O perspectivă globală: mediul internațional

APRILIE 2015 | Nr. 56

Mediu

Mediulpentru europeni

Revistă a Direcţiei Generale Mediu

Editorial

„Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru” este mottoul Anului euro-pean pentru dezvoltare, 2015, care va fi unul decisiv pentru mediul global. În acest an se vor purta discuții privind agenda post-2015 și obiectivele de dez-voltare durabilă, totul culminând cu summitul ONU desfășurat în septembrie la New York.

Cu ocazia lansării din ianuarie, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a afirmat: „În domeniul mediului, UE este de mult timp un lider în privința punerii în aplicare a obiectivelor stabilite la nivel internațional. UE trebuie să fie în continuare un lider, nu doar un simplu participant în cadrul agendei post-2015.”

Raportul „Mediul european – situația actuală și perspective 2015” (SOER 2015), publicat recent de Agenția Europeană de Mediu (AEM), confirmă că politica UE în domeniul mediului a creat acest statut de lider prin asigurarea unei calități sporite a aerului și a apei, prin reducerea cantității de deșeuri depozitate și creșterea gradului de reciclare. Este nevoie însă de eforturi supli-mentare. Publicația Mediul pentru europeni prezintă constatările raportului, inclusiv necesitatea unor ambiții mai mari în viitor, în „Acțiunile UE pentru un mediu mai bun”.

2015 este și anul în care UE intenționează să aducă toate apele de suprafață într-o „stare ecologică bună”. O comunicare adoptată de Comisie înfățișează o imagine mixtă a progreselor înregistrate până în prezent, însoțită de recoman-dări în vederea accelerării ritmului schimbărilor. Acest număr conține detalii suplimentare.

De asemenea, articolul „Albinele în pericol” prezintă o nouă listă roșie a UICN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii), iar articolul „Răsar frunze verzi în întreaga Europă” aduce în atenție un nou premiu ecologic pentru ora-șele mai mici. Alte articole tratează acțiuni în cadrul programului LIFE și noi fonduri disponibile în cadrul Facilității de finanțare a capitalului natural.

Cuprins

Albinele în pericol 3

2015: un an important pentru dezvoltare… și pentru mediu 4

Acțiunile UE pentru un mediu mai bun 6

Carbon market: revised EU ETS delivers 8

Transporturile sunt pe calea cea bună pentru reducerea emisiilor 10

Răsar frunze verzi în întreaga Europă 11

Calitatea apelor Europei crește constant, dar prea lent 12

Finanțare sporită pentru proiectele privind capitalul natural 14

Publicații 15

Agendă 15

Pe scurt 16

07

08 10

1311

Mediul pentru europeni ec.europa.eu/environment/news/efe/index_ro.htm

INFORMAŢII EDITORIALEMediul pentru europeni este o revistă trimestrială publicată de Direcţia Generală Mediu a Comisiei Europene. Revista este disponibilă în limbile bulgară, spaniolă, cehă, germană, estonă, greacă, engleză, franceză, italiană, lituaniană, poloneză, portugheză și română. Abonamentul este gratuit. Vă puteţi abona online la adresa: http://ec.europa.eu/environment/news/efe/subscribe/subscribe_ro.htmRedactor șef: Bettina DoeserCoordonator: Jonathan MurphyPentru mai multe detalii, vă rugăm să contactaţi Unitatea Comunicare:http://ec.europa.eu/environment/contact/form_en.htmInformaţii și documente: http://ec.europa.eu/environment/contact/form_en.htmWebsite-ul Mediul pentru europeni: http://ec.europa.eu/environment/news/efe/index_ro.htm

MEDIUL ONLINEDoriţi să aflaţi care sunt acţiunile întreprinse de Uniunea Europeană în domeniul protecţiei mediului, ce este politica integrată a produselor sau cum puteţi obţine eticheta ecologică europeană „Ecolabel”? Aflaţi aceste lucruri și altele pe website-ul DG Mediu:http://ec.europa.eu/environment/index_ro.htm

NOTĂComisia Europeană sau orice persoană care acționează în numele Comisiei nu este responsabilă pentru utilizarea care poate fi dată informaţiilor cuprinse în prezenta publicaţie sau pentru erorile care pot apărea, în ciuda pregătirii și a verificării atente.

Imprimat pe hârtie reciclabilă care a primit eticheta „Ecolabel” pentru hârtie grafică. (http://ec.europa.eu/environment/ecolabel)

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2015ISSN 1831-5801 (versiunea tipărită)ISSN 2363-1279 (versiunea epub)© Uniunea Europeană, 2015© Coperta: Thinkstock. Toate fotografiile: Thinkstock.Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Este interzisă reproducerea imaginilor.Printed in Italy

» NATURA ȘI BIODIVERSITATEA

Albinele în pericol

Albinele domestice sunt larg răspândite, iar știrile conțin adesea reportaje despre pericolele care amenință albinele. Albinele sălbatice se confruntă însă și ele cu riscuri din ce în ce mai mari. Un studiu recent privind starea tuturor celor 1965 de specii de albine sugerează că problema declinului populațiilor ar putea fi mai răspândită decât ne imaginăm.

Până în prezent, scăderea numărului de albine domestice a dominat dezbaterile publice, dar noua listă roșie europeană arată că 9 % din speciile de albine sunt pe cale de dispariție în Europa. Aceasta este prima evaluare de acest tip a situ-ației albinelor.

Există aproape 2 000 de specii de albine sălbatice. Acestea sunt amenințate adesea de pierderea și fragmentarea habi-tatelor ca urmare a agriculturii mai intensive, a utilizării de pesticide și îngrășăminte la scară mai largă, a dezvoltării urbane și a schimbărilor climatice. Albinele depind de habi-tatul lor pentru nutriție, iar atunci când se deteriorează un ecosistem se degradează și sănătatea albinelor, acestea fiind mai vulnerabile la alte amenințări, cum ar fi pesticidele.

Lista roșie, întocmită de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) și Comisia Europeană, trece în revistă starea de conservare a aproximativ 6 000 de spe-cii europene, inclusiv mamifere, reptile, amfibieni și insecte. Identificarea speciilor europene pe cale de dispariție ajută la definirea și punerea în aplicare a unor măsuri de conservare adecvate.

„9 % din speciile de albine

sunt pe cale de dispariție în Europa.”Habitatele sunt esențiale

Pe lângă cele 9 % pe cale de dispariție, încă 5 % din speciile de albine ale Europei sunt considerate ca fiind „aproape pe cale de dispariție”. Populația a cel puțin 150 de specii de albine este în scădere, în timp ce 244 de alte specii sunt mai mult sau mai puțin stabile.

Îngrijorător este faptul că pentru aproximativ jumătate dintre speciile europene nu există date științifice suficiente pentru a le evalua gradul de amenințare – iar tendințele privind populația a aproape 80 % sunt necunoscute. Rapor-tul subliniază o nevoie urgentă de cercetări suplimentare privind situația și posibila reducere a populațiilor de albine.

Această nouă listă roșie, care include recomandări privind conservarea speciilor și a habitatelor, va fi luată în calcul în cadrul evaluării intermediare a strategiei Europa 2020 pentru biodiversitate. Strategia include obiective privind punerea în aplicare a legislației UE pentru protejarea naturii, reabilitarea ecosistemelor degradate și agricultura mai durabilă – toate acestea fiind menite să amelioreze situația albinelor.

