aranjamente rikka

8/13/2019 aranjamente rikka

http://slidepdf.com/reader/full/aranjamente-rikka 1/41

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi MedicinăVeterinară a Banatului din Timişoara

Facultatea de Horticultură şi SilviculturăTehnici în amena area şi !roiectarea !eisa ului

Aran amente "i##a



$u!rinsCapitolul I. Generalitati si istoric arta florala orientala

1.1. Date generala ………………………………………………………………pag.31.2.Istoric arta florala Ikebana………………………………………………… pag.5

Capitolul II. Şcolile artei florale Ikebana

2.1. Şcoala Ikenobo……………………………………………...……………...pag.92.2. Şcoala Ohara………………………………………………………………pag.112.3. Şcoala Sogetsu……………………………………………………………..pag.13

Capitolul III. Principii de baza in Ikebana

3.1.Principii e ba!a in Ikebana………………………………………………...pag.1"3.2.Plantele specifice aran#a$entelor Ikebana………………………………….pag.153.3.%ane&rarea plantelor…………………………………………………….….pag.153.".Perfectiunea lineara…………………………………………………...….....pag.153.5.'riunghiul (er )O$*Pa$ant………………………………………… . …..pag.1+3.+.,si$etria ……………………………………………………………......….pag.1-3.-. epre!entarea scurgerii ti$pului si a succesiunii anoti$purilor……….…..pag.1/3./.Si$plitatea si $o estia………………………………………………….….pag.1/3.9.,rta florala…………………………………………………………….....…pag.193.10.Influenta en………………………………………………………….…...pag.193.11. Ikebana* efe$erul $icrocos$os

Capitolul IV.Tehnici si metode de aranjare a florilor

".1. ru$usetea e !i cu !i prin aran#a$entele Ikebana………………………....pag.21".2.Speciile floricole arboricole si si$bolistica lor in aran#a$entele orientale...pag.2-

".3.4asele………………………………………………………………………..pag.29".". Suporti e fi are…………………………………………………………….pag.31

Capitolul V. Aranjamente florale orientale Rikka

5.1.Scurt istoric………………………………………………………………….pag.3"5.2 ,ran#a$ente ikka………………………………………………………..pag.3-

6ibliografie....................................................................................................pag.39

2



Capitolul I. Generalitati si istoric arta florala orientala

. . !ate "enerala

Ikebana repre!inta una intre cele $ai eosebite arte care caracteri!ea!acultura #apone!a si in acelasi ti$p o pasiune si o acti&itate recreationala i$bratisata catre foarte $ulte persoane in

lu$ea intreaga.S*a confor$at7ntot eauna faț 8 e celelalte arte

ș i pretutin eni situaț iilor noii$puse e e&oluț ia si$țuluiestetic al #apone!ilor. Ikebana estea ucerea &ieț ii &egetale la

i$ensiunile unei 7nc8peri a unei&a!e. le$entele florale intr*unaran#a$ent sunt puse 7n &a!8 cuintenț ia transpunerii lor 7ntr*onou8 &iaț8 7ncerc:n u*serecrearea uni&ersului lor natural. #i". . Aranjament floral

;n gra$atica #apone!8ikeru pro&ine e la &erbul <a tr8i<ș i se$nific8 <a face pecine&a s8 tr8iasc8< iarbana pro&ine e la cu&:ntul <hana<= care 7nsea$n8 <floar>apone!ii au la 7nceputul pri$8&erii unul intre cele $ai fru$oase festi&aluri enuhana$i cel al a $ir8rii po$iloru$e ?cais #apone!@ sausakura ?cireș ii #apone!i@7nfloriț i ș i apoi toa$na festi&alul cri!ante$elor. ,rborii e cireș *cerasus

pseudocerasus * sunt culti&aț i oar pentru florile lor eoarece fructul cireș ului #apone!

este foarte $icș i nu este co$estibil. i au e!&oltat un a e&8rat cult al floriiș i au

3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hanami

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ume

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sakura

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hanami

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ume

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sakura



ri icat aran#area florilor la rang e a e&8rat8 art8 care poate fi 7nt:lnit8 sub enueikebana kadō sau seika .

,ran#area florilor este o e presie a &italit8ț ii a co$petiț iei ne7ntrerupte intre&iaț 8 ș i $oarte o art8 7nc8rcat8 e si$boluri care a e&enit o parte in ispensabil

interioarelor #apone!e. Pl8cerea pentru aran#area florilor caut8 s8 e pri$e pacsufleteasc8 echilibrul in natur8ș i al naturii cu o$ul. ;n aran#a$entul florilor seur$8resc c:te&a reguli specificeș i necesare cu$ ar fi for$a i$perfect8 neregularitatea7nf8ț iș area si$pl8 s8rac8 ar 7n acelaș i ti$p elicat8ș i fragil8.

Inca in cele $ai &echi ti$puri oa$enii care au populat fiecare colt al lu$ii au$anifestat un $are interes fata e fru$usetea florilor acestea e&enin cu trecere

ti$pului ele$ente ale naturii cu o puternica si$bolistica. legante gratioase si si$pleflorile e toate feluri au e&enit si$boluri si $oti&e culti&ate in literatura si $u!icaaran#area florilor a e&enit o arta in a e&aratul sens al cu&antului. Ikebana repreasa ar una intre cele $ai interesante ra$uri ale culturii #apone!e cultura care esconsi erata una intre cele $ai bogate si in acelasi ti$p contro&ersate culturi in lu$eintreaga.

Ikebana repre!inta arta aran#a$entelor florale si isi are originile in iubireaoa$enilor pentru fru$usetea si inse$natatea florilor asupra intregii u$anitatii florilea&an o si$bolistica aparte pentru intreaga cultura #apone!a eoarece florile repre!iinainte e toate stransa legatura intre o$ si natura. lorile nu repre!inta oar Aatur%a$a care a us la nasterea intregii u$anitati si in acest fel ele repre!entan e istentu$ana ci si$boli!ea!a si &italitatea si fru$usetea. %ai $ult ecat atat in $o$entul incare o persoana culti&a creste si upa acea arana#ea!a plantele upa bunul pinsea$na ca florile e&in o parte i$portanta a &ietii celor care le culti&a iar rela

intre aceste oua entitati se concreti!ea!a in arana#a$netul floral reali!at ulterior. Iacest fel relatia natura ) o$ ) flori se concreti!ea!a si e&ine $ult $ai puternica cufiecare arana#a$ent creat acesta repre!entan o parte i$portanta a &ietii celui carereali!ea!a. Ikebana sau arta aran#a$entelor florale repre!inta ruperea unui colt in natursi transpunerea sa intr*un $e iu locuit asupra caruia influenta o$ului este &i!ibila i

"



un $o cat se poate e ine it. Ikebana ofera oricui posibilitatea e a crea un eceosebit .

.$.Istoric arta florala Ikebana

Inca in cele $ai &echi ti$puri #apone!ii au $anifestat un $are interes fata enatura si fata e flori in general si$bolistica florilor in cultura #apon!a fiin una foaco$ple a si chiar co$plicata. Se presupune ca arta arana#a$entelor florale #apone!e isare originile intr*un &echi ritual care apartine bu istilor. Dupa ce bu is$ul a e&ereligia oficiala a >aponiei in #urul anului 53/ calugarii au inceput sa reali!e!e fel e

e arana#a$ente florale pe care ulterior le foloseau pentru a ecora te$plele si pentruoferi ofran e !eului supre$. %ai tar!iu in perioa a Beian ?-9"*1192@ aran#area floin $o uri care $ai e care $ai eosebite ur$an reguli bine stabilite a trecut in sferaritualului religios si a e&enit o acti&itate co$una si populara in intreaga tara. Daceasta perioa a atea!a nu$eroase poe!ii po&estiri si legen e care au la ba!a iubir

5



#apone!ilor pentru flori si pentru arana#area acestora.

#i". $. Istoric Ikebana

In ur$atoarea perioa a in istoria >aponiei perioa a Ca$akura ?1192*1333ele$entul e ba!a al istoriei si culturii #apone!e il repre!entau sa$uraii. In aceasta perioa a fiecare persoana isi a$ena#a un $ic altar o ca$era e $ici i$ensiuni carrepre!enta oa!a e rela are si puntea e legatura intre u$anitate si i&initate #apone!ilor. In aceasta ca$era e cele $ai $ulte ori oa$enii reali!au un aran#a$enfloral eosebit si tot in aceasta perioa a tehnica ikebana a inceput sa sufere $o ificari

+



sa se concreti!e!e eoarece in cau!a spatiului foarte $ic aran#a$entele florale econcepute in asa fel incat sa poata fi a $irate oar in fata.

n sa$urai putea s8 fie preocupat e acț iunile sale $ai $ult ec:t orice ar 7nacelaș i ti$p putea g8si o $are satisfacț ie ș i liniș te sufleteasc8 pri&in o $o est8

floare 7ntr*un tot at:t e $o est &as. (oncepț ia care*l a#uta pe &echiul sa$urai s87$bine &iața e r8!boinic tu$ultoas8ș i aspr8 cu celelalte preocup8ri 7l a#ut8 p #apone!ul e a!i s8 se a apte!e trepi antei &ieț i $o erne s8 $unceasc8 7ntr*un rit$fascinant ar s8 poat8 r8$:ne netulburatș i liniș tit ore 7nș ir 7n faț a fru$useț ilornaturii a unuiaran#a$ent floral sau

a unei ceș ti cu ceai.

Intre secolele EIII*E4 aristocratii participau lafesti&alul 'anabatafesti&al inchinatastrului 4ega acestiaintrecan u*se inreali!areaarana#a$entelorflorale. Incepan cu secolul al E4I*lea #i".%. Aranjament floral

atittu inea oa$enilor referitoare la aran#a$entele florale s*a schi$bat in sensul cacestia si*au orit ca arana#$entele reali!ate e catre ei sa se ghi e!e upa anu$itreguli stricte pentru a si$boli!a un anu$it concept si nu oar sa le ase!e intr*un $oaparte intr*un &as. In acest fel reali!area aran#a$entelor florale a e&enit un eo$i#loc e e pri$are artistica iar ikebana a e&enit o arta in

a e&aratul sens al cu&antului. Pri$ele ocu$ente scrise referitoare la ikebana ateatot in aceasta perioa a. Specialistii care au anali!at ocu$entele referitoare la art #apone!a a arana#a$entelor florale au a#uns la conclu!ia ca in acea perioa a tehn

-



folosite pentru reali!area arana#a$entelor florale erau strans legate e conceptiilfilo!ofice referitoare la uni&ers.

De la sfarsitul secolului al E4I*lea atea!a una intre cele $ai es intalnitetehnici ikebana si anu$e F'atehanaG e!&oltata e catre pri$a Scoala e Ikeban

con usa e artistii Ikenobo SengHo si Hu*,$i. Stilul 'atehana a e&oluat $ai tar!iu instilul F ikkaG un stil eosebit folosit in eosebi pentru oca!ii speciale cere$one&eni$ente fastuoase. n alt stil eosebit care scoate in e&i enta inainte e toasi$plitatea si fru$usetea florilor este FAageireG un stil care se ghi ea!a upa regu$ult $ai si$ple fata e stilurile preci!ate anterior. ,cest stil era preferat in general ecatre oa$enii si$pli insa cu ti$pul si acest stil si$plist a e&oluat intr*unul $ult $ai

co$ple enu$it FShokaG. Ikenobo Sen#Ho a conceput un ocu$ent co$ple cacuprin ea principiile e ba!a ale arana#$entelor florale ikebana.

