SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 145mmaaii 22001122

http://apostolul.slineamt.ro

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLULDup\ Centenar…

u intrat `n istorie cele trei zile de mai `n care s-as\rb\torit centenarul Asocia]iei ~nv\]\torilor dinNeam].

Multe inimi au b\tut mai accelerat pentruacest eveniment, dar sigur, una a tr\it o mare sa-tisfac]ie. "Asta-i pohta ce-am pohtit". {i meritanenea Ghi]\ acest lucru pentru cât s-a zb\tut [icâte a p\timit pentru re`nfiin]area [i reafirmareaAsocia]iei ~nv\]\torilor.

Au fost trei zile frumoase de prim\var\,binecuvântate de Domnul cu soare [i vreme bun\,au fost zile pline de activitate [i de bucurie

sufleteasc\. Fiecare a participat unde [i dup\ cum a vrut [idup\ cât l-au mai ]inut puterile trupului.

Au participat elevi de la prestigioase colegii nem]ene,reprezentan]i ai oficialit\]ilor, au fost [i oaspe]i dragi dinBasarabia, din Bucovina de Nord - Ucraina [i ne-au onorat cuprezen]a [i prieteni din Moldova. S-au spus cuvinte frumoase,s-a cântat, s-au spus versuri, s-au schimbat diplome [i alte`nsemne simbolice omagiale. S-a prezentat cartea "Asocia]ia~nv\]\torilor din Neam] - Un secol de existen]\", s-a dezvelit [io plac\ comemorativ\ [i s-a mers `ntr-o excursie pl\cut\ [ireconfortant\.

{i uite a[a au trecut cele trei zile de mai ale d\sc\limiinem]ene, dar `n urm\, mai acute decât `nainte, r\mân câtevaprobleme esen]iale pentru asocia]ia noastr\ [i la nivelna]ional. Una dintre ele, [i cea mai important\, este cre[tereanumeric\ a asocia]iei [i totodat\ `ntinerirea obligatorie astructurilor organizatorice [i de conducere. O alta, la nivelna]ional, e cea a reorganiz\rii AGIRo `ntr-un mod riguros,pragmatic [i reprezentativ pentru toate jude]ele ]\rii.

S\ nu uit\m de rolul activ pe care Asocia]ia trebuie s\-laib\ `n rela]iile cu M.E. [i inspectoratele [colare pentru readu-cerea [colii la rolul [i valoarea ei de alt\dat\ dar, `n acela[itimp, [i pentru integrarea ei la cerin]ele intr\rii României `nUniunea European\. De asemenea s\ nu uit\m aspectele [iactivit\]ile cultural-artistice, sportive [i recreative ce trebuies\-[i reg\seasc\ ]inuta [i valoarea adev\rat\ atât `n [coli, cât[i la nivel na]ional. ~n acest mod sper\m ca [coala s\redevin\ institu]ia fundamental\ a acestei ]\ri [i prin ea, ]aranoastr\ s\-[i readuc\ fii acas\, acolo unde s-au n\scut [iunde mai au multe de spus [i de `nf\ptuit.

Prof. {{tefan CCORNEANU

M|RIA TA, COPILE!!\\rriiaa TTaa,, `̀]]ii ddoorreesscc::

- S\ cre[ti drept ca un paltin spre cer [i s\r\mâi a[a, `n ciuda furtunilor!

- S\ p\strezi `n privire senin\tatea inocent\ apuiului de sturz care `ncearc\ prima dat\ s\ zboare!

- S\-]i fie s\n\tos trupul, dar mai ales sufletulpe care, la cap\t de drum, trebuie s\-l `napoieziCelui Ce ]i l-a dat!

- S\ nu te sperie niciun obstacol, pentru c\ maiales ele, `ncerc\rile, te ajut\ s\ te cuno[ti!

- S\ te bucuri de minunile lumii, chiar dac\ peunele nu le vei avea niciodat\!

MM\\rriiaa TTaa,, CCooppiillee,, `̀]]ii mmaaii ddoorreesscc::

- S\-]i fie zâmbetul mai `nc\p\]ânat ca lacrima!- S\ fii `n]eleg\tor cu cei mari care, uneori, sunt nep\s\tori,

cruzi [i te pot `n[ela, p\r\si sau uita. Arat\-le tu, puiule de om,c\ e[ti mai bun decât ei! Iart\-i!

- S\ g\se[ti `n tine puterea de a `ntinde mâna celui careare nevoie de sprijin!

- S\ nu te apleci, `ncovoindu-te, pentru b\nu]ul zvârlit lapicioarele tale!

MM\\rriiaa TTaa,, SStt\\ppâânn aall lluummiiii,,

Las\-te `nv\luit `n dragostea LUI [i a noastr\, r\mâi petal\de soare prin timp c\l\toare!

La mul]i ani, cocon de lumin\ din For]a Divin\!

PPrrooff.. MMoonniiccaa MMaarriilleennaa CCRRIISSTTEEAA

unt bucuros c\ la aceast\s\rb\toare a [colii române[tipot transmite pre]uirea [i`ntreaga admira]ie a mem-brilor Sindicatului din~nv\]\mânt pentru prietenii [icolegii lor din Asocia]ia~nv\]\torilor nem]eni.

Spun prieteni, pentru c\,`nc\ de la rena[terea acestordou\ institu]ii imediat dup\

'90 , `n bun\ colaborare [i `n]elegere, ceidoi pre[edin]i de atunci -dl. GheorgheAmaicei [i regretatul Florin Florescu audus o b\t\lie crâncen\ pentru redobândi-rea unor bunuri ale Asocia]iei, pentrurea[ezarea cadrelor didactice `ntr-unstatut normal.

Spun prieteni, pentru c\ foarte mul]ioameni care au activat `n Sindicat sau `nconducerea lui se reg\sesc [i `n conduc-erea Asocia]iei ~nv\]\torilor.

Spun prieteni, pentru c\, iat\, amreu[it s\ relu\m `mpreun\ apari]ia revis-tei "Apostolul", care era o emblem\pre]uit\ a Asocia]iei `n perioada interbel-ic\ [i facem bine lucrul acesta deaproape 15 ani. {i chiar dac\ vremurile

sunt vitrege, vom duce mai departeaceast\ revist\ pentru c\ ea este o cartede vizit\ care `i onoreaz\ deopotriv\ peeditorii [i pe cititorii ei.

Spun colegi,pentru c\ mul]i dintremembrii Sindicatului nostru sunt [i mem-bri ai Asocia]iei `nv\]\torilor. {i nebucur\m de generozitatea Asocia]iei,deoarece neavând sediu lucr\m `ntr-unuldin imobilele sale , fapt pentru care `imul]umim [i ast\zi d-lui pre[edinteAmaicei.

Desigur, `n aceast\ lupt\ pentruscopuri comune,au existat [i momentecare au `ncercat tr\inicia prieteniei noas-tre, dar `ntotdeauna ra]iunea [i `n]elepci-unea au avut ultimul cuvânt. {i iat\, acum,suntem, `mpreun\,unele dintre cele maiputernice institu]ii de acest gen din ]ar\,~n definitiv, [i Asocia]ia ~nv\]\torilor [iSindicatul din ~nv\]\mânt ap\r\ interese-le profesionale [i drepturile sociale alecelor care lucreaz\ `n [coal\, numaimijloacele cu care ducem aceast\ lupt\sunt diferite. Dar pentru c\ ast\zi estes\rb\toare, s\ ne bucur\m `mpreun\ [i,ca semn al respectului pe care vi-l purt\m`ntr-o prietenie statornic\, permite]i-mi s\

ofer d-lui pre[edinte Gheorghe Amaicei oplachet\ aniversar\ cu urm\torul textVIVAT, CRESCAT et FLOREAT ! La mul]iani!

Ing.Gabriel PPLOSC|,Pre[edintele Sindicatului ~nv\]\mânt

din jude]ul Neam](text consemnat la adunarea festiv\

din11mai 2012)

O prietenie statornic\

\rturisesc nu f\r\vinov\]ie c\, pân\de curând, cuno[-team doar crâmpeiedin rosturile [i isto-ria acestei Asocia]iiconstituit\ `n 1912.Informa]ii ample [il\muritoare despreaceast\ reuniunede spirite pedago-

gice ale [colii nem]ene de ieri [ide azi am descoperit `n recentalucrare intitulat\ "Asocia]ia`nv\]\torilor din jude]ul Neam].Un secol de existen]\ (1912 -2012)", ap\rut\ la Editura"Alfa"din Piatra Neam] `n coor-donarea lui {tefan Corneanu [iConstantin Tom[a, filologi [ioameni de cultur\ ai acestorvremuri.

{i manifest\rile `nchinateevenimentului, `n perioada 10 -12 mai a acestui an, au conturat`mprejur\rile `n care a prinsvia]\ Asocia]ia, ac]iunile [iactorii care au f\cut din aceastao organiza]ie-instrument de soli-darizare a `nv\]\torilor [i profe-sorilor din acest spa]iu,"gr\dinari de suflete umane,c\l\uze ale celor mai curate,mai pline de energie [i de elanfiin]e omene[ti", cum inspirat [icu `ndrept\]ire afirma DumitruAlma[, istoric [i scriitor românde notorietate, care `[i trageobâr[ia din Negre[tii Neam]ului.

Am participat, asemeneaaltor dasc\li [i a numero[i elevila aniversarea evenimentului.Cu impresii puternice am

r\mas [i dup\ reuniunea de lasala "Calistrat Hoga[" aPrefecturii jude]ului nostru.~nv\]\tori [i profesori, de ieri [ide azi, de cel mai `nalt pres-tigiu, oficialit\]i ale statului [iale `nv\]\mântului, oaspe]i detonic\ vibra]ie din Basarabia,Bucovina de Nord, din jude]eleGala]i, Vrancea, Bac\u,Suceava [i Boto[ani au ar\tat`n cuvinte calde [i

conving\toare c\ ne putemcunoa[te `ntre noi mai bine,chiar dac\ ne afl\m maiaproape sau mai departe uniide al]ii.

Simt nevoia s\ afirm c\ am`n]eles `n aceste zile c\ cheiacooper\rii practicienilor `nv\]\-mântului nostru r\mân `ncre-derea, iubirea de neam, de ]ar\[i de dulce limb\ româneasc\.

Am `n]eles mai profund,mai bine, c\ dintotdeauna,[coala nem]ean\ a fost unspa]iu al luminii, cur\]enieimorale, regulilor [i disciplinei,c\ nu are dreptul s\

gre[easc\, c\-i sunt str\inevinov\]iile, inabilit\]ile [istâng\ciile.

Animatorii de azi aiAsocia]iei (profesorii Gheorghe

Amaicei, Gheorghe Vadana,George Grigoric\, AdrianArmencea, {tefan Corneanu,Dumitri]a Vasilca, Liviu Rusu,Constantin Antonovici [i VasileS\il\) continu\, merituos,ac]iunea nobil\ a `nainta[ilor(Leon Mrejeriu, ConstantinFedele[ Constantin Stan, IoanRadu [i a atâtor altora), identi-ficându-se cu o comunitateprofesional\ [i de spirit intere-

sat\ de luminarea neamuluinostru.

Prof. GGheorghe}IG|U

Un veac de existen]\

A

M

M

S

ULTIMA OR| LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL mai 2012

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

„Hora” cea mai frumoas\!

{ahul,prietenul copiilor...

rmând o bun\ tradi]ie , la {coala "Carol I", (structur\ aGrupului {colar "Vasile Sav"), a avut loc cea de a IV-aedi]ie a concursului de [ah intitulat "{ahul - Prietenulmeu", `ntrecere organizat\ `n cadrul parteneriatelor"{coal\ - Biseric\" [i "{coal\ - Bibliotec\", un proiectcare, `ntre altele, [i-a propus ca obiectiv promovareajocului de [ah ̀ n r`ndul copiilor [i dezvoltarea spiritului decompeti]ie `n r`ndul elevilor. Ini]iatorul concursului estePr. Alexandru Zamfir, parohul Bisericii "Sfin]ii ApostoliPetru [i Pavel" din Roman.

"Ideea ini]ierii unui concurs de [ah organizat mi-avenit v\zându-i pe copii cu tabla `n fa]\ fie pe banca dela intrarea `n curtea bisericii, fie `n alte p\r]i unde-i mai

`nt`lneam concentra]i asupra jocului min]ii. De la prima edi]ie amreu[it s\ atragem [i alte for]e `n rândul organizatorilor, asigurândchiar premii destul de importante câ[tig\torilor, fapt care i-a stimulatpe copii. Un merit deosebit `n acest demers trebuie s\-l subliniez `ndreptul consilierului parohial Sorin Dumitru Cazan, unul dintre spon-sorii no[tri dintru `nceput, domnului director Prof. Grigore V\duva [ip\rintelui Gheorghe Miron care sus]ine acest simultan la care amdecis s\ participe anual un num\r constant de 20 de copii", a m\rtur-isit preotul Alexandru Zamfir, care l-a luat al\turi `n aceast\ frumoas\lucrare [i pe p\rintele Ioan Movileanu de la parohia ortodox\ vecin\..

Dup\ circa trei ore de confruntare cu Pr. Gheorghe Miron,câ[tig\torii edi]iei 2012 a concursului {AHUL, PRIETENUL MEU aufost - Premiul I - Lorin Iftinca (clasa a VIII-a), premiul II- Alin P\tra[cu(clasa a VII-a), premiul III - Ionu] Isciuc (clasa a VIII-a). C`[tig\toriiprimelor trei locuri au fost r\spl\ti]i cu premii `n bani, fondul de pre-miere fiind asigurat de cele dou\ parohii din cartierul roma[canNicolae B\lcescu.

oncursul Na]ional dedans modern [itradi]ional "~mpreun\pentru viitor", dincadrul StrategieiNa]ionale de Ac]iuneComunitar\, a avutla edi]ia din 2012printre câ[tig\tori [io forma]ieroma[can\, trupa dedansuri tradi]ionale"Hora", format\ din

elevi de la Grupul {colar "VasileSav" [i de la Centrul {colar pen-tru Educa]ie Incluziv\ (CSEI)Roman, urcând pe treapta adoua a podiumului de premiere.

Preg\ti]i de profesoareleMinodora Lemnaru [i MihaelaBob tinerii dansatori din "Hora"au reu[it aceast\ frumoas\ per-forman]\ `n cadrul sec]iuniiDANS TRADI}IONAL, câ[tigat\de forma]ia "Busuiocul" de la{coala Special\ Pa[cani,Competi]ia a mai cuprins [i osec]iune de DANS MODERN,câ[tigat\ de trupa "SelectDance" de la CSEI Târgu

Neam], care a `mp\r]it treapta`nâi a podiumului cu dansatoriide la Colegiul Na]ional "IonCreang\" din Târgu Neam].Având `n vedere specificul aces-

tei reprezenta]ii, la final, to]i ceiprezen]i au fost câ[tig\tori prin`nsu[i faptul c\ au fost prezen]ila Piatra Neam], unde amfitrions-a aflat inspectorul general alISJ, Prof. Lumini]a Vârlan.

Revenind la dansatoriiroma[cani, de remarcat estefaptul c\ povestea trupei dedans "Hora" a `nceput `n urm\cu patru ani, când elevii profe-

soarei Minodora Lemnaru, de laGrupul {colar "Vasile Sav", si-audat mâna cu cei de la CSEI `ncadrul unui parteneriat care,dup\ cum se vede, nu a `ntârzi-at s\ dea roade.

