedeste c n-a fost, ca un pcat. ar #i spun marea lui +resealde a nu se duce la biseric si-i e;plic putin importanta Sfintei 3itur+hii, c-l umple de har.

- ac-i fumtor nu-l dezle+!

- Eu #l dezle+. ar nu spune$ 'Sunt fumtor', nu vorbi asa. Spune$ 'Am fost fumtor'. &uvntul 'sunt'#nseamn continuitate. &ontez pe o e;plicatie care le-o dau #n le+tur cu +ravitatea pcatului$ '#ti daiseama dumneata cum lucreaz ca s te distru+, #ntr-o form tainic, aceast patim si te trnteste cnd ti-e lumea mai dra+. eci trebuie s te lasi de ea, c m pui pe mine #n situatia s te dezle+ fals, si eu n-ofac. Si zice$ 'Am #nteles, printe!'

- El a #nteles pe moment!

- "n fata mea el hotrste s se lase si s-ar putea ca el s nu mai +reseasc.

- Eu nu contez pe hotrri spontane!

- (ici nu rmn asa fi;, nu opresc pocinta lui pe loc. Sistemul meu este s fiu mai #n+duitor, dar s atacpcatul cu orice chip, si s-l pun #n situatia s fie si el #mpotriv. ac el este #mpotriv, este pe cale. 4ilalui umnezeu #l a*ut.

- 9emeile au #nceput s poarte sterilet!

- Este mutilare! S-l scoat imediat!

- ac nu-l scoate nu o dezle+!

- Acum depinde ct este de sincer. e aceea s-a pus #ntrebarea de Sfntul Petru$ e cte ori s iertm5...e saptezeci ori cte sapte. ar nu pleac de la mine pn nu #mi spune$ '(u mai fac'. "ns nu am voie sm ba+ mai departe! ac se #ntmpl s moar, ce faceti5

- ac se #ntmpl s moar #nseamn c umnezeu nu l-a #nvrednicit s primeasc dezle+area si ceea cenu i-am oferit eu, #i socoteste umnezeu, c are voie.

- Are voie, dar numai ce dezlea+ preotii si episcopii, dezlea+ si umnezeu! Si sunt cazuri destul demulte cnd se #ntmpl s moar.

- "n caz de ne#ntele+ere #ntre soti, ce putem face5 Am #ntlnit un caz, un tnr mi-a spus c sotia lui #i facefarmece, #i pune lucruri to;ice #n mncare spune c nu mai pot tri #mpreun, si totusi asteapt un copilde la ea.

>0


26/94

- ra+, o suport pn cnd +seste un motiv binecuvntat de desprtire. )rebuie s-o duc mai departe.Si sunt mai multe cazuri de felul acesta. < duce mai departe si pe considerente c '&e stii tu, brbate, cnu-ti vei mntui femeia5' Sau invers. (u sunt dect patru motive ca s se poat da divort$

7. ac e caz de adulter, cum zice 4ntuitorul.

9emeia poate da divort dac-l prinde pe brbat5

- E liber si ea. Are dreptul ei. E fiint liber cu Edictul de la 4ilan. A #ncetat dra+ostea, a #ncetat sifamilia.

>. ac vrea s omoare unul pe cellalt, si a simtit c vrea s-l omoare, fie prin otrvire, fie prin#mpuscare. Atunci trebuie s se despart, dect s fac crim. e ales #ns, s nu fie un simplu accident -s-a #ntmplat c a #ntors fcletul, sau te miri ce...

B. ac a trecut la sect unul din soti, a czut #n erezie, si cu influent mare s-l racoleze pe sot. &ellaltare voie s se despart, dect s cad #n anatema.

C. ac pleac la mnstire, dar cu acordul amndorura si cu divort.

Si #n caz de adulter, dac intervine o iertare total, atunci s se pociasc persoana #n cauz.