In ti$pul perioa ei %ei#i ikebana a fost caracteri!ata rept o arta $ult preserioasa si conser&atoare a&an in &e ere ca pe langa stilul personal al fiecarui cikebana se ghi ea!a upa cu$ a$ $entionat si anterior upa reguli foarte stricte. Inanul 1/+/ are loc un e&enie$ent foarte i$portant pentru intreaga societate si cultura #apon!a si anu$e restauratia %ei#i. ,ceasta a a us cu sine schi$bari i$portante si inarta a$ena#arailor florale astfel incat ikebana a inceput sa cunoasca influentocci entala si $ai $ult ecat atat ikebana s*a raspan it in intreaga lu$e. Stilurileau $o erni!at ikebana e&enin un $i#loc e e pri$are artistica $ult $ai liber In pre!ent in >aponia se gasesc peste 3000 e scoli e ikebana iar nu$aacestora este in continua crestere iar aceasta arta eosebita este un hobbH practicalu$ea intreaga. Ikebana repre!inta o arta $ai $ult ecat eosebita o arta care ia nastere oa prin si$pla aran#are intr*un $o specific al florilor astfel incat arana#a$entul sa aiba si$bolistica aparte si sa il a#ute pe creator sa se e pri$e intr*un $o cat e poate ine it. Ikebana a e&enit o $inunata acti&itate recreationala fiin i$bratisata cu r

atat e catre persoanele e se fe$inin cat si e catre cele e se $asculin. Pent

/



foarte $ulti intre pasionatii e ikebana aceasta arta a e&enit o a e&arata profesieo afacere foarte profitabila.

Ikebana repre!inta o pasiune nobila in a e&aratul sens al cu&ntului si o acti&icare nu poate a&ea ecat beneficii atat asupra $intii cat si asupra organis$ului. Ikeba

este o acti&itate care poate a uce pe oricine $ai aproape e natura. Ikebana repre!incel $ai inalt prag al esteticului in care fru$usetea si culorile florilor se i$binaar$onios in &asul in care acestea sunt ase!ate in asa fel incat arana#a$entele floracare se real!ea!a sa repre!inte a e&arate capo opere care se &or utili!a pentru a ecintreaga locuinta. eali!area arana#a$entelor florale in stilul #apone! nu repre!inta acti&itate chiar atat e si$pla chiar aca la ba!a acestora sta fara oar si poate spir

artistic al creatorului. egulile ikebana suntfoarte stricte eoarece ele$entele co$ponenteale acestor arana#a$ente au o si$bolisticaaparte iar $ateria pri$a) florile este &ie spre

eosebire e culori lut sau alte $aterii pri$ecaracteristice altor arte. Ikebana presupune

ar$oni!area tuturor acestor ele$ente. Pe langa$ateria pri$a ?flori crengute.@ i$portante suntsi &asele in care florile sunt aran#ate acestea putan fi iferite e la un stil la altul.

#i".&. Creare aranjament

,spectul principal al acestor arana#a$nete il constituie relatia intre o$ sinatura re ate prin cele trei ele$ente concrete care &or fi atinse in orice fel arana#a$ent e acest gen si anu$e cer o$ si pa$ant. In ca rul oricarui arana#a$enra$ura cea $ai inalta repre!inta cerul si este consi erata cea $ai i$portanta ra$ura$i#locie repre!inta o$ul si este ase!ata oblic iar in partea in fata a arana#a$entulufloral &a fi ase!ata linia pa$antului. ste foarte i$portant ca cele trei linii sa porneasc

in acelasi loc.9



Si$bolistica aran#a$entelor florale este foarte i$portanta fiecare ele$ent a&ano se$nificatie aparte intregul arana#a$ent fiin in acest fel infleuntat e orintele celcare il creea!a.

Capitolul II. Şcolile artei florale Ikebana

$. . Şcoala Ikenobo

(ele $ai cunoscute Ji apreciate Jcoli care au pro$o&atș i pro$o&ea!8aran#a$entele florale Ikebana suntș colile Ikenobo Ohara Ji Sogetsu.

Ikenobo este cea $ai &eche scoala e ikebana fon ata e preotul bu ist Ikeno

Senkei in secolul al 15*lea.Se cre e ca el a creat stilulrikka ?flori ce stau [email protected] a fost e!&oltat ca sio e presie a bu is$uluicu - ra$uri repre!entan

ealuri casca e &ai sialtele aran#ate intr*un stilfor$al. In pre!entcon ucatorul scolii esteIkenobo Sen=ei. Scoala areloc in okkaku o te$plu

in CHoto ce se cre e ca a #i". '.Aranjament floral stilul Rikka

fost inceput e Printul Shotoku. Printre preoti si aristocrati stilul a e&enit in ce i$ai for$al si la sfarsitul secolului 1- clasa negustorilor a creat un stil $ai si$plunu$it seika sau shoka . Shoka foloseste nu$ai 3 ra$uri cunoscute ca siten ?rai@chi

?pa$ant@ si jin ?o$ul@ si are ca scop sa arate fru$usetea plantei in sine. ,lta for$a

10



&eche e ikebana este nu$itanageire folosita in cere$oniile ceaiului.

#i".(. )tilul rikka

#i". *. )tilul )hoka #i". +. )tilul ,a"eire

11



$.$. Şcoala -hara

Pri$a scoala $o erna a fost for$ata atunci can Ohara nshin a parasitscoala Ikenobo la sfarsitul secolului 19. Scoala Ohara a fost inte$eiata in anul 1/95 catre nshin Ohara escen ent al unei fa$ilii e negustori in orasul %atsuPro&incia Shi$ane. %ai este cunoscuta si sub nu$ele e scoala Kuni&ersitafor$eiG preluan si i$punan e la (hoka , achi?1//-*19+9 fon atorul unei sco

estul e populare in perio a interbelica@ Cen!anul ca $aterial e fi are a ele$ente&egetale.S ceasta scoala este pro$otoarea unui curent nou in arta florala Ikebancaracteri!at prin acor area unei i$portante sporite &arietatii culorilor si a $aterialulu&egetal ca re!ultat al patrun erii influentei occi entale in spatiul geogra #apone!.Principalele stiluri pro$o&ate e scoala Ohara sunt $oribana si Beika.Lacestea se $ai a auga in pre!ent stilul >iHubana caracteri!at printr*o $are &arieta pri&inta $aterialelor folosite.Pentru reali!area acestor stiluri scoala Ohara propune cin$eto e e aran#area s $aterialului &egetal $eto a naturala $eto a cro$atica $eto

efectului $asei $eto a co$binarii liniilor $eto a abstracta.

/etoda naturala pune accent pe repre!entarea naturii asa cu$ este ea in functie ese!on re area $inipeisa#elor fiin te$a cea $ai frec&ent intalnita.

/etoda cromatica pune accent pe efectul culorilor in repre!entarea anoti$purilor si a$inipeisa#elor.

/etoda efectului masei $i!ea!a pe efectul cantitatii in tras$iterea $esa#ului orit si propune legarea $aterialului &egetal in buchetele inainte e utili!are.

/etoda combinarii liniilor pune accent pe efectul on ulatiilor liniilor in re area$inipeisa#elor.

/etoda abstracta per$ite folosirea si altor $ateriale ecat cele &egetale cu a#utorulcarora se reali!ea!a co$binatii intre cele $ai fante!iste. Şcoala Ohara este con usa in present e cel e*al cincilea $aestro Ohara Biroohara se iile centrale ale acestei scoli sunt in 'okio si Cobe iar filialele ale acesteia seintalnesc in toata lu$ea.

12



#i".0.)tilul 1i2uka #i". 3. )tilul moribana

13



#i". $.)tilul 1i2uka

In anii =30 si in perioa a postbelica interesul in ikebana a e&enit si raspan it. Scolile ikebana s*au re eschis atragan in ce in cel $ai $ulti oa$eni toate clasele sociale. In ti$pul ocupatiei $ulte sotii e ofiteri a$ericani au in&ataaceast arta si au raspan it*o peste hotare.

$.%. Şcoala )o"etsu

Scoala Sogetsu apare spre sfarsitulanilor 1920?1925*192-@ fiininte$eiata e 'eshigahara Sofu?1900*19-9@. %ai este cunoscutasub si sub nu$ele e scoalaKactualitatii e presieiG si pro$o&ea!a o libertate $ai $are ee pri$are a celor 3 stiluri pe care le practica %oribana Aageire si>iHubana.De e e$plu ele$entele principale repre!entate e 2*3

ra$uri sunt co$pletate a esea cu #i". %.)tilul so"etsu

1"



cate 1*3 flori siM sau ele$ente ne&egetale e ase$enea scoala Sogetsu pro$o&i$ensiuni foarte iferite ale aran#a$entelor florale e la cele e nu$ai cati&a c$

cele e 3*" $ reali!ate in ra acini sau ra$uri e copac uscate cu aspect sculptural.

Scoala Sogetsu a fost initiatoarea i eii e a$plasare a aran#a$entelor florale si in al

locuri ale locuintei ecat alco&ul si a igra$ei aran#a$entelor.

In pre!ent coala Sogetsu este con usa e Biroshi 'eshigahara fiul lui Sof'eshigahara inte$eietorul scolii.

In !iua e a!i e ista 3 000 e scoliikebana in >aponia si $ii in intreaga lu$e. Au$ai scoala Ikebono are peste +0 000 e profesori in intreaga lu$e. Ikebana este

practicata e 15 $ilioane e #apone!i $a#oritatea tinere fe$ei.

Ikebana poate fi i$partita in oua stiluri

stilulmoribana cu &as plat si stilulnageire cu &a!a inalta. Scoala sogetsu foloseste oserie ekakei?$o ele@ pentru fiecare stil astfel incat fiecare incepator isi poate cre propriul aran#a$ent.

Capitolul III. Principii de baza in Ikebana

%. .Principii de baza in Ikebana

Principiile fun a$entale Ikebana au la ba!a e&i!a F$ai putin insea$na $ai$ultG. (onsi eratia cheie este folosirea a cat $ai putine ele$ente cu scopul e a creeacontururi elegante ce scot in e&i enta fru$usetea aran#a$entului.Principiile e bIkebana in ica trei linii principale pri$ara secun ara si e gra ul al treilea. Li pri$ara este a$plasata &ertical in centru grupul secun ar este inclinat in raport cu c pri$ar iar cel e al treilea este inclinat fata e centru in irectia opusa. ,ceste irecsi$boli!ea!a (erul O$enirea si Pa$antul.

15



Inalti$ea FO$uluiG repre!inta N in F(erG ?ele$entul cel $ai inalt@ iaFPa$antulG este N in lungi$ea FO$uluiG. In functie e $aterialele folosite

i$ensiunile acestea se pot $o ifica. Dupa ce s*au fi at cele trei ele$ente e ba!a a auga tulpini e flori si crengi pentru a intregi aran#a$entul. %uschi ra acini ra$

esfrun!ite frun!e cu un contur eosebit si flori toate pot fi folosite in aran#a$entIkebana.,ran#a$entul floral este intot eauna in contrast cu fun alul cu scopul ecreea un echilibru intre cele oua.