"~nceputurile n-au fost subauspicii roze, chiar am avutmomente c`nd elevii au fosttenta]i s\ evadeze din acestproiect, `ns\, u[or-u[or, colec-tivul s-a sudat, s-au n\scut chiarprietenii, iar acum suntem oadev\rat\ echip\. Marele nostrucâ[tig a constat `n faptul c\ ne-am al\turat Strategiei Na]ionalede Ac]iune Comunitar\ careimplic\ ac]iuni voluntare `ntrelicee, pe de o parte, [i centre deeduca]ie incluziv\, [coli specialesau centre de plasament, pe dealt\ parte. Iar acum, de multeori, foarte mul]i dintre cei care neurm\resc [i nu cunosc `n detaliumediile din care provin compo-nen]ii se mir\ de omogenitateatrupei, ceea ce pentru noi este onot\ foarte bun\. Dincolo dediplome [i de locul de pe podi-um", a m\rturisit Prof. MinodoraLemnaru care, al\turi de Prof.Mihaela Bob, de la Centrul{colar pentru Educa]ie Incluziv\Roman, este artizanul, dar [isufletul acestei minunate`nf\ptuiri care se nume[te"Hora".

C

Emo]ii`nainte de vreme…

n lot de cinci elevi roma[cani vor tr\i emo]iile probelor exa-menului de bacalaureat mai devreme dec`t colegii lor,dup\ un calendar special stabilit pentru perioada 19 mai -1 iunie, destinat absolven]ilor de liceu ce urmeaz\ s\ par-ticipe la olimpiade [i concursuri interna]ionale.

Pe lista sesiunii speciale din acest an figureaz\ ElenaMihaela Asmarandei, Grupul {colar "Vasile Sav", MirelaElena Laz\r, Colegiul Tehnic "Miron Costin" [i IoanCristinel Ol\ra[u, Grupul {colar "Vasile Sav", to]i treimembri ai lotului de atletism, M\d\lina Linguraru, de laLiceul cu Program Sportiv, membr\ a lotului na]ional delupte, precum [i Paul Constantin Pricop, de asemeneaabsolvent la Grupul {colar "Vasile Sav", membru al lotului

na]ional de orientare sportiv\. Cei cinci "privilegia]i" ai sesiunii spe-ciale de bacalaureat din acest an vor intra `n focul examenelor pe 21mai când este programat\ proba de evaluare a competen]elor lingvis-tice de comunicare oral\ `n limba român\ [i `ntr-o limb\ modern\, pre-cum [i a celor digitale, ultimele emo]ii urmând s\ le treac\ pe 30 mai,odat\ cu proba la alegere a profilului.Roadele "examenului maturit\]ii"vor fi culese pe 31 mai, când se vor afi[a rezultatele.

Cea mai galonat\ din acest grup este M\d\lina Linguraru, multi-pl\ campioan\ na]ional\ la lupte libere, atât la individual cât [i cuechipa, care, `nc\ de la v`rsta junioratului, a reu[it performan]e nota-bile chiar de nivel european sub coordonarea antrenorului emeritDumitru Artene, artizanul [colii de lupte de la Roman, de zeci de ani"spaima" competi]iilor de anvergur\ na]ional\. ~n ultimul timp, partici-parea la sesiunea special\ a bacalaureatului rezervat absolven]ilorcare urmeaz\ s\ participe la olimpiade [i concursuri interna]ionale aconsemnat [i numele unor elevi din liceele roma[cane, anul trecut, depild\, pe aceast\ list\ figurând romanvodista Mara E[anu, participant\cu lotul României la Olimpiada Interna]ional\ de Chimie.

U

{colile roma[cane„sub ocupa]ie”...

una mai a adus prin [colile roma[cane un aer cosmopolit,câteva delega]ii de profesori [i elevi din mai multe stateeuropene fiind prezente aici `n derularea unor parteneri-ate [colare.

Una dintre aceste delega]ii, care a cuprins 20 de profe-sori [i 23 de elevi din Fran]a, Grecia, Polonia, Portugalia [iTurcia a fost prezent\ la Liceul cu Program Sportiv (LPS) dinRoman care, `n perioada 2 - 9 mai, a g\zduit cea de a treiareuniune din proiectul Comenius intitulat "Hazardele secolu-lui XXI", derulat din fonduri europene, prin programuleduca]ional "Pe tot parcursul vie]ii".

~ntâlnirea din cadrul proiectului axat pe stimulareacooper\rii [i a mobilit\]ii `ntre sistemele educa]ionale ale

]\rilor participante a urm\rit, `ntre altele, s\-i `nve]e pe elevi cum tre-buie s\ se ac]ioneze `n situa]ii limit\ determinate de catastrofe natu-rale [i s\ g\seasc\ solu]ii de protec]ie a mediului `n vederea preveniriiunor dezastre. De aici, [i tema Simpozionului interna]ional g\zduit `nziua de 4 mai la Hotel Roman. Manifestarea a fost structurat\ pe treisec]iuni, respectiv: "Didactica pred\rii cursului op]ional "Hazardurilesecolului XXI"", "Studii privind hazardurile naturale [i antropice.Riscurile naturale [i antropice din orizontul local [i apropiat" [i"Aplica]ie practic\ `n teren. Sus]in\torii Simpozionul interna]ional degeografie intitulat "Prezent [i perspective", edi]ia a XVIII-a, au fostInspectoratul {colar Jude]ean Neam], `n colaborare cu Societatea deGeografie "Alexandru Ungureanu", filiala Neam] [i, nu `n cele dinurm\, gazdele, respectiv LPS Roman. Din lista celor care au conferitgreutate acestei reuniuni amintim nume precum prof. dr. Stelu]a Dan,inspector general MECTS, profesorii universitari Alexandru [i IrinaUngureanu, Corneliu Ia]u (decan) Ionel Muntele (prodecan) [i EugenRusu, de la Facultatea de Geografie, Universitatea "Al.I.Cuza" Ia[i,cercet\tor Octavian M`ndru] (Institutul de {tiin]e ale Educa]iei) sau celal Directorului general CD Press, Costin Diaconescu.

Europa de la… {coala„Roman Mu[at”

cesta a fost evenimentul major cu participare str\in\ laRoman, la `nceputul lunii mai, cel\lalt, derulat `n cadrulproiectului Comenius, - "S\ ne deschidem spre ceilal]ipentru a ne cunoa[te mai bine" i-a avut ca protagoni[tipe delega]ii sosi]i din Fran]a, Spania, Polonia [i Italia,gazde, de data aceasta, fiind {coala "Roman Mu[at",structur\ a Liceului cu Program Sportiv Roman. Dup\ce au f\cut cuno[tin]\ cu modul de organizare al [coliiroma[cane, delega]iile str\ine au vizitat ora[ul, fiindapoi primite de primarul Lauren]iu Dan Leoreanu, carele-a oferit suveniruri cu simbolurile Romanului. Una din-tre ac]iunile forte din cadrul acestei `ntâlniri de proiect s-a derulat `n chiar ziua de 9 Mai c`nd cei implica]i aus\rb\torit `mpreun\ Ziua Europei, oaspe]ilor fiindu-le

prezentate [i semnifica]iile deosebite ale acestei zile pentru poporulromân.

"Unul dintre scopurile `ntâlnirii de la Roman a fost acela caproiectul `n care suntem implica]i s\ preg\teasc\ atât elevii, cât [iprofesorii acestora pentru contactele viitoare, atât `n via]a profe-sional\, cât [i `n cea personal\, dep\[ind, astfel, barierele lingvis-tice [i culturale. De asemenea, ne-am propus s\ motiv\m elevii s\cultive spiritul de toleran]\, de fraternitate, `n scopul `n]elegeriinevoilor celorlal]i [i al accept\rii diferen]elor ca ni[te adev\ra]icet\]eni europeni, plec`nd de la cunoa[terea geografiei, istoriei,tradi]iilor, dar [i a artei, gastronomiei [i a tuturor particularit\]ilorfiec\rui partener", a spus prof. Doina Dobra, coordonatoareaproiectului "S\ ne deschidem spre ceilal]i pentru a ne cunoa[te maibine".

L

A

Premiant\ cu repeti]ie... Diplom\ ddeE x c e l e n ] \pentru ccon-tribu]iaa aaduss\laa ccre[tereaapress t ig iu lu i`nv\]\mântu-lui nnem]eaanprin rrezultaateperformaanteob]inute llaaolimpiaad\ [[iconcurssurile

de CChimie" [i "Trofeul ddeExcelen]\ `̀n ccultur\ [[ieducaa]ie aal jjude]ului NNeaam]”...

Pentru Mihaaelaa }}\rn\, elev\ `n clasa a XI-a la Liceul Teoretic"Vasile Alecsandri" din comuna S\b\oani, o asemenea performan]\pare un lucru normal. Palmaresul rezultatelor de excep]ie ob]inute `nc\din gimnaziu, care au culminat cu un loc pe podium la etapa na]ional\a Olimpiadei de Chimie `n ultimii doi ani, o recomand\ [i pentru statu-tul de premiant\ cu… repeti]ie. Ea a fost recent vedeta unui momentaparte petrecut la `nceput de Florar, când inspectorul general, prof.Lumini]a Vârlan i-a `nmânat trofeul [i diploma la care orice elev silitor

viseaz\ pân\ la ultimul sunet de clopo]el. „Este o datorie frumoas\ lacare ne-a obligat Mihaela, prin rezultatele ei, datorie pe care noi ne-oasum\m cu foarte mult\ dragoste, mai ales c\ rezultatul ei, al\turi derezultatele celorlal]i colegi care au reprezentat Neam]ul la fazana]ional\ a Olimpiadei de Chimie, au f\cut ca jude]ul nostru s\ seclaseze pe primul loc pe ]ar\ la aceast\ disciplin\. ~n aceast\ [coal\lucreaz\ cu responsabilitate oameni remarcabili, oameni care constru-iesc [i zidesc frumos genera]iile care urmeaz\, iar pentru asta au totrespectul [i felicit\rile mele", a spus inspectorul general al ISJ Neam]cu ocazia prezen]ei la festivitatea desf\[urat\ la Liceul Teoretic"Vasile Alecsandri" din S\b\oani.

Pentru Mihaela }\rn\ opisul performan]elor ob]inute este, deacum, chiar greu de ]inut minte: premiul III la Olimpiada Na]ional\ deChimie, ob]inut `n acest an la `nceputul lunii aprilie, premiul III ob]inutanul trecut la aceea[i `ntrecere, plus `nc\ o men]iune la acela[i con-curs, ob]inut\ `n 2010, dar [i premiul I ob]inut `n clasa a VII-a [i pre-miul II ob]inut `n clasa a VIII-a la faza na]ional\ a concursului de fizic\[i chimie pentru copiii din mediul rural „Impulss pperpetuum", r\m`n,totu[i, cele de referin]\.

"Eu am f\cut ce am putut pentru mine [i, `n m\sura `n care a fostposibil, [i pentru ceilal]i. M\ bucur c\ se vede [i se recunoa[te faptulc\ am muncit `mpreun\ cu profesoara mea, colegii, sus]inut\ de c\treconducerea liceului [i de familia mea, care au o parte important\ decontribu]ie la ob]inerea acestor rezultate", a spus profund marcat\ deemo]ia de a fi premiat\ `ntr-o ceremonie special\ chiar la [coala carei-a creat deja un prestigiu recunoscut.

Munc\ [i iar munc\… entru liceul din S\b\oani, performan]ele Mihaelei }\rn\ aufost precum o locomotiv\ care a tras dup\ ea alte perfor-man]e, multe dintre acestea f\c`nd ca numele [colii s\devin\ unul de temut nu doar la concursurile de chimie, ci [ila religie [i chiar la matematic\.

"P\rerea mea este c\ tot colectivul [colii ar merita evi-den]iat deoarece pentru a face posibil un rezultat remarca-bil `ntr-un concurs de nivel na]ional trebuie s\ [tii [i matema-tic\ [i fizic\, trebuie s\ fii format `nc\ din clasele mici, de la`nv\]\tor. Practic, Mihaela a fost preluat\ la liceu deja for-mat\ de colegii de la gimnaziu, respectiv de colega noastr\Ani[oara Scârlat, profesor de Chimie, dovedind `nc\ o dat\faptul c\ rezultatele de excep]ie apar atunci când se-

nt`lne[te un elev foarte bun cu un profesor pe m\sur\ de bun", a spusprof. Ioana Ciobanu, director adjunct la liceul din S\b\oani.

Iar cum greul de-abia de-acum urmeaz\, deoarece performan]eleob]inute trebuie onorate cu r\spunsuri pe m\sur\, de aici `nainte,cealalt\ Mihaela, Mârze, profesorul cu care olimpica din S\b\oani aurcat de dou\ ori pe podiumul Olimpiadei Na]ionale de Chimie, [tiere]eta cu care se pot ap\ra distinc]iile cu care la r`ndu-i a fost onorat\ dec\tre dirigiuitorii educa]iei nem]ene: "Munc\ mult\, seriozitate [i ceea ceva conta [i de aici `nainte echipa pe care am format-o aici `n [coal\.Toat\ lumea are a[tept\ri mari, din ce `n ce mai mari, concursurile suntdin ce `n ce mai grele [i nu este u[or. Noi `ncerc\m [i muncim pentru amen]ine aceast\ [tachet\ a rezultatelor care, de-acum, `n [coala noas-tr\, au deja o tradi]ie"… (Pagin\ realizat\ de A. OPRI{)

„ P

U

mai 2012PPaagg.. 33APOSTOLUL

{COALA NEM}EAN| LA ZI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIInainte de vacan]a de Pa[ti, cum i se ziceacum, sau vacan]a de prim\var\ cum ise zicea `nainte, adic\ `n timpul comuni[-tilor - or fi fost oare comuni[ti? - a existatanul acesta o s\pt\mân\ de hoin\real\pentru elevi. A fost botezat\ pompos Altfelde [coal\, s-a `nv\]at altceva sau altfel:sau [i una [i alta.

Eu, dup\ vreo [aizeci de ani de[coal\ de toate felurile am r\mas cu oidee fix\, pornind de la concep]ia c\[coala este o institu]ie de instruc]ie(`nv\]are) [i educa]ie (comportare peste

tot [i tot timpul dup\ anumite reguli [i principii) carese fac la [coal\ cu profesorul sau `nv\]\torul stând lao mas\, care se deosebe[te de masa de acas\ saude la restaurant, numit\ catedr\, iar lâng\ catedr\, `ndreapta, sau `n stânga sau `n spatele ei, depinde decum se uita privitorul, pe perete era o suprafa]\ vop-sit\ `n negru, eu am v\zut-o vopsit\ [i `n verde,numit\ tabl\. Pe aceast\ tabl\ s-a scris [i se maiscrie cu un obiect alb numit\ cret\ care las\ urmealbe.