Habitatele bine păstrate și ecosistemele sănătoase sunt vitale pentru sănătatea albinelor. Pășunile cu flori sălbatice prezintă o importanță deosebită, iar conservarea acestora implică numeroase avantaje, ele fiind benefice și pentru biodiversitate în general, ca să nu mai vorbim de recreere și agrement. Albinele sălbatice sunt adesea specializate în polenizarea anumitor plante, având o eficacitate mai mare decât albinele melifere, astfel că declinul lor poate avea un impact negativ asupra recoltei, cum ar fi cea de fructe.

Polenizarea realizată de insecte valorează aproximativ 15 miliarde EUR pe an pentru UE – iar cea mai mare parte a acesteia este realizată de albine. În zonele lumii în care s-a produs un declin dramatic, polenizarea manuală reprezintă o povară grea pentru agricultură.

Calitatea vieții se împletește cu mediul natural, banala albină fiind unul dintre cele mai bune exemple în acest sens.

Informații suplimentare

» http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/redlist/

REVISTĂ A DIRECŢIEI GENERALE MEDIU | Nr. 56 3

» ASPECTE INTERNAȚIONALE

2015: un an important pentru dezvoltare… și pentru mediu

În 2015, comuni-tatea internațio-nală trebuie să ia deciziile necesare

pentru a înscrie lumea pe traiectoria unei vieți în limitele planetei. La începutul anului, Comisia Europeană și-a exprimat opiniile privind efor-tul necesar la nivel mondial pentru eradicarea sărăciei, conservarea mediului și impulsionarea creșterii durabile. Mai mult ca oricând, a afirmat Comisia, Europa trebuie să ia inițiativă în cadrul unui parteneriat global.

În septembrie, comunitatea internațională se va reuni la New York pentru a aproba un nou cadru. „Obiectivele de dezvoltare durabilă” propuse vor reprezenta o ocazie de a regândi modul în care colaborează comunitatea globală pentru a aborda cele două provocări înrudite: eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă.

Cele 17 obiective analizate în prezent sunt menite să sti-muleze acțiuni care să vizeze principalele provocări cu care se confruntă toate țările. Eradicarea sărăciei, realizarea unor modele durabile de consum și de producție, proteja-rea ecosistemelor terestre și marine și a biodiversității și promovarea drepturilor omului ca fundament al unor soci-etăți pașnice și prospere sunt doar câteva dintre aspectele care necesită urgent atenție. În cadrul ONU, acest proces este cunoscut ca „Agenda post-2015”. Procesul are la bază obiectivele de dezvoltare ale mileniului (care au fost stabi-lite în 2000 și vor expira anul acesta) și rezultatele Confe-rinței ONU din 2012 privind dezvoltarea durabilă (Rio+20).

„UE trebuie să fie și în continuare un lider, nu doar un simplu participant la Agenda post-2015”, a declarat Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.

Calea spre transformareComunicarea recentă a Comisiei privind „parteneriatul global pentru eradicarea sărăciei și pentru o dezvoltare durabilă după 2015” stabilește principiile care trebuie puse în aplicare pentru ca lumea să își îndeplinească angajamentul de sustenabilitate.

Adoptată în februarie, comunicarea arată că se pot obține progrese reale numai printr-o responsabilitate comună și o răspundere reciprocă, reținând statutul fiecărui actor în

parte. Făcând apel la comunitatea internațională pentru a-și îmbunătăți cooperarea într-un spirit de solidaritate nou și transformator, comunicarea stabilește modalități prin care UE și statele sale membre își pot aduce contribuția. Con-cret, documentul solicită o abordare de politică integrată și coerentă, care să vizeze concomitent o serie amplă de aspecte, inclusiv mediul înconjurător, schimbările climatice, buna guvernanță și statul de drept. De o importanță-cheie este și mobilizarea resurselor necesare – fonduri publice și private din plan național și internațional.„

UE trebuie să fie și în continuare un lider, nu doar un

simplu participant la Agenda post-2015.”Ca exemplu, grupul de lucru al ONU a propus ca oceanele

și mările să constituie tema unuia dintre obiective, iar UE intenționează să promoveze guvernanța oceanelor, stringent necesară pentru „creșterea albastră” și pentru utilizarea durabilă a resurselor marine. „Am realizat progrese enorme în ceea ce privește conturarea unei înțelegeri comune a modului în care gestionăm resursele terestre ale planetei noastre”, a explicat comisarul Vella. „Nu putem ignora însă resursele oceanelor, care reprezintă 70 % din suprafața Pământului. Ambiția noastră de a conveni asupra unor principii comune nu ar trebui să se oprească la marginea oceanului.”

Fiecare are rolul săuObiectivele de dezvoltare durabilă vor avea la bază un set de ținte și indicatori care vor stabili clar ce acțiuni trebuie întreprinse și cum vor fi evaluate acestea. De asemenea, UE trebuie să își examineze propriile progrese pentru realizarea acestora și să se asigure că aplică politicile corecte, atât în plan intern, cât și la nivel internațional, pentru a-și spori sustenabilitatea.

Comisarul Vella a precizat că întreprinzătorii, decidenții politici, ONG-urile și cetățenii au cu toții rolul lor. „Dezvoltarea durabilă este o preocupare a tuturor. Așa cum ne străduim să avem o economie de vârf, trebuie să depunem eforturi clare pentru un mediu înconjurător de cea mai înaltă calitate, atât la nivel intern, cât și global.”

lumea noastrădemnitatea noastrăviitorul nostru

4

Multe dintre politicile care înscriu UE pe calea cea bună spre atingerea obiectivelor există deja. Comisia face apel însă la reînnoirea ambiției de a duce mai departe aceste reușite și a pune în aplicare ceea ce poate deveni o agendă „universală și transformatoare”.

Comunicarea reprezintă rezultatul colaborării dintre Federica Mogherini, Înalt Reprezentant/vicepreședinte, prim-vicepreședintele Frans Timmermans, Neven Mimica, comisarul european pentru cooperare internațională și dezvoltare și Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.

Următorii pași în această direcțieComunicarea din februarie va sta la baza pozițiilor UE în pregătirea celei de a treia Conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare, care va avea loc la Addis Ababa în iulie 2015, în perioada dinaintea summitului deosebit de important al ONU privind Agenda post-2015, care se va desfășura la New York în septembrie 2015. Acordul privind Agenda va avea implicații importante și pentru negocierile din cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților (COP21) la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, care se va derula în decembrie la Paris.

„Trebuie să arătăm foarte clar că realizarea creșterii, reducerea sărăciei și conservarea mediului nostru sunt componente ale aceleiași agende”, a concluzionat comisarul Vella. „Conceptul de protecție a mediului nu este doar o necesitate socială, ci și o oportunitate economică. Redresarea noastră economică va fi una de durată numai dacă protejează capitalul natural de care depinde. O economie puternică nu se poate întemeia pe ecosisteme slabe.”

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a subliniat și el caracterul urgent al problemei. „Eradicarea sărăciei și înscrierea lumii pe o traiectorie de creștere durabilă sunt provocări comune”, a observat el în februarie, când a fost adoptată comunicarea. „Îndeplinirea acestor obiective este și ea în interesul nostru comun.”