,ran#a$entul trebuie sa fie a $irat in toate unghiurile asa ar acesta trebuie fie tri i$ensional. La fel e i$portanta precu$ interesul $anifestat fata e perfectiunea liniara este si octrina naturalis$ului accentul fiin pus pe intelege

cresterii naturale a $aterialului folosit si iubirea fata e natura in toate etapele ei.Laca si natura Ikebana este asi$etric ar in echilibru. Principiul inM ang este cel

o$ina #u tapunerea constanta a puternicului si a celui slab a lu$inii si intunericului.

or$a i$perfecta neregularitatea si infatisarea si$pla sunt regulile specificeacestui tip e aran#a$ent.Ikebana presupune o selectie a florilor in asa fel incat stransi$ta se$nificatii filo!ofice. De e e$plu o planta inflorita co$plet se$nificatrecutul una inflorita oar pe #u$atate e&oca pre!entul iar bobocul se refera la &iito

%.$.Plantele specifice aranjamentelor Ikebana

In aran#a$entele e tip Ikebana se potri&esc foarte $ulte flori precu$tran afiri cri!ante$e irisi lalele floarea*soarelui gla iole $argarete crini si pai.Se pot fi a si frun!e e feriga sau ra$uri e ste#ar salcie liliac si alun. n ef

eosebit &or a&ea ra$urile inflorite e $ar sau alti po$i fructiferi.Pot fi folosite plante e otice precu$ orhi ee croton ficus frun!e e pal$ier sau gerbera.

%.%./ane4rarea plantelor

ista unele principii ele$entare ce se refera la $ane&rarea $aterialului in asafel incat sa asigure o &iata $ai in elungata aran#a$entului. lorile ar trebui taiat

1+



i$ineata e&re$e sau o ata cu lasarea serii atunci can tulpina contine cantita$a i$a e apa. I$e iat upa taiere plantele trebuie scufun ate in apa.

Inainte e fi area plantelor in suport tulpinile acestora trebuie taiate pe iagonalaun #et e apa 'otusi florile cu o tulpina foarte subtire pot fi taiate rept.

%.&.Perfectiunea lineara

,cest principiu i!&oraste in intelegerea cresterii naturale a plantelor iragostea si respectul o$ului oriental pentru natura si (reatorul ei.

Pri&in un aran#a$ent floral oriental se poate istinge o linie perfecta $ai $usau $ai putin sinuoasa asa cu$ upa o$ul oriental aceasta linie poate fi constatata cnatura. In conceptia #apone!a aceasta linie? care repre!inta e fapt silueta $aterialulu&egetal@ este pre o$inanta in fata culorii si parfu$ului si ea trebuie pusa in &aloararan#a$entele florale. Prin transpunerea acestei linii e istente si pre o$inante in natura inaran#a$entele florale o$ul oriental oreste sa isi e pri$e recunostinta fata e creatoru

si orinta sa e a se integra in or inea si ar$onia creata e acesta.perfectiunea lineae istenta in natura se re a cel $ai a esea in ca rul aran#a$entelor florale cu a#utra$urilor cu for$e eosebite $ai $ult sau $ai putin torsionte infrun!irea sau

esfrun!irea in raport cu se!onul in care ne afla$.

%.'.Triun"hiul Cer 5-m6Pamant

'riunghiul (er*O$*Pa$ant reflecta in $o ul cel $ai puternic si$bolis$ularan#a$entelor florale orientale constiinta o$ului oriental asupra locului care ii re&in ca rul or inii stabilite e (reator* si anu$e faptul ca a fost ase!at e (reator intre(er si Pa$ant ca cea $ai i$portanta creatie a Sa. Practic aceste 3 ele$ente suntele$entele cheie ale ni&ersului. ,cest triunghi este i$aginar si ei se re a cu a#utorul a 3 ele$ente care pornesc

in acelasi loc iecare intre ele a&an lungi$i po!itii si enu$iri specifice.

1-



Dispunerea celor 3 e$e$ente pornin in acelasi punct e la ba!a sugerea!a unitateaintre (reator si creatie iar $ari$ea acestora sugerea!a or inea ierahica in care acestea

au (reatorul* O$ul*Pa$antul.%aterialul &egetal folosit pentru si$boli!area celor 3ele$ente poate fi repre!entat fie nu$ai e ra$uri cu contur eosebit fie e ra$uri

asociate cu flori respectan $ari$ea $o ul e ispunere si i$portanta fiecaruele$ent in ca rul aran#a$entului. le$entul cel $ai lung si$boli!an (erul poarta nu$ele e SBIA si repre!inta paractic ele$entul la care se raportea!a toate celelalte ele$ente asa intregiico$po!itii. l este repre!entat cel $ai a esea e o ra$ura cu contur eosebit si s

i$ensionea!a in $a#oritatea stilurilor la lungi$ea e o ata si #u$atate in inalti$&asului. In unele stiluri insa i$ensionarea ele$entului Shin se face in raport cu $ari$ea&asului astfel *pentru aran#a$entele reali!ate in &ase $ici ra$ura Shin are lungi$ea egala cusu$a intre inalti$ea si ia$etrul &asului *pentru aran#a$entele reali!ate in &ase $i#locii ra$ura Shin are lungi$ea egalasu$a intre inalti$ea si ia$etrul &asului in$ultita cu 1 5 *pentru aran#a$entele reali!ate in &ase $ari ra$ura Shin are lungi$ea egala cusu$a intre inalti$ea si ia$etrul &asului in$ultita cu 2 Dispunerea ele$entului Shin se face in unghiuri &ariin intre 0 si 120 gra e fata e &erticala in functie e stilul sau substilul co$po!itiei si scoala la careraporta$.(el e*al oilea ele$ent si$boli!an O$ul poarta nu$ele e SO el se

i$ensionea!a la lungi$ea e N in pri$ul ele$ent si se po!itionea!a lateral $ai $ultsau $ai putin inclinat si pornin in acelasi puct casi acesta. %ari$ea si $o ul e

ispunere al celui e*al oilea ele$ent reflecta in filo!ofia aran#a$entelor Ikebanrangul pe care o$ul il are in uni&ers respecti& aceea e ce*a $ai i$portanta creat(reatorului.(el e )al treilea ele$ent repre!entan Pa$antul si purtan nu$ele eBIC, se i$ensionea!a la lungi$ea e N in cel e*al oilea ele$ent.Se

po!itionea!a inaintea pri$elor oua ele$ente in po!itie usor pusa celui e*al oile

1/



ele$ent astfel incat sa cree!e i$presia ca porneste ca si pri$ele oua ele$ente inacelasi punct. ,cest $o e ispunere si i$ensionare a celui e*al treilea ele$entsugerea!a faptul ca pa$antul se supune atat (reatotrului cat si o$ului e care este

in isolubil legat .In functie e stil pe langa aceste 3 ele$ente obligatorii se $ai poa auga si ele$ente supli$entare care au rolul e afinisa aran#a$entul floral respectiIntr*o alta interpretare cele 3 ele$ente co$ponente ale tringhiului i$aginar pre!ent inaran#a$ente florale #apone!e pot sa si$boli!e!e trinitatea fa$iliei* tatal $a$a sicopilul.

%.(.Asimetria

In conceptia #apone!a fru$osul nu poate i isociat e asi$etrie acesta fiin pre!enta la tot pasul in natura o$ul oriental consi era si$etria o in&entie a o$ului contra ictie cu ceea ce e ista in natura si prin ur$are ea trebuie e&itata si aran#a$entele florale.,si$etria este in filo!ofia #apone!a singura in $asura sasugere!e &astitate si i&ersitatea for$elor intalnite in natura si e aceea ea repre

o sursa inepui!abila e fru$usete in ca rul aran#a$entelor florale #apone!e.

%.*.Reprezentarea scur"erii timpului si a succesiunii anotimpurilor

iecare intre aran#a$entele florale orientale trebuie sa reflecte scurgereti$pului si succesiunea anoti$purilor.De aceea aran#a$entele florale orientale trebuie ecutate oar cu flori naturale e istente in se!onul respecti& acestea sugeran

acelasi ti$p si etapele prin care trece o$ul in &iata.,stfel aran#a$entele floralee ecutate pri$a&ara si care si$boli!ea!a pri$a&ara copilaria si tineretea se reali!ea!

in ra$uri puternic torsionate cu $uguri care stau sa se esfaca sau cu frun!e proaspesfrun!ite in flori i$bobocite sau care stau sa se eschi a.

,ran#a$entele florale ececutate in se!onul e &ara si care si$boli!ea!a acestse!on si $aturitatea ca etapa in &iata o$ului se reali!ea!a in ra$uri bine infrun!ite si

flori eschise ispuse in aran#a$entele $ai bogate si $ai &ariat colorate.

19



,ran#a$entele florale care si$boli!ea!a toa$na ca anoti$p si apropierea e &arsta atreia ca etapa in &iata o$ului se reali!ea!a in ra$uri cu run!e ingalbenite sau ruginsi ra$uri cu fructe e se!on. ,ran#a$entele florale reali!ate in ti$pul iernii pentru sugerarea acestui anoti$p

si a batranetii ca etapa in &iata o$ului sunt e ecutate in ra$uri esfrun!ite puterntorsionate ra acini nu e torsionate ra$uri cu frcte uscate ar si in ra$uri cu ru&esnic &er!i acestea in ur$a si$boli!an &esnicia si ciclul continuu al &ietii.

%.+.)implitatea si modestia

Si$plitatea si $o estia reflecta caracteristici ale o$ului oriental chiar si o floaresau ra$ura foarte si$pla cu contur eosebit culesa in natura si ase!ata intr*un & pot sa a uca bucurii la fel e $ari cu$ a uc pentru occi entali florile scu$pe asa !isaristocrate.

%.0.Arta florala

,ran#a$entele florale e&in in esign*ul e interior ro$anesc ele$ente in ce in$ai utili!ate $ai cautate si $ai apreciate. fe$eriatea acestora fac ca ele sa fie cu atat$ai &aloroase si $ai rafinate. Orientalii au escoperit e $ilenii aceasta arta eosebita

espectarea cator&a principii esentiale e co$po!itie alaturi e un talent $ini$ si

e ercitiu ne pot face ?pe oricare intre noi@ creatori e co$po!itii floarale unicat.