De mult, de mult de tot, [tiu o ghicitoare care mi-aspus-o tata `ntâi, apoi doamna. Se `n]elege, desigur,doamna `nv\]\toare (nu doamna `nv\]\tor cu se ziceacum de[i `n toate dic]ionarele de la {\ineanu

`ncoace, [i de mai dinainte, exist\ cuvintele `nv\]\tor,masculin, folosit atunci când ne adres\m unui domn,[i `nv\]\toare, atunci când ne adres\m unei doamnesau domni[oare). Ghicitoarea are urm\torul enun]:Câmpul alb, oile negre, cin' le pa[te le cunoa[te, cin'le vede nu le crede. Când e vorba de tabla din [coal\ghicitoarea ar putea suporta o modificare: câmpul enegru iar oile sunt albe. Indiferent de culoare câmpu-lui sau a oilor, pentru a `nv\]a s\ pa[ti asemeneavie]uitoare cu un suflet aparte [i f\r\ spiritul de turm\trebuie s\ mergi la [coal\. Deci, repet, dup\ cum nespune pedagogia, [i-a lui Comenius, [i-a luiPestalozzi, [i-a lui Haret etc., [coala este locul,spa]iul, nu loca]ia, necesar, dar nu suficient, pentruinstruc]ie [i educa]ie. Tot de la pedagogii enumera]imai `nainte, dar [i din proprie experien]\, [tiu c\ unrol important pentru `nv\]are [i comportare `l aremunca, munca ca activitate practic\, fie fizic\, fie int-electual\. ~n sens larg, [i activitatea [colar\ estemunc\. Sau stabilit, `n decursul timpului, de laSocrate `ncoace, dac\ nu [i de mai `nainte, norme,moduri, principii despre ce [i cum trebuie s\ se`nve]e, ce calit\]i trebuie s\ aib\ un absolvent de[coal\. Multe au fost respectate [i se mai respect\.

Oricum, `nv\]\mântul are un caracter conservator,nu se pot face schimb\ri majore f\r\ s\-i afectezesubstan]a. La noi, la români, cel pu]in `n ultimi [aize-ci, [aptezeci de ani modific\rile s-au ]inut lan]. ~nbine? Parc\ mai mult `n r\u.

Conceptul Altfel de [coal\ a ap\rut pestenoapte, s-a dat o s\pt\mân\ liber\ de la bucheac\r]ii. Din cele ce am aflat de la copii, de la dasc\li,din pres\, `n aceast\ perioad\ elevii au vizitatmuzee, au f\cut excursii pe dealuri, prin ora[, pentrucunoa[terea mediului etc. ~n acea perioad\ am avutnevoie s\ merg la biblioteca jude]ean\ pentru ocarte. La intrare un grup de elevi, de[i eu am deschisprimul u[a, au dat buzna peste mine [i au ie[it afar\.Tot `n aceea[i zi doi tineri, tot de vârst\ [colar\, seurcase cu picioarele pe una din b\ncile din parc. Lao alt\ banc\ un grup g\l\gios umpluse aleea, `n fa]alor, cu coji de semin]e. Tot `n acea s\pt\mân\ a tre-buit s\ m\ feresc pe trotuar, iertat\-mi fie expresia,din calea unor turme bipede, iar st\pânul lor, a se citiprofesorul, era invizibil. Desigur, p\duri f\r\ usc\turinu exist\!

Dar Altfel de [coal\, ca manifestare a existat decând m\ [tiu `ntr-o rela]ie cu [coala. Cu scuzele de

rigoare, am s\ vorbesc pu]in despre ceea ce f\ceameu, modestia nefiind `ntotdeauna o latur\ pozitiv\ `nactivitatea omului. Am colindat cu elevii Ceahl\ul,mun]ii din jurul ora[ului. I-am dus pe cei mici la bâlci[i la s\niu[, am organizat excursii `n ]ar\ [istr\in\tate, [i toate f\r\ s\ deranjez procesul de`nv\]\mânt. Dar poate v\ spune domnul GheorgheAmaicei de drume]iile de duminica cu bicicleta, saude expedi]iile din Mun]ii Piatra Craiului, Bucegi etc.Al]i profesori au f\cut expedi]ii pe urmele c\l\toriilorlui Calistrat Hoga[, au urmat cursul Bistri]ei de laizvoarele din mun]ii Rodnei pân\ la v\rsarea `n Siret.Vara por]ile [colilor erau deschise pentru activit\]i devacan]\. Existau tabere ale elevilor cu `nclina]ii peanumite discipline [colare.

E drept c\ pe atunci nu se f\ceau proiecte, aces-tea erau rezervate doar constructorilor de hidrocen-trale, ora[e, uzine, profesorul sau `nv\]\torul f\ceaactivit\]i, definite simplu extra[colare, adic\ `n afaraprogramei [colare pentru care nu semna `n condic\[i nu primea nici bani. Asemene activit\]i se aflau `nfiin]a lui.

Prezentele note nu se vor o critic\ la adresaprezentului ci doar o succint\ amintire asupra a ceeace a fost.

EEmmiill BBUUCCUURREE{{TTEEAANNUU

ALTFEL DE {COAL|~

Vlad T\rniceru,cu pa[i siguri spre

Balcaniad\levul Colegiului Na]ional de Informatic\,Vlad T\rniceru, se afl\ la numai un pasde Balcaniada de informatic\ din acestan, dup\ ce a ob]inut numai performan]eremarcabile `n etapele anterioare. Acumeste `n clasa a VIII-a, dar `nc\ din clasa aV-a a beneficiat de preg\tirea profesoru-lui Gheorghe Manolache, pasionat [i elde informatic\ [i care se mândre[te cua[a un "ucenic" gata s\-[i dep\[easc\mentorul. Primul rezultat din serie a fostob]inerea medaliei de aur la faza

na]ional\ a olimpiadei de Informatic\ de la Ia[i, [icalificarea `n lotul l\rgit de informatic\ la junior.Imediat dup\ ce s-a v\zut printre primii 12 informati-cieni gimnazi[ti a reânceput preg\tirea pentru balca-niad\.

Prima tab\r\ de preg\tire a fost cea de laBoto[ani, unde a reu[it calificarea `n lotul restrâns [inu oricum, ci pe locul I din 8 [i la o diferen]\ de 110puncte de cel calificat pe locul al II-lea. Tot aici a maib\tut un record `n domeniu, ob]inând `ntr-o singur\zi de concurs recordul maxim de 300 de puncte,ceea ce nu s-a mai `ntâmplat pân\ acum. Dar [icalific\rile ob]inute deja de Vald reprezint\ `n sine opremier\ pentru jude]ul Neam].

Urm\toarea etap\ de selec]ie va avea loc laRe[i]a, unde urmeaz\ test\rile pentru lotul na]ionalpentru JOBI - Junior Balcaniad Olimpique Interna-tional - `n care vor r\m`ne doar 4 olimpici.

"Ne a[tept\m la un rezultat foarte bun la Re[i]a,mai ales c\ Vlad are avantajul ob]inut la test\rileanterioare. {i anul trecut a trecut de toate etapele [ia luat medalia de argint la Balcaniad\, a[a `ncât anulacesta ne a[tept\m la ceva mai mult. Vlad munce[temult, dar se v\d [i rezultatele. A mai participat laconcursuri prestigioase on-line organizate de site-urile Info Arena [i Campion. ~n etapa final\ la InfoArena s-a clasat pe locul II, aici trebuie s\ men]ionezc\ particip\ [i elevi de clasa a IX. Este finalist [i laCampion, unde s-a clasat tot pe locul II, dar finala vaavea loc `n luna iunie. Finalele acestor concursurion-line se dau cu concuren]ii fa]\ `n fa]\, nu mai suntdoar `n mediul virtual. Obiectivul nostru principalacum este `ns\ tab\ra de la Re[i]a [i cele dou\teste finale, `nainte de Balcaniad\. Nivelul la infor-matic\ `n aceste etape dep\[e[te cu mult programa[colar\, este destul de greu", ne-a spus profesorulGheorghe Manolache.

Treisprezece premii `ntâi

la Na]ionala dechimie „Magda

Petrovanu”Lotul jude]ului Neam] s-a `ntors cu rezultate

deosebite de la edi]ia a IV-a a Concursului Na]ionalde chimie "Magda Petrovanu", desf\[urat la Ia[i, pe

28 aprilie. Din cei 280 de elevi din clasele VII-XII dintot jude]ul s-au `ntors acas\ cu 13 premii I, 15 premiiII, 28 premii III, 39 de men]iuni [i 2 men]iuni spe-ciale.

Rezultatele confirm\ excep]ionala preg\tire aelevilor nem]eni [i calitatea [colii de chimie din jude].Premiile `ntâi au `ncununat efortul depus deurm\toarele echipe elevi-profesori: Fâr]al\ Sabina -{coala 1 Bicaz, prof. Cotfase Lumini]a; CiobanuOtilia - Colegiul Na]ional Petru Rare[ (CNPR) PiatraNeam], prof. Ionic\ Florica; Diaconu Ioana - {coala"Elena Cuza"; Dombici Diana - Colegiul Na]ionalRoman Vod\ (CNVR) Roman, prof. Enescu Aurica;Ie[anu Mara - CNRV, prof. Radu Crengu]a; Lujinschi{tefan - {coala nr. 3, Piatra Neam]; NegreanuDrago[ - CNPR, prof. Ionic\ Florica; Ni]ic\ {tefan -Colegiul Na]ional de Informatic\ (CNI) Piatra Neam],prof. Guzgan Tudori]a; Roman Diana - CNPR, prof.Ionic\ Florica; Spiridon C\lin - {coala "Elena Cuza",prof Lupescu Ana; Vi[an Ruxandra - {coala "ElenaCuza" , prof Lupescu Ana; }\rn\ Alina - LiceulTeoretic "V. Alecsandri " S\b\oani, prof. M`rzeMihaela; Tofan Paul - [coala "Elena Cuza", profLupescu Ana.

Forma]iilenem]ene, pe

primele locuri laConcursul Na]ional

de Dans

Sâmb\t\, 5 mai, `n Sala Calistrat Hoga[" aConsiliului Jude]ean Neam], a avut loc faza regio-nal\ a Concursului Na]ional de dans modern [itradi]ional "~mpreun\ pentru viitor", din cadrulStrategiei Na]ionale de Ac]iune Comunitar\, organi-zat de Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam].

La Sec]iunea de dans modern, Premiul I a fostacordat trupei nem]ene "Select Dance" echip\alc\tuit\ din elevi de la Centrul [colar pentruEduca]ie Incluziv\ Târgu Neam] [i Colegiul Na]ional"{tefan cel Mare" Târgu Neam], coordonat\ de prof.Lumini]a Acozmulesei, `n timp ce cealalt\ forma]ienem]ean\, Trupa de dans tradi]ional "Hora", a luat

premiul al II-lea al sec]iunii cu echipa alc\tuit\ dinelevi de la Centrul {colar pentru Educa]ie Incluziv\Roman [i de la Grupul {colar " Vasile Sav " Roman,coordonatorii fiind prof. Mihaela Bob [i MinodoraLemnaru.

Pe locul al II-lea, la dans modern s-a calificattrupa "Maxim", echip\ format\ din elevi ai LiceuluiSpecial "Moldova" [i ai Liceului "Ion Neculce" TârguFrumos, coordonat\ de profesorii: Gisela Petril\,Ionela Simireanu [i Ion Alexa. Premiul al III -lea afost acordat echipei "Flutura[ii" alc\tuit\ din elevi dela Centrul {colar pentru Educa]ie Incluziv\ Nr.2Com\ne[ti [i de la Colegiul Tehnic "Dimitrie Ghika"din aceea[i localitate care au beneficiat de `ndru-marea profesorilor: Camelia [i Florin Popa, MarilenaLucas, {tefania Volmer [i Cristina Taras. Acela[i locIII a r\spl\tit [i talentul Trupei "Joy" cu elevi de laCentrul {colar pentru Educa]ie Incluziv\ Boto[ani,`ndrumat\ de profesoarele Mirela Amancei [i GinaRo[c\neanu.

La sec]iunea de dans tradi]ional, Premiul I arevenit Trupei "Busuiocul", cu elevi de la {coalaSpecial\ Pa[cani [i Grupul {colar Valea Seac\,structura Con]e[ti, avându-i ca `ndrum\tori pe profe-sorii Oana Plaiu, Mirela Puiu, Eugen Moldovanu [iDaniela Novac.

Premiul al III-lea a fost acordat forma]iei,,Speran]a'' de la Centrul {colar pentru Educa]ieIncluziv\ Boto[ani [i Grupul {colar „DimitrieNegreanu'' din aceea[i localitate. Acela[i premiul ar\spl\tit talentul elevilor de la Centrul {colar deEduca]ie Incluziv\ nr. 2 Com\ne[ti [i de la {coalacu clasele I-VIII As\u, care au alc\tuit trupa"Br\d\]elul" [i au fost `ndruma]i de profesorii Lenu]aMuraru, {tefania Volmer [i Cristina Taras.

Echipele clasificate pe primul loc vor participa laFestivalul Na]ional care se va desf\[ura la Craiova,`n perioada 25-27 mai.

~~nn ss\\pptt\\mm`̀nnaa EEuurrooppeeii,,

CaravanaComenius,

`n mediul rural~n perioada 2-9 mai, a avut loc `n [colile din

jude]ul Neam] "Caravana Comenius `n mediul rural",o campanie cu ac]iuni punctuale prin care se dore[teimplicarea [colilor din sate [i comune `n proiecte cufinan]are prin Programul Comenius.

Din echipele care au mers `n [coli fac parteelevi, profesorii coordonatori de proiect [i managerii[colilor din mediul urban cu rezultate deosebiteob]inute pe proiecte multilaterale Comenius care auprezentat modele de bune practici.

"La nivelul Uniunii Europene se dore[te o maimare implicare a [colilor din mediul rural `n acesteproiecte de cooperare european\. Deja se reali-zeaz\ `n jude]ul Neam] astfel de proiecte `ntre [colidin urban [i din rural. Echipele din urban `i vor ajutas\ g\seasc\ informa]iile necesare pe Internet, `i vorajuta `n alegerea temei proiectului, `n formareaechipei de lucru, `n toate etapele de realizare aproiectului p`n\ ce acesta va fi trimis spre aprobare.~n jude]ul Neam] avem, din p\cate, doar [ase [coligimnaziale din mediul rural care au derulat sauderuleaz\ proiecte Comenius. Cum s\pt\m`na 2-9mai este dedicat\ s\rb\toririi Europei, accentul `nNeam] este pus pe acest schimb de experien]\ care

va continua p`n\ `n februarie 2013. ~n toate [coliledin jude] avem copii care au calit\]i din domeniulcreativ - inovativ, dar nu au avut un mediu organizat`n care s\ se manifeste", sus]ine inspectorul [colarMaria Ghini]\, responsabil al Departamentului dePrograme Europene `n cadrul ISJ Neam].

Acces`nd fonduri europene prin proiecte multi-laterale Comenius, elevii nem]eni vor avea ocazia s\participe la mobilit\]i [i s\ viziteze cel pu]in o [coal\european\, o experien]\ pe care orice copil [i-odore[te.

~n 12 licee tehnicese `nfiin]eaz\ clase

profesionaleDe luni, 7 mai, a `nceput prima etap\ de

`nscriere pentru clasele profesionale ce se`nfiin]eaz\ `n 12 licee tehnice din jude]ul Neam],condi]ia de baz\ fiind contractul `ncheiat de acesteunit\]i cu societ\]i economice cu profilul cores-punz\tor. La aceste firme elevii de la clasele profe-sionale vor efectua stagiile de practic\ direct `n pro-duc]ie, echipamentele de protec]ie [i utilajele nece-sare fiind puse la dispozi]ie `n baza protocoalelor`ncheiate anterior `nceperii anului [colar. ~nscrierilese `ncheie joi, 31 mai, fiecare clas\ urmând s\ aib\28 de elevi.

La clasele profesionale se pot `nscrie, potrivitLegii Educa]iei Na]ionale nr. 1 / 2011, doar eleviicare termin\ clasa a IX-a `n vara acestui an, indife-rent de filiera [i profilul liceului la care sunt acum.Cele 23 de clase, vor fi pe specializ\ri precum: con-struc]ii, electrotehnic\, mecanic\, fabricarea pro-duselor din lemn industrie textil\, piel\rie etc.

