Arabii

La inceputul secolului al VII lea al erei noastre, viata Orientului Apropiat era tulburata de armele triburilor arabe. In mai putin de un secol - de la 622, data hedjirei adica a refugiului lui Mahomed si al grupului sau de la Mecca la Medina, pana la debarcarea comandantului berber Ibn Tarik in Spania (711) triburile arabii ies din peninsula si se indreapta catre regiunile din jur : vaile Eufratului, Tigrului si Nilului pana ating in est Indul si in vest Atlanticul. Acest fenomen s-a datorat unor transformari social economice petrecute in mijlocul societatii arabe facand necesara aparitia islamului care a avut un rol urias in progresul acestor cuceriri. Djihadul, adica idea luptei pentru raspandirea islamului prin sabie, a fost ridicat la rangul de doctrina suprema a religiei si statului. Nascut la Mecca in anul 570, Mahomed facea parte din puternicul trib al koreisitilor. Acesta a fost crescut de bunicul sau care era seful tribului. De tanar ia parte si la prima ciocnire serioasa intre tribul sau si tribul tahifitilor din Tahif, primind astfel primul botez al luptei. Fiind destul de tanar el nu a luptat in schimb ajuta pe campul de lupta.Dupa ce a mai crescut acesta este amintit ca luand parte la pactul Fadhililor, un consiliu de 4 care avea ca rol protejarea pelerinilor care veneau la Kaaba. Nu era nimic mai de cinste pentru un arab decat sa protejeze pe cel ce vine sa-I ceara adapost, iar Mahomed in predicile sale de mai tarziu va reveni de atatea ori asupra acestui obicei recomandandu-l ca una din cele mai de prt mosteniri ale islamului de la Arabia pagana.La varsta de 28 de ani acesta se casatoreste cu o bogata posesoare de caravane, vaduva Hadidje, care avea cu 10 ani mai mult decat el. Aceasta casatorie i-a dat mari posibilitati de a se afirma prin bogatie si putere economica, dar sit imp liber pentru alte preocupari.Tot in aceasta perioada traditia ne relateaza ca Mahomed a fost primul care a restaurant Kaaba construindu-i acoperis si facand ordine in interior. Kaaba era atunci plina de idoli pusi de fiecare trib in locul cuvenit. Asa cum reiese din citatul Coranic, Mahomed nu a fost un profet care a nesocotit tot ce a fost inaintea islamului. El tinea la acele traditii care ajutau la progresul societatii arabe. Pelerinajul la Kaaba era una din aceste traditii. Dupa aceasta fapta Mahomed incepuse sa creasca in notorietate fiind cunoscut in imprejurimile orasului Mecca si pana in triburile din pustiuri. Mahomed insa nu era multumit de aceste lucruri. Acesta pleca de acasa si mergea pe strazile din Mecca zile intreci fara a trece pe acasa sau pe la sotie cu gandul la noua religie. Avea pe atunci 40 de ani adesea contempla pe muntele Hira unde isi punea tot felul de intrebari care l-au facut sa creada ca vorbeste cu fiinte nevazute care-i transmiteau ordinele lui Allah. In acele momente a inceput sa creada ca este un mesager al lui Allah pe pamant, un Resul (profet)Hadidje, sotia sa, este prima care il crede si care-l incurajeaza sa propovaduiasca noua credinta. Dupa aceasta urmatorul care imbratiseaza noua credinta a fost un a carui autoritate era indiscutabila in Mecca; Abu Bekr. Pasul acestuia a cantarit mult in cumpana indoielilor multora care incepusera sa se intrebe asupra lui Mahomed. Dupa acesta a urmat sclavul lui Mahomed si un sclav al lui Abu BekrIncep discutii aprinse intre partizanii noii credinte si cei care se inchinau la idoli. Au loc certuri, se isca batai din care Mahomed deabea scapa. Totusi dirzenia si indaradnicirea celor putini sunt puternice. Nu se lasa infrocosati si Mahomed continua sa vorbeasca in casa, pe strada si mai mult in incinta Kaabei unde vin si straini calatori din toate colturile lumii.Invataturile lui Mahomed au prins la marile mase pe atunci insetate de dreptate sociala. Singura explicatie este ca islamul ca orice religie universala propaga o mantuire dincolo, cu tot raiul si bunatatile lui, de vreme ce o asemenea fericire aici pe pamant,ea, religia, nu poate sa o creeze.Asa cum Iisus a propovaduit cuviosia, smerenia, Mahomed