Informații suplimentare

» https://europa.eu/eyd2015/ro

» http://ec.europa.eu/environment/international_issues/index_en.htm

REVISTĂ A DIRECŢIEI GENERALE MEDIU | Nr. 56 5

» ECONOMIE, STRATEGIE ȘI INFORMARE

Acțiunile UE pentru un mediu mai bun

Mediul european a trecut acum, după cinci ani, printr-o evaluare a stării de sănătate. Potrivit ultimului raport, politica de mediu a UE a dus, în ultimii 10 ani, la creșterea calității aerului și a apei, la reducerea cantității de deșeuri depozitate și la reciclarea mai multor resurse. Raportul subliniază însă și necesitatea unor eforturi mai mari pentru a atinge, până în 2050, obiectivul privind „o viață bună, în limitele planetei noastre”.

Raportul Mediul european – Starea și perspectiva 2015 (SOER 2015) este cea mai recentă evaluare cuprinzătoare a mediului Europei realizată de Agenția Europeană de Mediu (AEM). O dată la cinci ani, agenția culege date de la nivel global, regional și național pentru a determina performan-țele Europei din punctul de vedere al impacturilor mediului asupra sănătății, al sustenabilității și al protejării naturii – atât în ansamblu, cât și pentru fiecare țară în parte.

„Politicile bine gândite

generează rezultate pozitive pentru mediu”„Din analiza noastră reiese că politicile europene au abordat

cu succes numeroase provocări de mediu de-a lungul ani-lor”, a afirmat Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM, „dar și că avem în continuare o influență negativă asupra sistemelor naturale care ne susțin prosperitatea.”

Felicitând AEM pentru multitudinea informațiilor cuprinse în SOER, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a salutat știrea privind benefici-ile aduse de politicile europene de mediu. Comisia va studia cu atenție raportul, a spus comisarul, și va propune acțiuni noi dacă este necesar.

6

„Politicile de mediu creează și locuri de muncă”, a adăugat acesta. „Creșterea rapidă a economiei verzi în Europa, chiar și în cei mai grei ani ai recesiunii, este un semn bun pentru competitivitatea Europei.”

„Se mai pot aduce însă îmbunătățiri privind mai buna inte-grare a elaborării de politici pentru abordarea problemelor de mediu”, a continuat comisarul. Anul acesta, Comisia va propune acțiuni noi, cum ar fi un pachet ambițios pentru o economie circulară, care să vizeze toate aspectele ciclu-lui de viață al produselor, de la proiectare la consum, și să faciliteze dezvoltarea piețelor pentru materialele reciclate, precum și o inițiativă privind gestionarea oceanelor.

Ecologizarea economieiPotrivit SOER 2015, industriile verzi au crescut în UE cu peste 50 % în perioada 2000-2011, în ciuda crizei economice care a afectat alte sectoare. S-a îmbunătățit și gestionarea deșeurilor, reducându-se cantitatea depusă la gropile de gunoi în 27 de țări europene. În medie, procentele de reciclare din Spațiul Economic European au crescut de la 22 % în 2004 la aproximativ 29 % în 2012.

„Deși viața în limitele planetei este o provocare imensă, beneficiile care rezultă sunt pe măsură”, a afirmat dr. Bruy-ninckx. „Valorificarea deplină a capacității de inovare a Euro-pei ne-ar putea ajuta să devenim cu adevărat sustenabili și ne-ar plasa la frontierele științei și ale tehnologiei, creând sectoare economice noi și o societate mai sănătoasă.”

UE este bogată în cunoștințe și competențe, dar relativ săracă în resurse. Trecerea la o economie mai verde – cu abordările inovatoare necesare în acest scop – are un potențial uriaș pentru creștere, locuri de muncă și prosperitate. Acesta va fi unul dintre obiectivele propunerii privind economia circulară pe care o va prezenta Comisia în acest an.

„Dorim procese care să maximizeze șansele ca deșeurile rezultate dintr-un anumit proces industrial să fie reintroduse în lanțul de producție ca materii prime pentru alt proces”, a declarat comisarul Vella. „Dorim să perfecționăm producția, regândind-o pentru a elimina deșeurile, și să avem în vedere impactul unui produs de-a lungul întregului său ciclu de viață.”

Aer și apă mai curateS-au înregistrat progrese și în ceea ce privește beneficiile mediului mai curat pentru sănătate. Politicile de mediu au sporit atât calitatea apei potabile, cât și a celei pentru scăldat. În plus, SOER 2015 arată că legislația UE privind calitatea aerului a redus semnificativ emisiile de poluanți atmosferici precum dioxidul de sulf (SO2) și oxizii de azot (NOx).

Cu toate acestea, datele arată că particulele atmosferice în suspensie cauzate de trafic și de poluarea industrială au contribuit la 430 000 de decese premature în UE în 2011. Pentru combaterea acestor probleme vor fi necesare efor-turi noi și concertate, motiv pentru care se negociază în prezent un nou pachet al UE privind calitatea aerului, iar Comisia caută și modalități de maximizare a sinergiilor cu politicile UE în domeniile energiei și climei.

„Slaba calitate a aerului continuă să scurteze mult prea multe vieți”, a afirmat comisarul. „Nu există o mai mare relevanță a politicii UE pentru viața de zi cu zi a oamenilor decât contribuția la creșterea calității aerului pe care îl respirăm.” Trebuie abordate, de asemenea, impacturile negative ale zgomotului excesiv, care poate avea efecte grave asupra sistemului cardiovascular uman.

Biodiversitatea și creșterea albastrăÎn ciuda progreselor, raportul menționează că biodiversitatea marină și de coastă este supusă în continuare la presiuni din cauza deteriorării sedimentelor marine, a poluării, a speciilor alogene invazive și a acidificării. Ca exemplu, peste 90 % din stocurile mediteraneene de pește au fost supuse unui pescuit excesiv în 2014 – deși practica s-a redus în Oceanul Atlantic și în Marea Baltică.

Potrivit comisarului Vella, provocarea Europei constă în a garanta „creșterea albastră” a sectorului maritim, stă-vilind în același timp pierderea biodiversității. Accentuând necesitatea de a gândi împreună gestionarea oceanelor, acesta a confirmat că UE se va menține în fruntea efortu-rilor internaționale de creștere a sustenabilității oceanelor noastre.

Raportul pune în lumină, de asemenea, faptul că tendin-țele biodiversității, în ansamblu, se îndreaptă într-o direcție greșită. Această pierdere a capitalului natural este îngrijo-rătoare din numeroase motive. Natura este vitală pentru sănătatea și bunăstarea noastră, putând juca un rol-cheie în crearea de locuri de muncă și stimularea de noi investiții. Depindem de natură pentru alimentele, energia, materiile prime, aerul și apa care fac posibilă viața și stau la baza economiei.

„Datele utilizate în acest raport au fost finalizate chiar la 1 noiembrie, când mi-am început mandatul, iar eu privesc SOER 2015 ca pe o «linie de start» într-o cursă contra cronometru”, a declarat comisarul Vella, subliniind necesitatea unor politici „eficiente și adecvate” pentru abordarea problemelor evidențiate în raport.