Dup\ prima etap\ de `nscrieri, elevii care dorescs\ mearg\ la o clas\ profesional\ vor mai puteaopta, `ntre11- 25 iunie 2012, doar pentru calific\rileprofesionale [i numai la [colile unde au r\mas locurineocupate dup\ prima etap\. Dintre cei `nscri[i deja,cei care se r\zgândesc, vor putea, `n aceea[iperioad\, s\-[i schimbe op]iunea `n m\sura `n careexist\ locuri libere pe profilul dorit.

Ultima etap\, din intervalul 27-31 august, las\posibilitatea celor care se decid mai greu s\ se`nscrie pe locurile neocupate `n primele dou\ etapede `nscrieri.

Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [iSportului `n parteneriat cu Centrul Na]ional deDezvoltare a ~nv\]\mântului Profesional [i Tehnic alansat programul "Alege-]i drumul!", care reprezint\un nou `nceput pentru `nv\]\mântul profesional `nvederea integr\rii pe pia]a muncii a viitorilor absol-ven]i. Programul se adreseaz\ tuturor elevilor declasa a IX-a, cuprin[i `n `nv\]\mântul liceal, caredoresc s\ beneficieze de oportunit\]ile oferite de oprofesionalizare accelerat\, prin trecerea la un pro-gram specializat. Parteneriatul, `ncheiat la nivellocal, are menirea de a consolida rela]ia `ntre [coal\[i pia]a muncii. ~nv\]\mântul profesional este orga-nizat dup\ clasa a IX-a, ca parte a `nv\]\mântuluiliceal, filiera tehnologic\, organizat ca `nv\]\mânt cufrecven]\. Absolvirea celor 2 ani de `nv\]\mânt pro-fesional echivaleaz\ cu dobândirea competen]elor`nv\]\mântului obligatoriu [i se finalizeaz\ cu exa-men de certificare a calific\rii profesionale.

AAnnggeellaa BBRRUUDDAARRUU

E

11 mai 2012

ineri, 11 mai 2012, `nsala "Calistrat Hoga["a Consiliului Jude]eanNeam], a avut locadunarea festiv\ carea marcat centenarulAsocia]iei ~nv\]\torilordin Jude]ul Neam].~ntâlnirea cadrelordidactice s-a dorit a fio s\rb\toare arecuno[tin]ei pentruto]i cei care de-a lun-

gul anilor au modelat suflete [i aucreat destine.

Au participat educatoare,`nv\]\tori [i profesori, elevi de laColegiile Na]ionale "Petru Rare["[i "Gheorghe Asachi" din PiatraNeam], oaspe]i dragi dinRepublica Moldova, Ucraina,reprezentan]i ai filialelor AGIRodin alte jude]e.

Am fost onora]i de prezen]a laadunarea festiv\ a doamneiinspector [colar general, prof.Georgeta Lumini]a Vârlan [i adoamnei viceprimar Ana Monda.

Prezidiul adun\rii a fost com-pletat de prof. Gheorghe Amaicei,pre[edintele Asocia]iei~nv\]\torilor din Jude]ul Neam],prof. Ionel - C\t\lin Diaconu,membru `n Consiliul Director alAGIRo, prof. Gabriel Plosc\, lid-erul Sindicatului ~nv\]\mântNeam], Loredana Ro[u, elev\ la

Colegiul Na]ional "GheorgheAsachi", prof. Maria DanaMar]olea, pre[edinta subfilialeiRoman a Asocia]iei ~nv\]\torilordin Jude]ul Neam].

Prof. Ionel - C\t\lin Diaconu acitit mesajul transmis la aniver-sarea centenarului de prof. ViorelDolha, pre[edintele AGIRo.Al\turi de felicit\ri [i ur\ri de binene-a fost readus din memorie"testamentul" rostit cu mul]i ani `nurm\ de Leon Mrejeriu, fondatorulAsocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ulNeam]: "Noi nnu aam ffost nnici pprimii

[i nnici uultimii, ddar vv-aam ddeschisdrumuri ppe ccare, ccu vvrednicie, ttre-buie ss\ pp\[i]i. FFace]i-vv\ ddatoria `̀nfa]a vviitorului: ttrudi]i, ffi]i uuni]i, ffi]ipputernici [[i pplini dde cconvingere ffa]\de mmenirea ssocial\ ppe ccareDumnezzeu vv-aa ddat-oo, ssppreneuitare [[i vve[nic\ ppropp\[ire aaneamului rromâânesc !! IIar nnoi, ddeacolo dde uunde aam ffost cchema]i ss\

facem oo nnou\ aasociere, vv\ vvompprivi ccu bbucurie vvredniciile [[i vv\vom bbinecuvâânta ppe ccei ccare mmeri-ta]i”.

Ne-am bucurat s\-i avemal\turi de noi pe colegii [i prieteniino[tri, `nv\]\tori [i profesori dinRepublica Moldova: TamaraCerbu[c\ [i Tamara Len]a de laChi[in\u, Nelea Globu - Orhei,Valentina Goiman - B\l]i, Natalia

Con]ulescu - Ialoveni. Doamna`nv\]\toare Tamara Cerbu[c\ atransmis mesajul de felicitare aAsocia]iei ~nv\]\torilor dinRepublica Moldova [i a `nmânatdiplome jubiliare unor colegi dinconducerea Asocia]iei noastre.Am consemnat ̀ nc\ un moment alparteneriatului educa]ional dintrecele dou\ organiza]ii profesionaleale cadrelor didactice care [i-adovedit eficien]a `n to]i ace[ti ani.

Emo]ionant a fost [i mesajulprof. Petru Gheorghe Posteuc\.

Domnia sa, `mpreun\ cu doamnaprof. Elena Zmo[u, au reprezentatla Piatra Neam], UniuneaInterregional\ "ComunitateaRomâneasc\ din Ucraina" (zonaCern\u]i). Cuvintele rostite de latribuna adun\rii festive ne-au`nt\rit convingerea c\ Româniaeste peste tot unde se vorbe[telimba român\.

Doamna prof. Dumitri]aVasilca a citit mesajul de felicitaretransmis de la sud de Dun\re deAsocia]ia Vlahilor din Bulgaria [isemnat de pre[edinta asocia]iei,Plamka Liubomirova, respectiv dePetia Radoslavova, pre[edinta fil-ialei din Vidin.

Au fost prezen]i la PiatraNeam] [i colegi de la filiale aleAGIRo din alte jude]e: prof.

Rodica Leonte - pre[edintaAsocia]iei ~nv\]\torilor din Bac\u,prof. Costic\ Furcoi - Vaslui, prof.Lupu Neicu Stan [i prof. OvidiuR\doi, pre[edintele [ivicepre[edintele asocia]iei dinjude]ul Gala]i. De la R\d\u]i amavut al\turi de noi o delega]ie ini-moas\ condus\ de doamnaVeronica Moscaliuc. Prof.Gheorghe Aga a adresat cuvintealese de pre]uire pentru membriiasocia]iei nem]ene.

Adunarea festiv\ s-a `ncheiat

cu un binemeritat omagiu aduscolegilor care, cu profesionalism [id\ruire, au ridicat profesia noastr\la rangul de art\. Au fost ̀ nmânatediplome aniversare unor oamenide seam\ ai `nv\]\mântuluinem]ean: Veronica MMih\ilescu,Sofica BBurcule], MMariaSprâncean\, PParaschivaP\duraru, PPaul VVasiliu, GGheorghe

M. CCiobanu, MMihai MManca[, VVasileLeureanu, VVasile VVrânceanu,Vasile AAilinc\i, GGheorghe}\bârnac, AAlexandru }}\ranu,Neculai FFlorian.

Plec\ciunile noastre, doam-nelor `nv\]\toare [i domnilor`nv\]\tori!

Au fost `nmânate diplomeaniversare [i unor institu]ii care ausprijinit activitatea Asocia]iei~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]:Consiliul Jude]ean Neam],Prim\ria Municipiului PiatraNeam], Prim\ria ora[ului Bicaz,Inspectoratul {colar al Jude]uluiNeam], Sindicatul Liber alLucr\torilor din ~nv\]\mânt [iCercetare {tiin]ific\ Neam],Arhivele Na]ionale - Filiala Neam],Colegiul Na]ional "Petru Rare[",Colegiul Pedagogic "GheorgheAsachi", Liceul de art\ "VictorBrauner", Grupul {colarEconomic - Administrativ, toatedin Piatra Neam], {coalaVân\tori, jude]ul Neam],Seminarul teologic liceal ortodox"Veniamin Costachi" de laM\n\stirea Neam].

Prof. LLiviu RRUSU

N.R. Pentru c\ aceste vorbenu puteau fi spuse mai sus, secuvine s\ subliniem elegan]a,umorul [i inteligen]a cu care prof.Liviu Rusu [i-a asumat rolul demoderator al acestei importantefestivit\]i. Cu atât mai mult, cucât s-a aflat `n fa]a unei s\lieterogene, cu un public doct darcârcota[, cu un public educat darvag obosit, cu un public uneori`n]epenit (ca [i unii din vorbitoriide la tribun\) `n entuziasm sauuitate [i ipocrite protocoaletov\r\[e[ti… (M.Z.)

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR

PPaagg.. 44 APOSTOLUL mai 2012

V

Adunarea festiv\a Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]cu ocazia anivers\rii a 100 de ani de la `nfiin]area

Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam]

Mult sstimate DDomnule GGheorghe AAmaicei, Pre[edinte aal AAsocia]iei ~~nv\]\torilor ddin jjude]ul NNeam],

vem deosebita onoare de a v\ adresa cele maialese [i sincere ur\ri cu ocazia anivers\rii a 100 deani de la `nfiin]area Asocia]iei ~nv\]\torilor dinjude]ul Neam], asocia]ie condus\ de dumneavoas-tr\. ~n numele Asocia]iei Vlahilor din Bulgaria [i `nnume personal, v\ doresc s\ persevera]i, s\ ob]i-ne]i `n continuare performan]e, iar realiz\rile ob]i-nute s\ v\ inspire `n stabilirea unor noi scopuri, s\v\ conduc\ spre noi orizonturi [i performan]emajore, s\ ave]i parte de o via]\ `mbel[ugat\ [iprosper\ la conducerea institu]iei.

Asocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] [i-adovedit importan]a [i necesitatea `n `ndelungata activitate pecare a derulat-o `n vederea dezvolt\rii, consilierii [i sprijiniriitinerilor `n educarea spiritului de romanitate, asumându-[irolul de catalizator [i promotor al vie]ii culturale din regiune. A]idovedit de-a lungul anilor profesionalism, a]i reu[it s\ v\impune]i [i s\ v\ desf\[ura]i activitatea `n slujba oamenilor [ia comunit\]i.

La ceas aniversar, v\ asigur\m de respectul [i conside-ra]ia noastr\ [i v\ dorim mult\ s\n\tate, fericire, realiz\ri pro-fesionale [i personale.

PRE{EDINTE AVB: PLAMKA LLIUBOMIROVAPRE{EDINTE AVB FILIALA VIDIN:

PETTIA RRADOSLAVOVA

Mesaj de felicitare

A

DRAGI CCOLEGI NNEM}ENI,,

Caa ss\ ffim nnoi ooaameni,, aau ffosstaal]i ooaameni,, [[i ccaa ss\ ffie aal]ioaameni,, ssuntem nnoi ooaameni",spunea Nicolae Iorga. Cu gândul la aceste cuvintev\ scriu la centenarul `nfiin]\rii asocia]iei dumnea-voastr\ [i transmit felicit\ri [i ur\ri de bine tuturorprofesorilor, educatoarelor [i `nv\]\torilor dinAsocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul Neam].

~nainta[ii dumneavoastr\ v-au l\sat un patri-moniu de neimaginat [i, `ntre ei, `ntâiul, a fost LeonMrejeriu. F\r\ dumneavoastr\, cei din actualaAsocia]ie a ~nv\]\torilor din jude]ul Neam], glasul

s\u nu poate striga c\tre dasc\lii de ast\zi: „Noi nu am fostnici primii [i nici ultimii, dar v-am deschis drumuri pe care, cuvrednicie, trebuie s\ p\[i]i. Face]i-v\ datoria `n fa]a viitorului:trudi]i, fi]i uni]i, fi]i puternici [i plini de convingere fa]\ demenirea social\ pe care Dumnezeu v-a dat-o, spre neuitare [ive[nic\ prop\[ire a neamului românesc ! Iar noi, de acolo deunde am fost chema]i s\ facem o nou\ asociere, v\ vom privicu bucurie vredniciile [i v\ vom binecuvânta pe cei care meri-ta]i!".

La congresul din Arad din 2006 era]i cea mai veche aso-cia]iei a `nv\]\torilor reactivat\ dup\ 1990 [i a]i dat un exem-plu `ntregii ]\ri. Nu a]i uitat cuvintele lui Mrejeriu.

~n ]ar\ am `nceput de câ]iva ani s\ c\ut\m r\d\cinilemi[c\rii `nv\]\tore[ti [i s\ p\[im pe urmele `nainta[ilor. Ceeace am descoperit ne cople[e[te. Slujitorii [colii aveau cea maionorabil\, bogat\ [i organizat\ asocia]ie profesional\ dinRomânia. O armat\ de dasc\li func]iona ca o re]ea solidar\ cugândul la dezvoltarea profesional\ a membrilor [i la bineleneamului. ~n fiecare ora[ aveau casa `nv\]\torului, banc\ pro-prie, cas\ de ajutor, revist\, case de odihn\. Când pre[edin-tele AGIRo intra `n audien]\ la ministru, deseori acesta `ntre-ba "Ce mai face armata `nv\]\torilor?"(…).

Cu o parte dintre Dumneavoastr\ ne-am v\zut deja `nrepetate rânduri. La Piatra sunt de-al casei de câ]iva ani [i v\mul]umesc pentru ospitalitate. Ne-am mai `ntâlnit la Arad, laBucure[ti, la Alexandria, la Ro[iori, la Bac\u, la Constan]a, laChi[in\u [i la Slobozia. Domnul Gheorghe Amaicei face partedin Consiliul Director al Asocia]iei Generale a ~nv\]\torilor dinRomânia [i are grij\ s\ ne reaminteasc\ mereu s\ ]inem dru-mul drept. Neam]ul a fost [i este un model de activitate aso-ciativ\ `nv\]\toreasc\.

~n mesajul Tronului c\tre un congres AGIRo interbelicRegele spunea „Dac\ soarta nu m-ar fi pus acolo unde sunt,a[ fi fost `nv\]\tor". La congresul `nv\]\toresc din 1923 ]inut laArad se spunea c\ `nv\]\torii sunt cei "boga]i `n lipsuri, `n`ndatoriri [i `n iubiri de mo[ie". Nu suntem altfel nici azi. A[aau fost `nv\]\torii dintotdeauna, iar regii vor visa mereu s\ fie`nv\]\tori…

V\ doresc spor `n toate [i multe `mpliniri.Cu mult\ pre]uire,

Pre[edintele Asocia]iei Generale a ~nv\]\torilordin România,

Viorel DDOLHA(text prescurtat)

Mesaj AGIRo

„

mai 2012PPaagg.. 55APOSTOLUL

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR

CentenarCONSTANTIN BOR{nul 2012 `nsemn\ pentru Asocia]ia ~nv\]\torilor dinjude]ul Neam], anul centenarului, marcat prin multipleactivit\]i [tiin]ifice, culturale, artistice [i turistice. Printreele, la un loc de seam\, s-a situat [i centenarul ilustru-lui profesor de matematic\ Constantin Bor[, evenimentinclus [i `n manifest\rile dedicate Zilelor ColegiuluiNa]ional "Calistrat Hoga[".