indeamna la supunere fata de acelasis dumnezeu, Allah. O singura iesire a aratat totusi acest arab pentru norocitii sai compatrioti: razboiul sfant impotriva necredinciosilor djihandul. Cel ucis va trai in viata de apoi in sanul lui Allah, in fericire vesnica. Si acest indemn a prins. Aratand maselor de nemultumiti nu pe dusmanul adevarat, ci pe cel imaginar. Invatatura lui Mahomed a deschis conducatorilor o poarta larga prin care acestia au antrenat mase mari de nemultumiti in afara peninsulei. Si aceasta mare diversiune a islamului, djihadul, a prins el fiind una din cauzele succeselor fulgeratoare ale stapanirii arabe in lumea inconjuratoare.In epoca in care Mahomed incepuse sa rosteasca asemenea discursuri, incadrarea opiniei publice crestea necontenit. Koreisitii iau masuri severe. Partizanii lui Mahomed sunt urmariti peste tot si pedepsiti aspru, moment in care Mahomed isi schimba atitudinea fata de oficialitatea din Mecca. Devine mai indulgent cu credinta dusmanilor sai si predica pe ascuns in casele supusilor. Dar noua atitudine nu adoarme decat foarte putin ura reactiunii din Mecca. Curand incep din nou persecutiile care sunt oprite pentru o clipa in momentul care Omar, o persoana de mare autoritate in Mecca trece la islamism. Acesta in urma calitatilor de bun organizator va fi ales calif.Totusi trecerea lui Omar la noua religie nu ii descurajeaza pe koresiti care incep sa il caute din casa in casa pe Mahomed. Ajuns intr-o asemenea situatie, acesta se gandeste sa paraseasca definitiv Mecca. Dupa moartea sotiei lui si a unchilului lui care il proteja fuga devenea porunca si se hotaraste sa plece la Yathreb.Yathreb, viitoarea Medina este situata la nord de Mecca pe drumul care duce spre Siria si Palestina. Este un targ care duce mai mult de tara, cu mai putini negustori decat in Mecca, dar ocupand o oaza intinsa roditoare. O parte din pelerinii de acolo vin la Mahomed si intre ei are loc o prima discutie in legatura cu plecarea profetului. In anul urmator grupul de pelerini se mareste si dupa ce au indeplinit stramoseasca traditie acestia stabilesc intr-o noapte intalnirea cu Mahomed, totul fiind tinut secret. Intalnirea are loc pe colina El Akaba 621 e.n. si la ea participa tot grupul din Yathreb si varfurile musulmane din Mecca. Dupa discutie acestia cad de comun acord asupra unor puncte. 1. Locuitorii din Yathreb prezenti cred in Allah si il recunosc pe Mahomed ca profetul lui2. Musulmanii din Mecca si Yathreb vor forma o singura comunitate (umma) fara deosebire de trib, religie, limba sau avere.3. Toti vor rosti un juramant catre Mahamed care incepind din clipa aceasta va fi seful lor religios si politic4. Se va forma o visterie comuna in care vor depune toti dania din care vor ajuta oamenii nevioiasi5. Fiecare isi va alege din sinul comunitatii un tovaras care ii va fi ca frate, bucurandu-se de toate drepturile fratelui de sange, inclusiv dreptul la succesiuneConsfatiuirea de la el Akaba pune in practica, da viata ideilor principale din predicile lui Mahomed : islamul este recunoscut de toti cei prezenti ca singura credinta adevarata, Mahomed ca sef politic al acestei organizatii. In urma juramantului de pe colina, Mahomed se hotaraste sa plece la Yathreb. Mai intai ii trimite pe toti partizanii, el ramanand ultimul impreuna cu Abu Bekr numarandu-si orele prin case straine, ascuns deoarece koreisitii il urmareau.Parasind Mecca acesta lasa pe cineva dormind in patul sau sa nu se observe lipsa lui dupa care iau drumul care duce catre Yemen unde intarzie cateva zile printre coline ascuns intr-o pestera deoarece era asteptat de koreisiti pe drumul spre Yathreb. Dupa 4 zile au aflat ca drumul era liber si au pornit spre nord. In drum spre Medina era asteptat de o multime numeroasa de musulmani si nemusulmani. Aceasta fuga numita hedjira se intampla in anul 622 care a devenit anul 1 in istoria musulmana. Ajuns in Medina, Mahomed ii strange pe toti musulmanii din Yathreb (ansari) si refugiatii din Mecca (muhadjiri) pentru a le reamintii juramantul de pe colina El Akaba si a-si