7chilibrul este conceptul e ar$onie &i!uala care ne in uce sen!atia e confort . st&orba e o reconciliere a forQelor i$plicate 7ntr*o co$po!iQie care con uce la stabiestetica. (ele $ai $ulte co$po!itii e succes sunt cele care ating echilibrul fie elsi$etric sau asi$etric ina$ic sau static.Proportia este un concept care face referire la raportul iferitelor ele$ente intr*u

aran#a$ent floral. elaQia intre piesele florale si celelalte ele$ente estetice alese eeosebit e i$portanta. Deci proportia este un un ter$en conte tual care raportea

20



intot eauna un ele$ent la celelalte piese care crea!a co$po!itia.Ritmul unui aran#a$ent floral este linia i$aginara care G te$pori!ea!aG &olu$ulrepre!inta traseul ?repetiti& sau surprin!ator@ pe care il ur$ea!8 pri&irea intraran#a$ent floral . Pre!enQa rit$ului creea!8 pre&i!ibilitate si or ine

Accentul focali!ea!a sau 7ntrerupe. ,cesta in ica ele$entele intr*o co$po!iQie caretrebuie ? in &i!iunea artistului@ sa atraga atentia pri&itorului. De obicei e ist8 un principal si probabil accente secun are 7n iferite p8rQi ale co$po!i8nitatea este principiul e ba!8 care re!u$8 toate principiile Ji ele$entele co$po!itieiflorale. ,ceasta se refer8 la coerenQa e ansa$blu la $o ul in care piesele lucrea!7$preun8 pentru a obQine re!ultatul co$un o ar$onie a ele$entelor care co$punco$po!itia .

%. 3.Influenta 9en

Şcoala Cegon pro&enit8 in Jcoala bu ist8 Bua*Hen ? 7n sansc,&ata$saka@ a e!&oltat 7ncep:n cu sec. al EII*lea sub influenQa (haR anchine!esc ?a $e itaQiei@ ceea ce #apone!ii nu$esc filo!ofia en. Principiile aces

filosofii sunt $istica naturaleQea spontaneitatea Ji prag$atis$ul profun 7n faceleaJi principii pro$o&ate Ji e filosoful orito$o 'ashi.

ilosofia en ur$8reJte la fel ca Ji bu is$ul ilu$inarea ca scop al isciplinei $innu$it8 en satori. ilo!ofia en spune c8 nu &orbele arat8 a e&8rul ulti$ e perienQa. n #apone! 7n general &orbeJte puQin Ji $ai $ult 7Qi arat8 ca tu s8 proprii ochi. ste o tehnic8 e in icare irect8RR ce i!&or8Jte in filo!ofi

;n epoca $o ern8 s*au ra$ificat ou8 Jcoli en anu$e Jcoala in!ai Ji Jcoala SotŞcoala in!ai &i!ea!8 atingerea ilu$in8rii instantanee prin $eto e bruJte up8 lu perioa e e $e itaQie e con&orbiri for$ale 7ntre $aestru Ji iscipol nu$ite sacon&orbire 7n care i se cere s8 escrie propria &i!iune a koan*ului la care a $e itŞcoala Soto &i!ea!8 atingerea ilu$in8rii 7n $o treptat. O i$portanQ8 eosebit8 eacor at8 e a$bele Jcoli !a!en*lui a ic8 posturii e $e itaQie Ji tehnicii e respi

care preg8tesc $entalul pentru $e itaQia pe koan. (a Ji 7n octrina lui orito$o 'ashi7n filo!ofia en corpul Ji $entalul trebuie s8 se afle 7n ar$onie

21



ilosofia en nu presupune i!olarea e lu$e ca 7n ca!ul $ultor g:n itori J$oraliJti europeni ori retragerea 7n pustiu ca a Sf. ,nton ci participarea la acti&itasocial8 a co$unit8Qii la efectuarea acti&it8Qilor practice. i refu!8 caracterul $onas bu is$ului in ian sau al creJtinis$ului.

, atinge perfecQiunea 7nsea$n8 a tr8i &iaQa 7n $o spontan Ji natural. (el $ai i$portalucru practic este reg8sirea naturaleQei tr8irii. en este o sinte!8 unic8 a trei curefilosofice ) $istica bu ist8 in ian8 spontaneitatea taoist8 Ji prag$atis$ulconfucianist. ilosofia en are o influenQ8 profun 8 asupra psiho$entalului #aponPrin ur$are acti&itatea afecti&itatea cultura creati&itatea toate se 7ns #apone!i 7n aceast8 psio*filosofie. ;n ea se $anifest8 cal$ul spontanul natur$intalul luci o conJtiinQa superioar8 a co$uniunii cu creaQia sa 7n care crea

e&ine una cu creaQia sa un si$Q al atoriei Ji al onoarei us la e tre$ p:n8 la anuo$ului ca fiinQ8. , tr8i 7n sens #apone! 7nsea$n8 a e peri$enta g:n irea a tr8i &iaQa cae perienQ8 personal8 pentru a afla esenQa ei Ji toto at8 filo!ofia e istenQei. i transtotul 7n art8 Ji filo!ofie chiar Ji cele $ai banale acti&it8Qi ) gr8 ina #apone!8 ?7 principalele ele$ente ale naturii ) foc p8$:nt apa Ji aerul@ origa$i ? arta plih:rtiei colorate@ ikebana? tehnic8 artistic8 e aran#are a florilor prin care se 7$ingenios natura Ji o$ul @.

%. . Ikebana6 efemerul microcosmos

>apone!ii naturi eosebit e sensibile la $isterul Ji splen oarea florilote$pera$ente estetice prin e celenQ8 p8trunJi e respect 7n faQa naturii Ji 7n ati$p $eticuloJi au structurat legile ikebanei cea $ai efe$er8 intre artele &i!uale ar putea fi aJe!at8 un e&a 7ntre pictur8 Ji sculptur8. ,rta aran#8rii florilor t8iate 7n &7Ji are originea 7n ritualul religios e!&olt:n u*Ji apoi 7n calitate e art8 o estfilo!ofie o $oral8 Ji o tehnic8 proprie.

;n rafinata lu$e a aristocraQilor crengile e cireJ ) sakura ) aran#ate 7n &ase a&eauun loc e cinste at:t cu prile#ul iferitelor s8rb8tori religioase ori laice c:t Ji 7n &ia

fiecare !i. DelicateQea Ji efe$eritatea acestor flori care si$boli!au renaJterea era a ese pus8 7n e&i enQ8 e o &iguroas8 &eJnic &er e ra$ur8 e pin si$bol printre a&enerabilit8Qii &:rstei 7naintate Ji al fi elit8Qii con#ugale. (ele apro i$ati& 200 e

22



e cireJi cu flori e la un alb i$aculat trec:n prin gingaJul ro! Ji a#ung:n la $o&Jtiu s8 fac8 fructe. O istracQie specific8 ?anunQat8 la ra io Ji t& in $artie p:n8 7c:n copacii in insulele nor ice se tre!esc up8 so$nul $ai lung al iernii@ esa $irarea florilor e cireJi bun prile# e pli$b8ri prin parcuri pelerina#e la te$poricu$ prile# e contopire cu natura.

Obiceiul ofran ei florale )kuge ) const:n intr*o plant8 &eJnic &er e cesi$boli!ea!8 perpetuitatea &ieQii ) co$binat cu gustul aristocraQiei pentru ecorul floau us 7n ti$p la constituirea ikebanei. ;n Aihon Shoki cea $ai &eche cron #apone!8 se relatea!8 espre obiceiul shintoist e a i se oferi flori lui I!ana$i pentru consola sufletul up8 $oartea sur&enit8 7n ur$a naJterii !eului focului. O ata c p8trun erea bu his$ului 7n >aponia e&eni$ent petrecut 7n secolul 4I obicofran ei florale )bukka ) e&ine foarte r8sp:n it. Se foloseJte 7n special lotusul floareoficial8 a bu his$ului grea e si$boluri floare ce 7nfig:n u*Ji r8 8cina 7n f$:l str8bate lu$ea ac&atic8 Ji se ri ic8 7n aer pentru a ului cu splen oarea sa i$aculatoate cele trei lu$i subtile ?a e$onilor a oa$enilor Ji a !eilor@ pentru care lu$il$ateriale stau $8rturie. lorile 7n nu$8r e trei 7n iferite for$e ale e istenQei lorla boboc la floare 7nflorit8 erau aJe!ate &ertical 7n &ase e bron!. ;n secolul Esecta bu hist8 >o o a e&enit cea $ai influent8 ofran a floral8 a c8p8tat

i$ensiune ecorati&8. (onfor$ cre inQei >o o Para isul loc al perfectei fericirconsi erat ca fiin plin e flori.

O pictur8 e epoc8 celebra K Sho#uraigoG 7nf8QiJa!8 o ofran 8 floral8 infrun!e e lotus aJe!ate 7ntr*un &as. La 'e$plul Canshin#i e ist8 un &as e bron! cuflore un boboc Ji o frun!8 e lotus at:n in eceniul 3 al secolului EI4Pri$a $enQiune p8strat8 a unui aran#a$ent a fost conse$nat8 7n #urnalul unui pre bu hist e rang 7nalt Senkei Ikenob care a aran#at pe 25 februarie 1"+2 $ai $

u!ini e ra$uri 7ntr*un &as e aur.

;n perioa a %uro$achi ?secolul EI4 )E4I@ 7n locuinQele sa$urailor e ista ca$er8 e stu iu care inclu eaoshi-ita o sc:n ur8 lung8 plasat8 7n faQa unui perete pcare at:rna o pictur8 repre!ent:n u*l pe 6u ha. Peoshi-ita era plasat8 o ecoraQiesi$etric8 in 5 ele$ente ? ou8 &ase cu flori ou8 suporturi e lu$:n8ri Ji &ase penars $ires$e@care 7n ti$p a e&enit asi$etric8 Ji a fost re us8 la tei ele$entmitsugusoku for$at8 in ofran a floral8 la st:nga un &as care ser&ea la ar erea t8$7n centru Ji la reapta un suport pentru o lu$:nare. Din oshi*ita s*a e!&oltat tokono$altarul*niJ8 caracteristic caselor tra iQionale #apone!e iar ofran a floral8 cu ti$

at naJtere pri$ului stil e ikebana nu$it tatebana 7n care c:te&a flori erau aJe!at&ertical. epre!entarea lui 6u ha a fost 7nlocuit8 cu o pictur8 sau o caligrafie ar$onie cu anoti$pul sau celebr:n o s8rb8toare un e&eni$ent anu$e.

23



,cu$ apar Ji pri$ele tratate secrete. Cao*irai*no*Ca ensho f8c:n parte incolecQia fa$iliei Ikenob este cel $ai &echi $anuscris espre ikebana at:n in 1"Sulul conQine escrierea a "0 e aran#a$ente. r$8torul ca &echi$e este Sen ensho care s*a p8strat o copie atat8 153+ Ji conQin:n 7nse$n8rile $aestrului Sen#i Ikenose spune c8 7naintea sa $anuscrisul original a trecut prin $:na a - generaQii e $aeJt7ncep:n cu u*a$i ?1""5@.

Pri$ul pas 7n cristali!area ikebanei ca art8 in isolubil legat8 e 7nQelegefilosofic8 a fost f8cut spre sf:rJitul secolului E4 c:n s*a cristali!at rikka ?flori rept&erticale@. ,ran#a$entul era co$pus intr*un nu$8r e - ?9 7n secolul E4II@ liniinu$e Ji funcQii si$bolice efinin un set e &irtuQi c8rora le corespun anu$ite fogeografice cu$ ar fi $untele pentru linia cea $ai 7nalt8 ce repre!enta cerulMa e&8rsinceritatea Ji pentru care se folosea o ra$ur8 &eJnic &er e precu$ pinul scrHpto$eria care nu se ofileJte nu $oare e&i enQiin caracterul neschi$b8ta e&8rului. (ea $ai #oas8 linie repre!enta o$ul era co$pus8 in $ai $ulte floriaJe!ate cu faQa la pri&itor Ji 7n eplinea funcQia e ar$oni!are a tuturor celorlalte

iin &orba e un aran#a$ent fastuos 7nalt se foloseau &ase preQioase a e bron!.

