Argument.doc Com Non Vb

17
Argument Comunicarea nonverbală este un domeniu vast şi greu de conştientizat. Din ceea ce am studiat până acum am realizat cât de importantă este cunoaşterea acestor coduri nonverbale, deoarece ele ne trădează când ne este lumea mai dragă. “Comunicarea nonverbală este o disciplină nouă în spaţiul academic românesc, suscitând interesul deopotrivă al profesorilor, studenţilor şi al nespecialiştilor. Ideea că indivizii pot utiliza elementele nonverbale pentru a identifica adevăratele trăiri emoţionale, intenţiile celuilalt sau pentru a-l influenţa să se comporte într-un anumit fel aprinde imaginaţia publicurilor şi face din acesta un concept aproape conspirativ. Şi nu de puţine ori, am asistat la invocarea ca factor hotărâtor în viaţa noastră a tuturor, fără a se specifica însă care este înţelesul acestui termen.” Părerea mea este că totuşi nu există un cod universal pe care să-l descifrăm ci doar repere după care să ne ghidăm. Este într-adevăr un domeniu în care se pot face multe speculaţii, dar diferenţele culturale, de vârstă, sex şi poziţie socială modelează caracterul fiecărui om şi îl fac să reacţioneze diferit în faţa aceloraşi situaţii. “Competenţa nonverbală reprezintă abilitatea indivizilor de a codifica şi respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcţie de contextul social, de a estima şi prezice emoţiile, atitudinile, comportamentul celorlalţi în funcţie de comportametele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obţine rezultatele dorite în interacţiunile cotidiene.” Am ales această temă de referat/dezbatere în primul rând pentru a mă edifica asupra unor semnificaţii şi în al doilea rând pentru a-i atenţiona pe ceilalţi asupra importanţei autocontrolului. Îmi propun ca pe viitor să aprofundez această temă, întrucât din lipsă de spaţiu am acordat atenţie doar principalelor forme de comunicare nonverbală. Considerente generale

description

comunicare nonverbala

Transcript of Argument.doc Com Non Vb

Argument

Argument

Comunicarea nonverbal este un domeniu vast i greu de contientizat. Din ceea ce am studiat pn acum am realizat ct de important este cunoaterea acestor coduri nonverbale, deoarece ele ne trdeaz cnd ne este lumea mai drag.Comunicarea nonverbal este o disciplin nou n spaiul academic romnesc, suscitnd interesul deopotriv al profesorilor, studenilor i al nespecialitilor. Ideea c indivizii pot utiliza elementele nonverbale pentru a identifica adevratele triri emoionale, inteniile celuilalt sau pentru a-l influena s se comporte ntr-un anumit fel aprinde imaginaia publicurilor i face din acesta un concept aproape conspirativ. i nu de puine ori, am asistat la invocarea ca factor hotrtor n viaa noastr a tuturor, fr a se specifica ns care este nelesul acestui termen. Prerea mea este c totui nu exist un cod universal pe care s-l descifrm ci doar repere dup care s ne ghidm. Este ntr-adevr un domeniu n care se pot face multe speculaii, dar diferenele culturale, de vrst, sex i poziie social modeleaz caracterul fiecrui om i l fac s reacioneze diferit n faa acelorai situaii. Competena nonverbal reprezint abilitatea indivizilor de a codifica i respectiv decodifica mesajele nonverbale n funcie de contextul social, de a estima i prezice emoiile, atitudinile, comportamentul celorlali n funcie de comportametele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obine rezultatele dorite n interaciunile cotidiene. Am ales aceast tem de referat/dezbatere n primul rnd pentru a m edifica asupra unor semnificaii i n al doilea rnd pentru a-i ateniona pe ceilali asupra importanei autocontrolului. mi propun ca pe viitor s aprofundez aceast tem, ntruct din lips de spaiu am acordat atenie doar principalelor forme de comunicare nonverbal.