Anul 2015 este dedicat biodiversității și „capitalului natural”. Comisia va detalia constatările din SOER 2015 în raportul aprofundat „Starea naturii” referitor la UE. Acesta va fi inclus în evaluarea intermediară a strategiei UE în domeniul biodiversității și în analizele curente ale legislației UE privind natura.

„Trebuie să rămânem vigilenți, pentru a asigura existența unor politici adecvate, care, aplicate corect, să ducă la rezultate de mediu excelente”, a spus comisarul. „Sunt necesare investiții în prezent pentru a garanta că, până în 2050, cetățenii UE pot duce o viață bună, în limitele planetei.”

Informații suplimentare

» http://www.eea.europa.eu/soer

REVISTĂ A DIRECŢIEI GENERALE MEDIU | Nr. 56 7

» POLITICILE CLIMATICE

Piața emisiilor de dioxid de carbon: livrări revizuite conform EU ETS

Lansat în 2005, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii – piatra de temelie a strategiei UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – împlinește anul acesta zece ani. În cursul anului 2015, Comisia va înainta și o propunere de revizuire a sistemului, care se va aplica în următoarea etapă de comercializare, începând din 2021.

Din 2013, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) a intrat în a treia etapă, care se va derula până în 2020. În prezent, sistemul acoperă peste 12 000 de centrale electrice și instalații de producție din cele 28 de state membre ale UE, precum și din Islanda, Norvegia și Liechtenstein, precum și emisii generate de companiile aeriene care zboară între aeroporturi europene.„

ETS va rămâne instrumentul principal pentru reducerea emisiilor de gaze

cu efect de seră.”

Cea mai mare piață de carbon din lumeEU ETS nu este doar prima piață de carbon importantă a lumii, ci și cea mai mare în acest moment – reprezentând peste trei sferturi din tranzacțiile internaționale de comerci-alizare a cotelor de emisii de dioxid de carbon.

Sistemul funcționează pe principiul de „plafonare și comerci-alizare”: limita („plafonul”) emisiilor generale din sectoarele cu emisii ridicate se reduce în timp, scăzând astfel totalul emisiilor. În 2020, emisiile din sectoarele vizate de EU ETS vor fi cu 21 % mai scăzute decât în 2005, ele urmând a fi cu 43 % mai scăzute până în 2030.

Companiile trebuie să își acopere emisiile printr-un număr relevant de certificate, putând să cumpere sau să vândă aceste certificate, după caz. Crearea „monedei” sistemului sub forma certificatelor fixează un preț al emisiilor, compa-niilor fiindu-le astfel profitabil fie să găsească modalitatea cea mai ieftină de a-și reduce emisiile, fie să le plătească pe cele care pot face acest lucru la un cost mai mic. Această flexibilitate garantează reducerea emisiilor în modul cel mai rentabil cu putință.

Problemele inițiale au fost abordateCea mai importantă reformă a sistemului a fost convenită în 2008 și a intrat în vigoare în 2013. Drept urmare, EU ETS funcționează acum în baza unor norme îmbunătățite și mai armonizate.

2150

2100

2050

2000

1950

1900

1850

1800

1750

1700

1650

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Emisiile verificate conform EU ETS (în milioane de tone echivalent CO2)

8

Deși această reformă a abordat în mare parte problemele inițiale, criza economică începută în 2008 a avut un impact fără precedent. S-a acumulat astfel un surplus de certificate, care s-a mărit de-a lungul anilor, ajungând la 2 miliarde de certificate în 2012.

Acest dezechilibru tot mai pronunțat al pieței, alături de un semnal slab referitor la preț, a lansat o dezbatere publică privind opțiunile de politică disponibile pentru abordarea pro-blemelor cu care se confrunta sistemul. Acesta nu stimula în mod adecvat investițiile în tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon, sporind astfel probabilitatea introducerii unor politici naționale noi cu riscul de a submina condițiile de concurență echitabile pe care era menit să le creeze EU ETS.

În consecință, Comisia a prezentat, în 2012, o propunere pe termen scurt de a amâna (a decala) licitarea a 900 de milioane de certificate de emisii până în ultimii ani ai etapei a treia. Această decalare a fost demarată în martie 2014.

De asemenea, Comisia a prezentat mai multe opțiuni structurale pentru a aborda dezechilibrele mari ale certificatelor acumulate. Drept rezultat, aceasta a prezentat, în ianuarie 2014, o propunere legislativă de creare a unei rezerve pentru stabilitatea pieței.

Viitorul EU ETSÎn octombrie 2014, Consiliul European a convenit asu-pra cadrului de politică al UE pentru 2030 privind clima și energia, care include obiectivul de a reduce cu cel puțin 40 % emisiile interne de gaze cu efect de seră până în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Consiliul a decis ca emi-siile din sectoarele vizate de EU ETS să fie reduse cu 43 % față de 2005. Un sistem EU ETS reformat, cu o funcționare corespunzătoare – alături de rezerva propusă pentru stabi-litatea pieței –, va constitui principalul mecanism în vederea atingerii acestui obiectiv.

Pregătirile pentru revizuirea sistemului sunt în curs, iar Miguel Arias Cañete, comisarul pentru politici climatice și energie, și-a exprimat deja intenția de a prezenta rapid

o propunere legislativă odată ce colegiuitorii convin asupra formei finale a rezervei propuse pentru stabilitatea pieței.

Un instrument-cheie de piață pentru reducerea emisiilorEU ETS rămâne instrumentul central pentru stimularea intro-ducerii unor măsuri inovatoare și tehnologice mult amplifi-cate, atât prin prețul carbonului, cât și prin utilizarea dirijată a alocării certificatelor și a fondurilor strânse în urma licitării.

În perioada 2013-2020, mai mult de jumătate din certifica-tele din cadrul EU ETS vor fi licitate, iar veniturile se vor rein-vesti. Potrivit celor mai recente date, în 2013, statele membre au utilizat peste 3 miliarde EUR din veniturile licitațiilor EU ETS pentru acțiuni climatice în plan național sau internațional.

UE este un lider și prin exemplul pe care îl oferă. În întreaga lume, din California până în China, și alții urmează exem-plul Europei, creându-și propriile sisteme de comercializare a certificatelor de emisii.

Decizia din octombrie 2014 a Consiliului European a trans-mis un semnal clar că EU ETS a dat rezultate și, ca atare, va rămâne – în forma sa îmbunătățită – instrumentul-cheie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care provoacă schimbări climatice dăunătoare.

Stabilirea unui preț pentru carbon este cea mai bună modalitate de a reduce emisiile într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, de a motiva întreprinderile să își reducă în continuare emisiile și de a stimula inovarea, contribuind la introducerea unor tehnologii noi pe piață.

Provocarea viitoare constă în valorificarea potențialului EU ETS pentru o tranziție lină la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și cu un grad sporit de securitate energetică.

Informații suplimentare

» http://ec.europa.eu/clima/policies/ets/index_en.htm

» http://ec.europa.eu/clima/policies/2030/index_en.htm

9REVISTĂ A DIRECŢIEI GENERALE MEDIU | Nr. 56

» POLITICILE CLIMATICE

Transporturile sunt pe calea cea bună pentru re-ducerea emisiilor

Pentru a combate schimbările climatice, Europa trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Acest sector produce în prezent aproape un sfert din totalul emisiilor din UE − dar politicile europene schimbă situația.