face o casa de rugaciune.Rugaciunea se facea la inceput de 4 ori, apoi de 5 ori pe zi : dimineata inainte de rasaritul soarelui, la amiaza, la 5 ore dupa amiaza, imediat dupa apusul soarelui si noaptea inainte de culcare. Femeile nu iau parte la rugaciunile colective de la moschee. Rugaciunea consta in recitarea versetelor din coran, insotite de matanii, executate dupa exemplul imamului, care se afla in fata, urmat de rinduri, rinduri compacte de credinciosi.Orice musulman tine postul ramazanului. Mostenit de la mozaism si crestinism, ramazanul la musulmani castiga mai mult in importanta decat la primele 2 religii in asa masura incat Mahomed intr-un pasaj din Coran ii da o insemnatate ca aceasta : indepartarea dupa o asemenea fapta grava este sau sa hranesti 10 saraci cu hrana mijlocie cu care iti granesti obisnuit familia, sau sa postesti 3 zile. In timpul postului, ziua, de cand incepe sa se lumineze si pana cand apune soarele nu se ia nimic in gura , nici macar apa. Noaptea se poate manca orice, dar nu se pot consuma bauturi alcoolice. Luna ramazanului este considerata luna sfanta: nu se minte, nu se fura, se evita orice fel de cearta, razboaiele se intrerup s.a. sarbatoarea de 3 zile care urmeaza acestui indelungat si istovitor post este bairamul.O alta trasatura esentiala a noii religii este tendinta pronuntata catre economie si condamnarea oricarei risipe, orice depasind nevoia zilnica era considerat drept haram, lucru nepermis, pacat.Musulman este cel care savirseste hadj-ul. Pelerinajul la Mecca sau hadj, era datoria oricarui musulman care, cel putin odata in viata trebuia sa viziteze Kaaba, sanctuarul sfant acum islamic. Sosit la Mecca, pelerinul trebuie sa salute prin urale templul sfant inainte de a intra in el, apoi sa-l inconjoare de mai multe ori recitind din coran, sa intre in interior ssi sa salute piatra neagra, dupa care sa mearga sa se roage pe Muntele Arafa aruncand cu pietre in valea Minei, lacasul diavolului. Mare parte a acestor obiceiuri au origine pagana, dar Mahomed le-a adaptat noii religii, tocmai pentru ca Mecca sa nu isi piarda din importanta. Dupa ce aruncau cu piatra in valea diavolului, urma sacrificiului unui animal, in general berbec, a carui carne era impartatita la saraci. Sacrificiul are origine ancestrala, el reprezinta traditia dupa care lui Abraham, pe punctul de a-l sacrifica pe fiul sau Ismael, ii cade in fata cutitului un berbec adus de arhanghelul Gabriel care ii salva astfel copilul.Bazata pe invataturile lui Mahomed, societatea islamica din Medina a inceput sa se dezvolte castigand mereu noi adepti. Cand societatea isi luase un curs normal, iar spiritele din Medina oarecum se linistisera, in viata comunitatii se produce un eveniment neasteptat: o caravana a orasului Mecca condusa de seful koreisitilor, Abu Sofyan este semnalata in pustiu, pe marele drum care mergea in Siria. O parte din comunitate (cei emigranti din Mecca) din razbunare si toata comunitatea din dorinta de prada, ataca bogata caravana langa fantana Badr in 624. Se da o lupta indarjita si sangeroasa, din caravana cad 20 de morti , 47 prizonieri si o prada impresionanta. Aceasta rafuiala a avut in istoria islamului tot atata importanta ca si intalnirea de pe colina El Akaba. Daca acolo s-au pus bazele comunitatii islamice, lupta de la El Badr a scos-o pe scena istoriei, adica i-a afirmat sus si tare prezenta pe lume ca o forta.Succesul bataliei a fost fulgerator. In cateva ore a fost nimicita toata bogata si organizata caravana koreisita. Comunitatea din Medina, consiliul celor 12, exploateaza insa mai mult rezultatul economic al luptei impartind o prada bogata tuturor membrilor ei care de mult nu se saturasera la o masa buna. Cei cazuti din partea paganilor la El Badr sunt aruncati intr-o groapa comuna, la marginea careia, Mohamed adunand pe toti partizanii sai rosteste istoricul discurs cunoscut in Coran sub numele de suratul de la fantana, cuvintare in care el motiveaza din punct de vedere al religiei razboiul sfant contra paganilor, contra celor care nu cred in Allah.