- ar cnd nu are motiv canonic de desprtire5

- Preotii, cunosctori ai canoanelor - cel putin, cele care sunt mai discutate, trebuie cunoscute cu oricechip - apreciaz si el lucrul acesta.

ac a #ncetat dra+ostea si este o #ntindere acolo, si e un betiv notoriu, vine cu femeile #n cas peste sotie.Vedeti, adic nu apreciem noi c e canonic5 V-am spus, dac #l prindem #n unul din aceste patru motive

pe unul din ei, suntem liberi s dezle+m. Am a*uns #n situatia s le spun$ 'ivorteaz, domnule, si +ata!'

- 9emeile se mai pot cstori5

- Se pot recstori, dac nu sunt ele vinovate. ac au fost ele rele, nu se pot recstori. ar, din dou releale+i rul cel mai mic suntem #n situatia de a-i cununa, c altfel triesc #n pcat.

- "n caz de avort cum s procedm5

- (u putem accepta cu nici un chip, cu riscul c-si pierde credinta ortodo;. (u putem accepta la o femeies fac avort. E un pcat mare. Si nu-i vorba de faptul c a omort un om, dar a ucis un om nebotezat. 3e-

am fcut o teorie de au #nceput s pln+. umnezeu #ns, asteapt pocinta oamenilor, nu timpul. Pentruc umnezeu a iertat de la primele cazuri. 9emeia pctoas, aduceti-v aminte. Si mereu trebuie s ne#ntrebm ce-ar face isus 6ristos #n cazul acesta. 4ntuitorul a vrut s mntuiasc lumea, oamenii cindu-se, c nu se poate fr pocint. Acesta e actul material prin care se vede cinta unui om$ mrturisirea.&hiar #ntr-o observatie, la Sfntul Vasile cel 4are, se zice$ 'Se ddeau canoane mari pentru c era sicredinta mare'. (oi nu i+norm canoanele, dar, totusi, trim un moment istoric al nostru. Eu, azi,spovedesc, acum stau de vorb cu penitentul. Si v ro+ s m credeti c nu am oprit mai mult de trei anide la Sfnta "mprtsanie, chiar si pe cei cu avorturi.

- 9emeia zice$ '(u depinde de mine s nu fac avort, de brbatul meu!'

- Printe, din momentul #n care ea spune si #i pare ru, eu o dezle+. "ns le spun$ '4ai bine mori, dar asaceva s nu mai faci!' Si vai de brbatul la, la urma urmei. ar ea, sraca, vrea s se pln+, nu trebuie splece descura*at de faptul c nu s-a rezolvat problema. Apoi, #l lum #n pomenire si pe brbatul ei, cruia#i transmitem mustrri, s se opreasc de la acest mare pcat.

>1


27/94

- Vin oameni s-si mrturiseasc pcatele, dar nu-si schimb viata, nu se transform.

- ac nu se schimb, nu-l #mprtsesti imediat, dar de dezle+at #l dezle+i de pcate. (u trebuie alun+at.

"n ce priveste cinta am s v spun o istorioar$ cnd au czut #n+erii din cer, un #n+er n-a fost cu 3ucifer,dar nu a fost nici cu #n+erii care au rmas buni. 3ucifer a fost trimis #n iad cu ceata lui, iar #n+erul acesta armas neutru. up ce s-a fcut aceast ale+ere, cu forta si cu viteza divin, el si-a dat seama c a +resit,dar cerurile s-au #nchis si el a rmas pe afar si s-a ru+at s-l primeasc, si nu l-a primit #n cer, dar

umnezeu i-a pus o conditie$ 'S-mi aduci ce-i mai scump pe pmnt!' - #n+erii erau czuti #nainte decrearea omului, dar treceau miile de ani si el ar fi rmas tot pe afar, asa #nct avea o bucurie, c totusi areo sans.

Si s-a po+ort #n adncurile oceanelor si a adus el mai scump mr+ritar. (ici nu s-a uitat la el &erul. (ul-a primit. - ar, cnd lupti duhovniceste si nu csti+i, ai csti+at necsti+area$ faptul c tu stii c nu aicsti+at, de*a esti csti+at! eci, esti deasupra luptei.