Considerente generale

Se spune c oamenii i formeaz o prim i foarte puternic impresie despre o alt persoana ntr-un interval de timp ntre 30 de secunde i 2 minute . Voi arta ns c prima impresie poate fi greit i se poate instala ntr-un interval chiar mai scurt. Totul ine de comunicarea nonverbal, care nu folosete cuvinte i prin care se exprim sentimente, emoii, atitudini. Chiar i fr cuvinte, noi comunicm prin ceea ce facem: modul cum stm sau cum umblm, cum ridicm din umeri sau facem un gest, cum ne mbrcm, cum conducem o main sau stm la birou, fiecare din acestea avnd o semnificaie i comunicnd o idee. Comunicarea nonverbal este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte, dar care pot fi decodificate, crend nelesuri. Aceste mesaje pot repeta, contrazice, nlocui, completa sau accentua ceea ce este transmis prin cuvinte.Importana comunicrii nonverbale a fost demonstrat n 1967 de ctre Albert Mehrabian i M. Weiner, n studiul Decoding of inconsistent communication. n urma acestui studiu, s-a ajuns la concluzia c numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbal, n timp ce 38% este transmis pe cale paraverbal i 55% prin limbajul corpului. De altfel, axioma comunicrii nonverbale evideniaz faptul c acest tip de comunicare are relevan mai mare dect semnalele verbale i paraverbale (tonul vocii, accent, tonalitate etc). Aceast axiom enun urmtorul lucru: Cnd ceea ce spunei nu este n concordan cu ceea ce facei, interlocutorul va crede ceea ce vede, adic semnalele nonverbale ale corpului dumneavoastr. Importana comunicrii nonverbale este demonstrat i prin faptul c pn la apariia limbajului articulat al copilului este necesar un interval de timp n care intr n scen limbajul neverbal, care face posibil comunicarea dintre mam i copil, n primele luni de via i nu numai, prin intermediul simurilor tactil, olfactiv, auditiv, vizual i mai ales gustativ. Odat depit perioada n discuie, limbajul neverbal nu dispare pur i simplu, fiind nlocuit de cel verbal, el dobndete valene noi, devine mai specializat. Poate fi stabilit un alfabet nonverbal universal de semne, cci limbajul nonverbal este unul simbolic. Mesajele comunicrii nonverbale sunt transmise prin mimic, privire, gestic i prin elementele de paralimbaj. Important nu este s urmrim pas cu pas fiecare micare a cuiva, pentru c sensul acestei comunicri depinde de context i de relaiile dintre indivizi. Trebuie s considerm situaia respectiv de comunicare per ansamblu. Un om i poate ine minile ncruciate la piept nu doar ca s se apere instinctiv n faa interlocutorului ci i pentru a se apra de frig. n plus, mna dus la ochi poate nsemna i c te mnnc ochiul, nu doar c eti pe cale s spui o minciun. Nu trebuie ns considerat c limbajul trupului nu poate fi controlat. El poate fi controlat, modificat i apoi poate chiar s modifice starea de spirit i cu timpul personalitatea persoanei respective. Comunicarea nonverbal este deosebit de important n plan social. De obicei afirmaiile verbale sunt influenate de o serie de factori cum ar fi: teama de a nu jigni sau supra, dorina de a ncheia o afacere, presiunea social, care uneori ne determin s spunem c suntem de acord cu cineva chiar dac nu este aa, etc. Comunicarea nonverbal completeaz, ntrete, nuaneaz sensul mesajelor verbale i n anumite situaii este chiar mai credibil dect comunicarea verbal. Deaceea un comunicator iscusit stpnete bine att comunicarea verbal ct i pe cea nonverbal.Categoria nonverbal reprezint partea cea mai important a comunicrii. Cinzeci i cinci la sut din totalul mesajului transmis este alctuit din expresii nonverbale. De fapt, comportamentul nonverbal poart n sine mai mult greutate dect cuvintele. Astfel, limbajul nu este alctuit numai din cuvinte ci i din gesturile pe care le facem n timp ce vorbim, tonul pe care l avem, emoiile i sentimentele pe care le transmitem etc. Limbajul nonverbal mai poart i denumirea de limbaj al trupului. Prin intermediul lui se pot transmite mesaje puternice, fr a deschide gura (degetul ndreptat acuztor ctre cellalt, rotirea ochilor sau o privire ptrunztoare sunt doar cteva exemple). Alte mesaje pline de putere sunt transmise dac i ii minile ncruciate peste piept, dac stai cu minile pe olduri i cu picioarele deprtate sau dac pleci n timpul unei conversaii.Toate aceste mesaje nonverbale nu au cum s nu fie obsevate de interlocutor, ele dnd dovad nu numai de lips de interes i proast cretere dar i de lips de respect fa de cealalt persoan. A evita contactul vizual, a nu rspunde atunci cnd i se vorbete, a te trage napoi atunci cnd eti atins i multe alte atitudini non-verbale, toate exprima mai mult dect cuvintele. Fiecare dintre ele n parte are n sine o putere foarte mare. n procesul de comunicare conteaz totul, pn i cea mai mic strmbtur sau cea mai discret inflexiune a vocii. Pentru o mai bun nelegere a fenomenului comunicrii nonverbale trebuie precizate cteva funcii. n acest sens menionez urmtoarele: comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal. Un exemplu relevant ar fi cazul n care profesorul ntrete prin anumite elemente de mimic sau gestic importana unei pri din mesaj, din ceea ce transmite n timpul orelor elevilor. Ne putem imagina astfel un material nregistrat i apoi audiat de ctre elevi sau prezentat de cadrul didactic. Vom constata c anumite pri ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate ci chiar