M\ voi referi, `n continuare, la activit\]ile din zilelede 11 [i 12 mai, prilejuite de acest centenar.

Vineri diminea]a, `n prezen]a fiului s\u, MirceaBor[, profesor universitar de matematic\ la Ia[i, ainspectorului general adjunct al ISJ Neam], d-na LilianaGeorgescu, a unui num\r mare de absolven]i ai clasei

speciale de matematic\ din 1974, clas\ de suflet a profesorului ([iinvers), a unor colegi de cancelarie, profesori de matematic\ dinora[ [i elevi, a fost inaugurat Cabinetul de Matematic\ "ProfesorConstantin Bor[". Doi preo]i au sfin]it sala de clas\, s-a dezvelit oplac\ comemorativ\, s-au reamintit etape din via]a [i activitateaprofesorului [i s-au acordat cinci premii "Constantin Bor[" elevilorcare au ob]inut `n acest an rezultate deosebite.

~n paralel, s-a desf\[urat primul concurs, deocamdat\jude]ean, de matematic\ "Constantin Bor[", la care au participat45 de elevi din clasele VII - XI.

Sâmb\t\ diminea]a, la cimitirul "Eternitatea", a avut o slujb\ depomenire [i sfin]ire a noului loca[ de veci al celui care a fost pro-fesorul Constantin D. Bor[.

La ora 10, `n sala de festivit\]i a Colegiului Na]ional "CalistratHoga[" a avut loc un simpozion dedicat vie]ii [i activit\]ii profe-sorului. ~n fa]a unei asisten]e numeroase, academicianul RaduMiron de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Ia[i, a relatat secven]edin activitatea profesorului, colaborarea cu profesorii Ion Creang\,rector al universit\]ii [i Adolf Haimovici, ambii n\scu]i `n 1912 (cecoinciden]\!). A reamintit [i despre activit\]ile profesorului Bor[care au f\cut ca ora[ul nostru s\ devin\ un centru metodicrecunoscut `n Moldova [i nu numai. Apoi, academicianul RaduMiron a declarat c\ a fost o onoare pentru el s\ participe la acestsimpozion [i a propus generalizarea la nivel na]ional a concursului"Constantin Bor[".

Neputând s\ vin\ la Piatra Neam], fiind la o alt\ manifestare laCluj, academicianul Solomon Marcus a transmis un emo]ionantmesaj citit de dna Liliana Georgescu.

Domnia sa, ca fost\ participant\ la cercul de matematic\ peora[, condus de regretatul profesor, a vorbit despre modul `n carese desf\[urau aceste activit\]i, la care elevii veneau cu mare pl\-cere, deoarece profesorul reu[ea s\ `mbine abstractul matematiccu ra]ionamentele logice [i aplica]iile practice [i s\ realizeze oreatractive, cu o larg\ aplicabilitate.

"Pare surprinz\toare prezen]a unei profesoare de român\ laun simpozion de matematic\", afirma d-na profesor doctor CristinaNecul\e[ de la acest colegiu, dar nu a fost a[a, deoarece, inter-ven]ia dumneaei s-a referit la profesorul Bor[ ca poet, prezentândcâteva opinii personale despre poeziile scrise.

Tot d-na Necul\e[ a fost conduc\toarea unui grup de elevi,care au prezentat un frumos moment artistic realizat pe un colaj dinversurile poetului Lucian Mircea, pseudonimul profesorului Con-stantin Bor[.

Profesorul Gheorghe Amaicei, pre[edintele Asocia]iei~nv\]\torilor din jude]ul Neam] a transmis salutul asocia]iei pe careo conduce [i a `nmânat dlui Mircea Bor[ o map\ cu materialeleCentenarului Asocia]iei ~nv\]\torilor, care include ca manifestare [iCentenarul Constantin Bor[.

Trebuie remarcat efortul depus de conducerea colegiului,directoarea Maria Lupu [i adjunctul Florin Irimia, a profesorilorcoordonatori de activit\]i [i a elevilor participan]i, la excep]ionalareu[it\ a tuturor ac]iunilor dedicate acestui eveniment.

Prof. CConstantin AANTONOVICI

A

ra s\ ating\ suta de ani. N-a reu[it. S-a oprit ostenit la 92.A trecut prin prin trei dictaturi: carlist\, antonescian\ [icomunist\. Era fiu de ]\ran n\scut la ]ar\, din tarin\, dinp\mântul str\mo[esc. A fost al zecelea copil al gospo-darului Ion N\stase David [i al so]iei sale Ecaterina dinGhind\oani. Un sat nem]ean aflat la o zvârlitur\ de b\] deHumule[tii lui Creang\. De ce se numea a[a? De la fruc-tul celui mai mândru arbore din p\durile noastre- stejarul.Sau poate de la vestitele pere numite Ghind\oane, azi pecale de dispari]ie. O localitate de mare rezonan]\ istoric\care ne aminte[te obligatoriu din b\t\lia de la Hind\u(1395), de str\bunii eroi c\zu]i pentru libertate.

Mihai David - Ghind\oani a descifrat buchea c\r]ii `n satul natal.Normalist a devenit când s-a `nscris la "fabrica de `nv\]\tori" de laPiatra. A terminat-o cu brio [i a devenit apostol, luminator. {i-a`nceput apostolatul `n Basarabia str\bun\. }elul vie]ii lui? S\ aduc\lumin\ `n casele românilor rusifica]i dup\ 1812. Dorul de b\t\turap\mânteasc\ l-a determinat s\ se `ntoarc\ la matc\. S\ fie fiu al sat-ului. Cite[te: plugar, `nv\]\tor, c\rturar. Nu i-a fost ru[ine nicioda]\ s\pun\ mâna pe sap\, coas\ sau plug. A colaborat la " Apostolul " `n

perioada anilor '41- '42. A scris numeroase articole `n care [i-a expusideile pedagogice. A f\cut parte [i din colectivul de redac]ie. ~n sep-tembrie '31 a participat la Congresul Asocia]iei Generale a~nv\]\torilor, iar `n '42 a fost ales pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilordin Neam]. A scris mult:" Aventurile lui Singurel" - poezii pentru copii,placheta de versuri "Mândr\ Basarabie , dulce Bucovian\","Crâncenul veac XX [i ororile sale", "Via]a filosofului Vasile Conta",tip\rit\ postum de ing. Virgil Savin.

Dup\ Revolu]ie s-a gândit din nou la fra]ii de peste Prut. La 20iulie 1991, la sedin]a Organiza]iei Basarabia [i Bucovina din PiatraNeam] a hot\rât s\-[i doneze biblioteca personal\, ora[ului Orhei. {is-a ]inut de cuvânt. A d\ruit-o `n cadrul unei festivit\]i greu de descris`n cuvinte. Ar fi o mare nedreptate s\ s\rb\torim centenarulAsocia]iei ~nv\]\torilor din Neam] f\r\ s\ pomenim numele lui MihaiDavid - Ghind\oani. {i binen]eles al normali[tilor care au fost: N.Pârloag\ din S\vine[ti, Gh. Mircea din Pâng\ra]i, Ioan Blaga dinStejaru, M. Cristali de la Bâtca Doamnei. Stim\ [i pre]uire pentru to]inormali[tii.

Dumitru RUSU

NNOORRMMAALLIISSTTUULL

E

Cum a fost la CENTENARAm r\mas pl\cut impresiona]i de organizarea mai multdecât perfect\ a acestei anivers\ri cu adev\rat un uni-cat `n ]ar\. Ne-a surprins `ndeosebi colaborarea per-fect\ dintre Asocia]ia ~nv\]\torilor, Sindicat, ISJ [iautorit\]ile nem]ene. O impresie deosebit\ ne-a pro-dus-o [i leg\tura strânsa dintre Asocia]ie [i reprezen-tan]ii `nv\]\torilor din Ucraina [i Republica Moldova.Regret\m c\ nu au participat toate Asocia]iile`nv\]\torilor din Moldova. Ar fi de dorit ca exemplulactivit\]ilor Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] s\fie preluat [i de alte Asocia]ii din ]ar\. A fost o activitate

cu calificativul EXCELENT!”Pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Gala]i,

Lupu NEICU STAN

„Am asistat, `ntr-o zi de prim\var\ când mireasma florilor decastan te cople[e[te la Centenarul dvs., o activitate de `nalt\]inut\. Dup\ ce au luat cuvântul invita]ii [i gazdele, iar eleviiLiceului de Art\ ne-au `ncântat cu un frumos program artistic, amparticipat la dezvelirea unei pl\ci comemorative, am socializat cuinvita]ii de peste Prut [i de la R\d\u]i, am avut `ntâlniri de lucru,[i un benefic schimb de idei, ce ]in de organizarea Congresului.Felicit\ri colegilor nem]eni pentru organizare, implicare, d\ruire!”

Pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Bac\u,Prof. pentru `nv\]\mântul primar, Rodica LEONTE

„Bun\ organizare, program deconectant care `mbin\ utilul cupl\cutul, activit\]i de, cu [i pentru suflet. Asocia]ia ~nv\]\torilorNeam] este la `n\l]imea gondolei din toate punctele de vedere,este un exemplu pentru to]i. Bun\ colaborare `ntre toate forurilenem]ene. Felicit\ri pentru comemorarea celor care au fost mem-bri ai Asocia]iei; felicit\ri colectivului care a redactat cartea "100de ani de istorie". A[tept\m aniversarea celor 200 de ani de exis-ten]\. V\ mul]umim!”

Pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilor din R\d\u]i, ~nv. Veronica MOSCALIUC

„~n primul rând vreau s\ v\ felicit pentru buna organizare aCentenarului, s\ v\ mul]umesc pentru invita]ie, [i pentru prilejulde a cunoa[te invita]ii din Ucraina [i Republica Moldova. Plec dinminunatul ora[ Piatra-Neam] cu o impresie deosebit\ - ora[ curat,`nfloritor, oameni calzi, primitori, cum numai moldovenii sunt. V\mul]umesc [i v\ doresc "La mul]i ani!"

Pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Vaslui,~nv. Costic\ FURCOI

„Plec\m acas\ cu sentimente de admira]ie pentru vârsta

`mplinit\, pentru realiz\rile ob]inute, pentru bun\voin]\, ospitali-tate, insisten]\ [i izbând\ `n numele promov\rii valorilor, continu-it\]ii [i ciment\rii lor."La mul]i ani!”

Delega]ia din Republica Moldova,~nv. Tamara CERBU{C|

„Ne exprim\m satisfac]ia de a participa la un eveniment al`nv\]\mântului românesc, apreciem amabilitatea organizatorilor,corectitudinea domniilor lor [i sper\m la o colaborare pentru viitorla perfec]ionarea cadrelor didactice ale [colilor din RegiuneaCern\u]i (cu predarea obiectelor `n limba român\)”.

Centrul Bucovinean Independent de cercet\ri actuale- Regiunea Cern\u]i - Ucraina

A cconsemnat PProf. DDumitri]a VVASILCA, membru al Consiliului Jude]ean al Asocia]iei

~nv\]\torilor Neam]

„

COGITO, ERGO SUM

PPaagg.. 66 APOSTOLUL mai 2012

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

ai vorbim noi ast\zi române[te?Eu cred c\ nu. Eu cred c\ vorbimo limb\ `n care exist\ ni[te ames-tecuri foarte bizare, ba de rume-gu[ al limbii de lemn, ba de jargonanglo-român, ba de pre]iozit\]iridicole de tipul antam\m, anvi-zaj\m, implement\m, prin carediver[i semidoc]i au vrut s\ `[i deaun fel de lustru cultural dup\decembrie "89.

De[i suntem `n 2012, afirma]iape care a f\cut-o Octavian Paler `n

1997 `ntr-o conferin]\, cu prilejul ZileiMondiale a Culturii, nu doar c\ [i-a p\stratvalabilitatea, dar, parc\, s-a [i acutizat. Penesim]ite, pas cu pas, asist\m la ceea ce s-arputea numi "dezna]ionalizare", dar pe cinemai deranjeaz\ acest fapt?! Dac\ dup\ "89mesajul nostru a fost destul de explicit:"Europ\, suntem gata s\ te invad\m!", acume cazul s\ suport\m [i consecin]ele, ne-au"invadat" [i al]ii, mai ales `n plan lingvistic.Oare pentru a fi admi[i `n Europa suntemdispu[i la orice sacrificiu, inclusiv la a renun]ala limba român\? Suntem oare o na]iedamnat\ ca, dup\ fiecare conflict de anver-gur\, s\ ne "alegem" cu ce au hot\r`t al]ii?Dup\ al Doilea R\zboi Mondial am acceptatlimba lui Stalin [i a[a-zisa cultur\ sovietic\;dup\ Revolu]ia din "89 am asistat la oexplozie lexical\ care `ncepe s\ ne sufoce,mai ales c\ e alimentat\ de o englez\miorl\it\ [i degradat\ cu aur\ de subcultur\.

Chiar avem nevoie de atâtea neologisme,anglicisme, americanisme, xenisme, barba-risme, ...isme? R\spunsul este un NU cate-goric! Ne-am prins `ntr-un h\]i[ lingvistic dincare numai cei experimenta]i mai pot ie[i,ceilal]i... se vor lupta zadarnic cu transferul desensuri, confuzia semantic\, pleonasmul etc.

Asimilarea unor `mprumuturi engleze[tiprin calchiere a dat na[tere unor forma]ii lexi-cale hibride, greu de acceptat, mai ales c\exist\ echivalente române[ti convenabile:capabilitate (cf. engl. capability "capacitatea/abilitatea unei persoane de a face ceva); diz-abilitate (cf. engl. disability "handicap fizic saumental grav"); mentenan]\ (cf. engl. mainte-nance "`ntre]inere a unei cl\diri, a unui drum,vehicul sau a unei ma[ini); privacitate (cf.engl. privacy "dreptul la intimitate, la via]a par-ticular\"); suportiv (cf. engl. supportive "careacord\ sprijin, ajutor"); terifiat (cf. engl. terri-fied "`nsp\im`ntat").

~mprumuturile inutile [i, `n unele cazuri,chiar d\un\toare au fost numite de lingvi[tiicontemporani anglicisme "de lux". Ele s`ntnemotivate, provin din snobismul lingvistic,din veleitarismul intelectual, din insuficientacunoa[tere a resurselor limbii materne, dincomoditatea, graba sau dorin]a de epatare;dubleaz\ cuvintele române[ti, f\r\ a aduceinforma]ii suplimentare, fiind manifest\ri tipicede anglomanie. Dac\ `n unele domenii deactivitate (televiziune, mod\, comer]) mai tre-cem cu vederea existen]a acestor anglicisme,e de condamnat acceptarea lor `n domeniul

`nv\]\mântului. Astfel, a devenit perimat\preg\tirea/ instruirea profesional\ pentru c\ emai interesant trainingul; nu mai particip\m laun atelier de lucru sau la un seminar pentruc\ s-a n\scut workshopul; elevii au evoluatdeoarece nu mai rezolv\ `ntreb\ri/ cerin]e/puncte dintr-un test, ci itemi; nu mai amnevoie de un manual sau de un curs universi-tar, mi-am f\cut rost de un text-book; `n-cheiem parteneriate educa]ionale [i `n [coal\mai apare c`te un visiting professor, profe-sorul-oaspete e demodat; trebuie s\ le fimrecunosc\tori celor care [i-au testat "visele"din fotoliul de ministru, `nlocuind `nv\]\mântulprofesional cu "performantul" `nv\]\mântvoca]ional.