;n tratatul secret Senn *ku en ?15"2@ aparQin:n fa$iliei Ikenob $aestrul Seafir$8 c8 rikka este arta e a recrea peisa#e &aste cu $unQi Ji r:uri pun:n 7ntr*un c:te&a ra$uri. ;n cre inQa sa o$ul poate nu oar s8)Ji 7$bog8Qeasc8 $intea pri&

plantele Ji schi$barea anoti$purilor ci poate g8si Ji cheia ilu$in8rii spirituale. Sub influenQa bu his$ului !en Ji 7n contrast cu for$alis$ul Ji co$ple itateacerute e rikka 7n secolul E4 s*a e!&oltat un aran#a$ent estinat cere$oniei ceaiu ) chabana si$plu aproape f8r8 reguli const:n a esea intr*o singur8 floare pus8un &as e ba$bus sau e cera$ic8. Din aceste ou8 aran#a$ente 7n secolul E4II

e!&olt8 seika ?sh ka 7n Jcoala Ikenobo@ ce se tra uce prin flori &ii. ,cest aran#se efineJte prin trei linii principale care str8bat 7$preun8 faQa apei ) $i!ugiTa rikka Ji ur$ea!8 un set $ai puQin &ast e reguli precise.

;n aceeaJi perioa 8 pornin tot e lachabana incepe s8 se 7nfiripe nageire oco$po!iQie infor$al8 ) tra ucerea este gr8itoare U a puneMa!&:rli 7n ) ghi atrespectarea liniilor naturale ale plantelor. ,ran#a$entele se fac 7n &ase nepretenQioasesunt co$puse iniQial in ou8 linii principale apoi in trei.

(ele trei linii principale stabilite 7n secolul EIE Ji anu$e cerul*p8$:ntul*o$ulr8$:n Ji acu$ efinitorii pentru aran#a$entele ikebana. Din ulti$ile ecenii ale

secolului EIE o ata cu p8trun erea unor flori europene Ji a curentele culturale &og8 ikebana a suferit un intens proces e laici!are.

2"



;nainte e sf:rJitul secolului EIE-hara 8nshin a stabilit regulile $oribanei ?flori7ngr8$8 ite@ co$po!iQie care $i!a pe un ele$ent nou $asa floral8 folosin &aseJi puQin a :nci. (u a#utorul ken!an*ului ?suport cu Qepi $etalici@ se obQineau7nclin8rile orite ale iferitelor ra$uri frun!e Ji flori printre care au p8truns Ji no&enitele flori occi entale ca laleaua garoafa $argareta etc.

De la abor area subiecti&8 plin8 e respect faQ8 e personalitatea floriKe&oluea!8G c8tre $anipularea florilor consi erate oar obiecte ecorati&e care s

ecupa capsa J.a.$. .egulile stricte Ji respectarea naturii Ji*au pier ut prestigiul Ji au ap8rut noi stiluri

aran#a$ente e a&angar 8 ) #iHu*bana !enei )bana ) care foloseau 7n plus r8 8legu$e Ji fructe cu &alori ecorati&e pene ele$ente in plastic $etal pietre Ji isuporturi necon&enQionale pentru a construi un soi e sculpturi abstracte $ai $ult $ai puQin florale.Locul aran#a$entelor florale a $igrat in te$ple 7n castelele nobililor apoi s

e$ocrati!at acu$ in&a :n spaQii $ai puQin propice ca buc8t8ria sau ca$era e bai

%esa#ul filosofic al ikebanei clasice este acela al unit8Qii lu$ii create ?concreti prin i!bucnirea tuturor tulpinilor intr*un singur punct Ji for$area unei singure linii po porQiune e circa 5*10 centi$etri sche$8 pre!ent8 7n rikka Ji sh ka@ o$in:nar$onie asupra 7ntregului uni&ers.

;n ikebana ar$onia ) Ta ) este stabilit8 e reguli pri&itoare la relaQiile intcele trei linii principale repre!ent:n triunghiulcer*p8$:nt*o$ acesta in ur$8 fiin conJtiinQa care oglin eJte e istenQa lor 7n fiinJi 7n rostul s8u e liant al lor ce 7$plineJte legile cerului pe p8$:nt. it$ul i!&or:t iraportul intre proporQiile acestora poate fi si$plu e pri$at prin -*5*3. ,r$onia Jiechilibrul sunt categoriile estetice ce efinesc Ji relaQia intre liniile principale Ji cau iliare prin reguli ce stabilesc proporQiile ele$entelor florale 7n funcQie e cele&asului folosit 7nclinarea culorile Ji for$ele florilor Ji ra$urilor apoi aJe!aaran#a$entului 7ntr*un loc cu o anu$e lu$in8 la o 7n8lQi$e Ji 7ntr*o po!iQie ca pun8 cel $ai bine 7n personalitatea Ji $esa#ul s8u.

,lte reguli e ba!8 ale unui aran#a$ent ikebana sunt asi$etria ?contrararan#a$entelor occi entale ce se construiesc si$etric 7n #urul centrului@ Ji pre o$inaliniei asupra culorii spre eosebire e cele fa$iliare nou8 7n care pre o$in8 $afloral8 care u$ple tot spaQiul e clu!:n cu an ietate orice gol interpret:n u*l$ult sau $ai puQin conJtient ca pe o ne orit8 s8r8cie. Linia e&i enQia!8 ki*ul?cchine!8 te$en bu hist tra us prin energie respiraQie spirit@ care per$ite 7nfspaQiului &i intre linii ) $a?ori ki an Kprea profun pentru a putea fi e pri$at&orbeG@. elaQia care pune 7n &aloare &i ul 7n efa&oarea plinului spiritul nueste efinitorie pentru ikebana ca Ji pentru alte arte #apone!e grupate sub nu$ele

25



furHu no asobi U istracQii elegante cuprin!:n creJterea arborilor pitici ) bonaran#area peisa#elor $iniaturale 7n cupe ) saikei arta gr8 inilor Ji cere$onia ceaiu'oate acestea constituie *uri U c8i c8tre absolut Ji si$ultan c8tre sine. ,fir$aQia e

eplin &alabil8 Ji pentru celelalte *uri in o$eniul artistic ?arta caligrafiei pietc.@ ori in alte o$enii ?artele $arQiale $e icina…@.

;n afara acestor 3 reguli pri&in spaQiul unui aran#a$ent ikebana e ist8 referitoare la ti$p care se e pri$8 pe 3 ni&ele. PercepQia i$e iat8 a efe$erit8Qiatare atorat8 scurti$ii &ieQii florii se i$pune pri$a. fe$eritatea ca $8rturie a treceti$pului se cere e pri$at8 prin pre!enQa si$ultan8 7n aran#a$ent a celor 3 sta ii a&ieQii florale boboc si$boli!:n &iitorul flore eschis8 pre!entul trecuturepre!entat prin se$nele ofilirii sau prin ra$uri care Ji*au pier ut frun!ele. ,poi se cererepre!entarea si$bolic8 a anoti$pului prin plantele in perioa a Ji !ona respecti&8 cJi prin sugerarea unor senti$ente asociate se!onului 7n $o firesc. Pri$8&araaran#a$entul &a fi plin e &italitate &esel iar florile $ici abia 7$bobocite ti pre o$ine ca Ji culoarea &er e. 4ara aran#a$entul e ult8 plenitu inea naturii flori eschise 7ns8 culorile preferate ar putea s8 fie reci ca s8 co$pense!e c8l urafar8. ,ran#a$ente Kr8coroaseG cu flori $o& albastre sau galben citron puse 7n co7$pletite in ba$bus ori r8chit8 sunt bine&enite. ,ran#a$entele e toa$n8 e pri$8 patetis$ul hotarului intre 7$plinire Ji &eJte#ire.

egretul Ji nostalgia pot fi 7nf8QiJate printr*un aran#a$ent Ks8racG cu flori r8

crengi Ji frun!e care 7ncep s8 se &eJte#easc8.So$nolenQa Ji inacti&itatea naturii care se retrage iarna 7n r8 8cini spre a st:nge pu pentru renaJterea ce ur$ea!8 este pus8 7n e&i enQ8 prin &iguroase ra$uri f8r8 frun!era$uri &eJnic &er!i. Pinul Ji cri!ante$ele re&en ic8 un rol i$portant aceast8 fericco$binaQie fiin alegerea clasic8 e ,nul Aou. ;n se!onul rece culorile florilor ) roJugalben portocaliu ) 7nc8l!esc 7nc8perea Ji sufletul pri&itorilor. Prin respecta preceptelor legate e ti$p ikebana ne face p8rtaJi la transfor$8rile per$anente alnaturii &egetale bucur:n u*ne Kaici Ji acu$G 7$preun8 cu plantele c:n plou8 s

7ntrist:n u*ne c:n e furtun8 particip:n e$patic la &iaQa Ji $oartea florilor e&$ai conJtienQi e efe$eritatea con iQiei u$ane Ji $ai ispuJi s8 ne*o asu$8$ ba chis8 accept8$ $oartea ca f8c:n parte in &iaQ8.

n aran#a$ent ase$enea fiec8rei plante Ji fiec8rei fiinQe are o parte po!itisolar8 lu$inoas8 ina$ic8 ) Ho ?echi&alentul #apone! al lui Hang@ Ji una neglunar8 7ntunecat8 pasi&8 ) in. ,cestea sunt e&i ente $ai ales in KfaQaG plantei7ntoars8 c8tre soare ) Ji KspateleG ei.

Pre!enQa 7n aran#a$ente a tuturor celor 5 ele$ente ce alc8tuiesc uni&ersul ) le$?plante@ $etal ?ken!an suportul pentru flori@ ap8 p8$:nt ?&ase@ foc ?spirial celui care o aran#ea!8 Ji al pri&itorului@ ) precu$ Ji a regulilor care creea!8 ar$on

2+



Ji echilibrul 7ntre ele face ca ikebana s8 fie cu a e&8rat un $icrocos$os ofran 8 flocare*Ji aJteapt8 !eul.(ufun area 7n sine Ji atingerea p8cii interioare prece actul creaQiei fiin Ji r8spfinal8 c:n aran#a$entul ter$inat se supune conte$pl8rii.