Transporturile se situează pe locul al doilea din punctul de vedere al cantității de gaze cu efect de seră emise, după sectorul energetic − și chiar dacă s-a înregistrat, în ansam-blu, o reducere a emisiilor din alte sectoare, cele din trans-porturi au continuat să crească până de curând. În prezent, legislația de pionierat a UE ajută la inversarea acestei ten-dințe, contribuind în 2012 la o reducere a emisiilor cu 3,3 %.„

Cea mai importantă și mai economică modalitate de a reduce emisiile din transporturi

este de a spori eficiența vehiculelor care circulă pe

șoselele noastre.”Transporturile rutiere reprezintă aproximativ 80 % din emi-siile întregului sector, generând aproximativ o cincime din totalul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) din UE. Uniunea a luat măsuri pentru reducerea acestor emisii, stabilind, de exemplu, obiective privind limitele de emisii de CO2 pentru autoturisme și autoutilitare.

Aceste obiective au contribuit la reducerea consumului de carburant al autoturismelor și al autoutilitarelor, stimulând inovarea în rândul fabricanților. Noile tehnologii, cum ar fi sistemele de iluminat cu leduri sau tehnologiile „start-stop”, ajută consumatorii să economisească atât carburant, cât și bani. Economiile de carburant măresc și securitatea energe-tică a Europei, ajutând la reducerea importurilor de petrol.

Măsurile UE s-au dovedit a avea un asemenea succes, încât obiectivele referitoare la CO2 pentru 2015 și 2017 au fost atinse deja în 2013. S-au stabilit acum obiective noi pentru 2020.

„Cea mai importantă și mai economică modalitate de a reduce emisiile din transporturi este de a spori eficiența vehiculelor care circulă pe șoselele noastre”, a declarat Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru politici climatice și energie. „Dacă putem menține traiectoria descendentă, sun-tem pe calea cea bună pentru a ne atinge noile obiective.”

În mai 2014, Comisia a prezentat și o strategie de reducere a consumului de carburant și a emisiilor generate de cami-oane, autobuze și autocare. Fabricanții europeni reprezintă peste 40 % din producția globală de autobuze și camioane.

În același timp, UE abordează problema emisiilor din sectorul aviatic și din cel naval.

Aviația se numără printre sursele de emisii cu cea mai accelerată creștere în prezent. Din 2012, zborurile dintre aeroporturile europene au fost incluse în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Transporturile navale internaționale produc în prezent 4 % din totalul emisiilor UE. Dacă nu se iau măsuri, aceste emisii s-ar putea dubla până în 2050. Ca prim pas, Comi-sia propune ca, începând din 2018, toți proprietarii de nave mari care utilizează porturile UE să monitorizeze și să raporteze emisiile navelor proprii.

Menținerea poziției de liderSunt necesare însă progrese noi. Cartea albă din 2011 a Comisiei intitulată „Către un sistem de transport compe-titiv și eficient din punct de vedere al resurselor” a stabilit un obiectiv ambițios de a reduce cu 60 % emisiile din trans-porturi până în 2050 în comparație cu nivelurile din 1990. Un cadru politic din 2014 recunoștea că „vor fi necesare eforturi mai mari după 2020”.

Europa trebuie să își mențină poziția de lider în ceea ce pri-vește dezvoltarea de tehnologii pentru reducerea emisiilor de CO2. India, Canada, China și SUA și-au stabilit deja obiec-tive de limitare a emisiilor vehiculelor rutiere pentru dece-niul următor. Sunt necesare urgent și măsuri internaționale pentru reducerea emisiilor din alte sectoare de transport.

Informații suplimentare

» http://ec.europa.eu/clima/policies/transport/

» http://ec.europa.eu/transport/facts-fundings/statistics/doc/2014/pocketbook2014.pdf#page=64

10

» MEDIUL URBAN, ZGOMOTUL ȘI SĂNĂTATEA

Răsar frunze verzi în întreaga Europă

Un premiu nou – inițiativa —„Frunza verde europeană” – va recunoaște eforturile orașelor mai mici de a îmbunătăți mediul și calitatea vieții cetățenilor lor. Ideea este de a le acorda orașelor mai mici șansa de a se bucura și ele de beneficiile oferite orașelor mai mari de premiul Capitala verde a Europei începând din 2010.

Ca răspuns la solicitări primite din partea unor orașe mai mici din întreaga UE, Comisia Europeană încurajează asemenea orașe progresiste să se înscrie la competiția pentru „Frunza verde europeană” – un titlu nou acordat municipalităților mai mici care demonstrează un angajament puternic în ceea ce privește creșterea ecologică și ameliorarea mediului. Primul premiu urmează a fi acordat în iunie 2015.„

Mărimea nu e cel mai important lucru – în special când vorbim despre mediul

înconjurător.”Karmenu Vella, comisarul UE pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a lansat oficial premiul "Frunza verde europeană" 2015 la Copenhaga (Danemarca), în 8 decembrie 2014, afirmând că "mărimea nu e cel mai important lucru – în special când vorbim despre mediul înconjurător". Peste 450 de municipalități europene sunt eligibile să se înscrie până la termenul limită, adică miezul nopții din 31 martie 2015.

De la capitalele verzi la frunza verde"Frunza verde europeană" pornește de la succesul de care s-a bucurat premiul Capitala verde, acordat anual din 2010, care recunoaște performanțele ecologice deosebite și încu-rajează rolul de "ambasadori ecologici" al orașelor, acestea împărtășindu-și experiența și know-how-ul privind crearea unui mediu urban mai bun. Printre avantajele câștigătorilor se numără atenția ridicată de care se bucură în presă, impul-sionarea turismului și a investițiilor care decurge de aici, oportunitățile de înfrățire cu alte orașe și de parteneriate cu întreprinderile. De asemenea, ambele titluri promovează un grad sporit de conștientizare ecologică și de mândrie civică, răsplătind orașele pentru palmaresul lor ecologic și pentru angajamentul lor față de creșterea economică verde.

Cu ocazia lansării, comisarul Vella a și acordat oficial titlul de Capitală verde pe anul 2015 orașului Bristol din Rega-tul Unit. "Bristol este o sursă de inspirație pentru alte orașe europene care doresc să evolueze și ele spre un viitor mai verde", a afirmat acesta.

Orașul Bristol are aproximativ 450 000 de locuitori, dar premiul "Frunza verde" poate fi câștigat de orașe mult mai mici. Orașele concurente vor fi evaluate de un juriu inter-național independent format din experți în șase domenii de mediu: schimbări climatice și performanțe energetice, mobi-litate, biodiversitate și utilizarea terenurilor, calitatea aerului și mediul acustic, deșeurile și economia verde, precum și gestionarea apelor.

Inițiativa "Frunza verde europeană" este deschisă tuturor statelor membre ale UE și țărilor candidate – Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Muntenegru și Islanda –, precum și Liechtensteinului, Norvegiei și Elveției.

Perioada de înscriere pentru premiul "Frunza verde europeană" 2015 este acum deschisă.