Lupta cu invazia neologic\ (mai mult saumai pu]in necesar\) este surd\ [i, de cele maimulte ori, ineficient\. Oare aceasta e tendin]asociet\]ii române[ti? Oare esen]a culturiinoastre a disp\rut `n spatele unor imaginifalse: culori stridente, paiete, m\rgele, cristaleSwarowski... de la o [edin]\ de shopping ;produse de o calitate `ndoielnic\, dar promo-vate de advertising; remunerare `n acord cupozi]ia social\ a staff-ului?!

Uit\m sau nu ne mai intereseaz\ c\ sun-tem români, muncim prea mult ca s\ mairealiz\m c\ limba este o dimensiune funda-mental\ a existen]ei noastre, chiar dac\ uniidintre noi se ocup\ de modeling, bussines,fashion sau calling. E Ok.

prof. DDaniela BBLAGA

MLIMBA ROMÂN| - ~NTRE „LUX” {I „SECOND-HAND”

emnal\m apari]ia, la Editura Mega din Cluj-Napoca, alucr\rii C\l\torie prin patrimoniul ecleziastictransilv\nean - Ghid istoric, artistic [i pastoral, realizat\sub coordonarea doamnei Sorina Paula Bolovan.~mpreun\ cu Ciprian Firea, Nicoleta Mar]ian, SorinMar]ian [i Diana Covaci, coordonatoarea ghiduluireu[e[te foarte bine s\ ne conving\ la o c\l\torie prinminunatul meleag transilv\nean.

Carteaeste structurat\`n 6 capitole:

Aspecte introductive,Scurt\ descriere istoric\ [ireligioas\ a Transilvaniei,Patrimoniul transilv\nean,Pastorala turistic\,Monumentul ecleziastic -lectur\ `n cheie simbolic\ [iartistic\, C\l\torii la monu-mentele ecleziastice aleTransilvaniei.

Pentru a putea fi`n]eles, patrimoniul tran-silv\nean trebuie "citit",dup\ cum m\rturisesc doidintre autori, Nicoleta [i

Sorin Mar]ian, deoarece o biseric\ este `n acela[i timp istorie,teologie [i arhitectur\.

F\r\ a pretinde a fi o lucrare pentru speciali[ti, cartea de fa]\ne conduce pe un itinerar pornind de la catedrale, m\n\stiri, ma-rile biserici parohiale gotice din ora[e, la bisericile fortificate, la cti-toriile cneziale, apoi la bisericile din lemn, `ncheindu-se cu untraseu urban prin Cluj. DVD-ul ata[at include [i o c\l\torie virtu-al\, constituind un instrument de `nv\]are [i cunoa[tere, adresattinerilor - elevi, studen]i - dar [i adul]ilor - cadre didactice, publicconsumator de istorie, religiozitate [i art\.

Doresc s\ `nchei prin a reproduce un text existent pe copertaa patra a ghidului, invitându-v\ la medita]ie [i la un pelerinaj petraseele propuse: "Etnia [i limba matern\, apartenen]a confe-sional\ sau regional\ sunt componente esen]iale ale mo[teniriiculturale a fiec\ruia dintre noi. Aceast\ mo[tenire este `n marem\sur\ invizibil\, un tezaur imaterial de cuvinte, tradi]ii, istorii…O sum\ de repere concrete, palpabile, vin s\ o completeze:locuri, cl\diri, monumente, obiecte din trecut etc. Este vorba depatrimoniul nostru cultural. Monumentele pe care le `ntâlnim la totpasul `ncorporeaz\ `n substan]a lor o mul]ime de trimiteri, dereferin]e la trecutul care ne-a modelat [i care ne determin\ `ntr-oanumit\ m\sur\ fiin]a… Prezenta lucrare propune cititorilor unghid de c\l\torie, pe care `l dorim `n egal\ m\sur\ instructiv [iatractiv, pe la monumentele de cult ale Transilvaniei."

Dr. MMihai FFLOROAIA

Patrimoniul ecleziastic transilv\nean

Sonform ordinuluiministrului Educa-]iei, Cercet\rii, Tine-retului [i Sportului,s\pt\mâna 2-6 a-prilie 2012 a fostdedicat\ activit\]iloreducative extracu-rriculare [i extra-[colare, `n cadrulprogramului numit"{coala altfel". ~naceast\ s\pt\mân\

cursurile s-au organizat dup\un orar special.

Scopul programului a fostimplicarea tuturor copiilor [icadrelor didactice `n activit\]icare s\ r\spund\ intereselor [ipreocup\rilor speciale aleelevilor, s\ valorifice talentele[i capacit\]ile acestora [i s\stimuleze participarea lor `ncontexte nonformale.

Pentru elaborarea progra-mului de activit\]i, `n timpulprimului semestru, am solicitatpropuneri elevilor [i am venitpersonal cu propuneri. Amini]iat dezbateri `n clas\, `nvederea adopt\rii programuluiagreat de majoritatea elevilor.Pentru c\ elevii no[tri se afl\ lao vârst\ fraged\ , am solicitat[i sprijinul p\rin]ilor `n alegereacelor mai potrivite activit\]i,astfel `ncât proiectele [i activ-it\]ile selectate s\ corespund\obiectivelor educa]ionale spe-cifice comunit\]ii [colare, fiindun rezultat al op]iunilor aces-teia

Activit\]ile au fost apoi a-probate de consiliul de adminis-tra]ie al [colii. Din acest mo-ment ele au devenit obligatoriiatât pentru elevi, cât [i pentrunoi, cadrele didactice. Ultimaetap\ a fost aceea `n care con-silierul educativ din unitatea de`nv\]\mânt a centralizat prop-unerile agreate, `n vedereaincluderii acestora `n Calen-darul Activit\]ilor Educative aleunit\]ii de `nv\]\mânt, cadomeniu distinct: programul"{coala altfel".

La clasele pe care le mana-geriem, am desf\[urat urm\-toarele activit\]i: Vizionarea unui specta-

col de circ - Dargento MagicShow;

"Ferestre pentru viitor" -vizitarea fabricii Izotec -parteneriat educa]ional cuagentul economic Izotec; Vizit\ la Gr\dina

Zoologic\ - activitate deeduca]ie ecologic\; Plantarea de arbori `n

p\durea Ceuca - comunaBode[ti - activitate `n partener-iat educa]ional cu Prim\riacomunei Bode[ti, Direc]iaSilvic\ Neam] [i RNP Romsilva- Parcul Natural Vân\tori -Neam]; "Alege via]a!" - activitate

de prevenire `n domeniul circu-la]iei - activitate de educa]ierutier\ `n parteneriat educa-]ional cu Compartimentul dePrevenire de la Inspectoratulde Poli]ie al Jude]ului Neam];

Partea bun\ a acestoractivit\]i a fost c\ "i-am scos"pe copii din cas\. Unii au v\zutpentru prima dat\ un spectacolde circ, al]ii au intrat pentruprima dat\ `ntr-o fabric\, al]iiau plantat pentru prima [ipoate nu pentru ultima dat\ unarbore.

Activit\]ile nu s-au terminatodat\ cu s\pt\mâna "{coalaaltfel". Ne-am gândit s\ punempe hârtie sentimentele tr\ite deelevi atât prin redactarea unorcompuneri cât [i prin realizareaunor desene. Crea]iile literarele vom publica pe site-ul [colii[i pe site-urile institu]iilorpartenere, `n revista [colii [i`ntr-o culegere de texte redac-tate de c\tre [colari.

Ne-am gândit [i s\ orga-niz\m expozi]ii cu lucr\ri aleelevilor, referitoare la activi-t\]ile men]ionate, pe care s\ lescoatem la vânzare. Dac\ vomreu[i, banii astfel aduna]i vor fidona]i, printr-o funda]ie umani-tar\, unor copii care nu auposibilit\]i materiale.

A[tept\m, de asemenea[i alte sugestii de la cititoriiacestui articol.

Lia NNicolau,Florin NNicolau,

profesori pentru`nv\]\mânt primar

{coala cu clasele I-VIIINr. 5 Piatra-Neam]

C

„{coala altfel” v\zut\prin ochi de copil

(urmare din num\rul trecut)

\ propunem din nou c`teva ipotezede lucru: Regele Spaniei, Juan Carlos,

povestea cum, `n tinere]e, Francorefuza s\-i explice principiile guver-n\rii, spunându-i: "La ce bun? P`n\ajungi tu rege, politica se va schimbaatât, `ncât aceste principii nu vor maifi valabile..." ~n majoritatea ]\rilor dezvoltate

exist\ universit\]i [i chiar [coli mediiunde fiecare loc `n banc\ / amfiteatru

are conexiunea sa pentru laptop [i Internet.Aceasta simplific\, nu doar predarea, dar [iextragerea noti]elor (direct de pe laptop-ul pro-fesorului, care le [i proiecteaz\ simultan peecran) [i chiar comunicarea [i corectarea te-melor. Nici [coala on-line, pentru copii dezabili-

ta]i sau afla]i la distan]e prea mari pentru a sedeplasa zilnic pân\ la [coal\ nu mai este o nou-tate. Tehnica permite copiilor bolnavi urm\rirea

lec]iilor de la domiciliu, consultarea c\r]ilor debibliotec\ fi[ate digital etc. Anul trecut, guvernatorul Californiei,

Arnold Schwarzenegger, a ar\tat `ntr-o con-ferin]\ de pres\ un memory stick / flash,explicând elevilor c\ privesc viitoarele lor man-uale (m\sur\, nu numai ecologist\, mic[orânddefri[area p\durilor, dar [i de igien\ [colar\);elevii no[tri `nc\ primesc sau, mai grav,cump\r\ manuale, pe care exerseaz\...desenarea de must\]i, barbi[oane, ochelari [ipetece de pirat asupra pozelor de scriitori [ioameni de [tiin]\. Orice tentativ\ de a induce elevilor nevoia

de a `nv\]a `n mod 'clasic' e[ueaz\Deocamdat\, pentru a reveni la problema `n

discu]ie, computerul, prieten [i du[man, este celmai sigur racord cu realitatea imediat viitoare.Suntem, fie-ne scuzat\ plasticitateacompara]iei, `n situa]ia unei so]ii obligate s\accepte triunghiul conjugal, pentru a nu-[i peri-clita statutul social [i material. S\ vedem cum `lputem transforma `n aliat permanent ]ie de

`n]elepciunea [i flexibilitatea noastr\.Dac\ pornim de la urm\toarele ipoteze: sistemele vechi de predare nu g\sesc

audien]\ la noile genera]ii, a c\ror reten]ie asc\zut deja, continuarea cu succes a studiilor `n sis-

temul universitar denot\ `nc\ o anumit\anchiloz\, computerul este, deocamdat\, principalul

factor de interes din universul mental al eleviloratunci firesc este s\ ne aliem cu aceast\ "con-cubin\" [i s\ recucerim fort\re]ele pierdute.

Or, aici, din nou, lipsa de interes sau de pri-cepere a unor factori decizionali amplific\ dinnou formalismul, schematismul [i inoperativi-tatea sistemului, mai ales `n e[aloanele salesuperioare. Nu poate deveni computerul unpartener didactic de zi cu zi dac\ banii nu ajungnici pentru v\ruitul [colilor [i reparatul b\ncilor,dar\mite pentru dotarea fiec\rei clase cu celpu]in un computer [i un proiector.

IV. Ariile curriculare fa]\ cu interac]iunea

S\ urm\rim, fie [i sporadic, impactul infor-maticii asupra unor domenii curriculare, a[a cumse prezint\ el `n [coala româneasc\ actual\, `ncondi]iile pomenitei precarit\]i a aplic\riim\surilor de informatizare a `nv\]\mântului.Preciz\m c\ principalul domeniu de interes, dinpunctul personal de vedere, acela al pred\rii-`nv\]\rii la Limba [i literatura român\ va fi dis-cutat separat. Limbile str\ine, `n mod paradoxal, profit\

prea pu]in de familiarizarea elevilor cu com-puterul. Nici chiar Limba englez\, latina secolu-lui al XXI-lea, nu mai `nregistreaz\ o cot\ sporit\de interes [i de progres, de când, `n condi]iileconcuren]ialismului de care am vorbit, au ap\rutvariante IBM, Microsoft Office, Apple sauMacIntosh inscrip]ionate `n limba român\. S\mai ad\ug\m al]i factori, mai pu]in pregnan]i,dar cu influen]\ mare `n rândul tinerei genera]ii:subtitrarea desenelor animate [i a unor filme,prevalen]a muzicii române[ti, de mai mult\ saumai pu]in\ valoare, apari]ia de varianteromâne[ti a presei scrise de diverse tipuri.

DDrr.. AAddrriiaannaa PPOOPPOOVVIICCII((vvaa uurrmmaa))

Elevul pseudocibernetic

V

mai 2012PPaagg.. 77APOSTOLUL

LEC}IA DE ISTORIE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

onducerea Inspectoratului {colaral Jude]ului (ISJ) Neam] a ini]iatproiectul intitulat "Caravanacunoa[terii" prin intermediul c\-ruia vor fi g\site solu]ii atipice deatragere a elevilor c\tre biblioteci[i lectur\, astfel `nc`t ei s\-[i dez-volte competen]e cheie prin inter-mediul c\r]ii.

Inspectorul general [colarLumini]a Vârlan face leg\tura cuadministra]iile publice locale ce

urmeaz\ s\ fie implicate `n acest proiect:

"Sigur c\ nu excludem beneficiile PC-ului `nvia]a noastr\, dar trebuie s\ aducem copiii `nspa]iul bibliotecii, la carte [i lectur\.Campania se va derula `n parteneriat cufoarte multe institu]ii, vom face demersurilenecesare c\tre prim\riile din jude]ul Neam].Am luat deja leg\tura cu domnul primarLauren]iu Leoreanu, de la Roman, cu domnulprimar Gheorghe {tefan [i cu domnulDecebal Arn\utu, de la Târgu Neam]".

La Roman, activitatea intitulat\ "Lectura`ntre genera]ii", se va desf\[ura `n aer liber,fiecare adult d\ruind câte o carte unui copil,

vor avea loc lecturi la lumina lampadarelordin ora[.

~n Piatra Neam] o ac]iune similar\, ceimplic\ [i un spectacol de teatru din I.L.Caragiale [i c`teva momente artisticepreg\tite de elevii de la Liceul de Art\ "VictorBrauner", ar putea avea loc `n spa]iul din fa]acl\dirii Teatrului Tineretului aflat\ `nc\ `nlucr\ri de modernizare. .

Astfel de ac]iuni vor avea loc [i la TârguNeam], Roznov, Bicaz, S\b\oani [i Pipirig.

Angela BBRUDARU

coala, prin condi]iile de care dispune,constituie un cadru organizatoric favorabil`nv\]\rii jocului de volei. Ea are ac]iuneasupra elevului timp de 12 ani permi]ândastfel asigurarea unui proces instructiv-educativ continuu, acest lucru fiind foarteimportant `n modelarea juc\torului subtoate aspectele, asigurând de asemenea[i consolidarea temeinic\ [i `n acela[itimp corect\ a tuturor deprinderilormotrice.

Prin intermediul [colii se realizeaz\ini]ierea de timpuriu `n jocul de volei a

unei mase mari de copii. Speciali[tii sunt de p\rerec\ instruirea `n volei trebuie s\ `nceap\ de la 9-10ani, vârst\ ce ofer\ avantajul educ\rii u[oare acalit\]ilor motrice cum ar fi: mobilitatea, viteza,`ndemânarea, ele având un rol foarte important `npracticarea acestui joc sportiv.