De$ersul autentic creator al ikebanistului se asea$8n8 cu e$ersul interior alsculptorului care pri&in o bucat8 e #a nu cu si$Qul grosolan al &8!ului csubtil &e e for$a ascuns8 7n8untru Ji o a#ut8 s8 ias8 la lu$in8. ;n bonsai se inter&infoarfeca abia up8 ce se intuieJte for$a c8tre care cop8celul ar &rea s8 e&olue,ceast8 stare e eschi ere caracteri!at8 prin respectul atorat unei fiinQe Ji printr*anu$e aban on per$ite ochiului sensibil Ji e ucat al ikebanistului s8 perceap8 o ra$urti$i 8 sau o inflorescenQ8 g8l8gioas8 orgoliul strelit!iei reginae ori nai&it$argaretei. %ai eparte ac8 are puterea Ji $o estia e a continua ialogul cu spirit$intea Ji sufletul florii &oinQa ei 7l &a c8l8u!i spre alegerea co$binaQiilor i eale c pun8 7n &aloare contrastul si$ilitu inea re&erberaQiile liniilor for$elor culoril7nf8ptuiasc8 un aran#a$ent &iu. ,tunci e$oQionat &a &ibra la pri$ele ra!e calsoarelui gust:n bucuria 7n$uguririi intr*un aran#a$ent e pri$8&ar8 Ji 7ntristarese$nat cu pri&irea 7n reptat8 spre 7n8untru &a purta po&ara esfrun!irii iaran#a$ent e toa$n8. ,tunci toate regulile stu iate cu neliniJte Ji ar oare ani lung&or fi fost e $ult uitate.

Capitolul IV.Tehnici si metode de aranjare a florilor

&. .#rumusetea de zi cu zi prin aranjamentele Ikebana

(ultul pentru fru$os a fost e*a lungul secolelor o parte integranta a spiritualitati #apone!e. Si$tul estetic al #apone!ilor s*a a aptat intot eauna progresului o$enirii.

Ikebana repre!inta arta e aran#are a florilor in &ase. >apone!ii o consi eraa e&arata e presie a &italitatii o arta ce e pri$a $ereu co$petitia intre &iata$oarte. Ikebana este o placere ce e pri$a pacea sufleteasca si echilibrul intre o$ sinatura. Incarcata e si$boluri aceasta arta a aparut in secolul 4I aran#a$entele florerau estinate a$ena#arii te$plelor bu iste. In ti$p Ikebana a inceput sa faca parte &iata e !i cu !i a acestor oa$eni aran#a$entele florale bucuran u*se e acelasi respca si 6u ha.

n e e$plu foarte eloc&ent al orintei e echilibru intre o$ si natura il repre!intsa$uraii. Oa$eni puternici si cu principii soli e ra!boinici si con ucatori acest practicau ikebana pentru a*si intregi spiritualitatea si a cauta $ereu starea aceea speciace ii facea sa se si$ta strans legati e natura incon#uratoare nu nu$ai prin actiunile !i cu !i. ,cestia gaseau o $are satisfactie si pace sufleteasca pri&in o floare $o esta

2-



ase!ata intr*un &as la fel e $o est si i$binau &iata tu$ultoasa cu linistea $e itati&oferita e reali!area si conte$plarea acestor aran#a$ente florale.

nul intre principile e ba!a ale unui aran#a$ent ikebana consta in faptul ca el ntrebuie sa copie!e natura el trebuie sa o corecte!e prin ase!area plantelor intr*un $ofoarte si$plu utili!an tulpini ra$uri esfrun!ite si frun!e cu un contur eosebit,r$onia si si$plitatea acestor aran#a$ente florale si*au gasit locul in spatiile a$ena#ate pentru a locui sau acolo un e $unci$.

n aran#a$ent ikebana ease$enea trebuie sa sugere!e trecerea ti$pului pe langacele trei co$ponente cerul pa$antul si o$ul. iecare perioa a e ti$p esterepre!entata cu florile specifice reali!an astfel o $ica po&este a trecutului pre!entusi sperantei in &iitor.

Ikebana este arta e a a uce &iata &egetala la i$ensiunile unei incaperi sau a u&as prin si$plitate si fru$os. Intentia este e a transpune plantele intr*o noua &iatarecreerea uni&ersului lor natural.

&.$.)peciile floricole: arboricole si simbolistica lor in aranjamentele

orientale ,rta tra iț ional8 #apone!8 reuș eș te s8 i$presione!e prin si$plitate echilibruș iar$onie. In iferent c8 &orbi$ e origa$i ikebana arta culinar8 cere$onia ceaiului arhitectura $ult prea renu$it8 7n 7ntreaga lu$e principiile cu care sunte$ noi obiș nuiț i p8lesc 7n faț a rigorii culturii #apone!e.

ist8 si$boluri in ispensabile 7n &iața #apone!ilor care fascinea!8 prin putereacu care reuș esc s8 trans$it8 esenț ialul. nul intre aceste si$boluri este Ikebana ) artaaran#a$entelor florale 7n stil #apone!. Ikebana repre!int8 pentru niponi o for$8 tra iț ional8 e art8 care respect8 cusfinț enie principii precu$ si$plitate eleganQ8 echilibru ar$onie lipsa e cesuasi$etrie.

Istoria aran#a$entelor Ikebana este foarte &eche. Deș i iniț ial aceste si$boluri eraufolosite oar la ecorarea te$plelor bu iste in >aponia 7ncep:n cu sec. al E4*$a#oritatea caselor inclu un $ic alco& estinat e punerii $inunatelor aran#a$ente.

Principiul esenț ial 7n reali!area unui aran#a$ent este asi$etria. or$a i$perfect8 aflorilor neregularitatea Ji aspectul s8rac ar elicat repre!int8 reguli care fac parte procesul e creaQie.

2/

http://www.zoom-biz.ro/produs/buchete-ikebana_333-2748

http://www.zoom-biz.ro/produs/buchete-ikebana_333-2748



La fel e i$portant8 este pre!enț a si$bolului trecerii ti$pului. Pentru aceasta se

folosesc iferite ele$ente ra$urileș i frun!ele uscate si$boli!ea!8 trecutul pre!entuleste re at e frun!ele &er!iș i florile 7ntre eschise iar bobocii e floare repre!int8&iitorul.

6og8Qia aran#a$entului &aria!8 Ji ea 7n funcQie e anoti$p. Dac8 pri$8&ara Ji aran#a$entul este bogat iarna el &a fi $ai s8rac Ji f8r8 str8lucire.

Plantele tra iț ionale 7nIkebana sunt ra$urile 7nflorite

e cireJ prun sau $8rtran afirii lalelele criniiorhi eele cri!ante$ele ba$busul narcisele ra$urile

e ferig8 alun sau salcie.

'ehnica e po!iQionare aflorilor sau alegerea &aselorconstituie ele$ente carecontribuie la transfor$areaaran#a$entului 7ntr*o $ic8 parte in natur8. ist8 2tipuri e &ase folosite 7n arta #apone!8 #oase Ji 7nalte 7nfuncQie e i$ensiunea plantelor.

(ele #oase plate Ji puQina :nci pun 7n e&i enQ8fru$useQea tulpinilor folosinstilul 7nclinat pe c:n &asele7nalte Ji subQiri e ecutate fie

in 7$pletitur8 e ba$bus fie

in cera$ic8 atrag atenQiaasupra florilor.

,ran#a$entul reali!at nu7nsea$n8 o si$pl8 aș e!are aflorilor ci transpunerea naturii #i". &. Aranjament floral 7n acel &as. Iar leg8tura intre o$ș i natur8 este re at8 e cele trei linii caresi$boli!ea!8 cerul p8$:ntulș i o$ul.

Practicarea cu succes a acestei arte necesit8 ani buni e stu iu aJa ar nu oric poate reali!a un aran#a$ent Ikebana 7n propria cas8. (hiar ac8 Ikebana trans$ite i plin ar$onie Ji echilibru.

29



Ikebana este cel $ai iubitș i u!itat tip e aran#a$ent floral folosit 7n 7ntreaga

lu$e ep8ș in e $ult8 &re$e graniț ele >aponiei. ,cest stil e aran#a$ent floral areuș it s8 influente!e benefic 7ntr*o oarecare $8sur8 $o$ente 7n art8ș i cultur8ri ic:n u*se la rang e $8iestrie. ,cest $o e ispunere per$ite 7$binarea 7n $ofericit a tuturor ele$entelor naturii ?&egetaț ie piatr8 le$n ap8@ 7$preun8 cu ele$ent$o erne ?sticl8 $etal@ per$iț :n artistului s8 reali!e!e aran#a$ente eosebitea uc:n 7n faț a pri&itorului o parte e peisa# sau e natur8. Pentru aran#a$entele Ikebana se folosesc iferite tipuri e flori ?tran afiri ircri!ante$e floarea*soarelui lalele gla iole crini flori e pai $argarete@ fruferiga si ra$uri e ste#ar alun salcie liliac ra$uri inflorite e po$i fructiferi ?cires si altele@ precu$ si plante e otice ?gerbera orhi ee anthuriu$ croton ficu

e bro$elii si frun!e e [email protected] ele$ent folosit in aran#a$ent fie ca e &orba e flori sau crengut

si$boli!ea!a ce&a spre e e$plu ra$urile e pin si$boli!ea!a pietrele si rocile iacri!ante$a alba si$boli!ea!a o apa curgatoare. De ase$enea poti folosi frun!e e feriga si ra$uri e ste#ar alun salcie liliac

De $are efect sunt ra$urelele inflorite e $ar e cires sau alti po$i fructiferi. ,laturie acestea poti folosi si plante e otice precu$ gerbera i&erse specii e orhi

anthuriu$ croton ficus flori e bro$elii si frun!e e pal$ier.

* IriJii albaJtri si$boli!ea!8 cura#ul b8rb8tesc* a$urile e pin se$nific8 t8ria caracterului u$an* 6a$busul in ic8 puterea Ji re!istenQa* (rinul este si$bolul fru$useQii fe$inine* Pri$8&ara sunt preferate florile e cireJ piersic sau gutui* 4ara se folosesc flori e c:$p Ji ierburi ecorati&e* 'oa$na aran#a$entele constau 7n arbuJti cu flori &iu colorate precu$ arQarul* Iarna pre o$in8 ba$busul tran afirul Ji ca$eliile.

30

http://emigrantul.ro/

http://emigrantul.ro/



&.%.Vasele

4asul constituie o parte i$portanta a aran#a$entului si trebuie ales cu atentie. Infunctie e i$ensiunile plantelor si ra$urilor folosite &asele pot fi inalte si subtiscurte cu gura larga sau ingusta ori largi si #oase ase$enea unui ba!in. le pot fisticla cera$ica $etal le$n sau piatra si pot a&ea i&erse culori.

(u putina i$aginatie un obiect consi erat inutil poate e&eni un &as potri& pentru un aran#a$ent Ikebana ?o cutie e tabla un cos e nuiele un ciubar un po

in le$n sau o piatra@. Pentru ca tulpinile sa nu se rasfire ele se fi ea!a pe suportInitial acestea au fost confectionate in paie e ore! legate in $anun*chiuri. (el $cunoscut suport este ken!an*ul. l se asea$ana cu o perie si este confectionat in $eta$ai rar in plastic sau le$n.

Di$ensiunea lui poate &aria in functie e $ari$ea aran#a$entului. Inaran#a$entele $o erne care folosesc &ase inalte sunt intalnite suport

necon&entionale. ,stfel o $atura o i$pletitura e nuiele sau bucati in fier in oitlegate intre ele cu sar$a pot a#uta la sustinerea aran#a$entului. Pentru taierea plantefoloseste o foarfeca e gra ina bine ascutita.