completate. O alt concordan ar fi faptul c atunci cnd cineva spune o glum zmbete sau cineva care anun o veste trist are o mimic n consecin. Contrar celor spuse pn acum, comunicarea nonverbal poate contrazice anumite aspect ale comunicrii verbale. De exemplu dac trebuie s facem o critic i zmbim putem instaura o atmosfer relaxant i pozitiv. O alt funcie a comunicrii nonverbale este aceea de a regla fluxul comunicaional i de a pondera comunicarea verbal. Deasemenea, comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz nelesul comunicrii verbale, dnd posibilitatea receptorului comunicrii s identifice adevratul mesaj. Dup cum probabil v-ai putut da seama pn acum, comunicarea nonverbal prezint mai multe forme, cum ar fi: senzorial, cnd se bazeaz pe ceea ce recepionm cu ajutorul simurilor (vzul, auzul, mirosul, simul tactil i gustativ); estetic (pictur, muzic, dans, imagine etc), care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistic i comunic diferite emoii artistice i comunicarea nonverbal bazat pe folosirea nsemnelor (steaguri, insigne, uniforme etc) i a simbolurilor specifice, ca de exemplu, cele legate de religie (cruce, altar, icoane etc) sau statut social (gradele la ofieri, titulatura, decoraiile etc).Din cele de mai sus rezult comunicarea nonverbal ca fiind de cele mai multe ori neintenionat ne trdeaza emoiile sau atitudinea chiar fr voia noastr deci este necesar s fim contieni c mesajele nonverbale uneori pot contrazice ceea ce afirmm. De exemplu cnd pretindem c suntem ateni, ne putem trda rznd forat sau dnd afirmativ din cap la o fraz pe care nu trebuia s o aprobm.Comunicarea nonverbal este alctuit dintr-un numr de coduri separate pe care trebuie s nvm a le folosim. Anumite coduri nonverbale sunt universale, fiind nelese la fel n culturi diferite (exprimarea bucuriei, surprizei, dezgustului etc). Unele coduri au ns sensuri diferite n culturi diferite, cum ar fi micarea capului de la dreapta spre stnga sau invers, n cultura noastr exprim negaia, la bulgari ns exprim o afirmaie. Necunoaterea specificului acelei culturi poate duce la confuzii n comunicare, dar abilitatea de comunicare nonverbal crete odat cu vrsta, cu experiena. Cei care comunic bine nonverbal, stpnesc n aceeai msur i codurile iar de obicei sunt aceia care reuesc mai bine n societate, construiesc relaii bune cu semenii lor i au un statut social mai bun, pentru c mesajele nonverbale ne furnizeaz informaii despre problemele personale sau de relaionarea la ali indivizi, despre care am fi jenai s discutm. Aadar, prin mesajele nonverbale pe care le recepionm, putem obine informaii despre identitatea cultural, personalitatea, atitudinile i stilul personal. Acestea comunic printre altele gradul de credibilitate a individului.Foarte important este i modul n care privim i suntem privii, mod care are legtur cu nevoile noastre de aprobare, ncredere, acceptare i prietenie. Chiar i a privi sau a nu privi pe cineva are un neles. Interlocutorii care privesc n ochi n timpul conversaiei sunt considerai mai credibili dect cei care evita contactul visual, sugernd intenia de a ascunde ceva. Personalitatea se evideniaz i prin alte micri precum: rosul unghiilor, jucatul cu o bijuterie, frecatul nasului etc. Este greu s nelegem sensul acestor micri, deoarece unele se fac incontient i ele pot ilustra doar o stare interioar (fric, jen, nerbdare). n acest sens nu vorbim despre comunicare nonverbal. Dac aceste semne se folosesc intenionat, pentru a spune ceva despre noi, atunci ele constituie comunicare nonverbal. Contactul vizual, distana la care ne plasm, expresia feei, zmbetul, atingerea, toate arat c ne place sau nu ne place ceva ori cineva. Ct despre gradul de implicare, acesta se manifest prin viteza i volumul discursului, numrul de gesturi folosite, schimbarea expresiei feei. Astfel statutul social al persoanei cu care comunicm este evideniat prin spaiul pe care l ocup, prin expunerea unor obiecte sau mbrcminte costisitoare etc. n limbajul corpului fiecare persoan are la dispoziie peste 700.000 de cuvinte. Cele mai bune descoperitoare ale acestor cuvinte se pare c ar fi femeile, prin capacitatea intuiiei feminine. Pe de alt parte, specialitii au ajuns la concluzia c femeile se i exprim mult mai limpede dect brbaii. Studiile efectuate la Harvard arat c fetele nva s vorbeasc mai devreme dect bieii, articuleaz mai bine cuvintele i i nsuesc un vocabular mai bogat, comparativ cu bieii de aceeai vrst. Trebuie precizat c nu putem mini. Fiecare micare ne trdeaz: poziia vertical a palmei atunci cnd se ntinde mna cuiva exprim solicitudine, faptul c l consideri egalul tu, iar strngerea de mn trebuie s fie puternic pentru a arta ncrederea n sine; minile sau picioarele ncruciate n timpul conversaiei, exprim dezacord i intimidare; poziia aplecat spre interlocutor, atunci cnd se st jos sau apropierea fizic (fr a nclca grania zonei intime 45 cm fa de corp) denot sinceritate i interes. ns trebuie inut cont de ceea ce a spus Peter F. Drucker Cel mai important lucru n comunicare este s auzi ceea ce nu este spus.. Minindu-se pe sine sau minindu-i pe ceilali, omul joac diverse roluri, ceea ce reprezint un aspect particular al comportamentului su. Chiar dac vorbete politicos, reaciile corpului pot exprima i trda dorinele sale. S ascultm deci, ca s nelegem ce trebuie s vedem, deoarece nu doar cuvintele, ci i corpul se ascult.