Jocurile sportive, datorit\ atractivit\]ii lor, auc\p\tat o larg\ r\spândire pe tot globul. Ca urmare,un num\r crescut de copii au fost atra[i spre practi-carea lor, de aceea, speciali[tii din str\in\tate [i de lanoi din ]ar\ au adaptat majoritatea jocurilor sportivela poten]ialul fizic al copiilor.

Instruirea elevilor `n volei este condi]ionat\ de

caracteristicile jocului [i de particularit\]ile lui de`nv\]are. Acest joc sportiv este deosebit de accesibil;el nu necesit\ instala]ii complicate, iar regulile suntsimple. De aceea, consider\m c\ poate fi practicat ̀ norice [coal\ sub form\ organizat\ `n lec]ia deeduca]ie fizic\ dar [i `n cadrul cercurilor sportive sau`n pauze, `n timpul liber.

Practicarea recreativ\ a voleiului urm\re[te `nprincipal, `nt\rirea s\n\t\]ii, nepunându-se accentpe execu]ia tehnic\ a ac]iunilor de joc. In schimb,practicarea lui organizat\ are ca scop `nsu[ireacorect\ a ac]iunilor tehnico-tactice de joc, `nsu[ire cese realizeaz\ `n lec]ii de educa]ie fizic\ cu uncon]inut metodologic bine stabilit. Lipsa dinamismu-lui determinat\ de timpul lung necesar `nsu[iriiac]iunilor de joc este un factor ce scade vizibil satis-fac]ia elevilor, ducând la renun]area unora de a maipractica acest sport. De aceea trebuie acordat\ oaten]ie deosebit\ metodelor [i mijloacelor folosite,

care, dac\ sunt alese corect [i adaptate particula-rit\]ilor individuale ale elevilor pot duce la `nsu[ireamai rapid\ a acestora [i implicit la scurtarea drumu-lui spre practicarea competi]ional\ a jocului. Ac]iunilede joc se `nva]\ mai u[or prin folosirea metodei glo-bale, u[urarea materialelor folosite `n instruire (mingide greutate [i circumferin]\ variabil\, fileu la `n\l]imimai mici), toate acestea pentru atragerea copiilor,pentru satisfacerea nevoii de mi[care la elevi.

~nv\]area corect\ a ac]iunilor de joc este foarteimportant\ [i trebuie s\ se pun\ accent deosebitpe acest lucru, deoarece, `nsu[irea gre[it\ a aces-tora influen]eaz\ negativ jocul având repercusiuniasupra rezultatului final, [i anume pierdereapunctelor [i implicit a jocului. Numero[i elevi, careini]ial promiteau o evolu]ie deosebit\ `n volei, princalit\]ii e fizice deosebite pe care le de]ineau,datorit\ `nsu[irii gre[ite `nc\ din faza de ini]iere aac]iunilor de joc, au abandonat practicarea acestui

joc sportiv, pentru c\ gre[eala odat\ `nsu[it\ nece-sit\ un timp `ndelungat pentru corectare, ceea ceducea la un progres lent [i chiar la abandon.

Printre disciplinele la alegere cuprinse `n pro-grama [colar\ de educa]ie fizic\, pentru gimnaziuse num\r\ [i voleiul, care are contribu]ii deosebitela realizarea obiectivelor propuse.

~n [coal\, principala form\ de organizare aeduca]iei fizice o reprezint\ lec]ia care, datorit\timpului scurt de care dispune, aproximativ 45-50de minute, nu satisface pe deplin cerin]ele uneiadev\rate lec]ii de antrenament sportiv pentru`nsu[irea temeinic\ a ac]iunilor din jocul de volei.Orice lec]ie de educa]ie fizic\ aloc\ timp pentrudezvoltarea fizic\ general\, pentru `nsu[irea unorelemente [i deprinderi din alte ramuri de sport pre-cum atletism, handbal baschet, gimnastic\, pentrudezvoltarea calit\]ilor motrice. O planificare atent\poate s\ `mbine armonios pl\cutul cu utilul pentrua atrage copiii `n practicarea mai multor ramurisportive, cu prec\dere pentru jocul de volei.

Prof. SSIMION }}|RANUDir. adj. Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu

" Piatra-Neam](va urma)

{IMPORTAN}A FORM|RII APTITU-DINILOR SPORTIVE ALE ELEVILOR

PRIN VOLEI

C

„Caravana cunoa[terii”- campaniede promovare a lecturii

Centenarul AAsocia]iei ~~nv\]\torilor ddin JJude]ul NNeam](1912-22012). Consemnarea evenimentului a fost real-izat\ de conducerea actual\ a Asocia]ii (pre[edinteprof. Gheorghe Amaicei) printr-o suit\ de manifest\riorganizate `n zilele de 10, 11 [i 12 mai 2012: oexpozi]ie de publica]ii didactice, Colocviul "~nv\]\tori dealt\dat\ din Jude]ul Neam]", lansarea volumului "Unsecol de existen]\", dezvelirea unei pl\ci comemorativela Casa ~nv\]\torilor, o adunare festiv\, urmat\ de unprogram artistic sus]inut de forma]iile artistice aleColegiului Pedagogic "Gheorghe Asachi" [i ale Liceulde Art\ "Victor Brauner" din Piatra-Neam].

Manifest\rile s-au `ncheiat `n ziua de 12. mai 2012, cu o excursiela Vân\tori-Neam], unde oaspe]ii din ]ar\, din Republica Moldova[i din Ucraina au asistat la un program artistic prezentat de Hora,ansamblu folcloric al [colii din localitate, condus de cele dou\cadre didactice cunoscute Angelica [i Mihai Ia[â]ân. S-a vizitatapoi M\n\stirea Neam], Seminarul Teologic Ortodox "VeniaminCostache" [i Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu - VisarionPuiu".

4/11936, n., Piatra-Neam], Paul VVasiliu, profesor defilosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector [colar, profesorla {coala Medie Nr. 1 de B\ie]i (`n prezent Colegiul Na]ional PetruRare[, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996)[i director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului {colarde Chimie (`n prezent Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu",1965-1968), toate din Piatra-Neam], om de o aleas\ cultur\,autor a numeroase articole, publicate `n presa central\ de spe-cialitate [i `n publica]iile locale, precum [i al „Monografiei {colilorNormale din Piatra-Neam] (1912-2002)", Editura "Alfa", 2003.

La mul]i ani, Domnule Profesor! 13/1912, n., Piatra-Neam], Constantin DD. BBor[ (d. 10. 01.

1998, Piatra-Neam]), unul dintre cei mai ilu[tri profesori dematematic\ din `nv\]\mântul liceal din România, `ntemeietor al„[colii" de matematic\ din Jude]ul Neam], colaborator la publi-ca]iile: „Revista de matematic\", „Pitagora", „BuletinulMatematica", „Gazeta de Matematic\ [i Fizic\" [. a. Pentru activ-itatea didactic\, la catedr\, [i de cercetare [tiin]ific\, a fost distinscu titlurile de „profesor frunta[" (1965), „profesor emerit" (1970),„cet\]ean de onoare" al Municipiului Piatra-Neam] (1995).Memoria ilustrului profesor a fost cinstit\ cum se cuvine decadrele didactice din Piatra-Neam] [i `n acest an al Centenaruluina[terii sale, prin manifest\rile g\zduite, `n zilele de 12 [i 13 mai2012, de Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga[". 14/1945, d. [i `nmormântat la Mizil, când se `ntorcea din

refugiu, Leon MMrejeriu s-a n\scut la Cotârga[, Bro[teni, `n Jude]ulNeam] (10. 02. 1879). Dup\ dou\ clase la Gimnaziul din F\lticeni,

unde a avut colegi pe Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, IonDragoslav, `ntre 1894-1899, a fost elev al {colii Normale VasileLupu din Ia[i. La examenul de capacitate, sus]inut la Bucure[ti, s-a

clasat primul, cu media 9,34, dintre154 de candida]i. Ani de apostolatla: Crucea, Bro[teni, {coalaPrimar\ de la M\n\stirea Bistri]a,Zorleni, Poiana Teiului, revizor[colar (1908-1912), {coala Primar\Nr. 1 din Târgu-Neam], {coalaPrimar\ de B\ie]i Nr. 1, {coalaPrimar\ de B\ie]i Nr. 2, ambele dinPiatra-Neam]. A elaborat manuale[i a avut diverse func]ii: revizor[colar, organizatorul [colii româ-ne[ti din Silistra, animator cultural`n Basarabia, inspector pentruArdeal [i Bucovina, membru `nConsiliul General de Instruc]ie, dep-

utat, prefect al Jude]ului Neam].. S-a num\rat printre ini]iatoriireviste de folclor Ion Creang\ (1908-1921). Este unul din fonda-torii B\ncii Corpului Didactic (1924). A fost primul pre[edinte(1912-1914) al Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] [i mem-bru Comitetul Asocia]iei ~nv\]\mântului din România. ~n calitateasa de pre[edinte al Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam], aob]inut de la Ministerul al Educa]iei Na]ionale (ministru dr. C.Angelescu) suma de patru sute de mii de lei, cu care s-acump\rat cl\direa de la Banca Na]ional\ (Casa ~nv\]\torului) [is-a `nceput construirea C\minului ~nv\]\torilor. 16/1892, d., la Roman, episcopul c\rturar Melchisedec

{tef\nescu (n. la Gârcina, 15. 02. 1823), membru al AcademieiRomâne. 17/1928, Corul mixt al celor dou\ [coli normale din Piatra-

Neam], condus de Gheorghe Dimitriev, a ob]inut locul I [i medaliade aur la Concursul Na]ional organizat de „Tinerimea Român\". 19-21/1940, la Piatra-Neam], s-au desf\[urat lucr\rile

Congresului Na]ional al Profesorilor de Geografie, prezidat deprof. univ. Mihai D. David (Ia[i). Au prezentat comunic\ri [inem]enii: Constantin Matas\, Constantin Turcu, Victor Andrei,Victor }\ranu, Petru Gheorgheasa. 31/1859, n., Gheorghe NNicolau, ilustru institutor, revizor

[colar, apreciat de ministrul Spiru Haret, care a participat la inau-gurarea {colii de B\ie]i nr. 3 din M\r\]ei, Piatra-Neam] (ast\zi{coala Nr. 2). La ini]iativa lui, s-a `nfiin]at, `n mai 1902, Corul~nv\]\torilor din Jude]ul Neam], din p\cate, `n prezent, intrat `ntr-opauz\ prelungit\, dup\ ce profesorul George Grigoric\ l-a conduspeste patru decenii. (C.T.)

REMEMOR|RI NEM}ENE - MAI 2012 Semnal editorial:O ISTORIE A B|NCILOR

POPULARE DINJUDE}UL NEAM} n cadrul manifest\rilor prilejuite de `mplinirea unuisecol de existen]\ a Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ulNeam], `n prima zi, la Muzeul de Istorie din Piatra-Neam], a avut loc lansarea lucr\rii "B\ncile popularedin Jude]ul Neam]", publicat\ sub emblema Editurii"Cetatea Doamnei" din localitate.

Prof Mihai {urubaru (n. 12. 01. 1947 Buhu[i,Bac\u), dr. `n istorie, este cunoscut pentru lucr\rilesale din diverse publica]ii centrale [i din jude]ul Neam],`n care a abordat diverse teme privind activitatea la ca-tedr\ [i de cercetare, precum [i prin volumele publicate`n ultimii zece ani, fie pe teme pedagogice ("Sinteze [iteste de istorie. Capacitate, 2002"; "Istorie. Proiectare

didactic\ pentru clasele a IV-a - a VIII-a", 2002; "Sinteze [i testede istorie. Capacitate, 2003"; "Dirigen]ia", vol. I, II (colab. 2004-2005), de cercetare privind diverse evenimente istorice("Manifest\rile din anul 1904, din Jude]ul Neam], prilejuite de`mplinirea a 400 de ani de la moartea lui {tefan cel Mare [i Sfânt,2004; "Piatra-Neam] `n anii Primului R\zboi Mondial (1914-1918),2010; "Spitalele militare din jude]ul Neam]. 1914-1918, 2011), decercetare `n alte domenii ("Proprietatea funciar\ din }inutulNeam], `n prima jum\tate a secolului al XIX-lea. Structuri eco-nomice [i rela]ii sociale", 2006; "Comer]ul M\n\stirii Neam]-Secu,`n prima jum\tate a secolului al XIX-lea, vol. I", 2009; "IstoriculVetrei `nconjur\toare a M\n\stirii Neam]-Secu", 2009) [i, nu `nultimul rând, cercet\ri privind activitatea cadrelor didactice de peaceste locuri la f\urirea istoriei `nv\]\mântului din jude]("Contribu]ia `nv\]\torilor din Jude]ul Neam] la realizarea MariiUniri"; "Identitate restituit\. {coala Nr. 2 din Piatra-Neam]", vol. I-IV, 2003-2010; "~nfiin]area {colii Normale de ~nv\]\toare dinPiatra-Neam]", 2005; "Liceul "Petru Rare[" din Piatra-Neam] `nanii Primului R\zboi Mondial", 2006).

{i de aceast\ dat\, prin editarea c\r]ii "B\ncile populare dinJude]ul Neam] (De la `nfiin]are pân\ `n anul 1948, vol. I, `nfiin]are[i organizare"), prof. dr. Mihai {urubaru d\ dovad\, ca de fiecaredat\, c\ este un cercet\tor atent al documentelor de arhiv\ (`nacest sens, vezi trimiterile din subsolul fiec\rei pagini, precum [ibogata bibliografie ce con]ine trimiteri la lucr\ri publicate `ntre1876 [i 2010), documente pe care le studiaz\ cu acribie [i le inter-preteaz\ cu [tiin]\ [i pricepere.

Acest prim volum este structurat `n cinci p\r]i (I. - "Coopera]ia.B\ncile populare din România"; II. - "Evolu]ia b\ncilor popularedin Jude]ul Neam], de la `nfiin]are pân\ `n anul 1948"; III. -"Organizarea b\ncilor populare"; IV. - "Organele de conducere"; V.- "Membrii b\ncilor populare"), completate cu "Legisla]ia cooper-atist\" [i cu anexe.

Cu atât mai important\ a fost lansarea acestei c\r]i `n cadrulColocviului "~nv\]\tori de alt\dat\ din Neam]", cu cât cadreledidactice din ]ar\ [i de dincolo de hotarele vremelnice ale ]\rii,prezente `n sal\, au aflat lucruri mai pu]in cunoscute despre con-tribu]ia `nv\]\torilor la `nfiin]area, organizarea [i conducereaactivit\]ii b\ncilor populare din Jude]ul Neam].

Procurându-[i cartea, cititori vor putea afla, de pe coperta aIV-a a c\r]ii, ce va cuprinde volumul II: "Capitalul b\ncilor popu-lare", "Depuneri spre fructificare", "~mprumuturile", "Informa]ii gen-erale despre comun\", "Contribu]ii", "Efecte publice", "Lichid\ri deb\nci populare", "Concluzii".

Lucrarea pe care o semnal\m acum [i-a asigurat, prin bog\]ia[i importan]a informa]iei, un loc sigur `n bibliografia subiectuluiabordat, cât [i `ntr-o posibil\ elaborare a unei istorii a `nv\]\mân-tului din Jude]ul Neam]…

Constantin TTOM{A

~

(urmare din num\rultrecut)

ine intr\ `n lumea[colii [i are ochiulexersat, observ\ cuu[urin]\ c\ `n oriceunitate, `n fiecarecancelarie exist\ celpu]in o persoan\despre care p\rin]i [ielevi ori elevi [ip\rin]i vorbesc cuadmira]ie.