Informații suplimentare

» http://ec.europa.eu/environment/europeangreencapital/index_en.htm

REVISTĂ A DIRECŢIEI GENERALE MEDIU | Nr. 56 11

» APA, MEDIUL MARIN ȘI ZONELE COSTIERE

Calitatea apelor Europei crește constant, dar prea lent

Apa este esențială pentru viață, iar buna gestionare a resurselor de apă poate contribui la creșterea economică „albastră”. O comunicare recentă a Comisiei analizează modul în care statele membre pun în aplicare actele legislative menite să asigure suficientă apă curată pentru oameni, pentru natură și pentru economie.

Din analiza aprofundată a Comisiei privind modul în care statele membre pun în aplicare Directiva-cadru a UE privind apa și Directiva privind inundațiile reies tendințe pozitive, dar și motive de îngrijorare privind viitorul.

Prima constatare-cheie este că legislația UE a îmbunătățit protecția apei atât din punctul de vedere al cantității, cât și al calității. Majoritatea europenilor sunt în siguranță acum când beau apă de la robinet și când înoată în apele de coastă, precum și în mii de râuri și lacuri din întreaga UE. Au fost cartografiate și riscurile de inundații, statele membre implementând planuri pentru a le gestiona mai bine.

Punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa contribuie la asigurarea unei cantități suficiente de apă curată pen-tru oameni, pentru natură și pentru sectoarele economice care depind de aceasta, cum sunt agricultura, acvacultura, energia, transporturile și turismul. Poluarea s-a redus în ultimii 20 de ani, iar puțin mai mult de jumătate din apele de suprafață ale UE – râuri, lacuri și ape de coastă – au atins acum „starea ecologică bună”.„

Apa stă la baza tuturor formelor de viață.”Europa mai are însă mult până să își atingă obiectivul ca

toate apele de suprafață să fie într-o stare ecologică bună până în 2015. Pentru a accelera ritmul schimbării, în comu-nicare se recomandă o varietate de abordări, inclusiv o sta-bilire mai inteligentă a prețului apei, controale mai stricte privind captarea apei și utilizarea apei în instalațiile indus-triale, precum și măsuri de combatere a poluării cauzate de agricultură. Ar fi util, de asemenea, să se utilizeze în mai mare măsură programele de dezvoltare regională și rurală pentru protecția apei.

Nu e loc de automulțumireDin cauza zecilor de ani de degradare și de gestionare ineficientă, aproape jumătate dintre corpurile de apă de suprafață ale UE nu vor atinge un obiectiv central al legislației UE privind apa – acela ca toate apele din UE să aibă o stare ecologică bună până în acest an. Utilizarea excesivă a resurselor de apă și poluarea continuă să afecteze starea ecologică, stocurile de pește și biodiversitatea.„

Statele membre trebuie să susțină și să intensifice

acțiunile pentru punerea în aplicare a Directivei-cadru

privind apa și a Directivei privind inundațiile.”Printre problemele concrete se numără captarea excesivă

a apei pentru irigații în jurul Mării Mediterane și al Mării Negre, precum și poluarea extinsă cu nutrienți din agricultură. Monitorizarea stării chimice a apelor de suprafață este insuficientă – încă nu se cunoaște starea a peste 40 % dintre corpurile de apă.

Se produc daune și din cauza modificărilor aduse cursului râurilor, ca urmare a slabei planificări hidroenergetice, precum și ca urmare a îndreptării, a lărgirii și a adâncirii acestora pentru navigație. În trecut s-au construit multe baraje fără măsuri de atenuare precum scări pentru pești, iar protecția împotriva inundațiilor se bazează și azi prea mult pe infrastructura „gri”, cum sunt zidurile și digurile, care poate cauza probleme în aval.

Conform Directivei privind inundațiile, statele membre ale UE trebuie să își formuleze planurile în materie de inundații până la sfârșitul anului 2015. Comisia încurajează utilizarea infrastructurii „verzi” și abordarea la nivel de bazin hidrogra-fic: crearea de spațiu, adesea sub formă de zone umede, în care râurile să poată ieși din matcă înainte de a ajunge la zonele populate. Restabilirea câmpiilor inundabile și redre-sarea cursului șerpuitor al râurilor pot preveni inundațiile și pot fi benefice pentru calitatea apei și pentru biodiversitate.

12

Comisarul Vella a prezentat recomandări pentru îmbunătăți-rea punerii în aplicare a politicilor privind apa la Conferința europeană privind apa, desfășurată în 24 martie la Bruxelles.

Printre acestea se numără o mai bună monitorizare a stării apelor, adaptarea măsurilor la problemele existente în fiecare bazin hidrografic, abordarea poluării cauzate de agricultură și creșterea stimulentelor pentru utilizarea eficientă a apei, precum și recuperarea costurilor prin aplicarea principiului „poluatorul plătește”.

Ape mai curate, costuri reduse, creștere sporităPunerea în aplicare a măsurilor de acest tip nu impune nea-părat costuri suplimentare, iar în cazurile care presupun asemenea costuri, valoarea lor economică este evidentă. Dacă nu avem grijă acum de resursele de apă limitate, ne vom confrunta în viitor cu costuri mult mai ridicate, gene-rate de purificarea apei, de riscurile privind sănătatea, de activitățile agricole mai costisitoare, de secete și inundații, precum și de pierderea potențialului turistic.

De exemplu, lipsa măsurilor împotriva inundațiilor, al căror risc ne așteptăm să crească odată cu schimbările climatice, ar putea duce la costuri de 20 de miliarde EUR până în 2020 și de 46 de miliarde EUR până în 2050.

Amploarea activităților din sectorul gospodăririi apelor (adică aprovizionarea cu apă și apele reziduale) ar putea fi surprinzătoare: politica UE în domeniul apelor a contribuit

la crearea unui sector dinamic, lider la nivel mondial, care include acum 9 000 de întreprinderi mici și mijlocii și asigură aproape 500 000 de locuri de muncă în Europa.

În plus, nu este nevoie ca statele membre să acționeze singure, fiind disponibile fonduri din partea UE pentru a sprijini eforturile acestora de epurare a apelor reziduale sau de reducere a riscurilor de inundații. De la fondurile de dezvoltare regională și rurală până la programul de cercetare și inovare Orizont 2020, resursele se pot utiliza într-un mod mai eficace și mai integrat.

Poluarea difuză din surse agricole continuă să afecteze 90 % dintre bazinele hidrografice, deci Europa mai are încă mult până să își atingă obiectivele. Comisarul Vella a sub-liniat însă și aspectele pozitive: „S-a înregistrat o îmbună-tățire de 10 % față de anul de referință 2009”, a afirmat acesta, „ceea ce înseamnă că în prezent se află pe calea spre redresare 10 000 de noi corpuri de apă, precum râuri, lacuri, estuare și zone costiere.”

Putem spune că paharul este pe jumătate plin sau pe jumă-tate gol – dar, indiferent cum privim lucrurile, Europa trebuie să aibă în curând paharul plin.

Informații suplimentare

» http://ec.europa.eu/environment/water/water-framework/impl_reports.htm

13REVISTĂ A DIRECŢIEI GENERALE MEDIU | Nr. 56

» FINANȚAREA ȘI LIFE

Finanțare sporită pentru proiectele privind capitalul natural

Biodiversitatea și ecosistemele nu sunt domenii vizate în mod obișnuit de către investitori și bancheri. Prin Facilitatea de finanțare a capitalului natural se dorește schimbarea acestei situații, astfel încât natura să beneficieze de finanțare, fiind privită ca o resursă demnă de investiții pe termen lung, și nu ca un bun menit să fie consumat.