&nd a vzut c nu l-a primit &erul, s-a desteptat #n+erul$ 'Stai! 3ui umnezeu nu-i trebuie lucrurimateriale!'

3a un ru doi copii se scldau si, #n *oaca lor, unul a czut si era s se #nece, iar cellalt a srit s-l salveze- s-au #necat amndoi. Si #n+erul a luat inima copilului salvator si s-a suit cu ea la cer. Si &erul nu s-adeschis! - Vezi ct de #nvtat era #n+erul acum5

4er+nd el prin lume a vzut #ntr-o pdure un btrn care-si pln+ea pcatele ln+ un copac. ar #n+erul#i vedea lacrimile ca de foc. Si a luat o lacrim din aceea si a fu+it cu ea la cer. umnezeu l-a primitimediat! - &el mai scump lucru de pe pmnt este lacrima pocintei!

- Spuneti-ne ceva despre )aina Sfntului 4aslu

- V spun un lucru s stiti. V ro+ s tineti la chestia asta foarte mult. (u se poate face Sfntul 4aslu cuun sin+ur preot. 4car cu doi. Adic s fie la plural, stii5 )aina respectiv se #ntemeiaz pe cuvntulScripturii$ '4er+eti la preoti'. (u la preot.

Taina i)birii- dialo+ cu Parintele Arsenie Papacioc

3umea aceasta nu e vinovat, suntem vinovati noi c nu stim s iubim si nu stim s-o apreciem! &e-amfcut noi pentru lumea asta, dac este vorba s intrm #n amnuntele drumului mntuitor5 &e-am fcut noi

pentru lumea aceasta - asta ni se cere!

< institutie, ca si un neam, triesc prin cei care tsnesc, care stau pe cruce fr s cedeze. < iubire marepentru umnezeu cere o permanent *ertfire. (iciodat nu vom tri fr probleme si fr sbii #ndreptate#mpotriva noastr! (u vedeti #nvttura crestin5 '(-am venit s aduc pace pe pmnt, ci sabie...usmanii omului sunt casnicii lui.' ar toate acestea nu trebuie s descura*eze pe nimeni cu nimic. &hiardac omul este afectat de aceste nenorociri, asta nu #nseamn s renunte. (u! umnezeu stie de necazultu, iar aceste suferinte te #ncearc pentru a te putea defini, pentru a merita s fii #ncununat de umnezeu,

cci El asta doreste.(u ne putem #nchipui un om mntuit fr merite. e unde vin aceste merite5 in lupta cu suferintele, iarlupt fr *ertf nu se poate! &rucea a mntuit neamul omenesc! (u dreptatea lui umnezeu, nici

>G


28/94

minunile Sale, ci &rucea! Atunci cnd lisus S-a rsti+nit, atunci a fost biruit satana. 4ntuitorul triumfape &ruce, iar satana era #nvins. eci, nici un crestin nu este scutit, sub nici un chip, de crucea sa, pentru ce dar de la umnezeu suferinta, dra+ii mei! (u este numaidect o pedeaps. ar, chiar pedeaps #n sine,canonul #nseamn putinta revenirii, a #ntoarcerii la bine.

Se constat c nu vine lumea la biseric. ar nu trebuie s fie o preocupare #n sine, s se fac atta caz.Pentru c aceste lucruri slbesc forta personal a fiecruia, semnnd confuzii. in cauza +reselilormultimii, fiecare om a*un+e s se scuze #n sinea lui$ '&e, numai eu fac5 Vd c toti fac!' eci, cel mai

bine este ca noi s ne ru+m pentru rezol- varea acestor lucruri pentru oamenii acestia. Si chiar v ro+, sfie o mai mare dorint de iubire adevrat! (u o iubire #nre+istrat si difuzat ca atare de oameni$ 'Auzi,domnule, c trebuie s iubim!' (u! )rebuie s simti nevoia s iubesti.

(u

Arsenie Papacioc (Ne Vorbeste Parintele Arsenie Vol 1-3)

Documents

Transcript of Arsenie Papacioc (Ne Vorbeste Parintele Arsenie Vol 1-3)