%ateriale au iliare utili!ate pentru reali!area aran#a$entlor florale

31



&.&. )uporti de fi;are

<uretele de fi;are ?buretele floral@este $aterialul cel $ai folosit pentru fi area $aterialului &egetal 7n aran#a$entel

florale occi entalereali!ate 7n &ase. l se obQine prin topirea $aselor plastisub for$aunei spu$e poroase care la r8cire se soli ific8 Ji se 7nt:lneJte sub for$8 parale l ip ipe cub t runchi e con sfer8 enu$ir i le co$erciale cele cunoscute fiin Oasis oa$ lorasoilPiaflor .

i area buretelui 7n &asul 7ncare se &a reali!aaran#a$entul floralse faceastfel 7nc:t s8 ep8Jeasc8cu 2 5)5 c$ $argineasuperioar8 a&asului.O alt8&ariant8 e utili!are a buretelui floral const8 7nfi area lui peun suport in$aterial plastic inspecial pentru buchetele

e $ireas8 cunoscut subenu$irea co$ercial8 e

$icrofon 7n acest fel seasigur8o $ai $are

urabilitate a buchetului eoarece este posibil8 o po!iQionare$ult $ai &ariat8 $aterialului &egetal 7n ca rul buchetului.6uretele floral $ai este 7nt:lnit ca $aterial fi are Ji la alte tipuri e aran#a$ente florale precu$ cocar ele pentru nunaran#a$entele pentru $aJinile e nunt8 #i". '. Aranjament floral cu crin si artar globurile Ji buchetele suspen ate Jiaran#a$entele funerare Ji co$e$orati&e.6ila e $uJchi &egetal

32



se real i!ea!8 in $uJchi e)pa"hnumu$e!it care se $o elea!8 7n for$8 globuloas8 7ncon#ur:n u*se cu o plas8 s:r$8 abit! subQire. ,stfel preg8tit8 bila e $uJchi se fi ea!8 pe fun ul &asului pr pliere sau prin prin ere pe o plac8 e le$n cua#utorul cuielor . %aterialul &egetal 7nfige 7n po!iQia ori t8 printreochiurile plasei e s:r$8. 6ila e plas8 e s:r$8se reali!ea!8 in plas8 abit! subQire carese $o elea!8 7n for$8 globuloas8 Ji fi ea!8 7n interiorul &asului prinaceleaJi proce ee ca Ji bila e $uJchi &egetal. PietriJulare rol at:t 7n fi area $aterialului &egetal c:t Ji 7n i$pri$areaunei greut8Qi $ai $ar&asului Ji 7ntregului aran#a$ent floral. Pentru&asele transparente este e prefes8 se utili!e!e pietriJul colorat carei$pri$:n co$po!iQiei un aspect eosebit.,u rolu l 7n pr i$u l r :n e a pro te#a a ran#a$entele f lora le 7n t i $ p ut r a n s p o r t u l u i . l e p o t s p o r i 7 n s 8 e f e c t u l e c o r a t i &a l aran#a$entului floralca! 7n care nu $ai estenecesar8 7n ep8rtarealor.(ele $ai cunoscute$ateriale e a$bala# suntcelofanul h:rtia

e$8tase cutiile ecarton plasele in fibre plastice folia ealu$iniu.Pe l :ng8accesoriile careconstituie parteintegrant8 aaran#a$entelor fl o r a le s e $ a i c u n o s c J ia c c e s o r i i c a r e o a rs e r & e s c l areali!areaacestora ca

e e e$plu foarfeci bisturie cuQite sau bricege #i". (. <urete floral si shipo c8!i g8leQiJi alQi recipienQi pentru ap8 s:r$e sfori rafie pul&eri!atoareuri ciocane cleJti perforatoare capsatoare agrafe ace cu g8$8lie capse cle$a e!i&e lipici pistoale e lipit.Accesoriile

33



utili!ate 7n reali!area aran#a$entelor florale sunt repre!entate e $aterialeleecorati&e Ji $aterialele e fi are ele fiin specifice oar anu$itor tipuri

aran#a$ente florale incare fac parte integrant8. %aterialele ecorati&esunt repre!entate e panglici Jnururi lu$:n8ri figurine pietricele $8rgele hcreponat8 tul folie e celofan sau alu$iniu plasa e Hut8 plasa e ss:r$e nuiele. /aterialele de fi;areau rolul e a per$ite fi area $aterialului&egetal Ji ele sunt specificearan#a$entelor florale reali!ate 7n&ase.(ele $ai cunoscute $ateriale e fi are sunken!anul shippo*ul Ji p:rghiile in le$n 7n ca!ul aran#a$entelor florale orientale

eburetele floral bila e $uJchi &egetal bila e plas8 e s:r$8 Ji pietriJulca!ul aran#a$entelor florale occi entale.

/aterialele de ambalajau rolul 7n pri$ul r:n e a prote#aaran#a$entele florale 7n ti$ptransportului. le pot spori 7ns8efectul ecorati& al aran#a$entului floral ca! 7n cnu $ai estenecesar8 7n ep8rtarea lor.(ele $ai cunoscute $ateriale e a$bala# suntcelofanul h:rtia e$8tase cutiile e carton plasele in fibre plasticfo li a e alu$iniu. Pe l:ng8 accesoriile care constituie parte integrant8aaran #a$en tel or f lora le s e $a i cu nos c Ji acces or ii c are oar ser&esc lareali!area acestora.

*textile =in bu$bac $atase sintetice ca fun al al ecorului i$braca &asele florartificiale in $atase e bun gust panglici snururi sfoara ata.*minerale pietricele pt u$plerea &aselor sau acoperirea pa$antului in ghi&ece

***pietre e rau pt. ecor e terior***nisip scoici $elci pt ecor e &ara la $are sau in restaurante pescarestidecor natural $uschi coa#a e copac licheni conuri feriga tartacute papura pt ecor rustic *elemente traditionale linguri&ase e le$n lut onite ciubere piei e oaie ra!boi etesut fuioare e lana f pan!a e sac costu$e populare.* suporturi pentru flori :***naturale $uschi roci calcaroase nisip u$e pa$ant argilos gratare e rachitau$brare e sipci e le$n

***artficiale bureti $inerali pasta pentru a$estec cu apa pentru fi area florilor***>enzan ?ace fi ate in plu$b sau plastic@ cornete gaurite pentru fi& area pe &erti&a!e e cristal lut sticla $etal potelan cera$ica sfesnice.

3"



Capitolul V. Aranjamente florale orientale Rikka

'. .)curt istoric

Principalele etape parcurse e aran#a$entele florale Ikebana e*a lungul istorisi care s*au concreti!at in stiluri consecrate sunt*aran#a$entele ikka*aran#a$entele (habana*aran#a$ente Aageire*aran#a$ente Shoka*aran#a$entele %oribana*aran#a$ente Beika

*aran#a$ente >#iHubanaIkebana este una intre artele #apone!e cu o larga popularitate in afara >aponie'er$enul e ikebana are in co$punere &erbul ikeru Ka traiG si bana&arianta sonori!ata a cu&antului hana care insea$na KfloareG este re ata astfel esacestei arte si anu$e prelungirea &ietii florilor intr*un aran#a$ent ce scoate in e&ifru$usetea naturii si$boli!an efe$erul si renasterea. Ikebana $ai este cunoscuta sisub nu$ele e ka sau Kcalea florilorG.

Ikebana nu este un si$plu aran#a$ent floral cu rol pur ecorati& in constructia carugu&ernea!a oar principii estetice. (a si in artele $artiale e ista principii ce treburespectate cu strictete astfel ca asta!i sunt peste trei $ii e scoli e ikebana oar >aponia fara a le inclu e aici si pe cele in afara un e sunt instruiti atat barbati cfe$ei contrar i eii ca aceasta practica ar fi re!er&ata strict fe$eilor. De fapt abia secolul al EIE*lea aceasta practica a e&enit accesibila fe$eilor pana in acel $o$enfiin chiar un obicei agreat e sa$urai pentru petrecerea ti$pului liber.Originile sale $erg in ti$p pana in secolul al 4I*lea can calugarii bu isti ofereau int

un ritual inchinat $ortilor ofran e sub for$a e aran#a$ente e flori la acel ti$p n prea co$plicate si fara a se tine cont e anu$ite principii. ,tunci atat florile cat sira$urile folosite in aran#a$ent erau in po!itie &erticala in reptate spre cer si$boli!a

35



cre inta. ,cest principiu se regaseste si asta!i in ceea ce se nu$este KprincipiultrinitatiiG care presupune aran#area tuturor ele$entelor respectan cele trei puncesentiale care in ica cerul pa$antul si o$ul. 'reptat calugarii au inceput sa acor e $a$ulta atentie felului in care erau aran#ate aceste flori astfel ca inca in epo%uro$achi ?secolele EI4 ) E4I@ s*a e!&oltat ceea ce e recunoscut ca fiin pri$ul stikebana si anu$e tatebana. ,ceasta asa*!isa proto*ikebana presupunea aran#areele$entelor intr*o &a!a ingusta si lunga. In secolul al E4*lea stilul se co$plica putin ceea ce e nu$it rikka in care se &roia e pri$area $aretiei naturii prin folosirea unele$ente si$bolice cu$ ar fi ra$urile e pin pentru re area stancilor si a pietrelor sacri!ante$ele albe pentru a si$boli!a un rau sau o alta apa curgatoare. 'ot in aceasta perioa a apare in arhitectura casei tra itionale #apone!e spatiul nu$it tokono$aun e se pot e pune suluri e caligrafie obiecte e cera$ica sau aran#a$ente ikebana astfel incat si alte categorii sociale incep sa aiba acces la acest gen e ar,ceasta este si perioa a in care apar pri$ele te te care contin pri$ele principii eikebana cea $ai &eche co$pilatie acoperin anii 1""3 ) 153+ fiin Sen ensho. 'ipu

e aran#a$ent rikka a e&enit foarte popular in secolul al E4II*lea can era folosiele$ent ecorati& in ca rul unor cere$onii sau oca!ii festi&e sau ca ecoratii pentso$ptuoasele castele construite in perioa a %o$oHa$a ?15+/ ) 1+03@ pier!an u*si se$nificatia religioasa. 'ot in secolul al E4*lea isi are originea si cea $ai &echescoala e ikebana nu$ita Ikenobo upa nu$ele calugarului bu ist Ikenobo Senkcare fiin foarte apreciat pentru talentul sau in arta florala a inceput sa pri$eas

iscipoli pe care i*a instruit in aceasta arta. ,sta!i s*a a#uns la cea e*a "5*a generatie$are $aestru al scolii Ikenobo ar sectiuni ale acestei scoli se regasesc in $ulte partale globului.