Comunicarea prin gesturi

Antropologul american Ray Birdwhistel a efectuat numeroase cercetri n domeniului kinezicii (kinetica). Aceasta este o disciplin care studiaz ansamblul semnelor comportamentale emise n mod natural sau cultural; aceast disciplin a aplicat metodele lingvisticii structurale sistemelor de gesturi, fr a le disocia de interaciunea verbal. Kinetica este astfel o gramatic a gesturilor, dar din ea se nate i parakinetica, disciplin ce studiaz intensitatea, durata, ntinderea i ritmul gesturilor. Diverse micri ale minilor, braelor, picioarelor sunt grupate sub denumirea de gestic i reprezint mijloace frecvent folosite n comunicarea nonverbal.Preocupri privind clasificarea gesturilor au aprut nc din 1949, cnd H. Wespi mprea gesturile n substitutive, completive i de nsoire a discursului verbal. n completarea acestei teorii vin americanii Paul Ekman i Wallace Friesen, care susin c gesturile cu valoare comunicaional pot fi grupate n mai multe categorii. Identificm astfel emblemele ca micri ce se substituie comunicrii verbale i formeaz un limbaj constituit dintr-un numr mare de gesturi, care compenseaz imposibilitatea de exprimare verbal n anumite situaii. O categorie de gesturi foarte important i numeroas este aceea a ilustratorilor, care sunt gesturi de nsoire i nuanare a comunicrii verbale, uneori spontane, universale. Acestea se mpart n: bastoane micri de accentuare, pe vertical, executate cu mn; pictografele gesturi ale minilor care schieaz conturul obiectelor; kinetografele complexe de micri ce ilustreaz o relatare; ideografele gesturi vagi ce nsoesc o expunere cu caracter abstract, acentund o idee; micrile deictice indic obiecte, locuri, persoane, direcii; micrile spaiale accentueaz poziia n spaiu a obiectelor; micrile ritmice nsoesc mereu vorbele, pentru a accentua sau a marca o succesiune, o repetare, o segmentare i ilustratorii emblematici, care sunt reprezentrile cuvintelor. S nu uitm nici de gesturile de reglaj, cu rol de a ntreine comunicarea, prin semnale de confirmare, atenie, ndoial. Aici predominante sunt micrile capului sau ale feei.Foarte frecvente sunt i expresiile strilor de spirit, spontane, dar care pot fi controlate i chiar simulate, acele micri afective, faciale sau corporale.Ultima categorie, dar nu mai puin important decat celelalte, dei mai puin legat de comunicare, este aceea a adaptorilor. Sunt micri care reunesc gesturi din afara fenomenului comunicrii i care sunt determinate de nevoile personale (gesturi de toalet, de corectare a inutei, de control al comportamentului n societate etc). Pentru o mai bun nelegere a fenomenului se pot lua cteva elemente ale limbajului gesturilor, cum ar fi: strngerea pumnilor denota ostilitate i mnie sau determinare, solidarietate, stres, braele deschise exprim sinceritate i acceptare, mna la gur - surpriz i acoperirea gurii cu mna ascundere a ceva, nervozitate, capul sprijinit n palm semnific plictiseal, dar degetele pe obraz denot interes, minile inute la spate pot s denote superioritate sau ncercare de autocontrol. Atenie ns i la diferenele culturale. De exemplu, prin micarea capului de sus n jos spunem da, n timp ce oamenii din Sri Lanka redau acelai lucru prin micarea capului de la dreapta spre stnga. Gestul de artare cu degetul este considerat la noi nepoliticos, insult n Thailanda i gest neutru n America. n ciuda faptului c gesticulaiei excesiv este considerat nepoliticoas n multe ri, gesturile minilor le-au creat italienilor faima de popor pasional. Modul n care americanii i ncrucieaz picioarele (relaxat, micri largi, fr nici o reinere) difera de cel al europenilor (controlat, atent la poziia final) iar cel al brbailor difer de cel al femeilor. Un american va pune picioarele pe mas dac astfel va obine o poziie comod sau dac vrea s