Invitat s\ spunc`teva cuvinte `nce-

p\torilor `n ale didacticii la GalaProfesorului Debutant, excelent\ini]iativ\ a Inspectoratului {colaral Jude]ului Neam], ca multealtele ale timpului din urm\, mi-am pus fireasca `ntrebare: `ncondi]ii similare, ce-a[ fi a[teptateu s\-mi spun\ un profesor `nprag de pensionare despre

munca pe care aveam s-odesf\[or?

Ca atare, m-am `mbr\cat `nsinceritate [i am `nceput prin aspune c\ prima calitate a peda-gogului este iubirea fa]\ de copii."Degeaba le-am avea pe toate:inteligen]a, cultura, iste]imea,supracultura, doctoratele,supradoctoratele, dac\ s`ntemr\i, haini, mojici, vulgari, pro[ti [inerozi, doi bani nu facem, seduc pe apa s`mbetei… [iinteligen]a, [i erudi]ia …", afirm\Nicolae Steinhardt, cu referire labun\tatea sufleteasc\ necesar\oricui [i peste tot, dar f\r\ decare `n lumea [colii nu se poateintra.

Asemenea unui pomicultorcare `ndoaie ramurile tinere aleunui pom pentru a-i modelacoroana, pedagogul `ntip\re[te`n sufletul curat al unui copil`nv\]\turile cele bune: "Ceea ceeste fraged [i `nc\ n-a c\p\tat o

form\ tare poate lua orice form\,pentru c\ este u[or de schimbat`n alt\ form\; cui este tare [i aprimit t\ria `n natura sa nu-i esteu[or s\ ias\ din natura sa [i s\se schimbe `n alt\ form\". C`t derezistente `n timp s`nt ideile ped-agogice ale unui tr\itor de acumaproximativ 1500 de ani nu maieste cazul s\ discut\m. Multeidei pedagogice ale Sf`ntuluiIoan Gur\ de Aur au fost prelu-ate de mai vechii sau mai noiicercet\tori ai domeniuluieduca]iei.

De altfel, pe m\sur\ cead`nce[ti cunoa[terea, aflilucruri cu totul surprinz\toare. ~nceea ce m\ prive[te, de pild\,[tiam c\ "dac\ dragoste nu e,nimic nu e" ar apar]ine scriitoru-lui Marin Preda. Formulareaapare `n finalul romanului "Celmai iubit dintre p\m`nteni".Citind epistolele Sf`ntului

Apostol Pavel, descop\r `n unadin ele (I, Corinteni) afirma]ii detipul " iar dragoste nu am, nimicnu s`nt" sau "iar dragoste nu am,nimic nu-mi folose[te" (cap. 13,2,3). Ca atare, structura aforis-tic\ amintit\ este mult maiad`ncit\ `n timp, patriarhal\chiar. Ceea ce presupune c\scriitorul român ar fi cunoscut`ndeaproape apreciatele scrieriale apostolului. Spusele de maisus nu si-ar g\si sensul aici dac\nu am dori s\ comunic\m ideeac\ un pedagog autentic, fie el`nv\]\tor sau profesor, nu poate`nainta profesional dac\ nuaprofundeaz\ exerci]iile decunoa[tere. ~n primul r`nd are desatisf\cut curiozit\]i [tiin]ifice alecopiilor [i tinerilor, iar `n al doilear`nd la fiecare or\ orice fenomen[tiin]ific sau artistic trebuieredescoperit `n regim metodic ca[i cum ar fi o noutate de ultim\

or\ ap\rut\ ca rezultat al efortu-lui comun manifestat `n clas\sau `n laborator.

Profesorul este `n acela[itimp [i regizor, [i actor. Elordoneaz\ suita `nt`mpl\rilor[tiin]ifice [i metodice pe bazaproiectului didactic stabilit [i `[iasum\ unul din principalele roluriale demersului didactic. ~n cali-tate de regizor, profesorul `[i stu-diaz\ bine actorii (elevii). Caactor, `[i `nva]\ rolul [i `l inter-preteaz\ cu sim] de r\spundere[i creativitate. Capteaz\ aten]ia,motiveaz\, convingecolaboratorii s\i s\-lurmeze pe fascinantuldrum al c\r]ii, alcunoa[terii, simul`nd c\descoper\ atunci pentruprima oar\ ceea ce de fapteste descoperit de mult.Un prim pas obligatoriupentru mult a[teptatelemanifest\ri creative.

Complicat\ profesie!Urm\rile ei se reg\sesc `nfiecare persoan\ trecut\ prin[coal\. Cum fructele depind [ide calitatea semin]elor nu numaide starea terenului [i de pri-ceperea gr\dinarului, ne-am doric`t mai multe valori române[ti [ic`t mai mul]i oameni bine educa]ica urmare a unui efort colectiv `ncare [i familia, [i [coala, [i med-icina, [i biserica, [i arta au parteegal\. S\ n\d\jduim!

PPrrooff..LLeeoonnaarrdd RROOTTAARRUU

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

PPaagg.. 88 APOSTOLUL mai 2012

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Gabriel PPLOSC| - ddirector ggeneral; FFlorin FFLORESCU - dirreecctorr ffonndatorr

Iosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc, GGheorghe AAMAICEI, GGabriela GGRIGORE.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, Constantin TTOM{A, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct,DDuummiittrrii]]aa VVAASSIILLCCAA,, MMiihhaaii FFLLOORROOAAIIAA,, AA.. OOPPRRII{{ ((aappoossttoolluull__mmuussaattiinn@@yyaahhoooo..ccoomm)) - ssuubbrreeddaacc]]iiaa RRoommaann,, CCaarrmmeenn DDAASSCC||LLUU ((sseeccrreettaarr)),,

DDoriann RRADDU - ttehnnoredactare, ffoto.

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,

tel/fax: 222.53.32, Piatra NNeam]

Textele se pot trimite [i pe adresarevista_apostolul@yahoo.com

CU SIGURAN}|, {COALA POATE OFERI AUTENTICE MODELE UMANE

Structuranoului an [colar

inisterul Educa]iei a stabilit structura anului [colarurm\tor. Aceasta a fost publicat\ deja `n MonitorulOficial, sub forma unui ordin de ministru.

Anul [colar 2012-2013 va avea 36 des\pt\mâni de cursuri. Ca `n fiecare an, clasele ter-minale au un alt regim, elevii acestora `ncheindcursurile mai devreme:

- pentru clasele terminale din `nv\]\mântulliceal, durata cursurilor este de 33 de sapt\mâni, 4sapt\mâni fiind dedicate desf\[ur\rii examenuluina]ional de Bacalaureat.

Cursurile claselor terminale (XII-a [i a XIII-a) se`ncheie la data de 31 mai 2013;

- pentru clasa a VIII-a durata cursurilor este de 35 des\pt\mâni, o sapt\mân\ fiind dedicat\ desf\[urarii evalu\riina]ionale.

Cursurile claselor a VIII-a se `ncheie la data de 14 iunie2013;

- pentru clasele din `nv\]\mântul liceal - filiera tehnologi-ca, cu excep]ia claselor terminale, durata cursurilor este ceastabilit\ prin planurile-cadru de `nv\]\mânt `n vigoare;

- pentru clasele din `nv\]\mântul profesional cu durata de2 ani, durata cursurilor este cea stabilit\ prin planurile-cadrude `nv\]\mânt `n vigoare;

- pentru `nv\]\mântul special - clasele a IX-a - a XI-a,ciclul inferior al liceului, filiera tehnologic\, durata cursuriloreste de 37 de s\pt\mâni, `nsumând 182 de zile;

Cursurile anului [colar 2012-2013 `ncep la data de luni, 10septembrie 2012. Primul semestru se `ncheie vineri, 21decembrie 2012.

~n perioada 29 octombrie-4 noiembrie 2012, clasele din`nv\]\mântul primar [i grupele din `nv\]\mântul pre[colarsunt `n vacan]\.

Vacan]a de iarn\ - sâmb\t\, 22 decembrie 2012 -duminic\, 13 ianuarie 2013.

Semestrul al II-lea `ncepe luni, 14 ianuarie 2013 [i ]inepân\ pe 21 iunie 2013.

Vacan]a de primavara - sâmb\t\, 6 aprilie 2013 -duminic\, 21 aprilie 2013

Vacanta de var\ - sâmb\t\, 22 iunie 2013 - duminic\, 8septembrie 2013.

Sapt\mâna 1-5 aprilie 2013 din semestrul al doilea estes\pt\mâna dedicat\ activit\]ilor extracurriculare [iextra[colare, `n cadrul programului numit "{coala altfel",având un orar specific.

Tezele din semestrul I al anului [colar 2012-2013 sesus]in, de regul\, pân\ la data de 30 noiembrie 2012.

Tezele din semestrul al II-lea al anului [colar 2012-2013se sus]in, de regul\, pân\ la data de 25 mai 2013.

M

C

up\ ce a `mpodobitRaiul cu cele maiuimitoare plante, cucele mai gra]ioase[i `mb\ls\mate flori,Cel de Sus l-af\cut pe Adam,str\duindu-se s\aib\ toate cele cas\ se bucure deminunea locului.

Primul om eratrist de singur\tate. Dumnezeua `n]eles c\-i lipsea ceva, a[ac\, din el [i pentru el, a f\cut-o pe Eva.

El [i ea erau tineri,frumo[i, puternici.

Ar fi trebui ca perecheacea dintâi s\ fie mul]umit\.

Sufletele lor erau departe derecuno[tin]\ [i tihn\. Aveauaproape tot, dar voiau maimult, [i mai mult, [i ... ~nmintea lor viermele nemul-]umirii [i neascult\rii `[i f\cealoc din ce `n ce mai adânc.

"{i ce dac\ nu-i vomrespecta cuvântul? {i ce dac\vom gusta din pom? Cine s\ne vad\, dac\ El nu este defa]\?" ( Ei nu [tiau c\ fa]a Luinev\zut\ e pretutindeni)

~n inima Tat\lui, pr\pastiadurerii se adâncea cu fiecaregând netrebnic al copiilor Lui.

"Trebuiesc pedepsi]i!Trebuiesc pedepsi]i!O s\-i izgonesc din Rai!

Vor cunoa[te durerea, suferin-]a, b\trâne]ea, moartea! Le-amdat scânteie de via]\ dinMine, ca s\-i fac nemuritori,iar ei, nerecunosc\torii, se`ntorc precum ni[te jivine f\r\suflet, `n lut. Vor uita,nelegiui]ii, cât de bine le-a fost`n Rai, cât de multe le-amd\ruit [i ce au pierdut."

Un vifor `ndurerat, ca os\geat\ otr\vit\ [i nev\zut\,str\b\tu cuprinsul `n cares\l\[luia Cel Necuprins [i, deneunde, se `ncheg\ o lacrim\amar\, de lumin\ `nstelat\.

"Orice pedeaps\ trebuies\ cuprind\ `n ea [i semnuliubirii Mele, de aceea le voi

da Timpul care le va lua, penesim]ite, Via]a, le voi daBoala, care le va m\cina`ncet-`ncet S\n\tatea [iPuterea, dar, ca un adev\ratTat\, am s\ le d\ruiesc cevacare s\ le aminteasc\ de vre-mea fericit\, când au stat ladreapta Mea. Un timp `n cares\ se cread\ puternici, de[ivor fi slabi; s\ se cread\ mari,de[i vor fi mici, s\ se cread\pui de om, de[i vor fi pui de`nger, s\ se cread\ `n]elep]i,de[i ..."

{i Domnul a d\ruit oame-nilor ... COPIL|RIA.

Prof. MMonicaMarilena CCRISTEA

DE UNDE VINE COPIL|RIA...

-au cunoscut bine la Junimeaunde fiecare a avut statutul s\u.Junimistul Iacob Negruzzi nu l-amenajat pe humule[tean.

"Creang\ era ]\ran dincre[tet pân\ `n t\lpi, gras [igros, nepiept\nat [i prost`mbr\cat având doar un tal-ent primitiv". Maiorescu afost mai `ng\duitor, a v\zut`n povestitor " un bun insti-tutor" [i " un scriitor popu-lar". C\ al]ii l-au considerat "

Homer al nostru", asta e alt\ poveste.Cel mai autorizat verdict l-a dat G.C\linescu. Asculta]i: "Ion Creang\ e unmare prozator [i numai cititorul demare rafinament artistic `l poate gustacum trebuie". E clar.

S\ revenim la calitatea de "buninstitutor". Da, era un bun dasc\l [iautor de manuale. Din alea bune. ~mpreun\cu colegii de breasl\: Ien\chescu, R\ceanu,Grigorescu… a tip\rit: "Metod\ nou\ descriere [i citire", "~nv\t\torul copiilor" (cartede citire), "Pov\]uitoriu la citire dup\ sistemafonetic\". Primele dou\ au ajuns pân\ la aVI-a edi]ie. Mai mult, `nv\]\torul din P\curaricu locuin]\ `n }ic\u a fost un `nfl\c\ratadept al ideilor politice sus]inute de Conta.Este foarte adev\rat c\ diaconul Creang\ [i

preotul Grigore Conta - tat\l filosofului- eraubuni amicii. Slujeau amândoi la BisericaB\rboi din Ia[i. Orice material ce pleca laJunimea era verificat [i asculat [i de preotul

Grigore. El d\dea " Bunul de tipar". De multeori la analiza materialului asista [i fiul V.Conta. Când Conta, filosoful e uns ministrulCultelor [i Instruc]iunilor Publice, Creang\ enumit `n Consiliul Na]ional al Instruc]iunii.Era o recunoa[tere a meritelor sale `nmunca de la catedr\.

Cu trecerea timpului cuvântul priete-nie [i-a pierdut semnifica]ia `n cuplulCreang\ - Conta. Paradoxal, pe nea[tep-

tate. Motiva]ia? Proiectul de lege a`nv\]\mântului gândit de noul ministru V.Conta. Multe dintre aceste prevederi `inemul]umeau pe mul]i `nv\]\tori. Proiectul

era practic un bisturiu menit s\ taie dinr\d\cin\ tot ce era r\u: lenea, nep\sarea,chiulul,… Un exemplu? Art. 138 interziceacu des\vâr[ire pedepsele corporale `n[coli [i oferea mai multe drepturi femeilor.De neadmis dom'le! Cum Creang\ aveatot mai des accese de violen]\nest\pânit\ [i mai plesnea loazele lene[e[i obraznice, se vedea direct amenin]at.El care… Parantez\: se cuvine s\ pre-ciz\m c\ [i la acea vreme existau`nv\t\tori care nu d\deau cu zilele [is\pt\mânile pe la [colile unde erau titu-lari. Cazuri depistate [i de revizorul [colarMihai. Eminescu. {i alte articole dinproiect iritau. Art. 60 pretindea c\ "`nv\]\torii s\ urmeze regulat la clasa lor,

intrând [i ie[ind din clas\ la ora hot\rât\ deregulament". Cine vrea s\ respecte legea ebine, cine nu, la revedere. Ce a urmat?Proiectul lui Conta n-a fost votat. Cel maiaprig du[man al proiectului a fosthumule[teanul. Asta dovede[te `nc\ o dat\c\ de la via]\ te po]i a[tepta la orice. De ce?Viata e o comedie!

Dumitru RRUSU

Creang\ [i Conta, un binom fragil

D

M