In secolul ur$ator aran#a$entele e ikebana incep sa fie incluse in ca rue$onstratiilor e cere$onia ceaiului in aceasta cau!a stilul care se e!&olta fii

nu$it si chabana ? e la cha KceaiG si banaMhana KfloareG@ Particularitateastil consta in faptul ca se ur$areste construirea unui efect cat $ai natural in iferent obiectele folosite. ,cest stil este $ai bine cunoscut sub nu$ele e nageire ?ter$ence pro&ine in co$binatia &erbelor nageru K a aruncaG Ka a!&arliG si ireru Ka pune inauntruG@. Stilul nageire se $ai practica si asta!i esi este $ult for$aliastfel incat Kefectul naturalG este e fapt unul atent stu iat. Din nageire s*a e!&olscoala Ikenobo stilul seika sau shoka consi erat asta!i ca fiin clasic. naran#a$ent in acest stil are o for$a arborescenta asi$etrica for$ata in trei ra$uri ce pornesc intr*o legatura stransa. (ele trei ra$uri se ba!ea!a pe Kprincipiul trinitatiiGspre eosebire e stilul ikenobo for$al un e se folosesc e obicei sapte ra$uri pentrusi$boli!a ealuri &ai sau casca e e apa.O ata cu epoca %ei#i apare un al treilea stil e ikebana nu$it $oribana ?$oru Ka pune una peste altaG Ka grupaG@ e!&oltat e scoala Ohara stil ce presupune $

3+



libertate in istributia ele$entelor efect atorat probabil $o erni!arii stilului e &i #apone! in aceasta perioa a si intro ucerii plantelor occi entale in crearea aran#a$ente. De fapt acest stil este e!&oltat in seika opunan u*se acestuia faptul ca ele$entele nu sunt neaparat plasate &ertical. In stilul $oribana se pot cre

ecoratiuni pentru peisa#e sau gra ini atat pentru oca!ii for$ale cat si infor$a,paritia stilului $oribana a eschis calea pentru alte stiluri si scoli $o erne e ikebanacare pun $ai $ult accent pe creati&itate ecat pe respectarea unor principii stricte

intre acestea $entiona$ aici oar trei scoli Saga Sogetsu si IchiHo. ,sta!i intre coua $ii e scoli oficiale e ikebana pre o$ina in $o special trei Ikenobo Ohar

Sogetsu. Ikebana ca e altfel oricare alta arta $artiala #apone!a presupune o libertgu&ernata e reguli in sensul ca cine oreste sa e&ina un $aestru in acasta arta tr$ai intai sa stapaneasca principiile e ba!a pentru ca abia apoi sa poata sa*si i$pun propriul stil original.

O co$ponenta esentiala a unui aran#a$ent e ikebana este recipientul in caresunt fi ate ele$entele acest recipient se nu$este ken!an si are e obicei pe fun ullui niste ace in care plantele trebuie infipte pentru o $ai buna sustinere. 'otusi aceast$eto a este potri&ita oar pentru plantele cu o tulpina $ai groasa care sa per$itainfigerea pentru alte ca!uri e ista iferite alte $eto e e fi are. ista o $ultitu ine&arietati e for$e si culori pentru iferite stiluri si tipuri e aran#a$ent. Cen!an poate sa fie e culoare opaca sau stralucitoare tinan u*se cont e acest aspectalegerea lui pentru o $ai buna punere in &aloare a florilor. In unele ca!uri ken!an*este in sticla transparenta ca! in care in nou trebuie acor ata atentie faptului ca e posibil sa e iste un efect e $arire a obiectelor in interior. De ase$enea estconsi erat necesar sa e iste o proportie intre cele trei spatii ale ansa$blului eli$itat

e linia pana la care se ri ica &olu$ul apei linia care $archea!a $arginea &asuluispatiul e terior &asului.

(osurile e ba$bus pot fi e ase$enea folosite ca recipiente pentru floriincepan in aprilie pana in octo$brie in culori pastelate asortate plantelor in ti$plunilor $ai cal e si in culori $ai inchise in ti$pul lunilor $ai reci can se pot utili!si fructe. In ikebana nu se folosesc nicio ata plante ac&atice iar plantele tropicalesunt e preferat intrucat nu au nici o legatura cu anoti$purile un aspect foarti$portant in aceasta arta aran#a$entele fiin intot eauna in acor cu aceste

esti&alurile #apone!e sunt in $a#oritatea lor $arcate prin iferite ecoratiuni ikebana fi ate e*a lungul ti$pului ca specifice lor. De ase$enea s*a e!&oltat si$bolistica a florilor si a tuturor celorlalte ele$ente in aran#a$ent.

In ikebana nu se ur$areste oar crearea unui colt e natura intr*un ecoartificial ci se oreste si$boli!area naturii ca intreg astfel ca nu se folosesc oar flci si ra$uri pietre fructe $uschi se$inte sau frun!e in unele aran#a$ente $o erKfree*stHleG se pot folosi si alte obiecte care nu sunt neaparat luate in natura cu

3-



hartie plastic sau $etale. Din aceste ele$ente se &a construi un aran#a$ent care ni$ita fru$usetea naturii ar nici nu o neaga intr*o ecoratiune rigi a. In linii $are ista oua $ari ten inte in ikebana ce se practica a!i una este in reptata $ai $ulinspre e pri$area naturii iar cealalta are o for$a $ai abstracta $ai esteti!ata. (el $aii$portant lucru in ikebana este ar$onia ele$entelor chiar si intr*o constructieasi$etrica spatiile goale fiin o co$ponenta esentiala a ansa$blului. ,ran#a$entultrebuie sa fie in eplina ar$onie si cu spatiul in care e epus punan u*l si pe acesta&aloare.

'.$ Aranjamente Rikka

Stilul Rikka ?flori in po!itie &erticala@ a aparut prin secolul 4II.

,ran#a$entele ikka sunt consi erate cele $ai religioase in puct e &e ere ate turii tipului si religiilor e ispunere a $aterialului &egetal si a caracteristic&asului reali!area unor astfel e aran#a$ente este foarte ificila presupune $u pricepere si e teritate. , fost creat ca o e presie a fru$usetii naturii la ni&el $iniatural continin - ?sau 9ele$ente care repre!inta

ealurile casca ele &aileetc. La inceput rigi si&olu$inos stilul rikka a

e&enit $ai suplu si $aie tins in lati$e ecit ininalti$e continuin a fifor$a o$inanta aaran#a$entelor florale inte$ple si palate pina lasfirsitul secolului EII innatura ra$urile e pinsi$boli!ea!a pietrelecri!ante$ele albesi$boli!ea!a apele riurilor

3/



lu$ina soarelui u$bra culorile in natura sunt #i". *. Aranjament

Rikka

repre!entate prin iferite plante alese in functie e anoti$p. Insa in ca ruaran#a$entului intot eauna e ista o ra$ura e pin e o anu$e inalti$e po!itionata i

centrul &asului si$boli!in copacul $ereu &er e ?longe&itatea@ si ease$enea ce ba$bus. Plecan e la aceasta ificultate e e ecutie a aran#a$entelor in stil ikka si

orinta e a oferi e ecutantilor o $ai $are posibilitate e e pri$are a proprieicreati&itati scoala Ikenobo a lansat in anul 1999 o &ariant $o erna a stilului riknu$ita ikka Shi$ptai ur$an ca &ariant clasica tra itionala sa poarte nu$ele

ikka shofuai. In aceasta &arianta $o erna a stilului ikka s*au eli$inate punctele fie la plecare a $aterialului &egetal. In locul celor - sau 9 ra$uri se folosesc 2 ra$uri

enu$ite Shu si outili!ate fie singular fie in buchete alaturi e ele$entele e finisa# nu$ite ,hirai. De ase$enea &arinta Shi$putai a stilului ikkaacor a o $ai $are i$portntaculorilor cantitatii si te turii $aterialelor folosite ceea ce i$pri$a aran#a$entului onota e prospeti$e stralucire si rela are.

Dupa pro$otorii scolii Ikenobo aceste ra$uri au ur$atoarele se$nificatii

*Shin*ra$ura pricipala a a co$po!itiei*Soe ra$ura a#utatoare sugerea!a centrul si se po!itionea!a la #u$atate in inalti$era$urii Shin*%ikoshin*sugerea!a perspecti&a si echibrea!a ra$ura a#utatoare*Shoshin*consoli ea!a centrul aran#a$entului* ke*ra$ura pri$itoare intareste aran#a$entul*Do*trunchiul*Bikae*ra$ura insotitoare echilibrea!a ra$ura pri$itoare*Aagashi*ra$ura curgatoare $archea!a gura &asului*%aeoki*ra$ura anterioara $aschea!a i$preuna cu ra$ura curgatoare gura &asului

Pe langa aceste 9 ra$uri se pot folosi si ele$ente supli$entare nu$ite ,shirai curol in finisarea aran#a$entului.4asul folosit in aran#a$entele ikka este un &as c

eschi ere larga in partea superioara cel $ai aesea in bron! sau alte $etal39



grele si$plu sau cu orna$entatii pe te$e religioase colorat in nuante $ai $ult sau $ai putin inchise.

<iblio"rafie

1apan 5 Profile of a ,ation: >odansha International: Tok2o: 00': %(3 p.

Ve"etal <uddhas 5 #abio Rambelli: )cuola Italiana di )tudi sull?Asia -rientale: >2oto: $33 :$0 p.

Ikebana 5 )enei Ikenob@: oikusha Publishin" Co.: -saka: 0+3: %0 p.

The istor2 of Ikebana 5 >udo /asanobu: )hufunotomo Co.: Tok2o: 00&: (& p.

Ikenobo Ikebana. )himputai )t2le. )en?ei Ikenobo: )hufunotomo Co.: Tok2o: 00*: && p.

The /asters? <ook of Ikebana 5 !onald Richie B /eredith eatherb2: <ijutsu )huppan6)ha:Toh2o: 0((: $*$ p.

Rikka. The )oul of 1apanese #loDer Arran"ement 5 #ujiDara Euchiku: )hufunotomo Co.:Tok2o: 0+&: $3+ p.

9en in the Art of #loDer Arran"ement 5 Gustie F. erri"el: )ou4enir Press: Fondon: 000: $&

p.

http= 24onnetoader.com ta" aranjamente6florale

http= condo.kudika.ro articol condoH"radina 3' ikebana6principii6"enerale.html

http= DDD.roportal.ro articole ikebana6aranjamente6florale6%3&%.htm

http= cnshfilosofie.Dordpress.com $3 % 3& 3& filosofia6japoneza

http= DDD.scriuce4a.ro arta6frumosului

http= DDD.amenajari6interioare.eu articole6plante6de6interior arta6ikebana

http= DDD.flori6cultura.ro ikebana

http= DDD.a4antaje.ro #amilie6casa #lori6Gradina Arta6tablourilor64ii6'(+%0+ pJ$

http= japonia.forumulmeu.ro t 06ikebana

Poze=

http= 24onnetoader.com ta" aranjamente6floralehttp= DDD.roportal.ro articole ikebana6aranjamente6florale6%3&%.htm

http= DDD.flori6cultura.ro ikebana"0

http://yvonnetoader.com/tag/aranjamente-florale/

http://www.roportal.ro/articole/ikebana-aranjamente-florale-3043.htm

http://www.flori-cultura.ro/ikebana/

http://yvonnetoader.com/tag/aranjamente-florale/

http://www.roportal.ro/articole/ikebana-aranjamente-florale-3043.htm




http= DDD.flori6cultura.ro ikebana

http= DDD.art6of6ikebana.ro ori"inile6reli"ioase6ale6ikebanei.html



aranjamente rikka

Documents

Transcript of aranjamente rikka