demonstreze un control total asupra situaiei. Btaia picioarelor denota plictiseal, nerbdare, stres. Ct privete atitudinea (postura), voluntar sau nu, ceva din inuta i atitudinea uman comunic mesaje ce privesc psihologia i starea de spirit n diferite situaii. Astfel, o persoan cu spatele drept i brbia ridicat d impresia de siguran de sine i hotrre pe cnd o persoan cu umerii lsai i fruntea nclinat sugereaz involuntar nfrngere, umilin, durere, nesiguran. Tot aa felul n care st pe scaun o persoan, atitudinea arat n ce stare se afl un om. Spatele drept i capul sus, precum i poziia tras n spate a umerilor va sugera interlocutorului ncredere n sine i hotrre. Pentru ca poziia corpului aplecat n fa cu msur, s fac minuni la un interviu de job, la un curs sau la o edin, sugerndu-i interlocutorului c eti interesat de ceea ce are acesta de spus. Pe de alt parte, poziia corpului lsat pe spate, sprijinit de sptarul scaunului poate sugera, dezinteres. Poziia corpului cu bazinul puin mpins nainte i cu minile n buzunar, eventual cu degetele mari n exteriorul pantalonilor, va nsemna ncredere n sine iar poziia ridicat cu minile pe mas i cu corpul aplecat nainte va nsemna o atitudine autoritar, dorina de a se impune. Poziia lsat pe spate cu minile mpreunate la ceaf sugereaz o atitudine de superioritate. Posturile/poziia comunic n primul rnd statutul social pe care indivizii l au, vor sa-l aibe sau cred ca l au. Felul n care stau oamenii se mparte n posturi de includere/excludere ce definesc spaiul unui grup. De exemplu cnd doi oameni aleg s stea fa n fa i exprim dorina de comunicare sau paralel fiind neutri i adopt de fapt posturi de orientare corporal. n cazul n care postura comunic intensitatea cu care o persoana este implicat n ceea ce spune sau face interlocutorul se poate spune c interlocutorii au adoptat posturi de congruen/necongruen. Gestica se refer la viteza de micare a minilor, la gradul de tensiune, poziii, zone de micare, modul de inere a degetelor, distana dintre mini i corp. Gestul reflex de a scoate ochelarii de pe nas i de a lua unul din braele ochelarilor i a-l duce n dreptul gurii sugereaz interes i chiar dorin de a spune ceva. Gestul de a duce o mn sau un deget la ceaf poate nsemna c cel care face gestul a fost pus ntr-o ncurctur. Mna dus n dreptul feei sau al ochilor poate nsemna ncercarea de a ascunde ceva. Mai jos sunt cteva imagini cu posibile posturi pe care le poate adopta cineva n timpul unei discuii i cu decodificarea lor din registrul nonverbal n cel verbal:

La fel, poziia minilor ne poate da nenumrate indicii despre starea cuiva. Enumr mai jos cteva poziii ale minilor i semnificaia lor n contextul limbajului corpului: Minile dechise, relaxate, dezvluie o atitudine pozitiv, o invitaie la sinceritate; Minile ascunse pot sugera interlocutorului c ai ceva de ascuns; Minile apropiate, cu degetele mari unul sprijinit de cellalt pot sugera ncredere n sine sau n anumite contexte chiar arogan; Mna dus la fa, sprijinind brbia sau falca, este un semn de plictiseal sau de neascultare a interlocutorului; Minile ncruciate la piept sugereaz o atitudine nchis, nencreztoare sau o persoan care se apr; Minile sprijinite una pe alta, eventual jucndu-se necontrolat, sugereaz o stare de nervozitate. Alte gesturi care pot fi interpretate ar fi urmtoarele:1. Braele inute la spate nseamn nelinite;2. Mngierea brbiei arat c asculttorul evalueaz pozitiv ceea ce aude;3. Tragerea uoar a lobului urechii arat suspiciune;4. Masarea cefei indic un sentiment de frustrare;5. Palmele ncletate arat tensiune;6. Jocul cu pixul este un semn de nerbdare;7. Frecarea palmelor indic anticipare.Observm c de o foarte mare importan sunt postura i orientarea corpului. Astfel exist cteva poziii pe baza crora putem identifica starea de spirit a oamenilor:

Prin urmare, poziia picior peste picior i brae ncruciate, picioarele peste braul scaunului, picioarele pe birou sau legnarea ori btutul din picior arat lips de interes. Totui cnd picioarele sunt ncruciate iar poziia corpului este ndreptat spre interlocutor, este un semn de nelegere i cooperare. ntoarcerea corpului ntr-o parte n timp ce interlocutorul vorbete, indic dorina de a ncheia discuia. i pentru ca totul s fie mai simplu neles corect, voi rezuma cele spuse pn acum i voi atrage atenia doar asupra acelor gesturi, care prin simplitatea lor ne intr n uzana de zi cu zi. ( O privire nsoit de un zmbet nseamn interes, n timp ce o privire nsoit de ncruntare nseamn ostilitate;( Minile relaxate pe lng corp dezvluie o atitudine deschis, n timp ce minile ncruciate la piept sugereaz o atitudine nchis;( Minile care sprijin capul vor trda interesul transformndu-l n plictiseal iar ntreinerea ateniei cu orice obiect existent n preajm reprezint un semn de nerbdare; Picioarele pe birou sau( peste braul scaunului vor evidenia ntotdeauna o lips de respect, precum i dezinteres fa de interlocutor;nvnd s cunoti oamenii prin intermediul acestui limbaj al corpului vei fi surprins de evoluia unei simple discuii. Din punct de vedere al modului de micare a corpului, cei cu micri laterale pot fi considerai a fi buni comunicatori, cei cu micri fa-spate oameni de actiune i oameni cu putere de convingere, cei cu micri verticale.

Comunicarea prin atingeri (tactil)

Comunicarea prin atingeri (tacil) este posibil numai n cadrul comunicrii interpersonale, cu toate c unii oameni evit orice atingere. Fora i tipul de atingere depinde n mare msur de vrst, statut, relaie i cultur. Cercettorii Stanley Jones i Elaine Yarbrough au stabilit cinci clase de atingeri, dintre care numai patru privesc comunicarea. Avem astfel atingeri care transmit emoii pozitive precum mngierea, atingerea cu semnificaie consolatoare, atingerea de ncurajare, atingerea linititoare, care comunic afeciunea, participarea i aprecierea avnd un efect pozitiv asupra receptorului.Exist i situaii n care contactul cutanat nu mai exprim apropiere, empatie i simpatie, ci marcheaz diferene de statut social, de gen sau de vrst. Prin urmare, dreptul iniierii i executrii unei atingeri i revine ntotdeauna superiorului, niciodat subalternului. Mai mult, ni se relev norme sociale i n privina genului persoanei care efectueaz atingerea. Aadar, o femeie, n ciuda unei poziii socio-profesionale superioare, nu va putea s-i bat pe umr subalternii brbai sau s-i ia de dup gt. n privina celei de-a treia variabile numite anterior, Aurelia Marinescu, n Codul bunelor maniere astzi, ne avertizeaz c gestul de strngere al minii va fi ntotdeauna nceput de persoana cu vrsta cea mai mare, excepie fcnd situaiile n care interlocutorul este o doamn sau un superior. Urmeaz atingerile ludice (n joac). Aceste atingeri cu caracter aluziv pot fi independente sau pot completa comunicarea verbal.Exist i atingeri de control, care dup cum le spune i numele orienteaz compotamentul, atitudinea sau chiar sentimentele. Analiznd culturile din punctul de vedere al atingerilor, Edward T. Hall a distins ntre culturile de contact (high contact cultures) i culturile mai rezervate n ceea ce privete atingerile i apropierea fizic (low contact cultures). n prima categorie se ncadreaz n special trile arabe, inclusiv nordul Africii, regiunea mediteraneeana, respectiv Frana, Grecia, Italia, Portugalia i Spania, evreii att din Europa ct i din Orientul Mijlociu, est-europenii i ruii, virtual, toate rile din America Latin. Australienii, la fel ca nord-americanii, sunt moderai n privina nivelului de contact. n general, culturile cu contact slab cuprind mai ales: Europa de Nord, incluznd Scandinavia, Germania i Anglia, americanii de origine britanic, anglo-saxonii albi, care au constituit principala cultur a Statelor Unite ale Americii, virtual, orice ar asiatic, respectiv Burma, China, Coreea, Filipine, Indonezia, Thailanda i Vietnam. Comparat cu tot restul lumii, Asia este o cultur de noncontact extrem.Nu numai contactul tactil propriu-zis este condiionat cultural, ci i localizarea atingerii. Exist tabuuri n aceast privin, n mod firesc, ndeosebi n culturile de noncontact: n Thailanda, zona capului e sacr, de neatins; n Coreea, tinerii nu au voie s ating umerii celor n vrst. O categorie foarte important o reprezint aceea din care fac parte atingerile cu semnificaie magic ct i atingerile specifice spaiului profan. n aceast categorie sunt incluse i atingerile cu semnificaie sexual. O atingere ritual des ntlnit este strngerea minii n semn de salut, care n funcie de poziia i puterea minii poate semnifica egalitate, supunere sau dominare.Din comportamentul uman fac parte numeroase atingeri diverse care nu se circumscriu problematicii comunicrii. Aici se ncadreaza atingerile terapeutice, de control al mediului etc, ce vrnd nevrnd transmit totui anumite informaii i sentimente.

