Aprecierea Conţinutului Acidului Lactic În Ser Sangvin Reprezintă o Metodă Importantă Al

2
Aprecierea conţinutului acidului lactic în ser sangvin reprezintă o monitorizării bolnavilor cu hipoxie tisulară. În baza unor date cli lactatului în calitate de expres-test la bolnavii în stări critice decompensare. Importanţa acestui test pentru biochimie şi iziologie se conirmă clinice şi experimentale !"#, "$, %"&. 'in punct de vedere clinic, acidului lactic în s)nge indică o acutizare a maladiei şi un risc sporit de arătat, că semniicaţie diagnostică posedă indicele concentraţional mmol+l !"$, %"&. ste de menţionat, că lactatul acidul lactic reprezintă unul din ale metabolismului glucozei, care decurg practic în toate organele proces de ormare a lactatului se petrece în eritrocite şi în ţesu lactic şi pătrunde în s)nge. În aşa el, acidul lactic este activ olosit metabolismul energetic şi sinteza glucozei gluconeogeneză . 0a o ţesuturilor cu oxigen, glucoza se reduce p)nă la /1 % şi 2 % 1 cu dega(are de energie. În condiţii de peruzie insuicientă a oxigenului în ţesuturi, se accelerează p însoţite de o producere a unei cantităţi semniicative a acidului l ţesuturi şi în s)nge cu dezvoltarea ulterioară a lactat-acidozei !# 3rin urmare, aprecierea acestui indicator în s)nge reprezintă una d de monitorizare a bolnavilor cu hipoxie de geneză dierită şi la pa modiică rapid. În normă, concentraţia acidului lactic, după datele dierito %,56 ",47-%,%6 %,%-%,8 mmol+l !"#, %"&. 9e poate presupune, că astel de concentraţia acidului lactic, sunt motivate de cercetări unice clin testului dat şi pe de altă parte, de diversitatea metodelor olosit metodele de apreciere ale acidului lactic au ost sau prea soistic conorm opiniilor unor specialişti din domeniu, pentru aprecierea a doar 5,7 ml de s)nge !"#&. /ercetările eectuate de /otlucova :. în date de ultimă oră pentru aprecierea acidului lactic în c)teva secunde c oarte mic de circa "5-%5 m;l de s)nge, ceea ce este extrem de important p A ost constatată o concentraţie diagnostic importantă <",7 mmol+l la antecedente hipoxice intrauterine, intranatale şi postnatale, iar î ătului sa constatat o concentraţie de acid lactic p)nă la nivelul <# mmol+l ! 3roducerea de energie cardiacă are loc în mitocondrii= acizii graşi corpii cetonici sunt degradaţi înaintea glucozei. >etabolizarea glu osorilare oxidativă ? din o moleculă de glucoză rezult)nd #$ mole anaerobioză sau ischemie se produce glicoliză anaerobă. 9căderea producţiei de

Transcript of Aprecierea Conţinutului Acidului Lactic În Ser Sangvin Reprezintă o Metodă Importantă Al

Aprecierea coninutului acidului lactic n ser sangvin reprezint o metod important almonitorizrii bolnavilor cu hipoxie tisular. n baza unor date clinice, se propune aprecierealactatului n calitate de expres-test la bolnavii n stri critice sau cu risc nalt de decompensare.Importana acestui test pentru biochimie i fiziologie se confirm prin numeroase cercetriclinice i experimentale [13, 16, 21]. Din punct de vedere clinic, majorarea concentraiei aciduluilactic n snge indic o acutizare a maladiei i un risc sporit de deces, ns unele cercetri auartat, c semnificaie diagnostic posed indicele concentraional al acidului lactic < 1 mmol/l[16, 21].Este de menionat, c lactatul (acidul lactic) reprezint unul din produsele intermediareale metabolismului glucozei, care decurg practic n toate organele i sistemele. Cel mai intensproces de formare a lactatului se petrece n eritrocite i n esutul muscular, de unde acidul lactici ptrunde n snge. n aa fel, acidul lactic este activ folosit de muchiul cardiac i ficat nmetabolismul energetic i sinteza glucozei (gluconeogenez). La o perfuzie suficient aesuturilor cu oxigen, glucoza se reduce pn la CO2 i H2O cu degajare de energie. n condiiide perfuzie insuficient a oxigenului n esuturi, se accelereaz procesele anaerobe, care suntnsoite de o producere a unei cantiti semnificative a acidului lactic, care se acumuleaz nesuturi i n snge cu dezvoltarea ulterioar a lactat-acidozei [33].Prin urmare, aprecierea acestui indicator n snge reprezint una din metodele necesarede monitorizare a bolnavilor cu hipoxie de genez diferit i la pacienii a cror stare se modificrapid. n norm, concentraia acidului lactic, dup datele diferitor specialiti, constituie 1,8-2,0;1,85-2,2; 2,2-2,7 mmol/l [13, 21]. Se poate presupune, c astfel de date controverse ce noteazconcentraia acidului lactic, sunt motivate de cercetri unice clinico-tiinifice cu folosireatestului dat i pe de alt parte, de diversitatea metodelor folosite. ns, n ultimii 5-8 ani,metodele de apreciere ale acidului lactic au fost sau prea sofisticate, sau foarte costisitoare, iarconform opiniilor unor specialiti din domeniu, pentru aprecierea acidului lactic sunt necesaredoar 0,5 ml de snge [13]. Cercetrile efectuate de Cotlucova N. n perinatologie au oferit datede ultim or pentru aprecierea acidului lactic n cteva secunde cu folosirea unui volum foartemic de circa 10-20 mkl de snge, ceea ce este extrem de important pentru perioada neonatal. Afost constatat o concentraie diagnostic important >1,5 mmol/l la copiii ce sufereau deantecedente hipoxice intrauterine, intranatale i postnatale, iar n retardul n dezvoltarea ftului saconstatat o concentraie de acid lactic pn la nivelul >3 mmol/l [21].

Producerea de energie cardiac are loc n mitocondrii: acizii grai, lactatul, piruvatul icorpii cetonici sunt degradai naintea glucozei. Metabolizarea glucozei se realizeaz prinfosforilare oxidativ din o molecul de glucoz rezultnd 36 molecule de ATP. n anaerobiozsau ischemie se produce glicoliz anaerob. Scderea produciei de energie n raport cucantitatea de glucoz oxidat i cu necesarul energetic efectiv aduce la faptul, c dintr-omolecul de glucoz se formeaz 2 molecule de ATP.Sporirea produciei de acid lactic n esutulcardiac genereaz scderea pH intracelular i implicit are loc inhibarea glicolizei, a utilizriiacizilor grai i a sintezei proteice care provoac n final necroza cardiomiocitelor. n ischemieacumularea de acid lactic constituie una din cauzele durerii anginoase. Datorit permeabilitiimembranei celulei miocardice pentru adenozin, aceasta trece n interstiiu i apoi n circulaie,fiind rspunztoare de vasodilataia coronarian.