Lansată de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Comi-sia Europeană, Facilitatea de finanțare a capitalului natural (FFCN) urmărește să sporească finanțarea disponibilă pentru biodiversitate și pentru protecția mediului, mobilizând fonduri din sectorul public și privat pentru a încuraja investițiile în ecosisteme. „

Pentru a proteja diversitatea mediului nostru

natural, trebuie să promovăm diversitatea surselor noastre

de finanțare.”„Pentru a proteja diversitatea mediului nostru natural, trebuie să promovăm diversitatea surselor noastre de finanțare. Facilitatea de finanțare a capitalului natural este un nou instrument de finanțare al UE, care poate ajuta întreprinderile să protejeze natura și să se adapteze la schimbările climatice, transformând biodiversitatea într-un motor al creșterii economice”, a declarat Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, cu ocazia lansării fondului.

FFCN, care dispune de 125 de milioane EUR, funcționează ca facilitate bancară pentru mediu. Aceasta acordă împru-muturi pentru „proiecte rentabile” și pentru investiții care arată cum poate capitalul natural să genereze venituri sau reduceri ale costurilor în contextul îndeplinirii obiectivelor UE privind biodiversitatea și acțiunile climatice.

Acoperișurile verzi sau sistemele ecosistemice de protecție împotriva inundațiilor sunt exemple de proiecte de „infrastructură verde” eligibile pentru sprijin din FFCN. Am mai putea aminti proiectele ecosistemice legate de ecoturism, programele în domeniul silviculturii și activitățile de acvacultură care promovează biodiversitatea sau contribuie la adaptarea la schimbările climatice.

Propunerea de afaceri (a biodiversității)Potrivit programului LIFE al Comisiei Europene – care contribuie cu 50 de milioane EUR ca garanție și 10 milioane EUR pentru dezvoltarea capacității –, ideea de bază este ca beneficiarii să prezinte modalități reușite de a proteja biodiversitatea sau ecosistemele și să demonstreze rentabilitatea investițiilor în asemenea proiecte.

Se estimează că facilitatea va sprijini până la 12 proiecte în etapa-pilot de până în 2017, fiecărui proiect alocându-i-se 5-15 milioane EUR. FFCN va finanța până la 75 % din costul total al proiectelor. Oricine se poate adresa BEI cu o propu-nere de proiect, obiectivul fiind acela de a asigura o bună răspândire geografică și varietate tematică pe parcursul perioadei de punere în aplicare.

Pe lângă un model de afaceri inovator, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind biodiversitatea și ecosiste-mele cu rezultate rentabile și repetabile, proiectele câștigă-toare trebuie să întrunească criteriile standard de investiții ale BEI și să demonstreze că aduc o valoare adăugată pro-gramului LIFE pentru natură și biodiversitate sau pentru adaptarea la schimbările climatice.

Aveți cumva și dumneavoastră o propunere de afaceri în domeniul biodiversității?

Informații suplimentare

» http://ec.europa.eu/environment/life/funding/financial_instruments/ncff.htm

14

Agendă

Infrastructură verde: o poveste europeană de succes 5 mai 2015, 14.30-17.30, Clădirea Jacques Delors, Rue Belliard nr. 99-101, Bruxelles, Belgia

Aceasta este o oportunitate de a vedea cum funcționează practic strategia Comisiei Europene privind o infrastructură ecologică și cum contribuie ea la îndeplinirea noilor priorități ale Comisiei. Reprezentanții decidenților politici, ai întreprinderilor, ai societății civile și ai autorităților își vor exprima cu toții opinia. » http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-

and-activities-green-infrastructure-success

Al 18-lea forum european privind ecoinovația: stimularea competitivității și a inovării20-21 mai 2015, Barcelona, Spania

Forumul va analiza modalități de a conso-lida competitivitatea și inovarea, în special a IMM-urilor, cu ajutorul sistemelor de etichetare ecologică, al managementului de mediu și al sistemelor de informare. În 20 mai, primele tehnologii inovatoare cu revendicări de per-formanță testate prin programul Verificarea tehnologiilor de mediu (ETV) își vor primi declarațiile oficiale de verificare și va avea loc ceremonia de acordare a premiilor privind eti-cheta ecologică a Uniunii Europene și sistemul de management de mediu și audit (EMAS). » http://ec.europa.eu/environment/

ecoinnovation2015/1st_forum/index_en.html

Forumul mondial geospațial (INSPIRE)25-29 mai 2015, Lisabona, Portugalia

Acest eveniment promovează convergența politici-lor, a practicilor și a proceselor referitoare la utiliza-rea optimă a datelor spațiale, inclusiv în domeniul observării Pământului și al monitorizării mediului. » www.geospatialworldforum.org

Săptămâna Verde 2015: Natura – sănătatea și bogăția noastră3-5 iunie 2015, Centrul de conferințe „The Egg”, Bruxelles, Belgia

Tema ediției din 2015 a Săptămânii verzi, cea mai mare conferință anuală privind politica europeană de mediu, va fi natura și biodiversitatea. În ultimul deceniu, conferința s-a consacrat ca eveniment esențial pentru toți cei implicați în protejarea mediului. Ediția din 2014 a atras aproximativ 3 100 de participanți din partea guvernelor, a întreprinderilor, a ONG-urilor, a mediului academic și a mass-mediei. » http://ec.europa.eu/environment/greenweek/

index.html

Publicații

Ediție tematică a publicației „Știința pentru politica mediului”: funcționalitatea nanomaterialelor„Știința pentru politica de mediu” este un serviciu gratuit de știri și de informare al Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene, care furnizează cele mai recente descoperiri din cercetare relevante pentru politica de mediu. Edițiile tematice sunt numere speciale care se axează pe un domeniu de politică cheie. Ingineria la scară nanometrică sporește deja eficiența recoltării și a depozitării energiei ecologice, îmbunătățește eficiența energiei obținute prin transformarea luminii solare și mărește capacitatea și siguranța bateriilor. Această ediție tematică ilustrează modalitățile probabile în care nanotehnologia va continua să revoluționeze tehnologiile durabile.

Publicație disponibilă în limba engleză

» http://bookshop.europa.eu/en/nanomaterials-functionality-pbKHBA14003/?CatalogCategoryID=r1sKABstjgMAAAEjvIYY4e5K

Zgomotul în Europa 2014Poluarea fonică este o preocupare crescândă pentru mediu. Peisajul acustic european este amenințat, iar acest raport al Agenției Europene de Mediu are ca obiectiv cuantificarea amplorii problemei, evaluarea acțiunilor în curs și definirea posibilelor măsuri de luat în calcul în viitor pentru a remedia problema.

Publicație disponibilă în limba engleză

» http://www.eea.europa.eu/publications/noise-in-europe-2014

Adaptarea la schimbările climatice Adaptarea înseamnă anticiparea efectelor adverse ale schimbărilor climatice și luarea de măsuri pentru a preveni sau a minimiza daunele, exploatând oportunitățile potențiale. Deși schimbările climatice reprezintă o provocare globală, sunt necesare strategii de adaptare la nivel local, regional și național. Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice se concentrează pe promovarea acțiunilor întreprinse de statele membre, pe integrarea adaptării în politicile UE și pe sprijinirea unui proces decizional mai bine informat.