Comunicarea prin expresia feei

Fr a lipsi abordarea general a celorlalte canale de transmitere nonverbal a seminificaiilor, accentul cade asupra zonei cu nivelul cel mai ridicat de expresivitate, anume faa uman. Singur sau nsoit de comunicarea verbal, expresia feei spune, voluntar sau involuntar, foarte multe despre sentimentele, reaciile, starea de spirit a celor care comunic. Controlat sau necontrolat, expresia furnizeaza indicii i transmite mesaje, ndeosebi n legtur cu viaa afectiv. Faa este cea mai expreisv parte a corpului i expresia acesteia constituie un mijloc de exprimare foarte important. n mod normal ochii i partea de jos a feei sunt privite cel mai mult n timpul unei conversaii.

Se spune c ochii sunt oglinda sufletului. Privirea poate ajuta o persoana s domine o alta sau un grup, poate exprima stpnire de sine, agresivitate sau ezitare, nesiguran, team, dispre, ironie, admiraie .a.m.d. Chiar i a privi sau a nu privi pe cineva are un neles. Micarea ochilor n sus exprim ncercarea de a ne aminti ceva, n jos tristee, modestie, timiditate sau ascunderea unor emoii. Privirea ntr-o parte sau a nu privi pe cineva poate denota lipsa de interes, rceala iar evitarea privirii nseam ascunderea sentimentelor, lips de confort sau vinovie. Dac doreti s contruieti relaii bune cu alte persoane, privirea ta trebuie s se ntreptrund cu a lor n proporie de 60-70% din timp. Acest aspect aduce dupa sine i simpatia i atenia interlocutorilor. Conform unor studii, cei ce au meninut contactul vizual echilibrat, au fost evaluai ca fiind mai puternici. De asemenea, lund n considerare raportul dintre timpul n care una dintre persoane privete cnd vorbete i timpul n care privete cnd ascult, se pot trage urmtoarele concluzii:1) Cu ct raportul vorbit-privit a crescut indivizii au fost vzui ca fiind puternici, dar mai puin prietenoi i tolerani;2) Cu ct raportul ascultat-privit a crescut acetia au fost vzui drept submisivi, dar empatici i plcui. D.K.Orban susinea c prin ochi exprimm un comportament cognitiv i emoional. Dm impresia de gndire profund, confuzie sau neatenie. Ne dezvluim emoiile de fric, mnie, furie i tristee[]. Nu ne dm seama cte mesaje ascunse sunt deconspirate prin contactul vizual. De asemenea, exist mai multe tipuri de priviri: oficial, intim, lateral, care atunci cnd este nsoit de un zmbet nseamn interes, iar atunci cnd e nsoit de ncruntarea sprncenelor nseamn ostilitate. La fel, nchiderea ochilor nseamn dorina de a finaliza interaciunea. ntr-o lucrare consacrat comunicrii interpersonale, Irena Chiru semnaleaz o serie de diferene culturale. n privina privirii ea afirm c: n Japonia copiii sunt nvai s-i priveasc interlocutorul n zona nodului cravatei, ca expresie a respectului. n societile asiatice i arabe femeilor nu le este permis s priveasc n ochii brbailor. n societatea europeana a secolului al XIX-lea i pn la sfritul anilor 80 bunele maniere recomandau ca o femeie i un brbat s se priveasc de la brbie n sus. Locul n care privim ntr-o conversaie oficial este de cele mai multe ori mijlocul frunii interlocutorului pe cnd ntr-o conversaie amical coboar ntre ochi i gur tinznd n intimitate spre un loc mai jos.O privire direct poate nsemna onestitate i intimitate, dar o privire insistent deranjeaz i arat lips de educaie, dac nu este vorba despre persoane apropiate. Profesorul Mihai Dinu preia i prezint de la ali autori principalele patru funcii ale comunicrii vizuale. Acestea sunt cererea de informaii, semnalul dat altor persoane c pot ncepe s vorbeasc, s fac o aciune sau nu, indicarea naturii unei relaii i compensarea distenei fizice, interceptarea privirii cuiva aflat la distan ne face s ne simim mai apropiai de el. n orice societate civilizat nu se strig peste capetele celorlali, ci se intercepteaz privirea i se semnaleaz astfel un mesaj. Mimica este acea parte a feei noastre care comunic prin fruntea ncruntat procupare, mnie, frustrare, prin sprncenele ridicate cu ochii deschii mirare, nasul ncreit exprim neplcere aa cum nrile mrite arat mnie sau excitare senzual iar buzele strnse nesiguran, ezitare. Aadar mimica reprezint modul n care trsturile feei redau tririle unei persoane. n timpul unui discurs, pentru a ajuta la ctigarea ncrederii publicului, mimica nu trebuie s intre n contradicie cu cele spuse. Vorbitorii experimentai pot folosi anumite trucuri care s i ajute n convingerea auditoriului. De exemplu, fr a spune n cuvinte c sunt mpotriva unei idei, acetia o susin zmbind ironic, crend o reacie de opoziie fa de ceea ce spun. Deasemena zmbetul face parte din ceea ce se numete mimic, adic intervalul tuturor expresiilor faciale. Actorii sunt persoanele cu cele mai mari abiliti n aceast privin, dar orice om are o mimic mai mult sau mai puin expresiv. Transmitem, n funcie de situaie i de context, surpriz, bucurie, enervare i multe alte sentimente care pot fi contradictorii cu ceea ce simim de fapt. Totui zmbetul este un gest foarte complex, reprezint o expresie facial cu multiple nuane i semnificaii. El poate s exprime prietenie, plcere, jen sau nencredere, ns principalul semnal pe care l transmite este pozitiv, din acest motiv este recomandabil ca n introducerea unui discurs s se zmbeasc. Zmbetul se nva prin imitaie i s-a constatat c la copii crescui n casele de copii zmbetul este mai rar.

Proxemica

Proxemica este tiina care studiaz relaiile spaiale ca mod de comunicare. Aceast disciplin a fost ntemeiat de antorpologul american Edward T. Hall, reprezentant al colii de la Palo Alto. El a ajuns la concluzia c n domeniul comunicrii nonverbale exist distane diferite de comunicare n funcie de contextul i de caracterul mesajului transmis. Comunicm aadar i prin felul n care ne situm n spaiu, prin modul n care alegem distana care ne separ sau ne apropie de intrlocutori. Avem astfel:TIP DE SPAIU DE LA PN LA UNDE SE PRACTICSpaiul intim Contact fizic efectiv Pn la 0,5m - relaii de intimitate- excepii: lifturi, mijloace de transport n comun aglomerateSpaiul personal 0,5 1m 1 2m - persoanele care sunt mai mult dect cunotine sau colegiSpaiul social 2 3m 3 5m - ntlniri de afaceri impersonale- discuii ntre parteneri de afaceri- discuii ntre angajat i angajator etcSpaiul public 5 10m 10m i peste - ntlniri profesor student- politicieni,- actori- figuri publice

n general, oamenilor le place s aib un spaiu propriu, pe care s-l aranjeze cum doresc. Spaiul mprumut ceva din personalitatea omului i transmite mesaje nonverbale despre ocupant. Dac o persoan se apropie mai mult dect este potrivit, poate aprea tensiune i chiar ostilitate. De obicei distana potrivit unei comunicri normale atunci cnd ambii parteneri stau n picioare este aceea a strngerii de mn.

Bibliografie

Cri:1. Craia, Sultana, Introducere n teoria comunicrii, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 20072. Durac, Livia, Semiotica limbajului nonverbal n relaia printe-adolescent, Ed. Institutul European, Iai, 20093. Ivan, Loredana, Cele mai importante 20 d