Publicație disponibilă în limbile engleză, franceză și germană

» http://bookshop.europa.eu/en/adaptation-to-climate-change-pbML0514139/?CatalogCategoryID=lPKep2Ix.xIAAAEn5nxL_IUy

Climate Action

International cooperationClimate change is a global issue that requires coordinated efforts at the international level.

In 2010, the countries that are part of the UN Framework Convention on Climate Change (UNFCCC) agreed that adaptation must be addressed with the same level of priority as mitigation and set up the Cancun Adaptation Framework to enhance action.

Another international initiative, set up by the EU, is the Global Climate Change Alliance (GCCA). Coordinated by the European Commission, the GCCA provides technical and financial support to developing countries to help them integrate efforts to tackle climate change into their policies and budgets.

• Adaptation means anticipating the adverse effects of climate change and acting to prevent or minimise damage, while exploiting potential opportunities.

• Early action will save lives and money. The EU-wide cost of not adapting to climate change could reach at least €100 billion a year by 2020, rising to €250 billion a year by 2050.

• The EU’s Strategy on Adaptation to Climate Change focuses on promoting Member State action, integrating adaptation into EU policies, and supporting better informed decision-making.

• Adaptation strategies are needed at the local, regional and national level. For example, as major centres of population and infrastructure, cities play an important role in adaptation.

• Climate change is a global challenge. Coordinated and effective action at the international level is vital.

Adaptation to climate change

ML-05-14-139-EN

-C

ISBN 978-92-79-44524-8doi:10.2834/68959

Encouraging adaptation at the local level Cities and local authorities are critical to the success of Europe’s adaptation efforts. What is more, these centres of population and infrastructure are particularly vulnerable to extreme weather events and other effects of climate change. For these reasons, the European Commission has launched the Mayors Adapt initiative.

Mayors Adapt aims to encourage cities to sign up and commit themselves to developing comprehensive local adaptation strategies. The initiative also seeks to increase support for local activities by providing a platform for greater engagement and networking, and to raise public awareness about adaptation and the measures needed.

Everyone on boardThe public plays an important part in developing effective ways to adapt to climate change. We all can do our part!

• By encouraging citizens to save water through local legislative powers and awareness-raising campaigns, the Spanish city of Zaragoza has reduced water consumption by 30 % over the past 15 years, despite a 12 % population increase.

• In Slovakia, a community network was formed by the NGO sector, which has since gone on to help develop urban strategies that take into account adaptation.

• In Milan, Italy, an action plan organised by the municipality, the local health authority and hospitals aims to mitigate the dangers of heat waves. Elderly and disabled people can call a toll-free number to request advice and services, such as meal delivery and home care.

Further information European Commission Climate Actionec.europa.eu/clima/policies/adaptationfacebook.com/EUClimateActiontwitter.com/EUClimateActionClimate-ADAPT – European Climate Adaptation Platformclimate-adapt.eea.europa.euMayors Adaptmayors-adapt.euLIFE Programmeec.europa.eu/environment/lifeUNFCCC – Action to Adaptnewsroom.unfccc.int/action-to-adapt Global Climate Change Alliancewww.gcca.euIntergovernmental Panel on Climate Changewww.ipcc.ch

December 2014

© A

nna

Verm

eule

n/H

emer

a/Th

inks

tock

© N

YCst

ocke

r/iSt

ock/

Thin

ksto

ck

© s

teph

enm

eese

/iSto

ck E

dito

rial/T

hink

stoc

k

Prin

ted

on r

ecyc

led

pape

r th

at h

as b

een

awar

ded

the

eu e

co-l

abel

for

gra

phic

pap

er (w

ww

.eco

labe

l.eu)

© European Union, 2014. Reuse authorised.For reproduction or use of these photos, permission must be sought directly

from the copyright holder.

ENV-13-030-ClimateChangeFactsheet-EN.indd 1 15/12/14 13:53

ISSN 1977-8449

EEA Report No 10/2014

Noise in Europe 2014

THEMATIC ISSUE:Nanomaterials’ functionality

Environment

Science for Environment Policy

February 2015Issue 48

În absenţa unei declaraţii contrare, publicaţiile sunt disponibile gratuit pe site-ul http://bookshop.europa.eu

REVISTĂ A DIRECŢIEI GENERALE MEDIU | Nr. 56 15

Pe scurt

Noi măsuri ale UE pentru controlarea comerțului cu specii ale florei și faunei sălbaticeGestionată în mod durabil, vânătoarea de trofee poate contribui la conservarea speciilor și la protejarea biodiversității, aducând beneficii comunităților rurale. Cu toate acestea, până în momentul de faţă, autoritățile științifice din statele membre ale UE nu au efectuat un control sistematic pentru a garanta faptul că trofeele provin din vânătoare sustenabilă.

UE abordează aceste probleme introducând obligativitatea unui permis de import, care să garanteze originea legală și durabilă. Statul membru importator va emite acest permis numai în momentul în care UE are certitudinea că importul întrunește criteriile care demonstrează caracterul său durabil. Importul nu va fi posibil dacă criteriile nu sunt întrunite.

„Vânătoarea speciilor reprezentative este un domeniu foarte sensibil, iar Europa trebuie să preia inițiativa la nivel internațional pentru a promova practicile responsabile”, a declarat Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit. „Regulamentul de astăzi ia o poziție importantă împotriva vânătorii ilegale a acestor specii valoroase. Aceste măsuri reprezintă o contribuție însemnată la asigurarea caracterului legal și sigur al comerțului.”

» http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-4142_en.htm

UE își prezintă contribuția la acordul global privind climaDupă ce Consiliul Mediu a aprobat, în 6 martie, propunerea sa de contribuție la noul acord global privind schimbările climatice, care se va încheia la Paris în luna decembrie a acestui an, UE și-a prezentat contribuția la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor cli-matice. Contribuția UE va consta în reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel intern până în 2030 în comparație cu nivelurile din 1990.

O comunicare publicată în februarie în contextul lansării strategiei Comisiei privind uniunea energetică conține detalii suplimentare și descrie viziunea UE asupra noului acord.

» http://ec.europa.eu/clima/news/articles/news_2015030601_en.htm

Raport: Sursele de energie regenerabile reduc emisiile de CO2 în EuropaTehnologiile bazate pe energie eoliană, solară, pe biomasă și pe alte surse de energie regene-rabile și-au continuat dezvoltarea în 2013, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), reducând semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

În noul raport al AEM, intitulat „Energia regenerabilă în Europa – aproximări privind creșterea recentă și efectele de domino” se constată că, dacă nu ar fi crescut gradul de utilizare a surselor de energie regenerabilă din 2005, consumul de combustibili fosili din UE ar fi fost cu aproximativ 7 % mai ridicat până în 2012.

„Energia regenerabilă se transformă rapid într-una din marile povești de succes ale Europei”, a afirmat Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM. „Dacă susținem inovarea în acest domeniu, aceasta ar putea deveni un motor important al economiei Europei, reducând emisiile și creând totodată locuri de muncă.”

» http://www.eea.europa.eu/highlights/renewables-successfully-driving-down-carbon

KH-AD

-14-056-RO-N